STIINTA SUFLETULUI e nu este pa $imahometanul si despre} si fra urSCIINTA SUFLETULUI Am aritat destul de verde yi, bjgayi bine de sami, am spus fir nici © sfiali c& sunt spritst. Dar cui vorbese eu oare ca si mi-njeleaga? $i cine sunt eu; ca st fam dreptul de a fi ascultat? DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA fle sic sau psiut la ie ar Vogt an Lombroso tee ite de se tee pl oe ie se rec a Hases/ on Gains ‘Sunt multi, si toi, tofi pind 1a unul, ‘selinteie de nemurire, pe care pe de aiciSCUINTA SUFLETULUI DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA 15 pe calpuzani ai sti. Ferii-va dard gi de bani, ‘moneti care si nu fi avut ddacit Vi di mana! 8°. fn stargit, sunt foarte numero dar nu mai rid. Ei au ajuns timpului sarcina de a aduce I ecreira ina wipiiintinssAm i nedumerifi. Ei nu cred inc’, Wille level iocmal dela genialul Schopenhauer, act imenen supra Vi Versuch ber Geistersehn und w Supra spi Din cele opt tagme de mai sus ‘ne vor infelege, clici numai ele Injelegere; poate ci ne f sirgiuni in eap, dar negr coace, ‘Acuma stiu cui vorbese. Dar cine oare sunt eu insumi? {Cel mai nou lueritor foarte harnic pe cimpul spirtismului, doctoral Paul Gibier, tm ultima sa carte: Ansiyse des chases, ublicats sen acum abia edteva. lum, a erezut de cuviin urmitoarea Pose er a Vicor Hag, Geos Send. Tatcn, Tole, aulobiografic: ,Rog. pe cititor a crede ch eu nu spui acl decd cova oe Lytion Bulwer, Arséne Houssay, Théophilé’ Ghitier, Longfellow,i mai bine de ani Jumina vro douis mijlocite sau cumpara le spui dara? Voi zice numai fer a cuno DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA. pe de o parte, el cuprinde in ta ne ajunge ca punct de plecare; ‘ea punct de plecare de a firea omului de a credé de a sta drept pe dows stare poate Si de bundvoie ozitiii Ia popoare primitive Eduard Tylor ne spune c&; .se poate zice ci nici un trib silbatec nu esteSCUNTA SUFLETULUI ante DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA sibatece si ps vea foame. And si eva si de fricd, b find furtuna pe inca si cu d-a sila; ‘caracteristic de animism, unde petrece dupa yeni dupa un brahmanic, cel chinezesc, cel silbatec, ae Sper pena BE sciga te prin oracule, eeasi creding oald de oric * particularism, PA loc, ni se infitiscart NEMURIREA DESTAINUIREA, terea cuvintului . adecd ea induplecds timp pana i ea cea rece 5] “nc coardele cele mai ginga ‘oare, se ale 2, trebui neaparat 8 fie DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA prins universul, nu este egal Sau ientic cu toualitatea pailor acestui univers, adect le ‘vbtcrz, cic cle sunt toate mirginite, fiecare avin si deci are hotare gi totalitatea lor. Matematiceste,negresit, la orice numa concret Se poate adiuga un alt numae coneret, ial 3 aga Inainte firi a mai sfarsi vreodatd, ca $i cAnd s-ar putea inchipui un fnfnit fu-un sir de numere concrete; dar acest sr, fie oriet de lung, ‘nu va fi totalitatea acelor numere concrete, de vreme ceo toaitate este © Sums, iar suma nu se poate trage decat atunci cind se opreste Socoteala,cénd fncetearAIucrarea end se pune o margin. Lu lunivers intocmesc in fiecare moment 0 sum: lor atbyo+z este mit Universul, prin urma mult dectt inja.mu poate pricepe universul neapirat Ian Uuiversul ni se infiigeaza cao simpli {ntémplare, bundoari, graiul romdnesc pentru acela care, plecdnd de la studivl acestsul nu poate fi nemie. Numai (cu cari spiritul Peste mirgini. fntunerecul ¢ isl he poi desi a Piirtecelele in partece! S Pentru INEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA 23 tot aga de absurd, de vreme ce aceea ce n-are Iargini nu poate fi decit una: dindatd ce ar fi doud sau tei ‘material cel mai mic, atingere fntre margini nu exists nica Dupi cum sorii se despart intre ei prin spatiuri calculabi hecalculabile, de asemenea orice moleculA cit de ultramicroscopicd molecula cea mai invecinati printr-un_spafiv ‘mumai el este unul. in ace e {Gea mai imperceptibili rotesc,-rotesc mereu si se atrag deopotrivi, Solidare intre ci gi intre ele, dar nu se ating niciodat& prin marginile lor. ‘Acest infinit urzeste deopotriva, dupa aceeasi norm, una cum ¢ si el ‘unul, microcosmul i macrocosmul Pentru om, a urzi,a face este a farmuri, a pune fn niste margini mai ari sau mai mici ceva pe care-I scoatem din noiLuaind ca punct de plecar lor doud stinge cari inf mai sus si ce am viizut ac neavind mairgi Neavind margi universul; seabed matgini, nu poate avea nici o insuyire restringitoare, tun atribut negati eavaind. margini it Sau miicar confundat cu. jurmare numai din sine, este cuprins Numele nu schimb nem mba nemic gc Misai-ne gi pe noi ai zice: DUMNEZEu, $i acuma, in marginea cea ingusti a mi Dumczeu si cum se risttinge el tn orcas din trecem de la urzitor la fipeura lism in acea substanyi Hiickel dari iat eum incepe reia naturalistul englez care imbriigeazi peste tot Dar chipul cum a stiut Darwin 4 parte din ea, € ct Ma spre univers ale tuturor i at de aie vedere degre cm 4tvaloarea darwin xe ma peso 0 a roa ap. repnca cee : is teoriei evolutionis ima verigi a unui lant de la plant, ba $i mai indir, trecind apoiSCIINTA SUFLETULUT prin girul vie prea departe! eamului riméne indoielnica;’ gi’ primit ch ‘nw incurea dezbatere DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA spa care omul se putea preface intr-o broasca, cio eptat progresiva, pri se poate pre ‘sau neorganic ‘acest duioa avant alt c iar alege pe cei mai alesi. Prin x su, ,substanfa cea dumnezs vunei gar Rizbeasc poate gi cur eli visyaA, DESTAINUIREA'v, noi suntem imi de acelea cari, foarte i rispunzk joari, din care te vei urca pul na StPeTioari. Prin analogie, viind-nevrina, Saruitistal tebui 58 adauge: tn spscia cea inseiva superioara vei ‘pita 0 sami de noi tnsusiri pe lings ari vey lista pe cele mai multe din insuirle tale de astizi, puse in armonie ek Insusitile cele din now DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA stanfi, care nu inceteazd si nu poate urmeazi a se urzi apoiPoate face zootehnie, ondinea zoologici, Supraom, el poate Oreste sa ese acelor oameni, pe 8 fi nevrednici de 0 crestere Zootehnia, nu © un miracy fi un caz, £2 sien celalat, este o lege Dect un bou de rind ar putea of Slozofeze 5 sar apuca a argumenta ch beat in vija Durham asa cum, dau fit ade de doud ort sta carne ca nt ci de ra L "Arc, se pot apropia de altruism “ate ni se infatizeazi ca supraom deja pe parntneSCUNTA SUFLETULUT altmintrelea, cele tehnie sunt mari num: specie ajunsd prin evol am Vizut inst C8 aceasta aju simpla treapt, ci prin mai multe trepte sinul ome ‘rupare trecuta pani la o r Ele au aproape intreaga lor fire indi aceleagi neajunsuri morale sau intelect Aceste suflete sunt Congtienta din partea unei speci asupra uni speci inferioare. Dacit o ‘miraculoasit tn zo0tehni In acest chip darwinismul ne de sus, adect la DESTAINUIREA na ceea ce ne-a dat teologia gi ceea ce ne dt o analizd ‘noi vedem fain fas 1 DUMNEZEU 1. Urzirea 2. Binele 3. Raul INFINIT Mitrginirea universului din infinit Partea infit TL NEMURIREA, 4. Lupta cu Satan 5S. Rai si iad 6. Om Dumnezeu EVOLUTIUNEA Tinderea fiptuni a se dezmirgini Liberal arbitcia Altruism DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA 35, MM. DESTAINUIREA ANTROPOTEHNIA, 7. Forma sufletslui ngeri etc Deck Durese 9 ups nemure, destin, fe tctnic al tote asco ee ffecer= Dummer icing si fipra find de semen, Burners yi fpira, der Dumezeu urn pin mine Bipsre tnd prin dezndeiie sre vd intrebimm firest i chiar biologia nu ne mai pot ebiiri nici astronomia, nici chimia nici cic nccncui es fo} ne-am ut ings este 0 rea credit; care ‘Mergand mai departe pe aceeagicale, at de bine trast de Littré, seatdrna intreaga dezvaluire ¢ ‘1 face mai departe, 10 mantic 1891