SEC AL XIX_LEA_EPOCA MODERNA

La inceputul sec au loc imp transf. Activata de procesul din ce in ce mai intens de descompunere a feudalismului, formarea relatiilor
capitaliste si mersul societatii pe cai noi au fost ajutate de contactul viu si permanent pe care paturile sociale in transformarea din acea
epoca l-au avut cu ideile si cultura din tarile capitaliste.Tarile romane avusesera o economie predominant naturala.Produsele agricole
de aici au sporit interesul marilor puteri europene. Faptul acesta a prilejuit o afluenta de oameni de afaceri straini.Totodata capitalurile
acumulate de latifundiari in urma exportului de grane, cerandu-se fructificate au inceput sa apara unele intrepinderi manufacturiere si
industriale. Concomitent impletite cu aceste transformari economico-sociale patrundeu ideile revolutiei burgheze din Franta, care,
corespunzand unor teluri ale paturilor sociale ale negustorilor si micii boierimi -burghezia in formare--,erau lesne adaptate realitatilor
locale.Astfel in 1821 In Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu se inlatura regimul fanariot.Dupa pacea de la Adrianopol(1829)
Moldova si Tara Romaneasca au capatat un fel de Constitutie in Regulamentele organice fapt ce a contribuit la organizarea
administrativa si astfel sau creat conditii necesare dezvoltarii economice.In cadrul acestor transformari se constata in ce priveste
preocuparile artistice o crestere simtitoare a interesului acordat artei profane in detrimentul celei ecleziastice.
Tipologiile arhitecturii sec. XIX
- aparitia metalului a dus la deschideri foarte mari // modul de viata urbana se schimba // burghezia si alte clase sociale au nevoi
diferite de confort, de existenta a vietii urbane // apar unele propuneri complet noi,modificari radicale a altora // inventii - calea ferata si
metroul // metalul a creat generatii noi de poduri pt. carosabil si cale ferata, cu structuri spectaculoase // spatii cu deschider f. Mari //
la Londra se construieste Crystal Palace, spatiu public f. mare construit din elemente prefabricate // apar programe arhitecturale
complet noi: Garile: - se pune problema de a gasi o expresie plastica pt. ceva ce nu a mai existat pana atunci @prima gara era o
cladire baroca cu acoperis care putea fi al unui depozit @ expresia consacrata este cea cu o fatada spre oras cu arh. contextuala sau
complet noua si partea dinspre trenuri(ex:Frankfurt)
- marile magazine universale // locuintele in jum sec. XIX,per postliberala-exista o cls de mij care creaza baza soc;s echipeaza
modern baile si bucatariile // resedintele burgheziei au ramas locuinte individuale ft dezv // imobilul de raport (Paris)-fatada dinspre
strada este articularea dintre oras si partea privata a locuintei;are o fatada f. importanta; la interior structuri sociale f. diferite
- analiza stiintifica a dus la cristalizarea filonului rationalist // o opera de arta noua se inspira d.p.d.v. formal; trebuie sa exprime lucruri
f. contradictorii: functiune moderna adaptata timpului lor; istoria ca sursa inepuizabila a unor forme arh; utilizarea stiintei si tehnicii
(dezvoltare f. rigida); ordonarea f. riguroasa dupa principii de compozitie // progr de arh. incep sa devina un lucru mult mai complex
- modernitatea tehnicii si traditia trebuie sa se imparta // proiectul de arh devine un lucru esential in exprimarea unui mers al unei
societati care se afla intr-o dezvoltare f. Rapida // industria devine motorul dezvoltarii unei societati
Problema stilului 1850 se pune probl:in c stil proiectam? tot trecutul arh. se afla la indoirea fiecarui arhitect si el trebuie sa aleaga
- Viollet le Duc (1814-1879) - stilul este relativ, apartine arhitectului, el decide stilul // ce rol are in aceasta dezvoltare, experimentele
arhitecturale, scoala de arhitectura si academismul? (academia de arh, Fratia Colbert - reunesc cei mai reputati ai vremii, care
stabilesc stilul de arhitectura moderna) // academismul scolii de arhitectura: a compune planul f. rapid, pragmatic
Beaux Arts presupune o rafinare permanenta a planului, care sa ascunda d.p.d.v. artistic toate inovatiile tehnicii
- apare ruptura arh/inginer:arh deseneaza proiectul (artistul), inginerul e persoana f. riguroasa mult mai deschisa noilor produse
tehnice(metalul) // contrastul dintre o structura metalica si o fatada traditionala
Planse Beaux Arts - compozitie simetrica, volum simplu, cladire amplassta intr-o suprafata f. mare, amenajata intr-o
compozitie clasicizanta // ax principal dominant - o succesiune de spatii tratate diferite care se termina cu edificiul // ax secundar
perpendicular pe axul principal, care are niste incheieri, ax limitat in spatiu, // amenajari peisagere // cladirea inconjurata de amenajari
peisagere care sustin cladirea, compozitie complexa, rafinata
- opera d la Paris - monum d referinta a eclectismuluifrancez // primirea are un rol imp // sala este f. mica in comparatie cu cladirea //
in sectiune, turnul scenei are h f. mare,sala este dublata (miscarea decorurilor), e exprimata functiunea deosebita fata de restul cladirii)
// arhitectural, ca preluare stilistica: clasicism de curte francez + decoratie baroca // importanta holului: exacerbat sp. foyerului, scara
spectaculoasa (spectatori care coboara, admira) - spectacol al societatii sec. XIX, viata modena // sala de concert maricica
- parlamentul Austriac - stil antic (romanic) cu portic in fata, primaria - traditie, construita cu arh. romantica, arh. medievala;
opera - maniera neorenascentista
- ex. de arh. eclectica de influenta orientala
- biserica - corpul cladirii de factura clasicizanta; flesa (acoperis f. inalt, in forma de piramida sau de con, folosit mai ales in evul
mediu, la constructiile monumentale ale bisericilor) de factura medievala diferita // rezolvare a unor cladiri publ cu asocieri d surse arh
f. Dif // tipologie a organizarii fatadei: toate cladirile importante care apartin unui spatiu urban central al orasului - parterul este marcat
cu un portic; parter+mezanin formeaza un soclu mare
- ex. Catedrala de la Marsilia arh. romanica cu un tip de tratare arhitecturala - referinta la arh. evului mediu tuscan
- dezv spatiala impunatoare - tip de struct bizantina
- ex. Biserica Montmartre, Paris - domina prin volum; inspiratie medievala; in detaliu - inspiratia renascentista; volumele se inalta
succesiv in raport cu pozitia urbana (cladirea se adapteaza unui mediu construit inclinat)
- ex. Reichul german- sobrietate a tratarii fatadei; intrare cu fronton (templu antic), deasupra cupole (preluata de la Louvre), elemente
diferite articulate intr-o asociere fireasca
- ex. Palatul Justitiei de la Bruxelles context istoric XIX - metropola unui imperiu colonial
- contrast: dimensiuni f. mari a cladirii (monstru), scena obisnuita a unui tesut urban traditional (parcele inguste)
SECOLUL AL XIX-LEA

1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic dif al proviinciilor rom.Transilv a facut parte, pana la primul razboi mondial, din
imperiul austro-maghiar, in timp ce Tara Rom si Moldova au urmat calea desprinderii de suzeranitatea otomana prin per guvernarii
rusesti si a Regul. Organice, a unirii principatelor si a Razboiului de independenta. Proclamarea regetului Rom, in 1881, prin care a
debutat o per d mare stabilitate politica,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice.
-modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat pe formarea structurilor capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea
economica, in special cea industriala etc. In consecinta,in mediul urb s modifica componenta pop, odata cu sporirea profesiunilor
eminamente urb.

2.Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1860 a retelei d cale ferata, care a condus la urb unor teritorii si la
scaderea rolului teritorial a unor imp localitati de pana atunci. Dezv transportului p Dunare - in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii
Comisiei Europene a Dunarii - si maritim, prin cresterea importantei portului Constanta.

3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urb
si arh si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti). Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale,
in Vechiul Regat, si cele central-europene ( ca pana atunci ), in Transilv

4.Categorii de interventii urbanistice:

-orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din per regulamentara pina in anii `50. Ex d orase noi
(T.Magurele, T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor
pentru urbanismul romanesc.
-extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferite dimensiuni: Galati, Cinstanta,
-transformarea oraselor existente
-modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de
circulatie (bulevardele bucurestene)si aplicarea partiala a modelului haussmannian
-modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor
(parcurilor), bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din Bucuresti), ca
si a primelor cartiere de locuinte ieftine.
-unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea
limitata, partiala, a principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj.
-amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple.
-modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura occidentala a secolului al
XIX-lea si prin ordonarea fronturilor stradale;

5.Programe de arhitectura
-aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizatie urbana; categorii de echipamente publice:
cladiri pentru invatamant, pentru cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare.
-locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a locuintei; de la resedinta nobilara la imobilul de raport
- in cazul Bucurestiului.
-independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale.

6.Principalele orientari stilistice

-contextul cultural: orientarea din ce in ce mai accentuata spre civilizatia si cultura europeana; modernizarea a fost sinonima cu
occidentalizarea. Apartenenta Traansilvaniei,a Banatului si a Bucovinei la sfera de influenta culturala central-europeana a asigurat o
asimilare fireasca a arhitecturii secolului al XIX-lea.In Tara Romaneasca si Moldova a avut loc insa o mutatie radicala, arhitecturile
occidentale reprezentand un import. Acest transfer cultural a fost falicitat de:
-prezenta arhitectilor straini (stabiliti temporar sau definitiv in Romania), veniti in special din Franta, dar si din Germania,Austria si Italia.
-formarea primilor arhitecti romani in scolile din strainatate
-infiintarea,in 1891, a scolii de arhitectura din Bucuresti, dupa modelul invatamantului practicat la Ecole des Beaux Arts din Paris.
 a.Clasicismul
-T R si Moldova. Bisericile si resedintele ample (palate, case domnesti si boieresti) au constituit domeniul prin de manifestare al
clasicismului.In ambele cazuri, are loc o evolutie similara: intr-o prima faza formele clasice au fost aplicate doar la ext, pt ca apoi sa
aiba loc si transf planimetrica.Analiza unor ex d biserici(Ruset, din Botosani, respectiv bisericile din Letcani,Teiul Doamnei - cu plan
central - si Frumoasa din Iasi - pe plan longitudinal) si de resedinte (palatul de ziduri, Frumoasa si Universitatea veche, ambele la
Iasi.Casa Cretulescu din Bucuresti, respectiv Casa Bals si casa Basota din Iasi,
-Transilvania.In gen clasicismul in Transilv recurge la o simplitate si austeritate extreme, utilizand un nr redus de elem esentiale.
ex:palatul Toldalaghi-Korda si Primaria din Cj, biserica reformata din Cj si Catedrala romano-catolica din Satu Mare.
-clasicismul a fost considerat in toate tarile Europei stilul revolutiilor burgheze in opozitie cu barocul care a reprezentat conceptiile
paturii feudale conducatoare,a statelor absolutiste si a bisericii catolice-a aparut ca reactie vehementa la baroc,
-clasicismul s-a inspirat din elementele arhitecturii clasice , romane si grecesti // cerinta mare de constructori instruiti a det venirea si
stabilirea in tarile romane a unui numar relativ mare de arhitecti , ingineri si constructori straini deprinsi cu formele arhitecturii clasice
-clasicismul nu a aparut in tarile romane pe un teren total nepregatit : in Transilvania stilurile renasterii si barocului s-au succedat ca si
in celelalte tari europene , in Moldova elemente inspirate din antichitatea clasica se gasesc in plastica decorativa a bisericii Golia din
Iasi si la toate bisericile c urmasera acest model;in Tara Romaneasca stilul brancovenesc preluase o parte din principiile compozitionale
si elemente de plastica decorativa caracteristice renasterii si barocului
-patrunderea clasicismului reflecta in mod pregnant lupta dintre vechi si nou
-Rationalitatea exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii
-simplificarea planurilor, schematism evident al proiectelor
-forme si volume primare-elementare-cubul, sfera, prisma; volume simple asamblate(premergator gandirii moderne);
-moldova influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul
Biserici: la inceput forma planurilor , conceptia spatiala si structurile au fost realizate in spiritul tehnicii traditionale locale , elementele
clasice afectand plastica decorativa s-a realizat o sinteza organica si originala intre traditie si inovatie ilustrata de bisericile Sf.Gheorghe
de la manastirea Neamt si Sf. Niculae din satul Trifesti Neamt // amandoua bisericile pastreaza in interior succesiunea traditionala
ortodoxa // boltile naosului si pronaosului erau construite dupa sistemul boltilor moldovenesti de arce piezise dispuse etajat
-biserica Ruset - Botosani - plan lung compus dintr-un exonartex patrat acoperit cu o calota sferica turtita , un pronaos foarte ingust
boltit cilindric si un naos trilobat , cu absidele eliptice, acoperit cu bolti relativ plate
-formele clasicismului au fost transpuse si la refacerea unor biserici si clopotnite mai vechi : Vacaresti , Plumbuita si Radu Voda -
clopotnite si la biserica Sf. Gheorghe Nou
-cele mai importante si reprezentative biserici sunt cele in care principiile clasicismului au fost aplicate cu mai multa stiinta si mai
consecvent - la determinarea formelor d plan si a solutiilor spatiale cat si la elaborarea elem de plastica arhitecturala si decorativa
-doua tipuri net diferentiate : tipul central si tipul longitudinal
-bisericile de tip central - se renunta la succesiunea naos - pronaos realizandu-se unificarea spatiului interior intr-o compozitie unitara
-volumul dominant - cilindru cu baza circulara sau usor eliptica , acoperit cu o larga cupola // acestui volum ii sunt alipite doua corpuri
secundare : o absida pentru altar la est si un portic sau vestibul la vest
-biserica Rotunda (Letcani) - Iasi - prima cladire de acest tip ce ni s-a pastrat // asamblaj de volume primare intersectate //
cilindru(naos)+paralelipiped(fronton clasic)+cubulet (clopotnita peste fronton) // decoratie austera(pilastri doar sugerati) // colonada dura
la intrare // plan circular cu ziduri groase in masa carora sunt sapate catre interior absidele laterale de traseu curb // in partea dinspre
est cilindrul este intrerupt de un lat arc triumfal care se continua cu absida altarului ce este cuprinsa intr-un semicilindru scund alipit
cilindrului central // la vest - un mic vestibul precedat de un portic compus din 4 coloane ionice deasupra caruia se afla clopotnita
-biserica Teiul-Doamnei - Bucuresti - o compozitie mult mai clara a tipului central // planul - forma usor eliptica , incadrat de 4 nise
semicirculare dispuse doua catre rasarit ,proscomidia si diaconiconul,si 2 catre apus in care se afla scarile ce duc la cafas
-edificiul e acoperit cu o cupola care ia nastere direct d p zidurile cilindrului si s opreste in centru intr-un inel circular unde s inalta o turla
-intrarea dinspre vest este evidentiata de doua perechi de coloane dorice incoronate cu un fronton triunghiular
-bisericile de tip longitudinal - cele mai reprezentative : Sf.Spiridon si biserica manastirii Frumoasa
-biserica Sf.Spiridon - ilustreaza conceptia arh bazata pe ideea tratarii unitare a spatiului interior // biserica , compusa simetric in raport
cu cele doua axe principale , cuprinde o singura nava incadrata de doua mici anexe : la est altarul incadrat de proscomidie si diaconicon
, si la vest , un vestibul cu un mic depozit si o scara ce conduce la cafas // nava este incoronata in mijloc de o larga turla ce se sprijina
direct pe peretii exteriori , iar in sens longitudinal de 2 puternice bolti semicilindrice
-compozitional , biserica reprezinta o solutie originala rezultata din imbinarea celor doua tipuri structurale
-biserica manastirii Frumoasa - plan asemanator cu al bisericii Sf.Spiridon // turn de acces pe soclu viguros(piatra bruta), arc cu boltari
si arc superior cu col ionice si clopotnita capiforma, biserica cu fronton palladio fara abs lat, pilastri angajati pe lateral // circul int in holul
central, geometrie riguroasa //goluri ordonate, pile de zidarii care avanseaza // sistemul de boltire - 2 travei acoperite fiecare cu cate o
cupola // planul reaminteste de formula traditionala a naosului si pronaosului // fatada apuseana - intrarea este precedata de un inalt
portic doric cu fronton triunghiular format din 4 coloane,cele din mijloc fiind legate printr-o arcada in plin cintru // fatadele laterale -
decorate cu ajutorul pilastrilor , al coloanelor si al arcadelor // invelitoarea bisericii are un caracter exotic , dupa modelul ruso-ucrainean
// 4 turnuri dispuse in fila - 2 deasupra celor doua cupole si 2 seasupra altarului si vestibulului
 c.Eclectismul
-curent cultural care cuprinde cele mai imp manifestari arh ale sec. XIX.. - curent cultural din a 2-a jumatate a sec. XIX - urmeaza
neoclasicismului si romantismului este o arhitectura pragmatica, nu-si pune problema canalelor, ci a intelegerii constructiilor vechi prin
componentele lor
-arh eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arh si, implicit, cu academismul, inteles ca incercare de verificare obiectiva a
produsului artistic si ca metoda de invatare. Cea mai imp academie a fost Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat,
Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si practicii, o metoda de lucru bazta p utilizarea nediferentiata a ex oferite de istorie.
-patrunderea eclectismului in Rom(atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0, spre sf secolului, a coincis cu o perioada de crestere
economica si, prin urmare, de avant constructiv.Aceasta situatie explica imensa cantitate d cladiri eclectice,d la cele mai reprezentative
constructii administrative, pana la loc modeste de serie, care au marcat decisiv configuratia oraselor.
- are legatura cu gandirea pozitivista a sec. XIX - un secol in care gandirea a capatat o dezvoltare mare
- gandirea pozitivista este un spirit de a patrunde lucrurile si de a le organiza in mod riguros, rational
Eclectism- numele provine de la cuvantul eclego-a alege- un aspect determinant al arh din sec 19, bazat pe tendinta sistematica de a
alege constient frag din structuri apartinand unor civilizatii ant si de a le recompune.
-scopul- crearea unui ob nou in raport cu cele vechi, lipsit de erori // se desfasoara in trei etape: 1. demonterea unor monumente in
fragmente 2. inventariere 3. recompunere dupa reguli diferite - spiritul creator intervine in etapa a 3-a exista o libertate de creatie
a arhitectului, dar cu surse de inspiratie nu doar din Ev. Mediu ci din toata istoria arhitecturii, nu numai din Europa, ci din toata lumea
-ecliectismul pune sub semnul ? ansamblu de canoane fol pana atunci, sist de principii incepe sa fie subred.// deschidere spre cultura
umana // eclictismul a extins toate epocile ale arh de la EM, la renastere, baroc, clasicismul francez interesat si de arta africi, arta
asiatica, arta americi latine. // descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elem aplicate din egipt. //
ultimele decenii ale sec 19 au fost carac eclectismului , ce domina arh Europei acelui timp,in special academismul de scoala franceza //
arh acelei perioade au fost in mod special francezi si romani educati in scoli franceze // cele mai imp cladiri au fost ridicate in Buc // cu
acest prilej s-a modificat si vechea retea stradala prin taierea principalelor bulevarde care constituie astazi cele 2 magistrale N-S si E-V
-imobilul Bancii Nationale - arh. Cassien Bernard si Albert Galleron // sit p un teren cuprins intre 4 strazi si dispus cu fatada prin catre
Lipscani // subsol inalt,p si 2 et //palatul e compus in raport cu o axa perpend p fatada prin //centrul comp e ocupat d un hol monumental
in jurul caruia s desf ,in f d patrat 4 aripi cu birouri si sali de sedinte //fatadele-stil neoclasic fr //corpul central ce marcheaza intrarea e
pus in evidenta pe h ambelor et de o ordonanta de 4 coloane corintiene // fatadele prin ale pavilioanelor de colt is decorate cu 4 coloane
ionice angajate // intre cele 2 coloane din margine s gasesc in nise special amenajate statui c repr agricultu,comertul,industria si justitia
-Ateneul Roman - arh.Albet Galleron // construit in spiritul eclectismului d sc fr // vestibulul si sala centrala - d forma rotunda // intrarea
e precedata si pusa in evidenta de un portic monumental format din 6 coloane de ordin ionic grec incununate cu un fronton triunghiular
// centrul comp il formeaza rotonda d la parter si marea sala de concerte si conferinte d la et in jurul carora sunt dispuse dif alte incaperi
- vestiare , birouri , sali de concerte mai mici // intrarea s face printr-un mare vestibul dublat d un inel circular compus din 12 coloane de
zidarie // 4 scari monumentale, invartite fiecare in jurul cite unui masiv pilon // acoperirea se face cu o cupola bogat si variat decorata.
-Palatul de justitie - arh.A Ballu //conceputa in forme pure,specifice arh de stil Renastere fr // fatada aliniata la fosta str de p cheiul
drept al dambovitei // corpul central marcheaza intrarea si e construit din piatra faltuita.E usor decrosat si mai inalt decat aripile laterale
formand astfel dominanta intregii comp.E angajat de 6 pilastrii robusti incadrati de 2 ante. // la int s remarca prin cele 2 scari d marmura
si prin arh bogata a vastei sali a pasilor pierduti care ocupa aproape un sfert din supraf constr si intregul vol al corpului central
-Palatul Ministerului Agriculturii - Arh. Louis Blanc // arhitectura de stil renastere franceza // subsol inalt si doua caturi,esteformat
din trei aripi ce inchid o frumoasa curte de onoare // fatadele bine proportionate // elementele de detaliu-soclul,cornisa,portalul intrarii
principale,ramele ferestrelor-realizate din piatra faltuita care se detaseaza pe un parament din caramida aparenta
-Palatul Institutului de Medicina si Farmacie-Arh. Louis Blanc // forme mai de graba eclectice // fatada principala este tratata sub
forma unui parter inalt // intrarea principala este marcata de un portic format din 4 coloane ionice incoronate cu un fronton triunghiular
-Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni-Arh.Paul Gottereau // 4 turnuri de colt acelasi tip de cupola; arc extrem de mare la
intare in cladire (clasicism francez); tehnica de constructie- cupola centrala=iluminator imens; sprijinirea cupolei=complet independenta
(stalpi metalici pana la fundatii); cupola + 2 exedre; //mat de buna calitate,punere in opera desavarsita // intrarea se face printr-o
monumentala arcada in plin cintru sprijinita de 2 coloane compozite // vol echilibrat,valoroase detalii realizate din piatra faltuita // la
parter un mare hol de jur imprejurul cariua se afla ghisee si birouri // o scara monumentala dispusa in axa intrarii conduce la etaj
-Alte constructii din tara // aripa nordica a paltului Universitatii A.I.Cuza din Iasi-Arh.Louis Blanc // marea casa fosta a lui Dinu Mihail
din Craiova-Arh.Paul Gottereau // Teatrul National din Iasi-Arh Fellner si Helmer // Palatul postei centrale(azi Muzeul de Istorie) si
Palatul Marii Adunari Nationale-Arh Dimitrie Maimarolu // In Transilvania domneste aceeasi orientare stilistica // teatrele din Cluj si
Oradea-Arh. Feller si Helmer // Universitatea din Cluj(1872) si cladirile consiliilor populare din Oradea(1899-1904)-arh.Kolman
Rimanoczy jun. si Arad(1913) -Arh.Ludovic Szantary
-Monumente ce apartin artei noi(Art Nouveau) Cazinoul din Constanta-Arh.Daniel Renard // Cazinoul din Sinaia-
Arh.P.Antonescu // Magazinul Orfeu-Bucuresti
Contradictii: arhitectii care au fost formati in maniera gandirii moderne, au renegat arhitectura eclectica. S-a pierdut din vedere
caracterul particular al acestuia; foarte moderna in perioada respectiva, a asimilat rapid si abil noile descoperiri tehnice, facand referire
permanenta la trecutul arhitectural al Europei. Este stilul sec.19, expresie a schimbarii esentiale pt societatea moderna. Compozitional,
incerca un echilibru intre istorie/societate moderna, arta/stiinta, traditie/noutate.
Academiile de arhitectura lanseaza curentul academism. la Paris se incearca sa se livreze arhitectilor retete de compozitie care sa fie
adaptate oricarui context cultural, economic, climatic etc.
 b.Romantismul - sfarsitul sec.18 inceput sec.19 contemporan cu neoclasicismul, sursa este arhitectura trecutului
-Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea absoluta de creatie,
cautarea expresivitatii si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc.Recuperarea trecutului (altul decat cel al
antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice, fara insa ca arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul.
-Realizarile din romani se inscriu, in majoritatea cazurilor, in directia utilizarii cu prepondernta a frag gotic,intr-o compozitie in care
acesta isi pierde conotatia originala.Analiza unor ex semnificative: parcurile din perioada regulamentara, palatul Sutu, casa Librecht,
palatul de la Ruginoasa,castelul de la Bontide, monumentele funerare etc. Romantismul tarziu al Palatului administrativ de la Iasi.
- nu exista un stil romantic in arh, ci o arh romantica // cladirea trebuie sa se adreseze sufletului, sensibilitatii umane
John Ruskin (1819-1900) - promotorul gandirii romantice: "Arhitectura e o stiinta a simtirii si apoi o stiinta a regulilor"
Johann Gottfried von Herder (pictor national german) - "Ratiunea sg nu e capabila sa inteleaga nat vie, e necesar sent si imaginatia"
-a aparut la inceputul sec 19 in apusul Europei ca reactie a ideologie fuedale in epoca revolutiilor burgheze // au aparut cam in aceasi
per cu clasicismul-2 directii ft dif dar cu acelasi pct de pornire la ambele- cautarea trecutului // gandirea romantica primatul imaginatiei
individuale, intentia si imp sentimentului, geniul creator, refuzul oricarei dogme // arh romantici le intereseaza mai putin forma, s-au
concentrat la sensul dif de cel neoclasic (forme diferite) // refuzul oricarei canon artistic // conditia artistului de creator-arh este persoana
unica, de neuitat. Sensibilitatea individuala sg judecata de estetica.romantismul a refuzat violenta prezentei unui canon care limiteaza
expresia personala a artistului. Arh romantici creau cladirea ca opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului.
-Sent naturii romantici au descoperit nat ft diversa,ft vie,ft prezenta-orientare engleza a amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei.
-Frumosul e plan sec in favoarea artistului- nu exprima sentimentul artistului; nu apreciaza frumosul ci caracterul // a fost inspirat din
arh si artele evului mediu (redescoperire) // in Moldova si TR s-a facut apel la arh si mesteri straini // s-a carac prin preluarea in mod
necritic a unor elem constructive si decorative din arhitecturile feudale - din cea gotica //bolti pe arce de ogiva , arce si arcade frante la
cheie , creneluri , turnulete de colt orientare stilistica diferentiata pe prog >biserica este gotica (religiozitatea evului mediu) > institutia
publica (soliditate romana) > muzeu (stilul templului grecesc)
Importanta romantismului pt. Modernitate sistem deschis, individ, personal - artistul care decide singur asupra formei arhitecturale
- libertatea de gandire a artistului // caracterul unei cladiri (aprecierea unei opere de arhitectura fara regula frumosului) //
redescoperirea unor structuri constructive diferite de cele ale antichitatii: clasic antic: sistem trilitic, bolti in leagan, arce in plin cintru;
gotic: sisteme complexe // Baudelaire: "un artist romantic este un artist modern"
Schinkel (despre o catedrala gotica): refuza pompa, are un caracter grav, solemn si sublim
Heinrich Heine: constructorii catedralelor gotice aveau convingeri, noi avem doar opinii
Baudelaire: un artist romantic este un artist modern
Consecinte:afirmarea sensibilitatii individuale // opera romantica nu exprima o epoca, ci o valoare unica, personala
-Tara Romaneasca - primul edificiu conceput in spiritul unui romantism primar este palatul Sutu ( Muzeul de istorie ) - Konrad Schwink
-expresie clasicizanta si esenta medievala(4 turnulete pe lateral); simetric p 2 axe; 2 mari saloane laterale si 2 trnulete medievalepe axul
secundar; elem gotice la ext-tamplarie cu ancadramente clasice (goluri rotunde) si romantice (machiculiuri) // planul - de forma
dreptunghiulara e compus simetric in raport cu 2 axe perpendiculare una pe pe alta // la fiecare cat sunt dispuse 4 salonase octogonale
dispuse in capetele laturilor inguste ,2 cate 2 pe de o parte si alta a cate unui salon oval // salonasele formeaza mici iesituri din planul
dreptunghiular ce se exprima in fatadele laterale ca niste turnulete de citadela // nu difera ca organizare funct de cladirile clasiciste cu
acelasi prog // elem de detaliuprofil,bosaje si rame de ferestre-d factura clasicizanta //braul d teacota,tamplaria originala - f neogotice
-casa Liebrecht si Filipescu (Casa universitarilor) - exemplul cel mai caracteristic de astfel de arhitectura // plan riguros simetric;
machiculiuri, rozase, creneluri; col terminate cu creneluri poligonale; fatada puternic vibrata (umbra foarte jucata); tamplarii gotice
vegetale. // planul - de forma dreptunghiulara cuprinde la parter un mare hol median ce degaja o serie de saloane si camere // demisol
si parter inaltat // fatadele - foarte incarcate , dar bine proportionate // fatadele ne infatiseaza toata gama motivelor caracteristice stilului
-Transilvania - arhitecti : Anton Kagerbaue // aripa apuseana a palatului de la Bontida (Cluj) , primaria din Cluj-Napoca // romantismul
de scoala germana - castelul Peles de la Sinaia // imbinari fantastice de elem gotice , renastere , baroc // arhitecti - Doderer si Schultz
-Palatul culturii din Iasi - I.D.Berindei // la sf sec 19 s-a dezv un nou tip de cladire d comert - sir de magazine combinate cu locuinte
colective sau hoteluri // realizate de mesteri modesti , de formatie mai degraba populara // erau construite pe parcele inguste de teren
, prinse intre calcane // la parter - spatii amenajate pentru comert si un gang boltit ce conducea intr-o curte adanca marginita de 2 sau
3 laturi de constructii // la etaje se insirau locuintele accesibile prin coridoare lungi inchise cu geamlac // acest nou element de
arhitectura imprima un caracter vitrat // aducea o doza de insalubritate locuintelor care nu erau iluminate sau aerisite direct
- Leo von Klenze - templu grec amplasat p un soclu f. masiv (arh. neoclasica) > romantic > modul in care este amplasat pe un deal
inconjurat de o fortificatie medievala, apare o rel d pitoresc cu nat inconjuratoare // un ob de factura antica pus in teren cu o interventie
minima // goticul plasat intr-o vegetatie ft bogata c este pe cale de a invada arh (ideea de natura vie care tinde sa inghita arhitectura)
- reconstituirea catedralei de la Koln - folosirea imaginatiei pt. a putea reconstitui ceva ce nu a fost terminat niciodata
- arh. engleza : tesatura decorativa a plafonului (nervurile)
- Ruskin - reconstructia unei mari proprietati: dispare simetria absoluta folosita de neoclasiciscm > libertatea imbinarii volumelor,
decoratiilor // ansamblu de cladiri (locuinta + biserica): tentatia iregularului; asimetria pronuntata; nu se fac referiri la axe de compozitie
- locuinta urbana a oraseanului mediu - compozitie libera a volumelor, a formelor (regula care ulterior a fost asimilata si de alte tari)
Franta - reconstructia unui castel pe Valea Loirei //cresterea spectaculoasa a detaliilor (la acoperis) - elem de ev mediu // imbinari de
tip romantic // se fac experimente volumetrice si compozitionale //utilizarea noilor mat de constructie, intelegerea structurii > structuri
spectaculoase, metalice > scurgerea eforturilor ca in catedralele gotice //structura metalica care preia o anumita conformatie?
Structurala
Sec. XIX - 3 arhitecti intre Neoclasicism si Romantism din scoala franceza
 1. Etienne Louie Boullee (1728-1799) 17 ani a fost profesor scoala de poduri din Paris // a construit f. putine cladiri //proiectele
desenate dupa 1780: 32 de proiecte care fac o imagine complet noua asupra arhitecturii // forma este elementul dominator - legile
arhitecturii gasite in natura - elem geometrice primare // arh este un simbol al functiunii si structurii interne (caracterul-romantism)
Planse capela, cu ordonare stricta, principii de compozitie clasica, monumental // proiect de cladire municipala (imbinare de volume
geometrice f. simple) // teatru 1881 - monument consacrat placerii, spectacolului, ideea de templu antic - ordinul cel mai elegant
"Lumina este cea care creeaza efectele"
Cenotaful lui Newton (1784) - monument inchinat unui personaj, o ofranda adusa lui, personajul nu este inmormantat acolo
prezenta vegetatiei - supusa unei arhitecturi la scara gigantica // foloseste formele elementare, corpurile geometrice foarte simple
2. Claude Nicolas Ledoux (1736-1806) vrea sa construiasca barierele Parisului - punctele de control aveau rol fiscal // aspiratia spre
forme simple, elementare // arhitectura este arta care uneste toate cunostintele, este pentru zidarie, ce este poezia pt. Literatura //
pune problema arhitecturii intr-o societate moderna // proiectul lui face apel la simbolism // proiect pt. un pod - elemente de sprijin in
formele unor corabii // face referinta la corpurile geometrice simple // planuri simetrice piese din canonul neoclasicismului pt. ca este
asociat compozitiilor foarte simple, este o rigoare a planului in raport cu functiunea care se desfasoara inauntru // epurarea arhitecturii
de orice decoratie - corpul geometric primar cu niste goluri functionale // proiect de oras industrial la Chaux - forma perfect circulara,
cu strazi care converg spre piata centrala, unde sunt cladirile administratiei,, cladirile celalallte marcheaza sp. Pietii,,a fost realizat pe
jumatate,, imp sunt si cladirile pe care le-a realizat: primitoare,, ordinul doric este preluat intr-un portic puternic,, ordonanta clasica ft
voluminoasa (hala industriala) - imp proiectului este f. mare in arh industriala ! (cladirile industriale care au inceput sa apartina arh)
3. Jean Louis Durand (1760-1834) este elevul lui Boulle, promoveaza arh comparativa, datorita tipologiei constructive instituite (toate
cladirile erau la acelasi scara) // introduce un mecanism al compozitiei: poate fi aplicat oricarui tip de cladire, oricarei functiuni
// orice cladire trebuie sa inceapa de la trasarea unor axe // frag elementare, constructii supuse unor reguli compozitionale f. Stricte //
regula organizarii planului: acelasi plan, in mana arhitectului poate lua mai multe forme in fct de clima, traditii locale, etc. //unificarea
referintelor arh. intr-un singur ob arh //investigheaza tipologii arhitecturale care tin cont de modul de alcatuire al planului si al volumelor

Orasele din romania Interventii de modernizare

1.orasele din lungul dunarii-unele restructurate complet +orase noi
2.extinderea planificata a oraselor
3.transformarea modificarea tramei stradale; modificarea parcelarului;-trama orasele fortificate ; spatii publice de agrement
efect dupa 1860-retrageri, POT, tipul de arh a fatadei spre strada-modificare lenta a contextului urban, functioneaza max si acum.
1. orase noi-restructurare radicala de pe dunaree
-turnu magurele- turnu fortificat de mircea cel batran; - trama regulata-regularitate absoluta a parcelarului; - relief particular;-segregare
sociala a populatiei; 1900 3 km de dunaree- zona verde a devenit construita; piata mare a fost ocupata de cladirii 80% pe tot conturul
-drobeta turnu severin, calafat, oltenita, calarari
orase restructurate radical giurgiu si braila
-giurgiu- pe dunaree; citadela turc. Pe fluviu (regulata)+ a doua fortificatie. parcelata nou, radial, insule triunghiulare, neregulate, vechi
si noi;- cateva axe care duc spre parc (radiale); pastreaza proprietatile existente pentru a nu avea probleme cu proprietarii; 1910 parcul
restrans ocupat cu cladir, oras extins pe contur . sec 19 trama regulata. Piata cu turn turcesc. Sec 200 piata circulara devine dreptunghi
cu blocuri
-braila-1789- 5 ziduri de fortificati, aproape de guriile dunarii; 1832 plan rus prost; 1834 se pastreaza fortificatia circulara duplata de o
strada; proiectarea unor spatii publice; -platforma la 10m peste nivelul dunarii nu e deschis srpre dunaree (mal ocupat de depozite)
2. extindere partial planificata
1895-99 zona gara de nord si spitatlul militar
-ateliere cfr-1930 palat cfr; -gara langa calea grivitei, cu acces dinstre este la inceput; parcelare spre estul garii; - 2 corpuri ale scolii de
poduri si sosele;- tesut nou putin mai regulat cu functiuni noi;- dezvotarea spontana, rezultata din aditionare.
-galati- 1830-extindre imensa-
-constanta- 1828-
-predeal-
3. transformarea oraselor existente
-modernizarea tramei stradale; regularizarea traseelor existente (segmente lungi cu arce de cerc la racorduri, latime const.) noi strazi-
bulevardele sec 19 .
-ploiesti-leaga gara de sud de zona veche; linie dreapta pespectiva lunga; bulevard amplu, ritmat cu piete, zone verzi cu strazi
secundare pe margini; plan de expropiere pentru bulevard
-craiova- arh peisagist francez
-bucuresti1868-70 ww1; bulevardele nu traveseaza zona istorica dens construita ci leaga zone importante noi de centru orasului.
 ARHITECTURA SI URBANISMUL DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
1. Contextul: -schimbarea regimului politic: disparitia statului democratic - ideologia comunista domina integral societatea, iar statul
totalitar devine proprietarul aproape absolut al tuturor domeniilor economiei (nationalizarea din 1848, colectivizarea agriculturii din
1962). Intreaga economie este dirijata centralizat, are loc industrializarea fortata a economiei.
->efectele asupra arhitecturii si urbanismului:
- este desfiintata libera practica a arhitectilor; acestia devin functionari ai statului in institute de proiectare, controlindu-se si
limitandu-se,astfel, in mod sever,posibilitatile de creatie urbanistica si arhitecturala; relatia arhitectului cu autoritatea statului.
- politica de industrializare fortata a avut drept consecinta cresterea rapida a populatiei urbane (cu mari dificultati de
acomodare la modul de viata urban),impulsionarea dezvoltarii oraselor, sporirea necesarului de locuinte (spatii de cazare0 si a
dotarilor colective, realizarea unor numeroase noi zone industriale.Dirijarea investitiilor s-a facut dupa un program strict centralizat.
-exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului urban este simbolica, iar investitia particulara devine nesemnificativa.S-
au creat astfel premisele proiectarii si realizarii unor investitii urbanistice de foarte mari dimensiuni.
-statul a dispus de toate verigile actului de constructie :intocmirea temei , elaborarea proiectului, terenul, finantarea, executia.
2.Evolutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei, determinate, a politicii statului (si a pcr) si a curentelor
epocii;evolutia simultana si divergenta cu acestea. Interventia totala a politicului a avut loc prin hotararile cc al pcr si a consiliului de
ministri din 1952, prin care s-a decis reconstructia socialista a oraselor, infiintarea Institutului de Arhitectura (dupa o perioada de
functionare ca facultate a Politehnicii) si a tuturor structurilor organizatorice a domeniului.
-etape principale ale evolutiei politice:cucerirea si consolidarea puterii politice, perioada stalinista,dezghetul anilor `60 si inceputul
anilor `70,revenirea la regimul totalitar absolut pana in 1989.
-etape ale arhitecturii si urbanismului:
a. prelungirea,in anii `50 ,a culturii arhitecturale interbelice, prin limbajul rationalist si cautarile unei arh de factura nationala.
b. episodul arhitecturii realismului socialist (prima parte a anilor `50)
c. arh functionalista, spre sfarsitul anilor `50, si evolutia ei in urmatoarele 2 decenii - cea mai fertila per a arh rom postbelice
d.variante ale postmodernului si recrudescenta arhitecturii clasicizante ca expresie a regimului totalitar,dupa 1977.
3.Urbanismul - studiile de sistematizare teritoriala; amenajarea litoralului
- teoria urbanismului - practica profesionala: disparitia dreptului la proprietatea funciara urb a facilitat difuzarea principiilor Chartei
de la Atena, aplicate in ansambluri urbanistice de dimensiuni mai mari sau mai mici, in int localitatilor sau la extinderile acestora.
Diferenta principiilor urbanistice fata de cele anterioare (bazate pe mica proprietate si pe parcelare) produce o ruptura radicala a
morfologiei urb.Relatia de modernizare si distrugere.Planul de sistematizare apare la inceputul anilor 60`;
- succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi,mici ansambluri de locuit sau de
dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere importante ale oraselor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia
localitatilor sau in zonele slab construite-caracteristicile urbanistice ale acestora; legea strazilor din 1976 si recuperarea spatiului
strazii;retorica monumentalului; interventiile asupra centrelor (istorice) ale oraselor.Exemplificari pentru toate categoriile.

ARHITECTURA DUPA 1950

Transformarile politice care au avut loc dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial au condus la modificarea fundamentala a
conditiilor de practica a profesiunii. Arhitecti, deveniti angajati ai statuliu, in institute de proiectare judetene sau apartinand unor
ministere, au trebuit sa raspunda unor solicitari de proiectare venite exclusiv din partea statului. In aceste conditi, libertatea de creatie a
arhitectilor s-a redus drastic, existand insa, deseori, incercari de iesire din constrangerile politice, economice si profesionale impuse. In
acest sens, un interes aparte il reprezinta atitudinea arhitectilor pirn proiectarea constructiilor sau a micilor ansabluri amplasate in partile
vechi ale oraselor, care n-au necesitat, inerventii la scara ampla asupra unori structuri urbane constituite in timp indelungat.
Sa nu cadem in greseala de a condamna tot ce s-a construit atunci, fiindca am repeta greselile comunistilor de a sterge toate
constructiile regimului burghezo-mosieresc. // casa poporului nu e simbolul intregii arh postbelce // rasturnarea valorilor anterioare //
ideologia comunista a det total arh // statul a devenit proprietarul absolut al economiei (nationalizarea din 1943-prorietate privata si
micul comert; 1952-cooperativizarea agriculturii; centralizarea sistemului economic(industrializare fortata) // toate regiunile sa fie la fel
de dezv // orasele cresc sau apar altele noi(victoria,onesti) //proprietatea statului asupra terenului urb(sau chiar daca nu era proprietare
putea sa dispune de el) // posibilitatea construiri marilor ansambluri // statul a tinut in mana toate fazele proiectarii si executiei (institute
d proeictate, antreprize de constr) //arh devin functionari ai statului si trebie sa urmeze indicatiile politice (suprafete mici,mat proaste)
-evolutia urb si arh, -1952-politica nu influenteaz arhitectura prea mult;1943-1950 perspectiva stalinista(dura dpdv uman); 1960-1970-
dezghet-rupere oarecum de URSS, incercare de a forma o politica nationala;1970-1990-regim foarte autoritar
arhtectura-diferenta dintre produse de serie-proiect tip de imobil de locuit; produse speciale-locuinte de lux, si case taranesti
-module-proces de industrializare // echipamenete publice-hoteluri(acelasi hotel alta fatada) si case ai culturii de acelasi gen.
Mircea Alifanti- sediul administrativ din baia mare 1970 (parea ca este acolo dintotdeauna); adept al comunismului, se inscrie
inainte de razboi in partidul, este expulzat; face studii privind bis din lemn; nu a participat la dezbaterea pentru centrul civic
Cezar Lazarescu-presedinte UAR si rector UAUIM; prieten cu dej; face litoralul, nare nici cultura nici talentul lui alifanti; relatia cu
zonele mici si vechi (burghezo-mosiereste)-interventii violente; se distrug centrele a peste 25 de localitati; trame mari care nu sunt
compatibile cu ceea ce este vechi si valoros; cei mai multi arh accepta interventiiloe in zonele vechi (alti fac studii de istorie urbana)
Exemple : zona balta alba, ansamblu facut de Tiberiu Nica (arh. Interbelic); dispar laturile dar scara e corecta // realism socialist-
cvartale p+4,p+5 terenul din mijloc liber sau cu crese, gradinite, intr-o forma existentacu scara corecta (bucuresti noi, vatra luminoasa,
cacademia militara); arhitectura monumentala opera romana- octav doicescu-
 ARHITECTURA NEO-ROMANEASCA pana la primul razboi mondial
1.Premise -arhitectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmtizmului european, de redesteptare a spiritului si a identitatii
nationale, care,in cazul particular al romaniei, a dominat intregul secol al XIX-lea, nu numai in sfera ideologiilor artistice ,ci in primul
rand, pe aceea a politicului. In privinta arhitecturii nu mai era vorba de recuperarea istoriei, in general, ci pe aceea nationala.
-precursori:Alexandru Odobescu si Dimitrie Berindei, care afirma, la mijlocul secolului, necesitatea unei arhitecturi romanesti, ca si
sursele principale ale acesteia: vechea arhitectura culta si arhitectura populara.
-sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru protejarea lor;reactia la restaurarile lui Lecomte de Nouy si prima lege
pentru protectia monumentelor.
2.Ion Mincu(1850-1912) -formatia sa profesionala; sursele sale de inspiratie;importanta acordata bisericii Stavropoleos pentru
proiectarea unei noi arhitecturi in forme nationale.
-lucrarile-manifest: casa Lahovari (1886), Scoala centrala de fete (1890),Bufetul de la Sosea (1892), proiectul pentru Primaria
capitalei (1900-1904); analiza stilistica.Alte constructii ale lui I.Mincu.
3.Scoala de arhitectura -inceputurile invatamantului romanesc de arhitectura (1891) si formarea studentilor in spiritul arhitecturii
initiate de Mincu: proiectele in stil neo-romanesc si releveele dupa vechile monumente nationale.
4.Principalii protagonisti ai perioadei: Petre Antonescu, Grigore Cerchez, Nicolae Ghica Budesti,
Cristofi Cerchez.Analiza unor cladiri reprezentative pentru cautarile lor plastice.

-noutati in domeniul constructiilor de genul celor care pot fi numite oarecum moderne au aparut doar sporadic:moara Asan(1853-
schelet metalic si sticla),hala din Piata Unirii(1865-1870-schelet metalic),hotelul Traian din Iasi(1880-1882-schelet metalic-ing.Gustave
Eiffel),hotelul Athenee Palace(1912-schelet beton armat-Arh.Teophil Bradeau)
afirmarea specificului national este curentul cel mai interesant datorita caruia s-a facut un pas inainte pe drumul eliberarii de sub
tutele atotputernica a academismului Scolii de bele-arte din Paris.
curentul a fost un reflex al ideilor ce au circulat in a doua jum. a sec al XIX-lea in mai toate tarile europene,idei bazate pe exaltarea in
arta ca si in politica a sentimentului si a traditiilor nationale.Oamenii de cultura progresisti au pledat impotriva stilurilor bazate pe
prelucrarea eclectica a arhitecturilor istorice,cat si a caracterului cosmopolit al artelor,socotind ca singura cale spre o creatie artistica
proprie , specifica,nu poare fii alta decat aceea a cautarii unor forme noi sprijinite pe traditii autohtone.
noua orientare a fost initiata si promovata de Alexandru Odobescu.El sustinea crearea unei arhitecturi noi:arhitectii au trebuinta a
patrunde in spiritul arhitectural al vietii,au trebuinta de a trage din popor ideea unei arhitecturi noua"
in a doua jumatate a veacului dupa unirea principatelor(1859) a existat o puternica miscare culturala care isi avea la baza tezaurul
bogat al culturii populare.Vechile creatii au influentat opere remarcabile ale lui Vasile Alexandri,Mihai Eminescu,Ion
Creanga,TeodorAman,Nicolae Grigorescu,Ion Andreescu.
Ion Mincu este primul arhitect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al arhitecturii acelei vremi opere noi in ale caror forme
se afirmau trasaturi specifice nationale. // formatia profesionala: nascut in1851 la Focsani,studii elementare in orasul natal,liceul si
studiile superioare in Bucuresti, // obtine in 1875 titlul de inginer al Scolii de poduri si sosele.Studiase si cativa ani Scoala de bele-arte
si pictura.Dupa doi ani pleaca la Paris si obtine in 1884 diploma de arhitect la Ecole des Beaux-Arts
cerceteaza tip de un an cateva manastiri si case vechi de tip popular si realizeaza proiectul primei sale lucrarii stil popular:
Petre Antonescu -nascut 1873 Rimnicul Sarat.A sudiat si el la Scoala de belle arte din Paris
el s-a distins pe trei planuri conjugate:in invatamant,in domeniul conservarii si restaurarii monumentelor si in arhitectura.Impreuna cu
altii au pus bazele unei sanatoase traditii stiintifice de restaurare.
cladiri:Palatul Primariei Capitalei(1906-1910),Palatul Administrativ din Craiova(1912-1913) si Banca Marmorosch-Blank(1915-
1923).Plastica acestor cladiri se caracterizeaza prin interpretarea unor elem ale vechii arh:pridvoare,loggii,ancadramente de ferestre si
usi,precum si de tendinta de a le monumentaliza .Fatadele sunt divizate in registre orizontale cu braie,pentru a aduce cladirile la scara.
a facut si locuinte cu calitati plastice incontestabile-case foste:Oprea Soare,Ion C.Bratianu,Malaxa,conacul boieresc de la Stefanesti
N.Ghica Budesti(1869-1863)-nascut la Iasi a urmat si el in cele din urma Ecole des Beaux Arts si devine in 1901 arhitect.
a fost membru al Comisiunii monumentelor istorice
Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala(inceput in 1912). Afost conceput initial cu 4 aripi dispuse simetric in jurul unei
mari curti centrale.Dupa 1939 au fost facute doar trei dintre aripi . Acestea si in deosebi fatada principala cu cele doua impunatoare
pavilioane de colt amintesc de arhitectura feudala din Moldova si Tara Romaneasca.
Alte caldiri:Liceul din Ramnicu Valcea,biserica greco-catolica de pe strada Polona si propria sa cas de pe str.Stevastopol din Bucuresti.
Cristofi Cerchez(1872-1955)-nascut Bolintinul de Sus studiaza arhitectura la Milano. // numar foarte redus de cladiri publice:spitalul de
pe strada Polizu(Bucuresti),biserica din Valenii de Munte,Scoala primara Zoe Scorteanu(Ploiesti)
a facut in schimb numeroase locuinte majoritatea in Bucuresti: vila Minovici,apoi fosta casa Candiano Popescu
fatadele cladirilor sale sunt pe de-o parte dotate cu foisoare si logii in care materialul dominant este lemnul,iar pe de alta parte sunt
divizate in panouri incadrate de pilastri cu capiteluri florale.Apar si motive vegetale facute din stuc.
Grigore Cerchez(1851-1927) - s-a remarcat prin lucrarile biroului de arhitectura pe care il conducea
plastica arhitecturala a acestor lucrari s-a adresat cu precadere arhitecturii muntenesti(autor Al.Clavel).Cu elemente prelucrate de aici s-
au realizata fatadele Universitatii de Arhitectura din Bucuresti,si ale corpului nou adaugat paltului de la Cotroceni.
Constantin Iontzu(Casa corpului didactic din Bucuresti,si case particulare in Ploiesti ,Bucuresti ,Sinaia)
In Transilvania Jacob Deszo si Komor Marcel-Primaria si Palatul Culturii din Targu Mures si cladirea Vulturul Negru din Oradea
Kos Karoly-muzeul local din Sfantu Gheorghe.
ION MINCU
In dezvoltarea istorica a arh in Rom, un moment de o insemnatate deosebita il consituie per moderna de formare a oraselor, d elaborare
a unei arh nationale orasenesti. Mincu este, fara indoiala, figura centrala a acestei per. Personalitatea lui Mincu se contureaza in cadrul
per de formare a arh moderne rom. In raport cu incepaturile miscarii urbanistice care marcheaza transf tirgului feudal in oras, arhitectura
romaneasca moderna a pasit pe calea unei afirmari originale tirziu si cu multe ezitari. Pe la 1884, cand Ion Mincu s-a intors de la Paris,
unde terminase Academia de Belle Arte ca arh diplomat al guvernului francez profesiunea de arh, era totusi destul de bn confurata, iar
statutul social al arh facuse saltul hotaritor, integrandu-l cu drepturi depline in randurile intelecualitatii. Era firesc ca in aceasta per sa se
fi apelat la bogatul vocabular de rezolvari spatiale, constructive si decorative, oferite de alte parti ale Europei, unde asemenea edificii isi
facusera mai de mult aparitia. Acest proces de rapida transf in Rom celei de a 2 jum a sec 19 pare sa fi constat in coexistenta si intr-o
masura, in opozitia principala a mai multor curente, care vor det originalitatea sc romanesti d arh. Definirea acestor curente si tendinte
ce se infrunta pe tarinul arhitecturii orasenesti la sf sec XIX-lea in Romania, ne va ajuta sa ne apropiem mai mult de opera lui Ion Mincu.
Ion Mincu s-a indreptat catre arh pentru ca dorea sa construiasca altceva decat lucrari ingineresti, care- se pareau anonime,
studiase si practicase, inainte de a pleca la Paris, ingineria civila, fara prea multa convingere. Dorinta d a face mai mult sau altceva
vine in acelasi tp dintr-un crez de intelectual patriot, care isi vrea operele mai evident, si mai activ integrate in valorile culturii nat
Ion Mincu intelectual sensibil si profund legat de idealurile generatiei sale, plecase la Paris cu imaginea frumusetilor
romanesti gandind probabil ca si arhitectura ca modalitate artistica poate servi idealului national ca si pictura sau literatura. In scoala
de Belle- arte el a absorbit deopotriva principiile compozitiei clasice ca si tezele rationalist-functionaliste ale lui Guadet.
Conservator si traditionalist prin educatie ca si prin temperament Mincu se va tine departe de excesele modelor ca si de
inovatiile prea revolutionare, contrare ideilor sale drespre armonie si simplitate in care el reuneste principiile arhitecturii clasice cu cele
ale arhitecturii populare. Acesta atitudine il ajuta sa se tina deoparte de arh. ofciala si sa abordeze problema inovatiei cu o exigenta
antica deosebita , punand-o in special pe terenul solid al determinarilor functionale.
Intr-o opera relativ putin ampla intr-o remarcabila activitate teoretica, intr-o viata sobra, in care o inalta exigenta morala ne
apare dublata de un ascutit simt al nuantelor si umorului, intr-o neobosita activitate pt intemeierea scolii si miscarii nationale de arh,
Mincu ne ofera imaginea unei lupte continui dintre luciditate, rationalism, credinta in geniul artistic popular pe deoparte si nationalismul
vulgar sau cosmopolitismul eclectic de alta. O lupta dusa cu societatea din jur, si cu el insusi. O lupta in care biruintele sunt la fel de
valoroase si insructive ca si infringerile, si care face din acest mare precursor o figura singulara in istoria arhitecturi romanesti.
Operele de arhitectura Lucrarile lui Mincu sunt putin numeroase, intr-o activitate de aproape 30 de ani el a realizat mai putin de 15
lucrari. In opera sa a cuprins insa o gama foarte variata de domenii de la desenul de mobilier, la monumentalul funerar si restaurarea
monumentelor istorice. Cateva din lucrarile au ramas numai in stadiul de proiect Ospelul Comunal, adica prmaria , Teatrul National din
Iasi si cartierul de vile denumit Cetatea romaneasca ale carora desene, s-au pierdut...
Cele doua resedinte de lux, din care prima este azi Casa sciitorilor Mihail Sadoveanu iar a doua Clubul Sindical al
Ministerului Metalurgiei si al Constructiilor de masini, se afla situate pe Calea Victoriei, la mica distanta una de alta. // apartin perioadei
de inceput a carierei de arhitect a lui Mincu, fiind realizate intre 1887 si 1889, imediat dupa casa Lahovary , dar intr-o maniera cu totul
opusa acesteiaTipul de plan, dispozitia spatiilor interioare, compozitia fatadelor si intregul arsenal de forme decorative, balustrade,
ancadramente, plafoane, pardoseli, totul a fost de mult scris, transcris si parafrazat in mii de variante.
La casa Monteoru vom remarca holul central pe 3 nivele, scara amplificata de vasta oglinda pe podest, sufrageria cu sumbre
lambriuri si deschisa printr-o veriera, spre gradina. La casa Vernescu ne retin atentia plafoanele in casete si chesoane, de forme si cu
ornamentatii pe cit d variate pe atit de abundente in modelaje ca si in cul, dar mai ales acea scara spiralata care culmineaza in rotonda
cu splendide arcade, ca o apoteoza a spatiului curb si care singura ar fi de ajuns pentru a da masura puterii de creatie a unui mare arh
casa Lahovary(1886) ea repr o prelucrare a unor elem si f specifice vechii arh rom // distributie rationala a incaperilor in legatura cu
fct lor ,mat si tehnici constructive trad // plastica arh,clara,insotita d bun gust in potrivirea proportiilor,in dozarea decoratiei si in
armonizarea culorilor // in plan piesa principala o reprezinta holul spatios in jurul caruia sunt distribuite incaperile. //infatada principala
elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma unui pridvor de casa boiereasca..
Bufetul de la sosea(1892) a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion rom (restaurant) destinat expozitiei internationale de la
Paris unde nu a putut fii executat. // are elem trad caracteristice caselor pop de deal si loc boieresti. // plastica arhitecturala miscata si o
mare dar echilibrata bogatie de dcor cu rolul de a evidentia partile sup ale fatadelor. // accentul e pus pe foisorul de la et la care urca o
scara monumentala,ext ce e acoperita de o mare poala a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii // in partea opusa foisorului
apare o loggie in comp careia apar ca niste replici usor schimbate ale foisorului ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele
Scoala centrala de fete(1890) // are la baza o conceptie clasica care aminteste de imaginea si formele regulate, simetrice a unor
ansambluri manastiresti de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec XVIII:Hurez ,Antim // planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu
parter si etaj fiecare,dispuse simetric in jurul unor curti interioare. // circulatia si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de
coridoare largi care inconjoara curtea interioara..In partea din fund a curtii se afla un mic amfiteatru.La etaj se afla internatul // curtea
interioara este marginita la parter de o suita continua de arcade trilobate in acolada ,sprijinite pe colonete de piatra.Zidul de deasupra
arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramica colorata. // fatadele sunt impartite un doua registre prin intermediul
unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si etaj.Fatada principala are 3 elemente majore distincte:un corp cuntral cu intrarea si
doua pavilioane de colt,usor decrosate asezate in prelungirea aripilor laterale.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt
inviorate de cateva profile si accente.Printre acestea ,colonada curtii interioare cu toata decoratia sa ,apoi pe fatada principala braul
median facut din faianta policroma ,lintourile ferestrelor si lantul continuu de arcusoare sprijinite pe console de teracota smaltuite verde
de sub streasina.Deasemenea bow-window-urile de la etajul pavilioanelor de colt amintesc de musarabieurile turcesti.
prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii specificului national in arhitectura.
 CULTURA ARHITECTURALA A PERIOADEI INTERBELICE
1.Conditii generale politice si economice:noua realitate a tarii dupa Marea Unire- populatia si suprafata tarii;Constitutia din 1923
si unificarea administrativa.Regimul politic.Dezvoltarea economica: criza de supraproductie din 1928-32 si momentul de varf din 1938.
2.Contextul cultural:afirmarea noilor generatii de intelectuali; pluralizmul expresiei artistice. Disputa traditionalism - modernitate si
cautarea identitatii spirituale nationale; o perspectiva diferita asupra spatiului rural si asupra valorilor istorice.
3.Arhitectura si urbanismul: - culturi diferite ale urbanului: Vechiul Regat si teoriile care au apartinut imperiului austro-ungar
-dezbaterea de idei si protagonisti; noutatea in peisajul arhitectural romanesc. Rolul principalelor reviste de arhitectura:
Arhitectura(1906-1944); Urbanismul(1932-1942); Simetria(1939-1947);Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice(1908-1945).
4.Urb si evolutia oraselor: // -cadrul legislativ: prezenta probl d sistemetizare in legile administrative: Instructiunile si normele
pentru intocmirea planurilor de sistemetizare din 1939;legislatia locuintei. // -teoria urb: importanta lui Cincinat Sfintescu - Urbanistica
generala si speciala,Superurbanismul.Alte contributii teoretice: Ion Davidescu, Duliu Marcu,Alexandru Zamphiropol. // -amenejarea
teritoriului: protectie pentru amenajarea litoralului si a vaii Prahovei. // -imp planurilor de sistematizare in comparatie cu interventiile
propriu zise; analiza unor exemple de planuri de sistematizare: Sibiu,Bucuresti,Iasi // -categorii de operatii urbanistice: localitati noi
(statiuni maritime) si cartiere in orasele existente; proiecte si interventii in zonele centrale: amenajari de spatii publice urbane.
5.Curentele arhitecturale per cu cea mai mare varietate de orientari si cautari stilistice, existand dif notabile intre Vechiul Regat si
teoriile alipite dupa primul razboi mondial.Arh au practicat, deseori, arhitecturi dif.Principale curente: -permanenta arh clasicizante:
prelungiri ale eclectismului si, dupa 1935, manifestari ale clasicismului modern; corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei,
arhitecti exemple. // -arh Art-Deco, ca prima faza a modernitatii. Carac prin, ex semnificative. // -arhitectura moderna // arhitectura
neo-romaneasca. Schimbarea de atitudine fata de sursele trad de inspiratie: d la arheologia decorativa spre semnificatiile profunde ale
arh populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta modificare de optica.. Arhitectura neo-romaneasca - stil oficial.
6.Arh moderna a.Asimilarea -circulatia ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:imp lui Marcel Iancu si a revistei
Contimporanul(in per 1924-1930) // climatul cultural gen al soc rom: noua arh e asimilata noului spirit al ep.Prin beneficiari:
intelectualitatea cu deschidere culturala,dif societati j institutii sift putin,statul.Arh moderna devine rapid un nou limbaj d consum, alaturi
de arh neo-rom. // difuzarea arh moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 - a fost dif in regiunile tarii:centre mai imp.
b.Principale caracteristici: -o nou interpretare funct si spatiala a progr de arh;scoli, cladiri de birouri, hale alimentare, sanatorii,
loc sociale etc.Cristalizarea ap si a imobilului de raport modern in Buc. // -expresia plastica si spatiul int. Varietatea repertoriului formal
concretizata prin realizarile dif arhitecti.Atentia acordata detaliului.Limitele de asimilare a gandirii moderne, in absenta discursului
critic:rap dintre fatada j volumetria,d factura moderna,si planul tributar trad comp academiste.Influentele celorlalte curente arhitecturale.
-modificarea radicala a imag urb;frag urb unitare (bd. Magheru si cart Vatra Lumi din Buc, etc.)j imp lor in noua configuratie estetica.
c.Horia Creanga (1892-1943)-cel mai imp repr al arh moderne rom.Etape ale arh sale: -pana in 1929;cautari in directia
simplificarii formei (cu accente Art-Deco), si in directia coerentei spatial-funct -vila dr. Petru Groza, Deva, 1927, vila Medrea si imobilul
Pop-Gheorghiu // -1929 - cca.1936: modernismul deplin, carac prin rationalitatea organizarilor funct si prin utilizarea unui voc formal
exclusiv modern, insotit de teme comp proprii. Cladiri imp: imobilul ARO, bd. Magheru (1929-1931), vilele Miclescu, Bunescu si
Cantacuzino, imobilele Davidoglu, Ottulescu, Burileanu-Malaxa etc. //- dupa 1936: reducerea severa a formei spre esential avand drept
consecinta disparitia poeticii etapei anterioare.Influenta decisiva pe care a avuto proiectarea cladirilor industriale de la Uzinele
Malaxa.Alte constructii imp: cele doua ARO (Calea Victoriei,Halele Ober,pavilioanele de expozitii din parcul Herastrau /// Arh noua
simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte // volume foarte simple, precise,
proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti // lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
Marcel Iancu-1907 infiinteaza miscarea dadaista inpreuna cu Tristan Tzara; 1922-23 se intoarce, infiinteaza revista Contemporanul
impreuna cu Ion Vinea; artist plastic-pictor, grafician; absolvent unor studii complexe de arh; -arh: nu-l interesa o rezolvare a planului
clara si rationala, cat ili interesa expresia plastica a int si a ext; vitralii, desene, grafiti aplicate pe cladiri, mobilierul (uneori); utiliza
culoarea cu multa forta (tencuiala colorata acoperita de alti proprietari); finanteaza singur Contemporanul. Exemple de lucrari 1926
vila pt tatal lui, a fost pictata // vila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld // -vila fuchs 1927 ferestre si
parapet de factura navala (hublouri) // -vila Chihaiescu, simetrica // -vila Iluta raumplan, bar sub scara // -vila Juster pe colt, et 1 2
duplex, p garaje, terasa solar, anexe // -locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor // -imobilul
Gold trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern
Duiliu Marcu (1886-1966)- initial experimentase procedeele si formele academismului de scoala franceza(casa particulara) si apoi pe
acelea ale arh de forme nationel (Caminul studentesc si Teatrul National din Timisoara) apoi s-a alaturat modernismului.Astfel a realizat
cateva locuinte particulare (Casa Busila) si precum si blocuri cu ap.Deasemenea a realizat o serie de edificii Bucurestene cu caracter
administrativ: cladirea Comitetului de Stat al Planificarii, Academia Militara, Biblioteca Academiei, Ministerul Afacerilor Externe. Acesta
are in plan o f dreptungiulara simetrica desfasurandu-se in jurul a 2 curti int.Fatada prin lunga de 100 de metri bine proportionata simpla
placata cu marmura de Ruschita este precedata pe toata inaltimea de un sir de stalpi care ,legati prin arcade ,marginesc la parter un
portic.Deasemenea tot el a realizat si Palatul Ministerului Transporturilor(1937-1945)
lucrari in domeniul urb-Dezv industriei si a comertului dupa primul razboi mondial au atras catre orase mana de lucru fapt care a dus la
o crestere simtitoare a acestora.A aparut legea pt organizarea administratiei locale din 1929 care prevedea obligativitatea pt centrele
urb si balneoclimaterice sa-si intocmeasca planurile pe 10 ani.Astfel s-a inceput studiul si redactarea planurilor d sistematizare pentru
multe orase:Buc, Cr, Cj, Sf Gheorghe, Bv ,Bc,Campulung. Studiile si planurile de sistematizari si zonificari au ramas insa in cele din
urama de cele mai multe ori ingropate in arhivele primariilor orasele continuand sa se dezv la voia intamplarii. La fel de neglijate au fost
si lucrarile edilitare. Chiar in Bucuresti cu exceptia catorva artere principale si cartiere de vile, cea mai mare parte a orasului a ramas
fara pavaje, fara canale, fara apa, fara lumina electrica. Astfel activitatea urbanistica a dat putine rezultate concrete pozitive.
in domeniu urbanistic s-au creat cartiere noi de loc (cartierele Dorobanti,Filantropia, Clucerului,Linariei etc.)
s-a inceput degajarea si largirea actualului Bd. N.Balcescu si a Caii Grivitei de la nivelul Garii de Nord in sus.
programele impuse acestei per au fost relativ reduse: a) casa modesta, economica; b) vila burgheza comfortabila; c) casa de raport cu
mai multe ap.Urmeaza o serie de edificii administrative(majoritatea cladiri ale Ministerului de Finante) si imobile de birouri apartinand
unor societati particulare.Deasemenea s-au construi multe biserici romanesti in provinciile aflate pana in 1918 sub autoritate straina.
curentul stilistic care a dominat arh acestei perioade a fost o continuare a celui national din per anterioara.Noua orientare a prezentat
insa ,pe alocuri, un traditionalism cu nuante exagerate, specific ideologiei varfurilor burgheziei.Sub impulsul acestei orientari care
intelegea frumosul prin excesul de forme si podoabe,s-a ajuns la o arh emfatica care s indeparta din c in c mai mult d oper inaintasilor.
Insa cerintele economiei j ale prog kre au impus limitarea plasticii decorative j maiestria unora dintre arh au dus la realiz:cladiri valoroas
in domeniul locuintelor -casele economice tip,cu 1sau 2 caturi si pivnita,d regula imperecheate j dispuse simetric(arh.I.D. Traianescu)
Ap sunt de 2-3 cam cu dependinte economice j confort redus.Plastica arh in linii mari echilibrata j simplu,recurge la elem trad prelucrate.
printre locuintele de tip vila se remarca cele datorate arh Toma T. Socolescu, Const. Iotzu si Popper.Aceste vile au incaperile stranse
compact intr-o comp simpla,echilibrata si funct,cu parter si ej.Fatadele sunt puse in evidenta fie prin foisoare pitoresti cu scari ext si
parament de piatra cioplita combinata cu fasii oriz de caramida aparenta, fie printr-o plastica arh bogata in elem trad realizate din piatra
naturala fatuita si marmura.Arhi celor mai multe locuinte de acest gen vadeste insa tendinta catre un exces de forme si elem decorative
fara a fi cerute de vreo funct anume:balconase inguste si bow-window-uri,adesea greoaie,loggii cu colonete din zidarie,unele
prefabricate,ornamente de ipsos aplicate pe fatade si acoperisuri inalte si jucate.Formula plastica a balcoanelor scoase in porte-a-
faux,cu loggii si foisoare multiple a fost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe niveluri.
dintre imobilele cu ap de locuit s remarca vasta cladire pt salariatii Bancii Nat( Arh.Petre Antonescu) .Plastica monumentala j de detaliu
sunt de buna calitate reusindu-se adaptarea judicioasa a formelor vechii arh pamantene la o cladire de mari dim cu 4 niveluri.Parterul
robust si tratat ca un subasment si realizat din piatra cioplita si rostiuta.Restul paramentului fatadelor este din caramida aparenta. O alta
cladire ce se impune prin tinuta sobra este Casa Alba din Craiova(Arh.Const. Iontzu)-birouri la parter si trei etaje de apartamente.
la cladirile inalte de birouri se incearca de asemenea aplicarea stilului neo-rom.Astfel imobilul (fost Astra Romana) din Pt C.A.Rosetti
(Arh.P.Smarandescu) - parter plus 5 et ultimul mansardat.Cele 2 fatade catre str,inegale ,racordate in unghi obtuz,prin intermediul unui
pavilion de colt. Solutia legarii fatadelor cu ciubuce si imbogatirea lor cu loggii,colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in
mare masura artificial.Tendinta aceasta vadita de impodobire a fatadelor si a int fara a tine seama de fct e din pacate una din trasaturile
carac nega ale arh romanesti din aceasta per.Astfel de cladiri sunt palatul Vama Postei si cladirile Ministerului de Finante.
excesele cele mai mari apar la numeroasele biserici ridicate in Trans in aceasta per. Astfel: Catedrala ortodoxa de la Alba Iulia ( Arh.
V. Stefanescu) e o pastisa a unor f de arh religioasa din prima jum a sec. al XVII. Apare aici o tendinta de monumentalizare fortata si un
exces de elem de detaliu.O alta astfel de catedrala e cea din Cj (Arh.C.Pomponiu si Arh.G.Cristinel).Una din putinele opere valoroase e
cate ortodoxa din Timisoara Arh.I.D.Traianescu (mai ales pt. formele ei int) si biserica Sf. Elefterie Nou din Bucuresti (Arh. Const.Iotzu)
in domeniu arhitecturii civile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stilului neo-rom.Un exar putea fii Banca
Marmorosch-Blank (Arh.Petre Antonescu).Se obs carac monumental al unicei sale fatade realizata din piatra fatuita , marmura ,granit,
fier forjat . Apare aici interpretarea unor forme de arhitectura veche munteneasca, cambinate cu elemente ale arhitecturii moldovenesti.
anii 1929-1933 au fost tulburati de o grava criza economica.Acest lucru a avut efect asupra modului in care s-a desfasurat arh - I-a det o
anume directie - ramura ei cea mai solicitat a fost cea a loc in care au fost investite o buna parte a capitalurilor retrase din bancile
falimentare.Astfel datorita economiilor a aparut o sensibila tendinta de simplificare a f de expresie arh. Astfel Ministerul Justitiei(1929-
1932 - Arh Const.Iotzu) are in comp fatadelor unele f modernizate d factura clasica ,dar contine si unele elem cu totul straine arh trad
rom anuntand astfel intrucatva sensul unei noi directii ce avea sa apara. Alte cladiri cu infatisari specific autohton sunt:Palatul Patriarhiei
din Bucuresti(1932-1936 - Arh. Gh.Simotta),cladirea Institutului de Istorie N.Iorga (Arh. Petre Antonescu)
domeniul in care ideea afirmarii - d data aceasta in spirit modern -a specificului national in arh s-a impus cu mai mult succes a fost insa
acele al loc izolate care apar in Buc,Pl,Campina si in regiunile deluroase sau pe litoral (Arh:Const.Iotzu,Toma T. Socolescu, G.Simotta).
In acelasi timp s-au facut primii pasi spre formele unei arhitecturi net moderne care avea sa domine ultimii 8-9 ani dinainte de cel de-al
doilea razboi mondial. Afimarea acestei noi orientari a fost legata de campania de constr initiata dupa criza economica.In primul rand
redresarea activitatilor industriale a prilejuit executarea unor imp cladiri menite sa adaposteasca procesele de fabricatie din dif ramuri
industriale:uzine metalurgice,fabrici de vagoane,hale vaste cu mari deschideri prevazute cu schelete robuste de rezistenta ,sisteme
speciale de iluminat etc. Aceste lucruri au det folosirea noilor mat de constr:fier ,beton-armat, sticla si s-a trecut la adoptarea unor
plastici arhitecturale noi sp in perf concordanta cu carac propriu al mat folosite. Realizari: Uzinele foste Astra Vagoane din Bv, Uzinele
Malaxa ale caror planuri au fost marite de Arh. Horia Creanga.Halele se disting prin bunele proportii si prin tehnica ingrijita a lucrului
,inclusiv a paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor e larg tratata, marcata de piloni monumentali si urmata de o alee
marcata cu pomi. Tot Creanga a proiectat si fabrica de tevi si otelaria(azi republeca).Apoi cladirea fostei sucursale a uzinelor Ford
(Arh.P.Em.Miclescu),fostele uzine de avioane I.A.R. Brasov (G.M.Cantacuzino) ,complexul uzinei metalurgice de la Colibasi(Arh. Octav
Doicescu) cadrul celorlalte ramuri ale arh trasaturile specifice modernismului au aparut sporadic.De la primele manifestari curentul
modernist a intrat insa in conflict cu mai vechiul curent trad, care avea insa multi sustinatori. Experienta prof aprofundata, orientarea
realista, precum si adoptarea unei metode juste de creatie au dat totusi arhitectilor cu o cultura aleasa posibilitatea sa realizeze fie in
spirit net modern, fie in forme trad modernizate opere valoroase. Astfel de arhitecti erau :Horia Creanga,Duiliu Marcu, Octav Doicescu
cele mai numeroase cladiri care apartin arh civile moderne sunt cladirile de locuit : vila izolata , imobilele izolate sau grupate pe strazi
cu regim inchis.Erau mai totdeauna retrase de la str ,cu gradina in jur si avand de regula la parter cateva incareri de primire,o sala de
luat masa nu dependintele ei,un birou cu anexe,iar la etaj la etaj camerele de locuit cu toate anexele necesare. Lucrarile de finisaj erau
executate cu grija , adesea cu: placaje de piatra,pardoseli de marmora,de parchet ales si de gresie,usi ext bogate din fier forjat etc.
 Arhitectura monumentala
Palatul administrativ din Galati astazi sediul Comitetului Minicipiului Galati si al Consiliului Popular al Municipiului Galati, a
compus pe un plan simetric, cu un corp principal in lungul bulevardului care purta pe atunci numele de Calea Domneasca, fiind artera
principala a orasului portuar. Doua aripi secundare, mai scunde si multa mai modest ornate, inchid intre ele o curte posterioara de
factura strict utilitara. Fatadele corpului principal, care, prin pozitia sa urbanistica, e lipsit de o perspectiva frontala, sunt placate cu o
piatra galbuie si desenate in trasaturi viguroase, marind astel potentialul expresiv al materialului. Doua registre mari , cuprinzind, primul
incaperile parterului si mezzaninului si al doilea marile sali de receptie, sala consiliului si cabinetele oficiale, se suprapun intr-o
egalitate confuza pe care decorul bogat al etajului nobil nu reuseste s-o anihileze total. Impresia de incertitudine si chiar de oarecare
monotonie se accentueaza prin simetria nediferentiata a axelor verticale: fatada e impartita in trei segmente, insuficient distincte,
fiecare la rindul sau fiind compus cu cite trei axe, mai strinse in corpurile extreme, mai largi in corpul central, care acuza holul de
intrare si sala de consiliu de la etaj. Decrosarea usoara a volumelor la extremitati, subliniata de acoperirea lor independenta cu cite un
acoperis boltit, indica intentia clara de a fi fost concepute ca un fel de turnuri de calaj, dupa o schema curenta in arhitectura palatelor
Renasterii franceze.
Decorul acestei fatade in care golurile inalte ale etajului termintate cu arce de virf de lance ca si coronamentul crenelat aduc o
sugestie venetiana, poate nu intimplatoare intr-un oras care, pe atunci, era principalul port al Romaniei, se completeaza cu detalii
create de Mincu in spiritul unor forme ale arhitecturii traditionale: butoni, discuri , acolade, ocnite is chiar ciorcirlani ce orneaza coama
acoperisului.
Banca Comertului din Craiova , astazi sediul Filialei Academiei R.S.R.este o lucrare postuma, terminata pe baza desenelor
din 1906 ale lui Mincu, abia dupa moartea lui. Ea reprezinta al doilea edificiu public de factura monumentala, prezentind o compozitie
mai inchegata si mai echilibrata decit Palatul Administrativ din Galati. Aceasta cladire centrala a Craiovei oferqa privirilor un volum bine
proportionat, ale carui fatade laterale sustin ca inaltime si tratare plastica fatada corpului principal orientat catre piata. Partitionarea in
registre orizontale pune in evidenta etajul iar in fatada principala orizontalitatea e intrerupta de cei patru piloni pe toata inaltimea
cladirii, suprainaltati peste cornise cu turnulete-lanternouri, subliniind monumentalitatea corpului central .Ancadramentele ferestrelor, in
special a celor de la etaju, cornisa, lucarnele si lanternourile, acoperisurile repezi incununate de creste de ciocirlani, decorul
emblematic cu piese de bronz si desenul viguros si cursiv al tuturor detaliilor, poarta pecetea lui Mincu.
Opera si conceptiile lui Mincu au cunoscut, precum se vede, interpretari diferite si contraversate. In ciuda limitelor sale
istorice, Mincu ne apare azi ca un inaintas, al carui rol in arhitectura moderna romineasca este deosebit de insemnat. In alte conditii
sociale, cu alte posibilitati tehnice, cu alte conceptii estetice arhitectii zilelor noastre, pretuind opera lui Mincu esenta ei de patriotism si
de framintare inovatoare, se straduiesc sa realizeze arhitectura romaneasca a zilelor noastre.
 Arhitectura civila putem distinge 2 categorii de palate si case boieresti :
-prima categorie ce apartine perioadei de inceput - se pastreaza vechea struct a casei boieresti pamantene cu doua caturi
-parterul e folosit de obicei pt dependinte // et - contine incaperile d locuit dispuse simetric p de-o parte si alta a unei largi sali mediane //
foisorul trad cu scara ext este inlocuit cu o intrare acoperita - un portic cu parter si et format din 2 ordine suprapuse , alipit fatadei si
dispus in ax // scara a fost mutata in int //este pastrat foisorul inchis de pe fatada opusa fiind tratat ca o incapere iesita din linia fatadei
-Moldova - Universitatea veche din Iasi - fost palat domnesc , din 1860 universitate // contine un subsol partial , un parter usor inaltat si
un etaj // elementul dominant il constituie corpul central iesit din linia fatadei // cuprinde pasajul boltit al intrarii peste care se
prelungeste la etaj salonul mare // palatul Cantacuzino-Pascani - Iasi - corpul central se incheie cu o absida cu trei laturi // scara de
onoare cu 3 rampe ocupa partea din fund a salii mediane // salonul cel mare de la etaj se prelungeste peste pasajul boltit al intrarii //
dupa transformarea in spital salonul a fost transf in paraclis // la aceste ex plinurile domina in raportul cu golurile in spiritul traditiei locale
-Tara Rom- cladirile au intrarea marcata de un rezalit incoronat d un fronton triunghiular // casa Kretulescu (Muzeul literaturii romane) -
Buc - rezalitul care marcheaza intrarea e decorat cu 2 ordine suprapuse d pilastrii clasici // la parter doric scund , la et ionic cu piedestal
-casa marelui logofat Dinicu Golescu - conceputa in acelasi gen
-a doua categorie de locuinte concepute in spiritul clasicismului - palatele domnesti si casele boieresti // construite dupa planuri noi ,
mai dezvoltate , diferite ca dispozitie si organizare spatiala decat primele // unele cladiri sunt compuse dintr-un volum prismatic compact
// incaperile sunt dispuse pe 2 etaje in jurul unui mare hol central
-Moldova - casa marelui vistiernic Alecu Bals - constructie ampla de plan dreptunghiulara // camerele si saloanelor ambelor etaje
sunt dispuse pe de o parte si alta a unei lungi sali mediane // fatada principala este dominata de un corp central proeminent ce
corespunde celor 2 mari saloane // pe fatada coloane angajate, fronton triunghiular, baza opaca, bosaj greu
-casa Vasile Ruset (Muzeul de stiinte naturale) - plan de forma patrata // are trei rezalite - 2 laterale si simetrice si unul pe fatada
principala //cele laterale corespund saloanelor iar cel central contine un pasaj boltit la parter si marcheaza intrarea
-Tara Romaneasca - palatul domnesc al lui Grigore Ghica al 4-lea // cel mai pretios exemplar de arhitectura neoclasica // volumul
cladirii - prisma de sectiune dreptunghiulara ce cuprinde 2 etaje // camerele sunt dispuse simetric la parter si la etaj in jurul unui hol
central si a unui scurt coridor longitudinal // simetria planurilor este transpusa si pe fatada principala // motivul central este pus in
evidenta de un usor decros , in axul careia se gaseste la parter intrarea , marcata la etaj de o larga arcada incadrata de 2 goluri
dreptunghiulare si de un altorelief reprezentand o teorie de nimfe // fatadele sunt divizate orizontal in 2 registre : registrul corespunzator
parterului , mai scund , cuprinde ferestre dreptunghiulare prinse intr-un parament de bosaje // registrul superior , mai dezvoltat , are
ferestre inalte cu partea superioara in semicerc incadrate de arce in plin cintru sprijinite pe imposte // pavilioanele de colt , decorate cu
pilastrii corintici si frize cu palmete , sunt incoronate cu frontoane triunghiulare // alte palate au planul in forma de U // in unele cazuri
corpul principal este dispus pe latura din fund si este precedat de o curte de onoare - palatul lui Mihai Sturza din Iasi // alt caz - corpul
principal este dispus catre strada - palatul administrativ din Iasi si palatul Stirbei (Muzeu de arta populara) - Bucuresti
//acestuia din urma i s-au adaugat mai tarziu un turn pe coltul din nord motivul central cu cariatide
-Teatrul national din Bucuresti - edificiul cel mai important al Tarii Romanesti // edificiu generos era construit dupa moda teatrului
italian // cuprindea un parter spatios , multe randuri de loje , foyer
Alexandru Orascu cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania // -actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd.
Elisabeta // -Biserica Metropolitana de la Iasi // S-a format in germania
-Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta arh disparuse in occident
palatul Academiei , vechea universitate din Bucuresti // intre 1912 -1914 i s-a adaugat , in mod criticabil , un etaj // cuprindea o
lunga aripa centrala cu doua etaje incheiata la ambele capete cu pavilioane mai inalte , cu 3 etaje // intrarea principala , dispusa in
mijlocul corpului central era marcata de un corp decrosat ce era decorat cu 6 coloane ionice ridicate deasupra unui subasment ,
incoronate cu un fronton triunghiular decorat cu un amplu basorelief // impreuna cu Carol Benis - biserica Domnita Balasa din Bucuresti
-Transilvania - clasicismul apare in jurul anului 1800 , la inceput sub f unui baroc simplificat // acest nou stil , cunoscut si ca empire , il
intalnim in mod special la Cj si Sb // s-a renuntat la formele teatrale ale modenaturii barocului // realizarile au a infatisare linistita dar
festiva // voc decorativ - pilastrii folositi in formele unui ordin colosal , coloane ce apartin ordinelor ionic sau compozit divizand fatadele
in travee , ancadramente simple de ferestre cu profile putine , balustrade de piatra ajurate compuse din motive simple sub forma de lant
-palatul Teleki - Cluj Napoca - sfarsitul sec 18 // fatade relativ severe , divizate in 2 registre ritmate de 2 siruri neantrerupte de ferestre
// ferestrele de la parter sunt incadrate cu pilastri si bosaje mari // cele de la etaj - cu pilastrii gracili corintici // curtea interioara - aripa
cu intrarea are etajul degajat de o colonada de stil compozit cu piedestale si balustrada ajurata // una din aripile laterale - suprapunere
de arcade robuste , eliptice si scunde
-palatul Toldalaghi-Korda - doua ripi cu capetele rasfrante in unghi in jurul unei curti interioare patrate // clasicismul s-a manifestat sub
aspectul unei simplitati impresionante
-fostul colegiu reformat - Cluj Napoca - doua profile orizontale ce subliniaza separatia intre cele 3 etaje // rame foarte simple ale
ferestrelorin mijlocul fatadei principale - un usor decros ce pune in evidenta pasajul boltit al intrarii // decrosul se continua in sus si se
prelungeste cu un turnulet deasupra etajului 3
-- Primaria din Cluj -formele sobre aveau sa fie inlocuite sau imbogatite in unele edificii publice cu elemente apartinand renasterii
- casa Zsombory din Cluj - arhitectura de locuinte
-arhitectura religioasa - una din cele mai importante cladiri in stil clasic - catedrala romano-catolica din Satu-Mare
-cuprinde o nava unica flancata pe de o parte si alta de cate 2 nise inalte si adanci
-in mijloc un transept cu bratele rotunjite sub forma unor abside laterale este incoronat cu o monumentala cupola
-fatada principala este precedata de o colonada formata din 6 coloane corintice cu antablament si fronton triunghiular
-fatada a fost incadrata ulterior cu 2 turnuri
Oras - tipologii arhitecturale
- de la inceputul secolului 19 pana la primele razboaie mondiale, peisajul urban s-a modificat substantial
- revolutia franceza a avut ca urmari transformari politice si progresul stiintific
- intreaga structura urbana a marilor orase s-a schimbat radical (caracterul, imaginea, modul de functionare)
- Leonardo Benevolo clasifica evolutia orasului in 2 faze legate de transformarea societatilor si a arhitecturii
Prima faza - se incheie in 1850 - faza liberala (a dezvoltarii urbane)
A doua faza - se incheie o data cu primul razboi modial (1914-1918) - faza postliberala
FAZA LIBERALA
cauze: mecanismul evolutiei industriale ///// cresterea populatiei urbane, a productiei si a mecanizarii acesteia
- apare la sf. sec 18, in Anglia ex.: Londra, 1 mil loc pana in 1800, in 1851 2,5mil loc.
- sf. sec 18 in Franta: retea foarte extinsa de canale de navigatie, fapt ce este schimbat de aparitia caii ferate;
- de revolutia industriala se leaga aparitia productiei de serie, mecanizarea sistemelor productive, cresterea populatiei urbane (ex.
Londra avea 1.000.000 loc. la sf. sec. XVIII, in 1861 avea 2.5 mil; Manchester 12.000 loc., ajunge un secol mai tarziu sa aiba 400.000
loc.), perfectionarea sistemelor de circulatie terestra (drumuri, canale navigabile, dupa 1830 apare calea ferata) - apar noi poli
industriali noi legaturi in teritoriu (canale, drumuri, calea ferata 1830);
- industria se concentreaza de-a lungul apelor (circulatia materiilor prime si a produselor), apoi in jurul unor zone in care s-au
descoperit zacaminte de carbune si minereu de fier - minele de carbuni industrie de preluclare a fierului nuclee industriale
transformarea unui teritroriu urban in ter. Industrial
Separarea artei de oras pana in sec 19, arhitectura se baza pe 2 descoperiri:
o perspectiva ca mijloc de control al spatiului urban
o raportarea arh. la cea clasica (greci, romani)
- acum perspectiva este inlocuita de geometria descriptiva (Monge) planul si fatada mai importante decat perspectiva
- schimbarea unitatii de masura din unitati raportate la om (mana, picior) la metru (din astronomie) abstractizare,
renuntarea la modelele clasice (renasc mai apoi in arh. neoclasica)
- - modelele clasice preluate la inceputurile renasterii se transfera in arh. neoclasica (partial), partial sunt inlocuite cu o
arh. de referinta medievala (romantica), si apoi cu toate stilurile trecutului ia nastere eclectismul.

Raportul proiectului de arhitectura - o structura institutionala

- institutiile se schimba la inceputul secolului al XIX-lea, brusc sau mai lent
- institutia importanta comanditara in arh. se modifica d.p.d.v. al comanditorului: monarhul > institutii care apartin unui stat modern
(primariile, municipalitatile)
- se acorda o mai mare libertate proprietatii private in detrimentul statului
- structura legislativa existenta pana in 1800, vechile obiceiuri transmise in timp care incercau sa regleze sfera privatului in raport cu
sfera publicului
- o initiativa imobiliara a fost imobilul de raport (initiativa economica) prin care locuinta devine o marfa: locuinta se face pentru a fi
utilizata de altcineva cu scopul de a obtine un profit prin vanzare sau inchiriere
- interventie publica (supravietuirea vechilor legi) - controlul dezvoltarii urbane dispare, care a avut ca efecte aparitia unor mari periferii
langa ansamblurile industriale, lipsind orice element de igiena si confort urban
- au aparut locuinte colective, ieftine, pt. muncitorii noilor fabrici cu scopul de rentabilizare maxima a investitiei facute in locuinta
- orasul se dezvolta la voia intamplarii, potentat de o dezvoltare industriala foarte rapida
- treptat apar interventii succesive ale unor state care constau intr-o legislatie mai bine pusa la punct:
- ex: legile de expropriere pt. o cauza de utilitate publica
- a inceput sa regleze dezvoltarea foarte libera a oraselor, sa limiteze interventia privata
- ex: Franta expropria terenurile agricole pt. a se construi calea ferata; in Romania, Cuza a introdus in 1864 legea exproprierii
ce traducea legea franceza
- alte legi - catre 1850 se introduc conditii minime de igiena pt. orice constructie: suprafata minima pt. dormitor si bucatarie in functie de
nr. de pers., obligatoriu un grup sanitar, orice incapere in care se dormea sa aiba o lumina
directa + aerisire, repartitia suprafetelor de ferestre/suprafata convenabila
- aceste legi au dus la trasformari urbane foarte importante in Anglia s.a.

Consecinte: - periferii imense si monotone necesitatea interventiilor publice.

- la sf sec.19 inceteaza actiunile liberale
- 2 tipuri de legi : legea de expropriere pentru cauze de utilitate publica (Franta, 1841) devine model
pentru toate tarile europene (It, Belgia, Ro)
legi pt imbunatatirea conditiilor de igiena in aglomerarile urbane (Anglia 1845)
punct de pornire a urbanismului modern. (suprafata minima pt locuinta; iluminarea si aerisirea unei camere, nr de
pers/camera).
FAZA POSTLIBERALA
- sf. sec 19
- modelul Haussmann-ian
- in multe tari se pune problema aglomerarii urbane, probleme de functionare a orasului
Haussman propune un model f bun de oras modern: interesul privat in echilibru cu interesul comunitar. Interventiile municipale faceau
distrugeri importante in orasele vechi; se modifica structura orasului si struct populatiei urbane (apar noi profesii, o noua stratificare
sociala burghezia era patura cea mai importanta dar muncitorii erau majoritari).
Structura populatiei urbane si produsele tehnice ale industriei (metalul) dau tipologii arhitecturale.
La inceput metalul imita struct de lemn, apoi apar structuri originale: constructii industriale, poduri, sere, expozitii, gari, pasaje
acoperite, mari magazine.
Locuinta: partiul dictat de nevoi diferite adaptat la nevoile urbane
imobilul de raport = program de arhitectura urbana destinat densitatilor mari de locuire;
Vila: suprafete mai mari in cartiere diferite

Orasul postliberal (dupa 1850)

Parisul Haussmannian

- oras modern, perfect functional, un model de amenajare pt. toate orasele europei
- s-au trasat noi axe de circulatie, o retea de comunicatie, a extins orasul animand periferia, Il imparte in 20 de sectoare
(arondismente)
- a realizat mai multe retele de echipare publica: retele edilitare, de canalizare, apa, iluminatul cu gaz, transport public, retea de scoli,
spitale, piete, parcuri, iar fiecare arondisment avea primaria sa
- interventia publica si cea privata incep sa se intrepatrunda
- interventiile publice importante au avut drept consecinta demolarea unor monumente importante (biserici, etc)
- orasul, strada, devin spatii publice moderne in care spatiile comerciale la parterul cladirilor de locuit fac parte dintr-o ambianta noua,
moderna a orasului

Orase postliberale

Parisul Haussmannian - orasul se extinde in afara fortificatiei vechi, suprafata Parisului s-a dublat; // orasul - impartire administrativa
// a realizat retele de echipamente, a amenajat in interiorul orasului parcuri publice, bulevardele au fost // reparcelate > imobil tipic
Barcelona // orasul se extinde, este port al Mediteranei // devine cel mai important centru industrial al Spaniei in sec. XIX // explozia
industriala a dus la o crestere a orasului // organizare in insule patrate cu L=130m (450 la colturi)
Ringul Vienez // intre 1818-1859 armata accepta ideea de a renunta la fortificatii care devin inutile in tehnica moderna a razboiului -
ramane o suprafata de teren foarte mare // trama stradala foarte regulata face legatura intre structura urb. veche si cartierele periferice
- ring - forma inelara // relatia cu orasul vechi se face cu o legatura foarte organica, a tramei stradala, naturala // interventia este foarte
vizibila pt. ca de-a lungul arterei (ringului) se afla niste spatii bogat plantate
Atena 1835 - primul plan de extindere, dupa ce Grecia si-a castigat independenta fata de Imperiul Otoman // extinderea ocoleste
acropola, protejand-o // orasul se extinde pe o grila ortogonala si intr-o ierarhie a spatiilor tributara barocului
Berlinul spre sf. sec. XVIII are o structura baroca si medievala, desfasurare de-a lungul unui ax lung de factura baroca // in 1860
capata o structura complexa, cu forme regulate, proiectate // s-au facut extinderi succesive, nu a fost un singur proiect aplicat pe teren
Florenta : a fost capitala intre 1864 si 1871 // are un nucleu roman + o parte medievala // sufera interventii renascentiste (sf.
Anunziata) // vechile fortificatii dispar
Roma // in sec. XVIII - zona romana (vestigii) // primele interventii majore: axe ce legau cele mai importante biserici catolice, treceau
prin suprafete seurbanizate, devin directii de dezvoltare // nu a fost un oras industrial, el concentreaza toate institutiile statale - multi
functionari // s-au largit strazile, au aparut piete cu arhitectura asemanatoare cu cea locala - a asimilat noua forma a orasului // se
realizeaza o comunicare intre orasul nou si cel vechi // se regasesc fragmente de cartiere pe plan regulat // au aparut strazi noi // zona
veche se transforma prin extinderi regulate
Milano // are un miez, nucleu istoric mai dezvoltat ca la Florenta si mai mare decat al Romei // un plan f. mare de dezv. s-a realizat in
1894 // are potential de dezvoltare economica
Madrid // extinderea s-a facut pe baza unui plan d extindere // oras liniar cu artera periferica care separa orasul d teritoriul inconjurator
Helsinki // sufera tot o dezvoltare regulata, este inconjurat de apa
NEOCLASICISMUL (sec. al XVIII-lea si al XIX, Europa si America de Nord) //- exista o leg intre neoclasicism si antichitatea greaca si
cea romana // - aspiratia culturala s-a orientat spre clasicul antic (valabil pt. o prima per a EM, renastere, baroc, clasicismul de curte,
neoclasicism, sec. XX - legat de regimul autoritar, totalitar (Stalin, Mussolini, Ceausescu) //- clasicul a insemnat o anumita aspiratie
spre echilibrul gandirii, spre o claritate a formelor //- neoclasicismul = stil arhitectural, curent care a aparut in a 2-a jumatate a sec.
XVIII //- se pune problema: cum a reaparut aceasta tendinta de inspiratie catre antichitatea clasica?
Cauze 1. Contextul politic //- miscarile din a 2-a jumatate a sec. XVIII (revolutia franceza si formarea SUA) - noi forme stat, care
au cautat o forma de expresie a unei noi autoritati politice //- revolutia industriala a generat o clasa puternica a burgheziei care cauta
un mod de expresie a puterii economice, politice //- neoclasicismul se asociaza cu prezenta burgheziei; in Europa a generat o
arhitectura urbana burgheza // - rococoul apartine vechii aristocratii. Este o arhitectura preponderent rurala
2. Contextul cultural // - neoclasicismul este o reactie impotriva rococoului
- substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau aspiratiile burgheziei urbane
3. Descoperirile arheologice- au readus interesul oamenilor de arta catre lumea antica //- renasterea incercand sa reinvie lumea
antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii //- Alberti a inceput sa faca relevee a unor monumente a arh. Antice //- explozie a
interesului pt. cercetarile arh. datorat italienilor, francezilor, englezilor //- la inceputul sec. XVIII s-au descoperit cele 2 orase Pompei si
Herculane, sub lava Vezuviului, cu temple, strazi, decoratii, fresce, locuinte obisnuite (orase intacte, neatinse de timp) //- turismul ia un
avant considerabil, Italia contine punctele finale de calatorie ale francezilor, germanilor, englezilor //- academia Frantei de la Roma in
sec. XVIII a inceput sa acorde "Prix de Rome" celor mai buni arhitecti, pictori, sculptori (se acorda burse in Roma, locul unde s-a
nascut civilizatia Europeana) //- bursierii au inceput sa reconstituie monumentele Antichitatii redate corect la scara
Caracteristicile arh. neoclasice
- reintoarce, reutilizeaza unele arhetipuri antice care le regasim sub forma unor mon publice: piramide,temple, arcele de triumf, termele
- tensiune artistica intre aspiratia spre decuparea f geometrice elementare,primare si preluarea identica a unor ex ale antichitatii
- neoclasicismul fata de clasicismul antic cauta forme simple pe care le asociem cu un mod rational de a gandi arhitectura > imaginea
standard a modelelor antichitatii: volume foarte simple, linii nete, referinta la modele utilizate in antichitate //- suprafete monocrome
(albul = nonculoarea arh. neoclasice) //- contraste f. puternice de umbra si lumina ///- portice f. regulate asezate pe o suprafata f.
mare de zidarie nuda //- arhitectul neoclasic - exprima unele efecte de soliditate, permanenta, solemnitate //- atemporalitate
(antichitate-sec. XVIII) - legatura intre secolele care au stat intre ele //- claritate a expresiei arhitecturale //- neoclasicismul este o
arhitectura internationala, a utilizat expresii similare in diferite tari //- limbajul isi gaseste particularitati in diferite tari
Franta - analizarea operelor antichitatii prin spiritul rational //- vrea sa descopere prinicipiile, tehnicile compozitionale ale acestora
Anglia - a creat pe baza cunostintelor arheologice o arhitectura noua
Germania -ideea d a recrea o arh- o cultura antica reinnoita care cauta sa exprime o recunoastere politica, economica, culturala
Italia- traditia a existat intotdeauna, care a traversat si evul mediu
Rusia - prin Petru cel Mare a infiintat orasul St. Petersburg, cladit intr-o arhitectura neoclasica
SUA-isi cauta o identitate culturala prin arh. Antica //-Jefferson (presedinte 1801-1809) a creat ansambluri de arh. neoclasica
Planse- se acorda importanta f. mare releveului precis, detaliile, structura ///- o cercetare rationala a sist. tehnice (detalii de imbinare
a pietrelor, constructive) specific francezilor ///- s-a incercat o reconstituire a acropolei Atenei ///- Piranessi - cunoastere f.
aprofundata a antichitatii-- - face o reconstituire fantezista in spiritul antichitatii; sugereaza o spatialitate corecta si decoratii: coloane
corintice, arce in plin cintru, subliniaza importanta ruinelor antice
- in Franta - legatura cu arh. clasicista de curte: - diferente esentiale de limbaj orientat direct catre antichitatea clasica ///- dispare
independenta scolii franceze ///- apare o anumita rigiditate, simetrie, sunt prevazute elemente clasice folosite exclusiv: colonade
nesfarsite care definesc sp. public, sp. grandioase acoperite cu bolti, decorate cu casetoane ///- prezenta importanta a suprafetelor
mari a zidului orb, tratat cu niste goluri f. Simple ///- volumetrie elementara simpla ///- colonada continuta la parter se articuleaza de
prezenta zidului sau a golului f. mare, rezultand un contrast f. mare umbra/lumina (ex. gradene acoperite cu un sfert de cupola, cu
casetoane) ///- Odeonul (Paris) - intrare cu colonada masiva, dispare frontonul - cornisa este accentuata - separarea celor 2 niveluri
- doric masiv si simplu - soliditatea + masivitatea cladirii - ansamblu urban - Arcul de Triumf
- Teatrul de la Bordeaux - volum f. simplu cu inaltime egala (sugestie de templu antic inconjurat de portic) - turnul scenei
tratat simplu, decoratia este eliminata - holul de intrare - acelasi limbaj clasic, expresie robusta care ar putea apartine si exteriorului
- robust la partea de jos - bosaj puternic; elemente decorative dispuse riguros, simetric
- sec XIX - Biserica Madeleine (Paris) - este de fapt un templu antic - arhitectura templului este transferata arh. bisericii
crestine - nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii antichitatii, este preluat direct templul pagan
- in Anglia - nu mai exista o traditie puternica a clasicului - se resimte influenta lui Palladio - antichitatea este descoperita de
arhitecti, arheologi, oameni de cultura - rezulta o arh. f. Riguroasa - temple grecesti - prezenta doricului (la romani mai putin);
suprafete tratate f. Simplu - Sir John Soane (1753-1837) - cladiri inovatoare: trimitere la spatialitatea tipica a cladirilor publice
romane (ex. termele)- banca Angliei ///- Friedrich Gilly (1772-1800) - soclu gigant - nu prea a existat in antichitate - arcul de triumf -
f. dezvoltati cei 4 piloni - o masivitate sporita - mari suprafete de plin in contrastul cu porticul (doric) - proiect teatru: exacerbarea
tendintelor simplificatoare (se poate descomp. f. simplu in volume)
- Leo von Klenze (1784-1864) - modul de a utiliza referintele clasice pt. functiuni vechi sau noi - in Munchen - referinte
clasice (aluzii la templul antic) + simplificari in lateral
- Karl Friedrich Schinkel (1784-1841) - muzeul vechi al orasului (paralelipiped, fatada principala - colonada nesfarsita), nu
mai este marcata intrarea - propilee - intrari in orase (inginerie f. simpla, contrast f. puternic - partea centrala (intrarea) si volumul
simplu in care este incastrata fatada intrarii) - teatrul din Berlin - suprafete mari vitrate pt. holuri - ceva mai modern
- inchisoare - goluri f. mici, imaginea templului, bosaj f. puternic, acces prin arc in plin cintru
ARHITECTURILE NATIONALE SI REGIONALE
- 3 curente: neoclasicismul, romantismul, eclectismul au un caracter international,se manifesta dif prin:utilizarea unui limbaj f. bn definit
(neocl.), raportare la arh. medievala (romantism), tip de gandire si proiectare a oricareri cladiri intr-o succesiune de etape (eclectism)
- tehnologia moderna se introduce peste tot
- uniformizare a mijloacelor de proiectare pe care le-a avut la indemana arhitectul
- neoclasicismul si romantismul au variat de la tara la tara, in functie de cultura, dar se inscriau in aceeasi sfera arhitecturala
- sf. sec. XVIII-inceputul sec. XIX - apar primele idei de particularitati nationale: importanta folclorului
- diferentele de arh. sunt legate de aparitia statelor natiune (ideea de a delimita in cadrul unui stat o populatie omogena d.p.d.v. etic)
- ex. Franta: stat centralizat - populatie dominant franceza + alte populatii si-au subtiat caracteristicile lor: Bretoni, Provensali, etc.
- Italia s-a unificat catre 1860, iar la 1870 Roma devine capitala
- Germania: unificare statelor germane
- Imperiul Austro-Ungar: imperiu multietnic
Miscarea romanitica cauta ca fiecare natiune sa-si afirme identitatea culturala
- ideologie nationala - a impulsionat si factorul politic (s-a impartit imp. Austro-Ungar) in diferite tari: Serbia, Transilvania, Cehoslovacia
- a cautat sa-ti capete o expresie identitara (o arh. germana trebuie sa fie diferita de arh. italiana, spaniola)
- factorul cultural se imbina cu cel politic
- nu exista o separare intre cele 3 curente, au coexistat
Ce este o arhitectura nationala - este o arhitectura care se inspira din propriul trecut arhitectural - filosofii, oamenii de cultura, arh.
impun limitele stilului national - ideea de a relua prin mijloace arh. expresia traditiei unui loc - cautarile au insemnat o inventare
a arh trecutului - arh. regionala, nationala nu a avut cum sa reia o arh. care a apartinut unui trecut de 200-500 de ani mai devreme
- identitatea nationala - inventeaza ceea ce a insemnat o arhitectura nationala - cautare culturala - de a stabili niste tipuri formale,
spatiale, decorative intr-un ansamblu care sa exprime situatia existenta in Europa - diferente f. mari care tin de o traditie culturala
nationala - un eclectism in care formule ale trecutului nu sunt diferentiate ca legatura cu arh., ci ca un trecut bine definit
- exemple de monumente care prin acelasi sistem de compunere sa rezulte o opera care sa exprime identitatea nationala
- Grecia are un precedent antic-o arh. nat (in arh. bizantina f. puternic prezenta)//-clasicismul-expresie nat in Grecia prin intindere
Turcia - deceniul 4 al sec. XIX - miscare de reforma //- d.p.d.v. arh. s-a realizat o copiere a unor arh. din Occident (primul pas al
modernizarii) //- sf. sec. XIX - cautari expresive ale propriului trecut national de factura orientala
Serbia - au adoptat ca stil national o arh. bizantina modernizata //- limitele arh. nationale sunt f. putin precise //- se pune problema
arh. nationala asemanatoare cu alte tari
Franta - eclectismul de factura franceza //- curente regionale - Bretonia (continuarea unei trad. mai vechi)
- Coasta de Azur: s-a inventat un stil modern cu referinte la arhitectura mediteraneana
Italia - in urma unificarii rezulta regiuni mari cu o traditie arh. f. Diferita // - suprematia unei regiuni //- se pune probl: care este stilul
national oficial? //- Camillo Boita a facut restaurari de monumente, a definit 5 stiluri nationale: 1. Lombard (arh. romanica) - Milano:
arh. de caramida aparenta, arcaturi in plin cintru //2. Romano-bizantin (Venetia) - arh. variata din intregul bazin Mediteraneean, cu
traditii locale //3. Toscan //4. Roma - stil cosmatesc //5. Sicilia - stil arabo-normand din nordul europei + influente arabe
Planse:
Anglia - traditia medievala continua //- sistemul Fackwers //- miscarea Arts & Crafts - asociere de arh. f. diferite; evolutia prin
cercetare, epurare a planului
Elvetia - asociaza arhitectura din zone montane cu turnul de supraveghere (Fackwerg) - capata o forma relativ noua
Franta - stilul breton (N-V Frantei): reia masiva constructie din piatra
- stil Coasta de Azur (arh. mediteraneana): vol sp, goluri mari la parter, living mare; se inscrie intr-un cerc local din S. Frantei
- sudul Frantei - variante care cauta sa puna in evidenta volumele suple + asimetria (pitorescul)
- Experiente din N. Europei: primul plan al bisericii in Olanda: volum masiv, turn cu clopotnita, arhitectura pt. care conditiile climatice
incep sa puna probleme
Helsinki - Eero Saarinen
- apar inovatii - tipuri de prelucrare a parterului cu o rigoare a impartirii
ex. arh regionala - Venetia: traditie a arcaturii bogat decorate, anumit tip de acoperis, de cos, etc
ex. Spania - traditie puternic araba
- tipologie variata a arhitecturii oraselor
ex. Bulgaria - arhitectura bizantina
ex. Turcia - folclorul capata importanta, un anumit tip de volum, acoperis foarte plat adaptat climei, proportii etc.

Experiente - momente importante

- marile expozitii internationale din Europa
- Londra - pavilion imens din sticla (Crystal Palace, 1851)
- pavilionul national - trebuie sa fie construit intr-o maniera care sa reflecte spiritul national
- pavilionul finlandez - dominanta acoperisului , material piatra
- Bosnia Hertegovina - are o arh. locala, populara
- Serbia - arhitectura bizantina
- Romania - Biserica Stavropoleos, Cozia si 3 Ierarhi - formele cele mai reprezentative pt. Romania; toate celelalte pavilioane de dupa
1900 nu se mai refera la arh. bisericeasca ci la cea culta si cea populara.