Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Informatii generale:
Hepatita viral continu s rmn i pentru anii urmtori o problem dificil i
important, att medical ct i social, pentru ntreaga comunitate uman.
Hepatita virala B este o boal infectioas determinat de hirusul hepatic B.
Antigenul hepatitei B a fost pus in evidenta prima dat in 1961.
Se estimeaz c 40% din populaia lumii a intrat n contact cu VHB i aproximativ 350
de milioane de persoane sunt infectate cronic cu acest virus.
Dintre subiecii cu infecie cronic viral B 40-60% au replicare viral activ, iar la 5-
10% exist riscul dezvoltrii cancerului hepatocelular.
Pe plan general, infecia cu VHB constituie a-9-a cauz de deces n lume, aproximativ
un milion de persoane decednd anual ca o consecin direct a acestei infecii.
Romnia este situat ntr-o zon hiperendemic. Frecvena medie este de 2% pentru
populaia adult i 4% pentru populaia infantil ntre 0 -14 ani.
Modaliti de transmitere
n contrast cu hepatita A transmis numai enteral, hepatita B se transmite pe
numeroase ci:
- transmitere materno-fetal,
- calea sexual prin contact sexual neprotejat,
- calea parenteral prin: snge infectat cu HBs, utilizare de instrumentar medical sau
nemedical nesterilizat, donare de organe, grefe de piele infectate.
Anti-HBs
Hepatita virala B se vindec n totalitate la 90% dintre pacieni n decurs de 12
sptmni, cu dispariia AgHBs i apariia anticorpilor protectori anti-HBs.
Anti-HBs sunt prezeni n ser la 4-6 luni de la debutul bolii si rmn detectabili la 80-
90% dintre pacientii cu virusul eliminat.
Prezena anticorpilor anti-HBs fr Ag HBs detectabil indic vindecarea dup o
infecie cu VHB, absena contagiozitii i imunitate fa de o infecie ulterioar cu VHB.
Prezena anti-HBs poate fi utilizat pentru a demonstra eficiena programelor de
imunizare. Apar la 90% dintre adulii sntoi dup administrarea a 3 doze imunizante; 30-
50% dintre acetia pierd anticorpii dup 7 ani i necesit revaccinare.