Mircea Samoilă

VIAŢA NUMELUI
Carte despre numele de familii
a românilor din Voivodina

SELEUŞ
2002
 MIRCEA SAMOILÃ

VIAÞA NUMELUI
(Contribuþii la relaþiile dintre numele de familie
ºi localitãþi raportat la românii din Voivodina)
 EDITURA
COMUNITÃÞII
CULTURAL-INSTRUCTIVE
SELEUª

BANAT 2000
Director:
Dimitrie Miclea

Redactor:
Maria Miclea

Recenzent:
Sima Petrovici

Coautor-cercetãri documentare:
Irinel Samoilã

Tiraj: 200 exemplare

Seleuº

SELEUª
MIRCEA SAMOILÃ

VIAÞA NUMELUI
(Contribuþii la relaþiile dintre numele de familie
ºi localitãþi raportat la românii din Voivodina)

SELEUª
2002
 Stimaþi cititori,

• În cele mai multe cazuri, cei ce lectureazã o lucrare, sunt mai

puþin interesaþi sã citeascã partea introductivã. De data aceasta
noi vã propunem sã nu evitaþi întroducerea, dat fiindcã este in-
teresantã ºi vã oferã date relevante, referitoare la materialul
propriu-zis.
• Vã avertizãm de la bun început: nu vã aºteptaþi ca lista numelor
de familie a românilor din Voivodina sã fie completã. Lista
conþine doar numele care le-am analizat în prezenta lucrare,
respectiv, patronimele care sunt într-o relaþie cu numele de lo-
calitãþii. Dacã unele nume din aceastã categorie vor lipsi,
acestea le vom completa ºi cu ajutorul dumneavoastrã. De
aceea, liber trimiteþi la adresa autorului informaþii despre nu-
mele omise.
• Din cauza cercetãrilor mai îndelungate ºi transmutãrii popu-
laþiei, mai cu seamã, din mediile rurale în cele urbane, nici lista
numelor de familie pe localitãþi, nu este definitivã. De aceea, s-
ar putea întâmpla ca noi sã fim consemnat vreun nume de fami-
lie, care în momentul de faþã nu mai existã în satul respectiv, fi-
indcã purtãtorii lui s-au transferat la oraº.

autorul

5
6
 CUVÂNTUL INTRODUCTIV

Având în vedere specificul acestei lucrãri, ne-am propus, ca în partea intro-

ductivã, sã ne referim succint la douã subiecte: 1. Perioada formãrii ºi stabilirii
numelui de familie la români, 2. Explicaþiile necesare pentru însuºirea corectã
a conþinutului prezentei lucrãri.
Pentru a fi mai uºor indentificat printre semeni, omul încã în timpurile
strãvechi, poseda nume personal. Pe parcurs, în faza evoluþiei umanitãþii,
când s-a ajuns la starea socio-economicã mai prosperã, majorându-se ºi popu-
laþia pe un spaþiu restrâns, s-au format nuclee umane mai mari ºi stabile.
Atunci s-a simþit nevoia de diferenþiere a numeroaselor persoane care purtau
acelaºi nume. În acest sens, la numele de persoanã se adaugã un supranume,
care pe atunci, încã nu a fost stabil, adicã nu s-a moºtenit.
În regiunile istorice ale României, din care provin strãmoºii românilor
voivodineni, s-a procedat cum am descris în cele precedente. Dar în pãrþile
acestea, ca ºi în alte pãrþi ale Europei, prin secolul al XV-lea, s-au efectuat pri-
mele încercãri de stabilire a numelui, care-l vor purta ºi descendenþii familiei
respective . Astfel, în regiunile istorice ale României începe formarea patroni-
melor, în cele mai multe cazuri, ele fiind în fond supranumele unora dintre
membrii familiei respective. Pe lângã faptul cã s-a preluarea supranumele in-
dividului, numele de familie, în faza incipientã, se formeazã ºi prin însuºirea
numelui personal al pãrinþilor, mai cu seamã al tatãlui, apoi dupã denumirea
îndeletnicirilor cu care se ocupau persoanele în cauzã. Dupã cum vom vedea
din cele prezentate în aceastã lucrare, multe patronime se formeazã cu ajuto-
rul numelor localitãþilor sau al altor toponime.(1)
Stabilirea numelor de familie ºi oficializarea lor s-a efectuat, în partrea
mare a cazurilor, în secolul al XVIII-lea, cu scopul de a se evidenþia populaþia
din diverse motive: impozitare, mobilizarea în armatã etc.
În majoritatea cazurior, stabilirea numelor de familie a românilor din
Voivodina, s-a realizat pe teritoriul actualei Românii, þara de baºtinã a
strãmoºilor românilor de pe aceste meleaguri. De altfel, menþionãm cã
strãbunii noºtrii ºi în pãrþile unde le-a fost originea strãveche, au fost în mai
multe rânduri nevoiþi sã se transmute dintr-o regiune în alta, mai cu seamã, îna-
inte de marea colonizare habsburgicã în care multe familii de românii au fost
transmutate, în Voivodina.

7
 Având în vedere afirmaþia de mai sus, referitoare la ultima colonizare a
românilor în pãrþile acestea, putem releva cu certitudine, cã cele mai vechi
documente, care ne oferã date relevante despre numele de familie oficializate,
a ascendenþilor românilor din Voivodina, sunt registrele nou-nãscuþilor, care
la început s-au purtat de oficialitãþile bisericeºti(1). În pãrþile noastre, în ma-
joritatea localitãþilor, registrele sunt indroduse în anul 1779. Pânã în anul 1865
registrele au fost purtate cu grafia slavonei bisericeºti vechi fiind numite Reg-
istrele nou-nãscuþilor (traducere din limba slavonã, în care se numesc Napi-
sanie krešèaenih(2). Înscrierea tuturor datelor în registrele respective s-a efec-
tuat cu litere chirilice, grafie corespunzãtoare vechii slavone bisericeºti. Din
anul 1865, de la despãrþirea ierarhicã a bisericii ortodoxe române ºi sârbe, reg-
istrele nou-nãscuþilor din pãrþile noastre, sunt redactate cu grafie latinã, folo-
sitã de români.
În perioada amintitã mai sus,se produc modificãri interesante unor nume
de familie, pe care noi le-am analizat din registrul nou-nãscuþilor din Seleuº.
Astfel, actualul nume Broºtean sau Broºceanþ la Seleuº a fost înscris în faza in-
cipientã de înregistrare, cu litere chirilice, Broºcineanþ. Tot la fel, actualul
nume al autorului acestor rânduri, a fosat înscris Samuil. Din anul 1865,
folosindu-se literele latine, prima datã numele respectiv a fost înscris Samuilã
(pentru prima datã este folositã litera ,,ã”). Modificarea acestui nume s-a pro-
dus ºi mai târziu, consemnându-se Samoilã (varianta actualã). Dar, într-o pe-
rioadã, preotul care purta registrele, fiind de origine român ºi folosind ocazia
de a se pronunþa în limba maternã, numele acesta la consemnat, dupã pãrerea
lui cât mai românesc, Sãmãilã, abuzând de litera ,,ã”. Altã modificare am
consemnat-o la actualul nume Berlovan, care într-o perioadã a fost înscris
Borlovan, variantã care nu se mai foloseºte în Voivodina, dar este frecventã în
România.
Din anul 1898, în registrele nou-nãscuþilor (cele din Seleuº, analizate de
noi) redactarea se face cu grafia maghiarã fiind, pentru prima datã, purtate la
primãrie de ofiþerul stãrii civile. Dupã primul rãzboi mondial, din anul 1918
când la putere vin sârbii, ºi pentru români, oficial registrele sunt purtate la
primãrie binînþeles, cu grafia sârbeascã. Trebuie sã amintim cã, în perioadele
amintite mai înainte, ca ºi în zilele noastre numele românilor se înregistrau
dupã regulile ortografice ale limbii în care au fost înscrise, iar când era cazul,
numele de persoanã erau în trecut, traduse (în ungureºte Nicolae era Micloº iar
mai târziu în sârbeºte Nicolae a fost tradus ca Nikola)(1).
Pornind de la cercetãrile registrelor nou-nãscuþilor, a altor documente
vechi, monografiilor, ziarelor noastre ºi a unor studii de specialitate referitoare
8
la numele de familie, ne-am propus ca în prezenta lucrare sã realizãm
urmãtoarele:
• Colectarea ºi consemnarea a unui numãr însemnat de patronime româneºti
din Voivodina ºi pãstrarea lor între copertele acestui volum, pentru posteri-
tate sau viitorii cercetãtori. Sperãm cã aceasta este important, având în ve-
dere, dispariþia, chiar ºi în viitorul apropiat, a multor nume de familie
româneºti de pe aceste meleaguri.
• Cercetarea relaþiilor interesante, dintre unele nume de familie din Voivo-
dina ºi numele de localitãþi din România. De altfel, relaþiile acestea nu sunt
unidirecþionale ci în cele mai multe cazuri, reciproce, iar noi în primul rînd,
în partea aceasta a lucrãrii, ne referim la formarea numelor de familie,
printr-o posibilã derivare a numelor localitãþilor cu sufixe. Astfel de forme
a numelor de familie, ne determinã originea localã mai îndepãrtatã a
purtãtorilor.
• Cercetarea altor nume de familie de la noi, care sunt identice cu numele
unor localitãþi, probabil provenind dintr-un izvor comun.
• Cercetarea numelor de familie din Voivodina, care sunt doar asemãnãtoare
cu numele localitãþilor, obiºnuit având rãdãcina comunã, derivatã în deo-
sebite moduri.
Pe lângã cele menþionate mai înainte, în lucrarea de faþã, prezentãm ºi lo-
calitãþile din Voivodina unde au fost consemnate numele de familie. Bineînþe-
les, cum am mai explicat, aici este posibil sã aparã destule inexactitãþi impre-
vizibile, având în vedere transmutãrile etniei noastre. Din cauza aceasta, este
destul de dificil sã se spunã cã s-a întreprins o cercetare precisã, având în ve-
dere starea schimbãtoare ºi perioada lungã de analize pe teren. Totuºi, ne-am
decis sã prezentãm ºi numele localitãþilor în care au fost consemnate patroni-
mele, în mare mãsurã, folosindu-ne de excelentul studiu realizat de redutabilul
prof.dr. Radu Flora(4) bineînþeles, completat de noi unde a fost cazul.
În prezenta lucrare, pe lângã numele localitãþilor din Voivodina, redãm ºi
unele date despre localitãþile din România, incluse în acest material.
În decursul a mai bine de jumãtate de deceniu, bineînþeles cu întreruperi,
din documente vechi, lucrãri monografice ºi de sintezã, dicþionare ºi alte iz-
voare, am consemnat numeroasele nume de familie a românilor din aceastã
zonã, trecându-le pe fiºe formate pentru fiecare unitate aparte. Astfel, am în-
tocmit lucrarea aceasta pe care o considerãm mai mult documentarã menitã ci-
titorilor interesaþi, decât pur-ºtiinþificã. Consideraþia aceasta provine din fap-
tul cã noi în lucrarea de faþã nu am aprofundat analizele etimologice referi-
toare la numele de familie. Aceasta nu am realizat, fiindcã nu suntem speci-
9
aliºti în materie dar ºi considerând, cã în acest domeniu, în România, sunt re-
alizate destule dicþionare onomastice ºi lingvistice competente care se referã
ºi la numele românilor din pãrþile noastre. Totuºi sperãm cã si lucrarea aceasta,
prezintã o contribuþie modestã, mai cu seamã, capitolul întâi, în care prin in-
termediul patronimelor, în foarte multe cazuri, se stabileºte vechea origine lo-
calã a strãmoºilor noºtri. De aceea, considerãm cã aceasta este prima încer-
care, în pãrþile noastre, de a se prezenta aproape integral, într-un volum, pa-
tronimele care determinã localitatea de baºtinã a purtãtorului, numelui de
familie respectiv.
În continuare prezentãm ºi alte explicaþii. Anume, pentru a încãrca cât mai
puþin expunerea noastrã, ne-am propus ca la note, în acelaºi capitol, sã amin-
tim o singurã datã sursa de care ne-am folosit. Apoi, pentru a uºura lectura, in-
dicile de nume de familie ale românilor din Voivodina care figureazã în
prezenta lucrare (la capitolul I ºi II). Aceasta este util fiindcã permite cititoru-
lui, ca mai repede sã gãseascã partea care-l intereseazã. Altfel, i se oferã oca-
zia, ca dupã preferinþã, sã citeascã cartea integral sau fragmentar.
De altfel, în lucrare ne servim de urmãtoarele prescurtãri: Dicþionarul lui
Iordan ( 5), Studiul lui Pãtruþ (6), Studiul lui Flora (7) ºi Calendarul vechi (8).
În concluzie am putea relata urmãtoarele
• Având în vedere specificul acestei lucrãri, suntem conºtienþi de faptul cã în
acest material s-au strecurat ºi unele inexactitãþi, provocate din imprudenþã
sau neinformarea autorului, dar în nici un caz din rea intenþie.
• Lucrarea de faþã nu este una dintre cele perfecte, de aceea, nu considerãm
cã problematica aceasta ar fi epuizatã. Probabil, vor fi ºi cititori mai puþin
satisfãcuþi, cãrora ne scuzãm anticipat, dar le ºi propunem ca în loc de
critici severe, sã ne onoreze cu informaþii noi despre numele de familii a
românilor din Voivodina fiind astfel colaboratori fideli ºi binevoitori.
Toate sugestiile cititorilor le vom lua în considerare la întocmirea unei,
eventuale noi ediþii.
• În mod deosebit mulþumim acelora care ne-au fost de mare ajutor la real-
izarea acestui volum: Bibliotecii judeþene din Timiºoara, compartimentul
pentru împrumutul cãrþilor la sala de lecturã, care ne-a pus la dispoziþie, în
numeroase rânduri, literatura disponibilã (cadrele acestui compartiment,
au dat dovadã de înalt profesionalism ºi comportare excepþionalã-noi le
mulþumim în mod deosebit), domnului Sima Petrovici, publicist ºi critic
literar redutabil din Belgrad, care a realizat recenzia acestui material, într-
un mod deosebit de conºtiincios, oferindu-ne sugestii preþioase care au in-
fluenþat substanþial la îmbunãtãþirea prezentei lucrãri, domnilor
10
 prof.dr.Gligor Popi, publicistului Viorel Selejan din Vârºeþ ºi publicistului
Aurel Bojin din Panciova, care de fiecare datã, ºi cei mai important, cu deo-
sebitã plãcere, ne-au pus la dispoziþie date corespunzãtoare ºi utile, fiului
meu Irinel Samoilã, care a întreprins cercetãri serioase referitoare la
lucrarea respectivã, ºi nu în ultimul rând mulþumim, tuturor oamenilor de
bunã credinþã, iubitori ai culturii, care prin sfaturi utile sau în alt mod au fa-
cilitat editarea volumului de faþã. În mod aparte, mulþumim editurii CCI
,,Banat 2000” din Seleuº ºi editorului domnului Dimitrie Miclea, care a
susþinut proiectul de faþã, având curajul sã-l editeze.

NOTE

1. Registrele bisericeºti a nou-nãscuþilor din Seleuº, care se poartã din anul 1779.
Actualmente ele se pãstreazã în arhiva Comunitãþii locale din Seleuº.
2. Am cercetat registrele nou-nãscuþilor din Seleuº unde la început titlul registru-
lui
ºi toate însemnãrile în interior se redactau cu litere chirilice caracteristice limbii
slave vechi.
3. Idem, ca la nr.1
4. Radu Flora, prof dr., ,,Lista numelor de familie româneºti din Banat
(Voivodina)” din Contribuþii la istoria culturalã a românilor din Voivodina, Edi-
tura ,,Libertatea” Panciova a.1976. Materialele fotocopiate le-am primit de la
prof.dr. Gligor Popi ºi de la publicistul Viorel Selejan din Vârºeþ.
5. Iorgu Iordan, Dicþionar al numelor româneºti, Editura ªtiinþificã
ºi Enciclopedicã, Bucureºti, a.1983.
6. Ioan Pãtruþ, Nume de persoane ºi nume de locuri româneºti, Editura ªtiinþificã
ºi Enciclopedicã, Bucureºti, a. 1984.
7. Idem, (ca la nr. 4).
8. Calendarul pe anul 1900, pentru Banat, editat la Timiºoara, în România.

M. Samoilã

11
12
CAPITOLUL I.
14
 NUMELE DE FAMILIE FORMATE
PRIN DERIVAREA NUMELOR
LOCALITÃÞILOR CU SUFIXE CARE
DETERMINÃ ORIGINEA LOCALÃ

D
in cele 221 nume de familie româneºti din Voivodina, consemnate în
aceastã parte a prezentei lucrãri, jumãtate, s-au mai precis 114, sunt for-
mate cu ajutorul sunetului sau sufixului ,,an”. Trei dintre numele con-
semnate de noi sunt formate cu sufixul ,,anu”. Cu sufixul ,,ean”, adãugat la nu-
mele localitãþilor, sunt formate 70 de nume de familie, iar 13 sunt formate cu
ajutorul sufixului ,,eanþ”(la acest sufix, în cinci cazuri e adãugat ,,u” -
,,eanþu”). Cu sufixul ,,ianþ” sunt formate trei nume de familie, câte sunt for-
mate ºi cu ,,aþ” iar douã cu ,,ar”. Cu sufixele ,,a-nþ”, ,,schi”, ,,chi”, ,,cea-nin”
ºi ,,ent” sunt formate câte un nume de familie iar cu ,,anþ” patru nume. Anal-
izând aceste sufixe, putem constata cã ele sunt constituite, din cel puþin douã,
ºi cel mult ºase foneme.
Având în vedere cele expuse mai sus, relatãm cã marea majoritate a sufixe-
lor, 208 de cazuri, sunt de origine româneascã, terminându-se cu sunetele ,,an-
þ” ºi ,,ean-þ”. În literatura de specialitate, se menþioneazã despre sufixele
,,eanþ” ºi ,,ianþ”, cã sunt de origine slavã fiind compuse cu ,,þ” sunet, cu care se
terminã unele sufixe toponimice slave. Noi suntem de pãrere cã, prin adãuga-
rea lui ,,þ”, de oficialitãþi, numele de familie românesc, trebuia, pe timpuri,
când aceasta sconta, sã fie mai asemãnãtor celui slav. Dar, dupã cum vedem
din cele cinci cazuri consemnate de noi, românii dupã ,,eanþ” sau ,,ianþ” mai
adaugã ºi ,,u”, deci ,,eanþu”, astfel numele devine iarãºi românesc ( ,,u” ca ele-
ment caracteristic numelor ardeleneºti).
Cele mai puþine cazuri (7) de nume de familie sunt formate cu sufixele care,
evident, sunt de origine slavã, cum sunt: ,,schi” (Bulvan-schi), ,,schi” (Pavliº-
chi), ,,aþ” (Bochin-aþ), ,,cea-nin” (Gai-cea-nin ). Ultimele trei nume de fami-
lie, formate cu sufixe de origine slavã, au fost consemnate în localitatea Satu
Nou, sat cu populaþie mixtã, unde un timp îndelungat, conveþuiesc români ºi
sârbi, observându-se, în mai multe domenii, influenþa reciprocã a acestor etnii.
În cele ce urmeazã, prezentãm nume de familie româneºti din Voivodina
care aparþin categoriei la care ne-am referit în rândurile de mai sus. Astfel, pa-

15
tronimul AGADIªAN a fost consemnat, în Voivodina doar în localitatea Ni-
colinþ(1). În acest sat existã mai multe familii cu numele similar, care evident
provine, de la numele localitãþi Agadici, comsemnatã în Banatul românesc, nu
departe de aºezarea Oraviþa.
Tot de la numele acestei localitãþi, provine ºi numele de familie
GÃDIªAN, varianta numelui amintit mai sus, înregistrat în localitatea Grebe-
naþ ºi Voivodinþ.
Putem menþiona cu certitudine, cã strãmoºii acestor familii, sunt originari
din Agadici, strãvechea localitate atestatã documentar încã în anul 1366, iar în
anul 1699 notatã ca Agadits. Varianta popularã a denumirii localitãþii este
Gãdiº, de aici provine varianta numelui de familie Gãdiºan(2).
Numele de familie Agadiºan ºi Gãdiºan, nu figureazã în Dicþionarul nume-
lor de familie româneºti a lui Iordan, editat în România(3). Aceasta poate în-
semna, cã numele nu existã în România sau anchetarii nu l-au descoperit, în
decursul cercetãrilor.
Patronimul ALMÃJAN , a fost înregistrat în mai multe localitãþi de la noi,
cum sunt: Alibunar (în anul 1896 au fost înregistrate 6 nume, acelaºi numãr fi-
ind consemnat ºi în a.1992), Uzdin, Torac, Sutiesca, Marcovãþ, Coºtei,
Voivodinþ, Seleuº (familia a venit din Alibunar), Vladimirovaþ, Oreºaþ, Vârºeþ
ºi Novi Sad (familia reputatului scriitor Slavco Almãjan, originarã din
Oreºaþ).
Numele de familie provine de la numele localitãþii Almãj. Am consemnat
în România, localitatea cu numele similar în judeþul Dolj, lângã Craiova (Ol-
tenia). Existã ºi alte toponime, ca Valea Almãjului, iar noi am consemnat de pe
o listã a vechilor localitãþi, expusã la Muzeul Banatului din Timiºoara, o veche
localitate denumitã Almãj, din Banatul istoric. Localitatea a fost consemnatã
în anul 1437, ºi de aici ar putea proveni originea localã a purtãtorilor numelui
respectiv.
Numele de familie ALMêAN (format cu sunetul ,,º” ) nu figureazã în
Studiul lui Flora, fiind consemnat de noi la Uzdin. Patronimul provine de la
numele localitãþii Almaº. În România existã mai multe aºezãri care poartã
acest nume (în jur de 12). Noi amintim, Almaºu din judeþele: Arad, Neamþ,
Alba, Hunedoara etc. Fiind vorba de mai multe localitãþi cu acelaºi nume, este
dificil sã precizãm care dintre ele, stã la originea îndepãrtatã a purtãtorilor
acestui nume.În cazul nostru am opta pentru Almaºul din judeþul Arad, aceasta
fiind doar o presupunere neargumentatã documentar sau prin tradiþia popu-
larã.

16
 Numele de familie ANCÃIÞAN, a fost consemnat la Satu Nou ºi Ovcea.
Este cert cã provine de la Iancaid , localitate din Voivodina, cu numele actual,
Iancov Most. Numele de familie Ancãiþan provine de la Ancait, varianta popu-
larã a numelui Iancaid. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan ºi nu
existã în România, fiind format în pãrþile noastre. Evident, originea veche lo-
calã a purtãtorilor acestui nume este Ianacaidul sau în versiunea popularã An-
cait.
Numele de familie BÃLTEAN(U) a fost înregistrat în Panciova ºi Uzdin
(ca dipãrut). Este vorba de descendenþii învãþãtorului Ion Bãlteanu sau Bâl-
teanu, cum s-a notat numele în România.
Originea localã veche a familiei Bãlteanu sau Bâlteanu este aºezarea Bâlta
din judeþul Gorj. De la numele acestei localitãþi, provine ºi numele acesta de
familie. Interesant, în România am consemnat ºi 13 nume de localitãþi Bãlteni,
nume asemãnãtor cu al patronimului în cauzã.
Patronimul BÂRÞAN a fost consemnat la românii din Voivodina, doar în
localitãþile Iancov Most ºi Torac. Provine de la numele localitãþii Bârsa. În
România existã mai multe localitãþi denumite Bârsa, aparþinând judeþelor:
Arad, Alba ºi Sãlaj.
Cu tema ,,Bârsa” este formatã ºi localitatea Bârsana din judeþul Mara-
mureº. Dupã cum am observat, toate localitãþile cu numele Bârsa, se gãsesc în
Transilvania ºi dacã nu putem sã precizãm localitatea de baºtinã a acestor fa-
milii, cu certitudine putem spune cã sunt de origine ardeleni.
Numele de familie BÂRZOVAN este consemnat la Satu Nou ºi Doloave.
Provine de la numele localitãþilor Bârza sau Bârzava. Noi am înregistrat , în
România, mai multe localitãþi cu aceastã denumire. Astfel, amintim Bârza din
judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), învecinatã cu localitatea Mehadia,
apoi tot Bârza se numesc localitãþile din judeþele Mureº ºi Dolj. În România,
existã localitãþi denumite Bârzava, noi amintim pe cea din judeþul Arad, pe
malul stâng al Criºului Alb(5).
Patronimul BELINÞAN, a fost înregistrat în Voivodina, doar în localitatea
Torac. Provine de la numele localitãþii Belinþ din judeþul Timiº (Banatul
românesc), din apropierea oraºului Lugoj. Este cert, strãmoºii familiei în
cauzã, sunt originari din localitatea Belinþ din România.
Numele de familie BERCHECEAN, este notat ca dispãrut, în localitatea
Satu Nou (Voivodina). Provine de la numele satului Berche , atestat încã în
anul 1375 cu acelaºi nume, în partea sudicã a vechiului comitat Caraº (Banatul
românesc).

17
 Numele de familie BERLOVAN , a fost înregistrat în urmãtoarele local-
itãþi de la noi: Bariþe, Coºtei, Nicolinþ (familie de origine din Alibunar),
Srediºtea Micã, Locve (notat în registrele nou-nãscuþilor din a. 1786), Vârºeþ (
amintim pe prof. Ion Berlovan ºi juristul Lucian Berlovan, originari din Seleuº
), Novi Sad (amitim familia ziaristului Aurel Berlovan originar din Coºtei ),
Alibunar (cele mai multe familii, de la noi, care poartã acest nume, le-am con-
semnat în aceastã localitate. În anul 1896 au existat 29 de familii iar în 1992,
cincisprezece familii, poartã acest patronim), Seleuº (încã în anul 1779, în
acest sat au existat mai multe familii cu acest nume, actualmente existã trei
poreclite dupã cum urmeazã: Belca, Tanabârlovanu ºi Iepure). La început, pa-
tronimul a fost înscris în registrele oficiale ca Borlovan. Mai târziu, s-a ajuns
la substituirea lui ,,o” cu ,,e”, variantã acceptatã ºi astãzi. De altfel, acest nume
de familie provine, de la numele localitãþii Borlova din judeþul Caraº-Severin
(Banatul românesc). Localitatea respectivã, este învecinatã cu Turnul Ruieni
ºi Bolvaºniþa, nu departe de oraºul Caransebeº.
Cu certitudine putem afirma cã strãmoºii familii Berlovan sunt originari
din Borlova, sau Bârlova, cum se pronunþã numele localitãþi, în grai popular,
ca ºi numele de familie, Bârlovan. Interesant, în Dicþionarul lui Iordan, nu fig-
ureazã varianta voivodineanã a numelui, Berlovan, ci doar Borlovan, nume
destul de frecvent în România.
În localitatea Torac a fost consemnat un nume destul de rar, BEªENE-
ANÞ. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în
România sau, dupã cum am mai spus, fiind omis de cercetãtori. Probabil, acest
nume provine de la Beºenova, de unde sunt de origine strãmoºii îndepãrtaþi ai
familiei respective. De altfel, numele localitãþilor Beºenova (Nou ºi Veche),
au fost schimbate recent în Dudeºtii (Vechi ºi Noi), localitãþi din apropierea
oraºului Sânnicolaul Mare, judeþul Timiº (Banatul românesc).
Patronimul BILEAN a fost consemnat ca dispãrut în localitatea Grebenaþ,
iar numele BILEA , a fost notat în localitatea Cuvin. Este cert cã numele lor
provin de la numele localitãþii Bila, din judeþul Giurgiu, din apropierea
oraºului cu acelaºi nume.
Unul dintre interesantele nume româneºti din Voivodina, este BINIªAN,
care a fost consemnat de noi doar la Seleuº, ca dispãrut. L-am înregistrat din
vechile registre bisericeºti, din perioada 1779-1792. Mai târziu numele acesta
de familie a dispãrut, iar noi am consemnat, la Seleuº, doar o poreclã, ,,a lui
Biniºanu”.
Numele de familie respectiv, provine de la numele localitãþii Biniº din ju-
deþul Caraº-Severin (Banatul românesc), nu departe de localitatea Bocºa
18
Montanã. Localitatea Biniº, este atestatã documentar încã în anul 1371 (Ke-
nesius Bynus) ºi în anul 1650 ca Benyes.
Patronimele BIRDA, BIRDEAN ºi BIRGEAN, au fost înregistrate în
urmãtoarele localitãþi: Satu Nou, Nicolinþ, Vladimirovaþ, Jamu Mic, Srediºtea
Micã, Mesici (cu varianta Birgean), Bariþe (ca Birda) ºi Marcovãþ (varianta
Birdan). Numele de familie respective, provin de la numele localitãþii Birda,
sat care aparþine comunei Gãtaia din judeþul Timiº, de unde se trage originea
strãveche a acestor familii.
Numele de familie BLÃICEAN, a fost notat doar în localitatea Straja
(Voivodina). Provine de la Bleici, vechea denumire a satului Blidari din ju-
deþul Vâlcea (Þara Româneascã ).
Patronimul BOCHEANÞ, a fost consemnat la Ecica ºi Uzdin (Voivodina).
Este cert cã numele provine de la numele localitãþi Bochia, judeþul Arad din
apropierea localitãþii Ineu. În Dicþionarul lui Iordan, existã varianta Bochean
(fãrã ,,þ”, sunet caracteristic la formarea numelor slave), care este acelaºi cu
patronimul în cauzã, menþionându-se cã provine de la toponimul Bochia.
Numele de familie BOCHINAÞ a fost consemnat la Satu Nou, Seleuº ºi
Vârºeþ (în ultimele douã localitãþi este vorba de aceeaºi familie, originarã din
Satu Nou, poreclitã ,,a lui Cuculã”). În momentul de faþã, este greu sã deter-
minãm vechea origine localã a acestei familii. Ar fi mai multe explicaþii, una
fiind, cã numele, provine de la numele localitãþii Boka din Voivodina ( în
Monografia Satu Noului editatã în anul 1979), sau Boka Kotorska, de pe
litoralul muntenegrean, dar existã localitãþi, denumite Boca, în România, în
judeþul Dolj ºi Gorj. De aceea, am afirma o altã ipotezã, care ni se pare plauzi-
bilã. Anume, numele de familie Bochinaþ ar proveni de la numele localitãþii
Buchin, (prin desonorizare = Bochin, cu sufixul ,,aþ”) sau în altã localitate. De
altfel, localitatea Buchin a fost consemnatã în anul 1774 ca Bukin în cercul
Timiº, districtul Caransebeº(5a). Patronimul Bochinaþ nu figureazã în
Dicþionarul lui Iordan, ºi probabil cã nu a existat în România, în perioada cer-
cetãrilor întreprinse, de anchetatori.
Paronimul BOCEAN (sau Botean, cum l-am înregistrat din sãptãmânalul
,,Libertatea” din Panciova), a fost consemnat în localitatea Torac (Voivodina).
Provine de la numele localitãþii Bociu, din fostul raion Huedin, regiunea Cluj.
De altfel, localitatea, Bociu, a fost atestatã documentar încã în anul 1408 ca
Boch, iar Bocz se numea în anul 1666.
Numele de familie BOCªAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi din
Voivodina ºi anume: Straja, Torac, Sutiesca, Marcovãþ, Râtiºor, Alibunar (fa-

19
milia frizerului Ioþa Bocºan, originar din Maramorac), Nicolinþ, Vladimiro-
vaþ, Maramorac, Deliblata, Jamul Mic, Sãlciþa ºi Vârºeþ.
Interesant,numele acesta, frecvent în Voivodina, nu figureazã în Dicþiona-
rul lui Iordan, dar existã patronimul Bocºa ºi se spune cã provine de la ,,bocºã”
( din limba maghiarã, ,,grãmadã de lemne care prin ardere se transformã în
cãrbune”).
Patronimul Bocºan, evident provine dela numele localitãþii Bocºa, judeþul
Caraº-Severin (Banatul românesc). Localitatea este atestatã documentar încã
în anul 1534, numitã Castrum Bokcha. O altã localitate denumitã Bocºa, se
gãseºte în judeþul Sãlaj (Transilvania) atestatã în anul 1345 ca Olah Baksa. În
tradiþia popularã, se spune cã familia Bocºan, ar fi originarã din Bocºa, din Ba-
natul românesc.
Numele de familie BODROJAN, a fost consemnat ca dispãrut la Sutiesca
(Voivodina). Provine de la numele localitãþii Bodrogu (Vechi ºi Nou) din ju-
deþul Arad, în apropierea malului stâng al Mureºului.
Patronimul BOLEANÞ(U) a fost consemnat în mai multe localitãþi din
Voivodina, ºi anume: Satu Nou, Vladimirovaþ, Ovcea, Mesici, Deliblata,
Locve ºi Ecica. Este cert cã acest nume de familie, provine de la numele local-
itãþii Bolia, aºezare dispãrutã încã în secolul al XVIII-lea. Localitatea Bolia,
este consemnatã pe harta Banatului din anul 1783, gãsindu-se amplasatã în ho-
tarul comunei Rudna, actualul judeþ Timiº.(6). Astfel, originea veche, localã, a
purtãtorilor numelui Boleanþ, este aºezarea dispãrutã, Bolia din România.
Numele de familie BRÃDEAN, a fost consemnat ca dispãrut, la Vladimi-
rovaþ(7). Provine de la numele localitãþii Brad, din judeþul Hunedoara (Transil-
vania). Este posibil, ca de la numele acestei localitãþii, sã provinã ºi numele de
familie BRAGEAN, (consemnat la Satu Nou ºi Iabuca), BRAGEA, (Coºtei ºi
Voivodinþ) ºi BRÃGEAN, (consemnat la Ovcea, Glogoni ºi Panciova).
De altfel, în România existã ºi alte localitãþii cu numele asemãnãtor pa-
tronimelor amintite ºi anume. Bradu ºi Brazii din judeþul Argeº, Brãdeanu, ju-
deþul Buzãu, Brãdeni, judeþul Sibiu etc.
BRÂNCOVAN, este un nume de familie rar, consemnat în Voivodina,
doar în localitatea Grebenaþ. Provine de la numele localitãþii Brâncoveni. Ast-
fel, una dintre localitãþile cu acest nume, aparþine judeþului Olt, la circa
14 kilometri de localitatea Slatina (România). Localitatea Brâncoveni, fi-
gureazã, pe harta din secolul al XVIII-lea, aparþinând regiunii istorice Ol-
tenia(8).

20
 Numele de familie BROªCEANÞ, BROªTEAN sau BROªTENEANÞ,
sunt variantele aceluiaºi patronim. Numele au fost consemnate în urmãtoarele
localitaþi din Voivodina: Seleuº (este caracteristic pentru aceastã localitate,
aici notându-se cele mai multe nume de la noi. În anul 1984 am consemnat 10
familii care au purtat acest nume, împãrþite dupã porecle: a lui ªciefan– 3,
Laicu – 3, ªtampu – 1, Barna – 2, ªiaºimã – 1), Alibunar (toþi purtãtorii acestui
nume sunt originari din Seleuº), Vladimirovaþ, Bariþe ºi Nicolinþ ºi Novi Sad.
Dupã pãrerea noastrã, numele provine de la numele localitãþii Broºteni.
Anume, în registrul bisericesc al nou-nãscuþilor din Seleuº din anul 1779, nu-
mele figureazã cu grafia slavonã, care transcrisã cu grafia latinã, ar fi fost
Broºceneanþ. Dar, mai târziu, tot în acest registru, numele respectiv a fost notat
de alt preot, ca Broºtean, Broºceanþ sau Broºteneanþ. Deci, dacã am lua în con-
siderare varianta numelui, notatã în faza incipientã a înregistrãrilor, Broºce-
neanþ sau Broºteneanþ ºi nu Broºtean (varianta Broºtean, formatã la noi mai
târziu, în Dicþionarul lui Iordan explicându-se cã provine dela broscoi sau ,,om
din locul cu broaºte multe”, dar conform ºi toponimul Broºteni), atunci am
putea cu certitudine relata, cã originea veche localã a acestei familii, este din
Broºteni, cum ne spune ºi tradiþia popularã. Anume, în familiile Broºtenilor
din Seleuº, se povesteºte cã strãbunii lor, au fost colonizaþi din Broºteni (nu-
mele de familie, format la Seleuº, la început Broºteneanþ, nu Broºtean ca la
Iordan), din Banatul românesc. În România, am înregistrat, în alte regiuni,
încã 18 localitãþi care poartã nume similar. Localitatea Broºteni, din Banatul
românesc, în anul 1900 a fost consemnatã într-un vechi calendar,
menþionându-se cã atunci aparþinea tractului Oraviþa(9).
Un nume, care de mult a dispãrut în Voivodina, este ºi BUCOVAN, fiind
notat doar în localitatea Sutiesca. Este cert cã la baza acestui patronim, stã un
nume de localitate din România ºi anume Bucova din judeþul Caraº-Severin
(Banatul românesc), unde este ºi vechea origine localã, a strãbunilor, familiei
Bucovan.
Numele de familie BUGILAN, a fost înregistrat în localitãþile Seleuº, Vla-
dimirovaþ ºi Novi Sad. În registrul bisericesc din Seleuº, în faza incipientã a
înregistrãrilor, a fost notat, cu grafia slavonã, Budilan, iar mai târziu a fost în-
scris cu varianta Bugilan.
Numele de familie Budilan sau Bugilan, provine de la numele localitãþii
Budila, din judeþul Braºov (Transilvania). Avãnd în vedere, cele menþionate,
este cert cã strãbunii familiei respective, sunt originari din localitatea Budila,
care în anul 1294 a fost atestatã cu numele Villa Budila iar între anii 1482-1496
ca Budila.
21
 Patronimul BULVANSCHI, a fost înregistrat în localitãþile: Bariþe,
Mãrghita ºi Nicolinþ. Numele de familie a fost format cu sufixul de origine
slavã ,,schi” adãugat la numele localitãþii Bavaniºte sau Bulvaniºte, cum o nu-
mesc, popular românii din Voivodina. Localitatea Bavaniºte, aparþine comu-
nei Cuvin.
Numele de familie Bulvanschi, format pe teritoriul Voivodinei, nu fig-
ureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil sã nu existe în România, cu toate
cã, în aceastã þarã, sunt nume toponimice Bulvaniºte ºi Bulvani, care ar putea
sta la baza acestui patronim.
Numele de familie BURDAN, a fost înregistrat doar la Uzdin ca nume
vechi. De altfel, patronimul Burdan provine de la numele localitãþii Burda, ju-
deþul Bihor, care este localitatea de baºtinã a strãmoºilor, familiei Burdan.
În continuare ne referim la numele de familie CACOVAN (apare cu vari-
antele Cacovanu ºi Cacoveanu), care a fost consemnat în localitãþile: Mar-
covãþ, Coºtei, Srediºtea Micã, Mesici, Sãlciþa ºi Vârºeþ. Observãm cã acest
nume de familie, este frecvent, în localitãþile din Voivodina, care graviteazã
Dealurilor Vârºeþului.
Cu certitudine putem afirma cã acest patronim provine de la numele local-
itãþii Cacova. Înainte, în România au existat numeroase aºezãri care au purtat
acest nume. Se pare cã , actualmente, doar Cacova Ierii din judeþul Cluj ºi-a
reþinut acest nume. De altfel, la purtãtorii numelui Cacovan, prin tradiþie s-a
pãstrat pãrerea cã strabunicii lor sunt originari din Cacova, vechea denumire a
actualei localitãþi Grãdinari din judeþul Caransebeº (Banatul românesc).
Patronimul CANACICHI, a fost consemnat la Deliblata ºi Vârºeþ (l-am
notat la Satu Nou ºi Alibunar, dar purtãtorii lui se declarã sârbi). Este cert cã
numele de familie, provine de la numele localitãþii Konak, din apropierea
oraºului Zrenianin (Voivodina). Originea veche localã a acestei familii este sa-
tul Konak, patronimul formându-se prin derivarea cu sufixul sârbesc ,,ci-chi”.
De altfel, localitatea veche Konak, a fost notatã în anul 1774 în districtul Ci-
acova, fiind locuitã, în perioada respectivã, de sârbi ºi români.
Numele de familie CARAªOVAN, a fost consemnat la Uzdin (Voivo-
dina). Este cert cã provine dela numele localitãþii Caraºova, din judeþul Caran-
sebeº (Banatul românesc). Astfel, numele de familie Caraºovan evocã origi-
nea strãveche din aºezarea Caraºova.
Patronimul CÃDÃREAN, a fost înregistrat în localitãþile Ecica ºi Torac
(în Studiul lui Flora). Noi l-am consemnat ºi la Alibunar, numele fiind azi
dispãrut, dar în anul 1896, au fost notate 3 familii care au purtat acest nume.

22
 Numele de familie respectiv, provine de la numele localitãþii Cadar, ju-
deþul Timiº (Banatul românesc). În anul 1717 localitatea aceasta este atestatã
cu numele Kadar. Aceasta ne confirmã cã ºi familia respectivã îºi are vechea
origine localã în asezarea Cadar.
Numele de familie CÃLÃCEAN, a fosat consemnat doar în localitatea
Iancov Most (Voivodina). Provine de la numele localitãþii Cãlacea, de unde cu
siguranþã sunt de origine strãmoºii acestei familii. Una dintre localitãþile cu
acest nume, pe care noi am notat-o, aparþine judeþului Timiº (Banatul
românesc), ºi a fost atestatã documentar încã în anul 1340 cu denumirea Kala-
cha.
Patronimul CÂMPEAN, este caracteristic pentru localitatea Locve
(Voivodina), unde a fost consemnat. Noi am notat acest nume ºi la Alibunar, fi-
ind vorba de un purtãtor al acestui nume, originar din Locve.
Este posibil sã provinã de la numele unei localitãþi din România, formatã
cu rãdãcina ,,Câmp”. Noi am notat localitatea Câmpa din judeþul Hunedoara
(Transilvania), ca o posibilã aºezare de unde s-ar trage vechea origine a fami-
liei Câmpean. Dar, provenienþa acestui nume, poate fi ºi de la numele altor lo-
calitãþi, cum ar fi oraºul Câmpeni din judeþul Alba (Transilvania). Existã ºi ex-
plicaþia popularã, care ne spune cã acest patronim ar putea sã determine pe ,,
omul de la câmpie”.
CÂRJAN, este un nume de familie consemnat în localitãþile, din Voivo-
dina denumite popular ,,de la codru” ºi anume: Coºtei ºi Sãlciþa. Numele pro-
vine de la Cârja, localitate din judeþul Vaslui (Moldova).
Dupã cum ne este bine cunoscut, marea majoritate a românilor, colonizaþi
în perioada habsburgicã, în Voivodina, sunt din România ºi regiunile ei is-
torice Banat ºi Ardeal. Totuºi, este cert cã unele familii din Moldova, s-au
transmutat în regiunile amintite mai înainte, iar de aici au fost colonizate, mai
târziu ºi în pãrþile noastre. Vorbind despre familia Cârjan, este cert cã originea
localã veche, a acestei familii este Cârja.
Numele de familie CÂRNICEAN, a fost înregistrat în mai multe localitãþi
din Voivodina ºi anume: Doloave, Maramorac, Cuvin ºi Omoliþa. Dupã cum
vedem, acest patronim este frecvent în trei localitãþi învecinate, din Banatul de
sud. Numele de familie respectiv, provine de la denumirea aºezãrii Cârnecea,
din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc). Este vorba de o localitate care
a avut numele mai vechi Chernecea din apropierea oraºului Oraviþa. Locali-
tatea a fost atestatã documentar în anul 1597 ca Ola Karnieza.

23
 Numele de familie CÂRªOVAN, este rar în Voivodina fiind consemnat
doar în localitatea Uzdin. Provine de la numele vechii localitãþii Hârºova, din
România, a cãrei poziþie geograficã nu am reuºit sã o indentificãm.
Patronimul CEACOVAN, a fost înregistrat doar într-o localitate din
Voivodina ºi anume, Ovcea. Evident, numele de familie în cauzã, provine de la
numele localitãþii Ciacova, judeþul Timiº (Banatul românesc). Localitatea re-
spectivã, este învecinatã cu satele Jebel ºi Cebza, aºezãri de unde sunt de
baºtinã, numeroase familii româneºti din Voivodina. Acesta ne face sã relatãm
cu certitudine, cã purtãtorii numelui de familie Ceacovan îºi au originea în-
depãrtatã în localitatea Ciacova.
Numele de familie CEBZAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi din
Voivodina, dupã cum urmeazã: Locve, Satu Nou, Bariþe, Alibunar (familia
domiciliatã din Locve), Nicolinþ (purtãtorul acestui nume domiciliat din
Locve), Ovcea ºi Vârºeþ (familia domiciliatã din Locve-amintim familia
învãþãtorului ºi publicistului Panta Cebzan).
Evident, patronimul respectiv, provine de la numele localitãþii Cebza, de
unde provine ºi originea localã mai veche a purtãtorilor acestui nume. De alt-
fel, localitata Cebza, aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc).
Numele de familie în cauzã, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, care
conþine multe nume de familii româneºti. Ne-am convins cã el a fost omis în
dicþionar, fiindcã recent, într-o lucrare de specialitate, este consemnat cã, Ceb-
zan este un nume dintre cele mai vechi ºi rãspândit în localitatea Belinþ din
România(10).
CERNEANÞ, este unul dintre patronimele dispãrute în Voivodina, dar a
fost consemnat în localitatea Uzdin. Provine dela numele toponimic Cerna.
Fiind mai multe localitãþi cu acest nume în România, este greu sã determinãm
precis, din care ar fi originea acestei familii. Totuºi, noi am opta, pentru locali-
tatea cu acest nume din Banatul românesc, care a fost atestatã documentar în
anul 1373 ca Chorna iar între anii 1723-1725 Czerna.
Patronimul CERNICAN, a fost consemnat la Deliblata. Este cert cã origi-
nea strãmoºilor, posesorilor acestui nume, este Cernica, localitate care
aparþine municipiului Bucureºti.
Numele de familie CHERNICEAN, a fost consemnat la Vladimirovaþ.
Provine de la numele localitãþii Chernecea ( vechea denumire a actualei local-
itãþi Cârnecea) din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).
Patronimul CICLOVAN, a fost notat doar în localitatea Marcovãþ. Nu fig-
ureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi evident este vorba de un nume destul de rar,
care nu l-au înregistrat nici anchetatorii, în România. Este cert cã patronimul
24
provine de la numele localitãþii Ciclova, din judeþul Caraº-Severin, de unde
sunt de origine strãmoºii acestei familii.
Numele de familie CIORTAN, a fost consemnat în localitãþile din Voivo-
dina: Straja ºi Alibunar ( nu este familie bãºtinaºã, ci venitã din altã parte). La
baza acestui patronim, stã numele localitãþii Ciortea, din judeþul Caraº-Se-
verin. Interesant, în Dicþionarul lui Iordan este explicat cã numele de familie
Ciortan ar provenii de la ,,ciortan” - crap de mãrime mijlocie, dar se spune cã
existã ºi toponimul Dealul lui Ciortan.
Numele de familie CIRIªAN, a fost înregistrat doar în localitatea Torac
(Voivodina). Patronimul provine de la numele localitãþii Cireºul sau Cireºa.
Este greu sã precizãm vechea localitate de origine a acestei familii fiindcã, în
România existã mai multe localitãþi cu acelaºi nume. Noi am înregistrat local-
itãþi cu nume identice în judeþele Vâlcea (douã) ºi Harghita, dar douã localitãþi
cu acelaºi nume, aparþin Banatului românesc ºi anume Cireºa din apropierea
Caransebeºului, consemnatã în anul 1580 ca Cserese ºi Cireºul de lânga
Lugoj, localitate atestatã în anul 1603 ca Cziresul.
Dupã cum ne-a informat domnul Sima Petrovici, publicist ºi critic literar
din Belgrad, originar din Torac, familia Ciriºan a venit, la Torac, din Sãcãlaz
(Banatul românesc), în perioada marii colonizãri a românilor pe aceste melea-
guri. Sunte de acord cu domnul Petrovici, dar având în vedere transmutarea fa-
miliilor de români, pe teritoriul regiunilor istorice ale României, ar fi posibil,
ca familia originarã din localitatea Cireºa, sau Cireºul, unde ºi-a primit nu-
mele, sã fi migrat în localitatea Sãcãlaz (România), ca apoi sã fie transmutatã
în Torac (Voivodina).
Patronimul CLECAN, a fost consemnat doar la Torac. Evident provine de
la numele localitãþii Clec din apropierea oraºului Zrenianin. Clecul, actual-
mente, preponderent locuit de sârbi, în anul l765 a fost colonizat cu români din
Valea Mureºului, care se încuscrau cu criºanii din Toracul Mic ºi Iancov
Most(11).
Patronimul în cauzã, fiind format în Voivodina, nu figureazã în Dicþionarul
lui Iordan ºi nu existã în România.
Numele de familie CLICIOVAN, a fost notat doar în localitatea Vlaicovãþ.
Provine de la numele localitãþii Cliciova, de unde provine ºi originea localã,
strãveche, a purtãtorilor acestui nume. Localitatea Cliciova se gãseºte în Ba-
natul românesc, în apopierea frontierei cu Serbia.
Patronimul CLOPOCEAN, a fost consemnat doar în localitatea Bariþe
(Voivodina). Dupã cum ne afirmã Dicþionarul lui Iordan, ar putea sã provinã

25
de la ,,clopot” sau toponimul Clopot ( România). Noi, în momentul de faþã al
cercetãrilor noastre nu am reuºit sã indentificãm o localitate cu astfel de nume.
Numel de familie CLOPODIAN, a fost înregistrat de noi, din registrul
nou-nãscuþilor din Seleuº, din secolul al XVIII-lea. Patronimul provine de la
numele localitãþii Clopodia, din judeþul Timiº. Din Clopodia, provine ºi origi-
nea localã, strãveche, a familiei care purta acest nume.
Numele de familie COMNOªAM, a fost consemnat în Voivodina, doar în
localitatea Satu Nou. Dupã cum ne-am convins, este vorba de un nume foarte
rar, ºi în forma respectivã, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan. Îl întîlnim
aici, cu forma Comloºan (de la Comloº). Presupunem cã ºi în cazul nostru, este
vorba de acelaºi nume, Comloºan, fiind posibilã substituirea lui ,,l” cu ,,n” ca
produs al unei erori în transcriere. De aceea, am putea afirma cu mare încre-
dere, cã numele de familie Comnoºan provine de la Comloºu Mare sau Mic,
judeþul Timiº, în apropierea oraºului Jimbolia.
Patronimul CONDAN, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi din
Voivodina: Ecica, Torac, Sutiesca, Uzdin, Seleuº, Vladimirovaþ ºi Srediºtea
Micã. Numele nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut, în
România sau poate cã cercetãtorul nu l-a descoperit. Numele de familie, pro-
vine de la localitatea Cund, de unde provine ºi originea localã strãveche a
purtãtorilor acestui nume. De altfel dupã tradiþia familialã, Condanii au venit
din Ardeal. Localitatea Cund, se gaseºte tot în Ardeal, în judeþul Mureº.
Dupã cum ne-a informat, omul de culturã, domnul Iancu Pancaricean, din
Sutiesca, în localitatea lui de baºtinã, existã în hotar, lângã un pod, o piatrã
strãveche cu inscripþia Condan, dar nu se ºtie ce ar fi vrut sã determine, in-
scripþia cu pricina.
Patronimul CONOPAN, a fost consemnat doar în localitatea Uzdin
(Voivodina). Numele de familie respectiv, nu figurazã în Dicþionarul lui Ior-
dan, fiind, probabil dispãrut ºi în România, ca ºi în pãrþile noastre. De altfel,
este cert cã strãmoºii acestei familii, sunt originari din localitatea Conop, din
judeþul Argeº. Tot de la numele localitãþii Conop provine ºi numele de familie
Conopan.
Numele de familie COPOªAN, a fost notat în localitãþile Satu Nou ºi
Ovcea (Voivodina). Provine de la numele localitãþii Copºa, din judeþul Sibiu
(Transilvania). Localitatea amintitã, este aºezatã pe malul drept al râului Târ-
nava Mare, în apropierea oraºului Mediaº. Acest nume de familie nu figureazã
în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil ca azi sã fie dispãrut în România, sau a
fost omis de anchetatori.

26
 Patronimele CORNEA ºi CORNEAN, au fost consemnate în mai multe
localitãþi din Voivodina ºi anume: Ecica, Bariþe, Mãrghita, Râtiºor, Alibunar
(consemnat încã în anul 1896 cu forma Cornea), Nicolinþ, Iablanca ºi Vârºeþ
(numai la Nicolinþ, numele este înscris cu forma Cornean). Numele provine,
de la numele localitãþii Cornea, de unde sunt de origine strãmoºii acestei fa-
milii. De altfel, localitatea Cornea aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul
românesc).
Numele de familie CRAIOVAN, a fost notat în localitãþile Satu Nou,
Straja ºi Coºtei. Evident, este vorba de patronimul, care provine de la numele
oraºului Craiova, de unde sunt de origine strãmoºii acestei familii.
Patronimul CRAINEAN, a fost consemnat doar în localitatea Satu Nou
(Voivodina). Numele de familie provine de la toponimul Crai. Din Indicatorul
localitãþilor din Romãnia, noi am notat numele localitãþii Crãieºti, din judeþul
Cluj, care încã în anul 1310 a fost atestat ca Villa Scen Kiraly, în 1850 Szint
Kraj iar mai târziu, Pusta San Crai ºi Craiu Deºert. De altfel, în România mai
sunt ºi alte localitãþi cu numele Crãieºti de aceea, nu am putea sã ne decidem
de unde provine , exact, originea localã strãveche, a purtãtorilor acestui nume.
Patronimul CRISTUREAN, a fost consemnat la Alibunar ca dispãrut (no-
tat de noi, din cartea funduarã fiinþatã în anul l786). Numele este derivat de la
toponimul Cristuru (Secuiesc), localitate din judeþul Harghita (Ardeal), de
unde provine ºi originea localã strãveche a acestei familii.
Numele de familie CRIªAN ºi CRIªOVAN, au fost notate în localitãþile
Coºtei, Grebenaþ, Alibunar, (a fost înregistrat în anul 1896 dar ºi în a. 1992),
Seleuº (familia a dispãrut încã în anul 1990), Ovcea, Vârºeþ ºi Vlaicovãþ, unde
a fost consemnat ca dispãrut, patronimul Criºovan.
Ascendenþii mai îndepãrtaþii ai acestei familii sunt originari din Criºana, de
pe Valea Criºului sau eventual din localitatea Criº, din judeþul Mureº (Ardeal).
În localitatea Ecica (Voivodina), a fost consemnat numele de familie
CUCEAN. Dupã cum am aflat din Dicþionaru lui Iordan, numele provine de la
numele localitãþii Cuca. În România existã o localitate denumitã Cuca, în ju-
deþul Argeº, iar alta în judeþul Galaþi. Existã ºi localitate denumitã Cucu, în re-
giunea Maramureº atestatã în a. 1268 cu denumirea Kook. Având în vedere,
numãrul mai mare de localitãþi cu acelaºi nume, chiar ºi din aceiaºi regiune, n-
am putea sã determinãm precis, localitatea cu denumirea amintitã, de unde
provine originea localã a acestei familii.
Numele de familie CURTEAN, l-am înregistrat ca dipãrut în localitate Se-
leuº. Patronimul provine de la numele localitãþii Curtea, din judeþul Timiº
(Banatul românesc), la circa 12 kilometri de Fãget. Noi am optat pentru
27
aceastã localitate, din care credem cã ar fi mai posibil sã provinã, originea lo-
calã a acestei familii. Dar în România, existã încã o localitate cu numele simi-
lar, care aparþine judeþului Vâlcea.
Numele de familie CUSTUREAN, nu figureazã în Studiul lui Flora. Noi l-
am notat din Monografia Alibunarului, actualmente fiind dispãrut în aceastã
localitate, dar existent în anul 1896(12).Este clar cã acest patronim, provine de
la numele localitãþii Custura, judeþul Galaþi, din apropierea oraºului Râmnicu
Sãrat. Aºezarea Custura, este vechea localitate de baºtinã a familiei respec-
tive, care într-o perioadã de timp, a fost domiciliatã la Alibunar. Purtãtorii
acestui nume, dupã cum am arãtat sus, pe parcursul anilor, au dispãrut.
Numele de famile DOBAN, a fost notat în localitãþile din împrejurimea
Dealurilor Vârºeþului ºi anume: Coºtei, Voivodinþ ºi Vârºeþ (amintim familia
profesorului Traian Doban). Patronimul Doban provine de la numele local-
itãþii Doba, judeþul Satu Mare (România), la numai 13 kilometri de oraºul,
dupã care judeþul ºi-a primit numele. Cu certitudine putem afirma, cã
strãmoºii acestei familii, sunt originari din localitatea Doba.
Patronimul DELIBLÃÞEAN, a fost consemnat doar în localitatea Satu
Nou (Voivodina). Este cert cã provine de la numele localitãþii Deliblata, care
aparþine comunei Cuvin, districtul Banatul de sud (Voivodina). Aºadar, prede-
cesorii acestei familii sunt originari din Deliblata, de unde vreun purtãtor al
acestui nume, a venit în localitatea Satu Nou.
În pãrþile noastre, numele de familie DEJAN, a fost consemnat la Torac,
Voivodinþ, Nicolinþ ºi Vârºeþ (amintim familia prof.dr. Ion Dejan, originarã
din Torac ºi a domnului Ion Dejan, dar familia fiind originarã din Voivodinþ).
Patronimul respectiv, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan. Nu cunoaºtem
motivul, dar se prea poate sã nu fi fost descoperit de autor sau colaboratorii lui,
sau de fapt e dispãrut în România, ce e mai puþin posibil. De altfel, acest nume
de familie, care mai cu seamã este frecvent la Torac (Voivodina), provine de la
numele unei localitãþi din România, care are rãdãcina ,,Dej”. Este destul de
anevoios, sã determinãm localitatea din care, sunt de origine strãmoºii acestor
familii. De aceea, vom prezenta unele date despre localitãþile din România,
care ar putea fi locul de baºtinã al purtãtorilor acestui nume. Anume, în judeþul
Timiº existã o localitate denumitã Dejan în apropierea oraºului Deta. Aici am
putea cãuta originea acestei familii. Dar, se spune cã aceastã localitate, a fost
consemnatã în anul 1717 ca Radovan, ºi abia în anul 1851 ca Dezsan Falva.
Perioada târzie a denumiri localitãþii, Dejan, ne dezorienteazã. Aceasta re-
latãm, având în vedere cã, înainte de perioada când aceastã localitate a primit
numele Dejan, români din regiunile istorice ale actualei Românii, au fost colo-
28
nizaþi în Voivodina , mai precis în regiunea Banatului, denumit sârbesc. Altã
localitate, denumitã Dejan, este cea din fostul raion Fãgãraº, regiunea Braºov,
atestatã în anul 1452 ca Dezsan. Mai amintim ºi localitatea Dej din judeþul
Cluj, pe malul stâng al Someºului. Aceast este o veche aºezare, care am gãsit-o
înregistratã pe o hartã a fostelor regiuni istorice din România, din secolul al
XVIII-lea(13).
Printre numele dispãrute din Voivodina, se enumerã ºi patronimul DO-
BRICEAN, care a fost consemnat în Satu Nou (Voivodina). Dupã cum ne re-
lateazã Dicþionarul lui Iordan, numele Dobricean, provine de la numele local-
itãþii Dobricea din judeþul Vâlcea. Dupã Monografia Satu Noului, acest pa-
tronim ar proveni de la numele localitãþii Dobriþa, din Voivodina.(14). De la
numele localitãþi Dobriþa ne-am fi aºteptat la un nume de familie Dobriþan de
aceea noi optãm pentru localitatea Dobricea, din România de unde ar putea
proveni originea localã strãvecehe, a purtatorilor acestui nume dispãrut.
Amintim cã în România exitã o localitate în judeþul Gorj denumitã Dobriþa, ca
cea din Voivodina.
Numele de familie DOCLEAN, a fost consemnat în Voivodina, în
urmãtoarele localitãþi: Uzdin, Bariþe ºi Novi Sad (amintim familia lui Adam
Doclean originar din Uzdin). Patronimul provine de la numele localitãþii Do-
clin din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc). Deci, originea localã,
srãveche, a acestei familii este Doclinul din România. De altfel, numele Do-
clean nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ce ar însemna cã a dipãrut în
România, sau dupã cum am mai spus, pur ºi simplu, nu a fost consemnat de
autor.
DODIAN, este un nume consemnat ca dispãrut, în Voivodina. În trecut, a
existat în localitatea Bariþe. Am putea relata, cã acest patronim a fost rar, pe
aceste meleaguri, ºi nici nu fgureazã în Dicþionarul lui Iordan. Probabil cã în
momentul cercetãrilor din domeniul onomasticii, efectuate pentru alcãtuirea
dicþionarului, numele Dodian, sã fi fost dispãrut ºi în România. De altfel, pa-
tronimul provine de la numele localitãþii Dodeni, localitate din componenþa
oraºului Bicaz, judeþul Neamþ.
Patronimul DOMOªLEAN, a fost înregistrat în localitãþile Deliblata ºi
Panciova (Voivodina). Acest nume de familie, provine de la numele localitãþii
Domoºu, din judeþul Cluj. Localitatea a fost atestatã documentar în anul 1408
ca villa Domus.
Numele de familie DUBOVAN, a fost consemnat în localitãþile Marcovãþ,
Voivodinþ ºi Vârºeþ. Provine de la numele localitãþii Dubova din judeþul Me-
hedinþi (satul este amplasat pe malul stâng al Dunãrii). Ar fi posibil ca originea
29
strãveche a acestei familii, sã fie în Dubova, localitate atestatã documentar
încã în anul 1 690.
În Dicþionarul lui Iordan, nu este înregistrat acest nume de familie, ºi nu
ºtim, dar de fapt nu existã în România, sau a fost omis de anchetatori.
Patronimul DULEAN, a fost consemnat la Seleuº (actualmente dispãrut)
ºi la Vladimirovaþ (Voivodina). Numele provine de la denumirea localitãþii
Duleu din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc) din apropierea oraºului
Bocºa. De altfel, aºezarea Duleu a fost atestatã documentar în anul 1690 ca
Dulee ºi de aici a provenit numele de familie Dulean. Strãveghea localitate
Dulee, este aºezarea de baºtinã a purtãtorilor acestui nume.
Numele de familie EREMIAN, a fost consemnat în localitãþile Seleuº ºi
Alibunar (familiile din aceste localitãþi sunt rudenii apropiate). Numele
acesta, provine de la Eremeni, localitae care aparþine judeþului Mureº /Transil-
vania), din apropierea oraºului Sovata. Putem relata cu certitudine cã din Er-
emeni, provine originea localã strãveche, a familiei respective.
Patronimul FERINGEAN, este nume dispãrut în Voivodina. Noi l-am
consemnat din vechile registre bisericeºti (1779-1782) din Seleuº. Numele a
fost foarte rar ºi în perioada amintitã ºi provine de la numele localitãþii Feren-
dia din judeþul Timiº (Banatul românesc). Localitatea Ferendia este aproape
de Bocºa. Este cert cã purtãtorii acestui nume, au fost originarii din localitatea
Ferendia care a fost atestatã în anul 1717 ca Werendin.
Numele de familie FIZEªAN, a fost notat în localitãþile Uzdin, Vladimiro-
vaþ ºi Vârºeþ( familia originarã din Uzdin). De altfel, patronimul provine de la
numnele localitãþii Fizeº. În România existã mai multe localitãþii care poartã
acest nume, ca de pildã: Fizeºul din judeþul Hunedoara, Fizeºu Cherelei din ju-
deþul Cluj, Fizeºul din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc) etc. Noi
optãm pentru Fizeºul din Banat, care ar putea fi localitatea de baºtinã a
purtãtorilor acestui nume. Fizeºul se gãseºte în apropiere de oraºul Deta, nu
departe de râul Fizeº. Aºezarea a fost atestatã în anul 1329 ca Fyzestov.
Un nume de famile dispãrut în Voivodina este ºi FOCªAN, care în trecut a
fost consemnat în localitatea Satu Nou (Voivodina). Provine de la numele lo-
calitãþii Focºa din judeþul Vaslui. Am consemnat în România ºi o localitate de-
numitã Focºani din judeþul Vrancea, nume care este identic cu cel al patroni-
mului.
Patronimul FOLEAN, a fost notat în localitãþile Ecica, Sutiesca ºi Vârºeþ.
Este evident cã acest nume provine de la numele localitãþii Folea, de unde pro-
vine originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume. Folea aparþine ju-

30
deþului Timiº (Banatul românesc), fiind învecinatã cu localitatea Jebel din
România.
Numele de familie FOROTICEAN, a fost consemnat în satele din Voivo-
dina ºi anume: Iancov Most, Ecica ºi Torac. Patronimul provine de la numele
localitãþii Forotic din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), din aprop-
ierea satului Doclin. Interesant, numele de familie Foroticean nu figureazã în
Dicþionarul lui Iordan, ºi dupã cum am mai arãtat, existã douã posibilitãþi: ori a
fost omis de cercetãtori sau nu a exista în România, în perioada când se
alcãtuia, dicþionarul respectiv.
În localitatea Satu Nou (Voivodina) am consemnat patronimul
GAICEANIN, purtãtorii lui fiind o familie de români. Este cert, la baza aces-
tui nume stã denumirea localitãþii Gai, derivat cu sufixul de origine slavã.
Nu-i uºor sã determinãm precis, originia localã a purtãtorilor acestui nume.
Adevãrat, familia, provine dintr-o localitate care se numeºte Gai, în care,
probabil, au convieþuit români ºi sârbi. Dar, localitãþi cu nume similar sunt mai
multe ºi anume: Gaiu Mic (actualmente în România, regiunea Banat), Veliki
Gaj (Gaiu Mare din Banatul sârbesc), Gai, din districtul Banatului de sud,
comuna Cuvin, (Voivodina). Considerãm, cã ar fi logic, ca originea localã a
purtãtorului acestui nume, sã fie ultima localitate amintitã, având în vedere
faptul cã încã în anul 1774 a fost locuitã de români ºi sârbi, aºezarea fiind mai
aproape de localitatea Satu Nou, unde a fost consemnat numele de familie re-
spectiv. De altfel, acest patronim, nu a fost consemnat în Dicþionarul lui Ior-
dan, probabil fiindcã, dupã cum presupunem noi, este format în afara
României.
Patronimul GÃTÃIANÞ(U), a fost înregistrat în localitãþile: Locve,
Uzdin, Bariþe, Râtiºor, Seleuº, Alibunar, Nicolinþ ºi Vlaicovãþ. Se pare cã cele
mai multe familii care poartã acest nume sunt domiciliate la Seleuº ºi Locve
(Voivodina).
Este cert cã strãmoºii acestei familii sunt originari din Gãtaia, localitate
amplasatã în judeþul Timiº (Banatul românesc) pe malul drept al râului Bâr-
zava, aproape de oraºul Deta.
Numele de familie GEORGEAN, a fost consemnat în localitatea Uljma
(Ulmu) din Voivodina.În aceastã localitate, astãzi majoritatea locuitorilor sunt
sârbi, dar în trecut au fost ºi mulþi români, care actualmente sunt pe cale de dis-
pariþie. Patronimul acesta provine de la numele localitãþii Gheorgheni, ju-
deþele Cluj, Harghita ºi Mehedinþi. Presupunem cã de la numele Georgean a
dispãrut litera ,,h”, datoritã oficialitãþilor care practicau grafia de înregistrare
slavã. Dupã cum ºtim, în limba sârbã nu existã sunetul ,,ghe”, transcriind-ul
31
din limba românã ca ,,ge” ( de la Gheorghe româneºte, transcris de sârbi ofi-
cial, George).
Patronimul GHERMINEANÞ, a fost consemnat la Uzdin, iar noi l-am no-
tat ºi la Seleuº, din registele vechi bisericeºti, ca dispãrut. Suntem convinºi cã
provine de la numele localitãþii Gherman. În România am consemnat douã lo-
calitãþii cu acest nume: Gherman, judeþul Neamþ (Moldova) ºi Gherman din
judeþul Timiº (Banatul românesc), în apropierea satului Moraviþa. Dupã pãre-
rea noastrã, originea strãveche localã, a familiei Ghermineanþ provine din
Gherman din Banatul românesc, veche localitate atestatã în anul 1322 ca Nog-
hermen, iar în anul 1447 Gyarman. De altfel, numele Ghermineanþ, nu fig-
ureazã în Dicþionarul lui Iordan.
GHERTENIªAN sau GHERTINIªAN, sunt nume de familie consem-
nate la Uzdin ºi Vladimirovaþ. Este cert, la baza acestui nume se gãseºte Gher-
tiniº, din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), din apropierea oraºului
Bocºa. De altfel, localitatea Ghertiniº, a fost consemnatã, în anul 1380 ca Ger-
tianos iar în anul 1597 ca Kertinis. Patronimul respectiv, nu este înregistrat în
Dicþionarul lui Iordan, care trateazã numele de familie din România.
Numele de familie GHILEZAN, este frecvent în Voivodina fiind consem-
nat în urmãtoarele localitãþii: Satu Nou, Uzdin, Bariþe, Dobriþa (la fostele fa-
milii de români, astãzi dispãruþi în aceastã localitate), Vârºeþ, Zrenianin, Pan-
ciova ºi Ecica. Dupã tradiþia oralã, transmisã din generaþie în generaþie, în fa-
miliile Ghilezan, originea localã strãveche le provine din localitatea Ghilad
din judeþul Timiº (Banatul românesc) din apropierea oraºului Deta
(România). Localitatea Ghilad este atestatã documentar încã în anul 1212 ca
Gylad iar în anul 1717 Ghilad. Trebuie amintit, cã în unele localitãþi, numele
Ghilezan se pronunþã dialectal ca Ghilãzan sau Ghilãdzan, variantã, care ar
putea fi formatã de la Ghilad, pe parcurs ,,d” fiind substituit cu ,,z” la patroni-
mul înregistrat ca Ghilezan.
Numele de familie GHIZEªAN, a fost consemnat în localitatea Locve ºi
Bariþe (Voivodina). Provine de la numele localitãþii Ghijasa, de unde provine
originea localã strãveche a purtãtorilo acestui nume. Aºezarea Ghijasa este
amplasatã în regiunea Braºovului, fiind atestatã documentar în anul 1335 ca
Gheses fiind numitã în anul 1760 Gizas (varianta aceasta al numelui de locali-
tate stã la baza patronimului Ghizeºan).
Patronimul nu a fost inclus în Dicþionarul lui Iordan, probabil cã numai ex-
istã în România, sau a fost omis de cecetãtori.
Un patronim rar în Voivodina, l-am consemnat în localitatea Torac. Este
vorba de numele de familie GIROªAN, care provine de la numele localitãþii
32
Giroc, judeþul Timiº (Banatul românesc). Aºezarea Giroc este aproape de mu-
nicipiul Timiºoara, ºi înainte se numea în ungureºte Gyureg. Numele Giroºan
nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan de aceea ar fi posibil sã fie unul dispãrut
în România, sau dupã cum am mai menþionat, sã fi rãams nedescoperit de an-
chetatori.
Patronimul GIULVÃZAN (înregistrat ºi cu varianta Giulvãz sau Giulvez)
a fost înregistrat, în Voivodina, la Ecica ºi Torac. La baza acestui patronim stã
numele localitãþii Giulvãz din judeþul Timiº (Banatul românesc). Suntem con-
vinºi cã înaintaºii îndepãrtaþi ai acestor familii, sunt originari din Giulvãzul
din România.
În Voivodina, doar în localitatea Alibunar a fost consemnat numele de
familie GOGEAN(U). În anul l896 au fost înregistrate trei familii iar din anul
l998 numele nu mai existã în aceastã localitate, fiind dispãrut. Patronimul în
cauzã, provine de la numele localitãþii Godeanu. Amintim trei localitãþi cu nu-
mele similar: Godeanu, din judeþul Mehedinþi (Banatul românesc-aici ar putea
fi originea localã a purtãtorului acestui nume), ºi Godeanu din judeþul Argeº ºi
judeþul Dolj. Existã în România ºi un munte cu numele Godeanu.
Patronimul GORNEAN, a fost înregistrat, în Voivodina, numai în locali-
tatea Vlaicovãþ. Provine de la numele localitãþii Gornea, din judeþul Caraº-Se-
verin (Banatul românesc), aproape de malul Dunãrii. Din localitatea respec-
tivã, sunt de origine ºi strãbunii acestei familii, care azi este dispãrutã în
Voivodina.
Numele de familie GREBENCEAN, a fost înregistrat în localitatea Gre-
benaþ (Voivodina). Interesant, acesta este unicul dintre patronimele consem-
nate în Voivodina, care provine de la numele în care este familia domiciliatã.
Presupunem cã familia aceasta, a fost plecatã în altã parte unde a primit nu-
mele. Mai târziu, familia a revenit în localitatea Grebenaþ, de unde, de fapt este
de origine.
Patronimul respectiv, actualmente este dispãrut, fiind vorba de o veche
familie româneascã, dupã cum am amintit mai sus, de baºtinã din Grebenaþ,
unde s-a nãscut marele poet Vasile -Vasko Popa.
Fiind format în zona aceasta a Voivodinei, numele de familie Grebencean
nu este consemnat în Dicþionarul lui Iordan, care a înregistrat multe nume din
România.
În localitãþile din Voivodina: Râtiºor, Nicolinþ ºi Vlaicovãþ, a fost notat nu-
mele de familie GREONEANÞ(U). La baza acestui patronim se gãseºte nu-
mele localitãþii Greoni, de unde provine ºi originea localã strãveche a purtãto-

33
rilor acestui nume. Aºezarea Greoni este amplasat aproape de localitatea
Oraviþa, în judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).
Strãmoºii acestei familii sunt originari din Greoni, sat care apare atestat
documentar în anul 1597 ca Greon. De altfel, patronimul Greoneanþ, nu fig-
ureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil sã fie dispãrut, în România, ori
cum am mai spus, sã nu fie fost descoperit de autorul dicþionarului.
Un nume de familie dispãrut din Voivodina este ºi GORUIAN, pe care noi
l-am notat din registrele vechi,din anul 1896, la Alibunar, unde pe timpul acela
existau 6 familii, care purtau acest nume. Provine de la numele localitãþii Go-
ruia, judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).
Patronimul GURUIAN, a fost notat în urmãtoarele localitãþii din Voivo-
dina: Marcovãþ, Coºtei, Deliblata ºi Vlaicovãþ. Numele de familie provine de
la numele localitãþii Guruieni, sat din judeþul Teleorman. Probabil, cã familia
aceasta a fost, în trecutul îndepãrtat, transmutatã, din altã regiune istoricã din
Romãnia, în Banatul românesc, de unde a venit pe meleagurile noastre.
La Vârºeþ am consemnat numele de familie HAÞEGAN, purtãtorii acestui
nume, fiind recent domiciliaþi în acest oraº. Este cert cã acest patronim, deter-
minã originea localã strãveche a acestei familii, a cãrei strãmoºi provin din
Haþeg, judeþul Alba (Ardeal). De altfel, Haþegul este atestat încã în anul 1252,
fiind vorba de o veche localitate din România(14).
Numele de familie IDVOREAN, a fsot consemnat în mai multe localitãþi
din Voivodina ºi anume: Satu Nou, Iancov Most, Torac, Sutiesca, Ovcea,
Iabuca, Glogoni ºi Novi Sad (familia regretatului publicist Vichentie Idvorean
originar din Iancov Most). Dintre localitãþile ce aparþin Voivodinei, patroni-
mul Idvorean, este cel mai frecvent la Iancov Most. În monografia acestei lo-
calitãþi, se menþioneazã cã este vorba de o familie de sârbi, venitã din locali-
tatea Idvor(15). Nu putem contesta argumentat afirmaþia autorului, în privinþa
aparteneþei etnice, a acestei familii, dar ce ar fi sigur, este cã din Idvor, locali-
tate din Voivodina, comuna Jitiºte, provine originea localã strãveche a purtãto-
rilor acestui nume, care actualmente, toþi se considerã români.
Patronimul IZGÃREAN, a fost înregistrat doar în localitãþile Ecica ºi To-
rac (Voivodina). Numele de familie provine de la numele localitãþii Izgar, de
unde este origine strãveche, a strãmoºilor acestei familii. Localitatea Izgar
aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc), din apropierea râului
Pogãniº, învecinat cu satul Vermeº. Cu certitudine putem menþiona cã,
strãbunii acestei familii, sunt originari, din Izgar din România.
Unul dintre patronimele frecvente în Vovodina, este ºi numele de familie
JEBELEAN, notat în urmãtoarele localitãþi: Iancov Most, Torac, Sutiesca,
34
Grebenaþ, Deliblata, Ovcea, Clec, Glogoni ºi Vârºeþ (numele în trecut a fost
frecvent ºi la românii din Dobriþa, care pe parcurs au fost asimilaþi,
considerându-se azi, sârbi). Patronimul provine de la numele localitãþii Jebel,
de unde provine ºi originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume.
Aºezarea Jebel aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc), la circa 25 kilo-
metri de Timiºoara.
Numele de familie JURJOVAN, a fost consemnat la Deliblata, ( amintim
familia muzicologului Trandafir Jurjovan), Alibunar (amintim familia profe-
sorului de istorie Aurel Jurjovan) ºi Panciova (Voivodina). Acest patronim
provine de la numele localitãþii Giurgiova. Aºezarea Giurgiova din judeþul
Caraº-Severin (Banatul românesc) se gãseºte în apropierea râului Cãraº ºi
oraºele Reºiþa ºi Oraviþa. De altfel, localitatea Giurgiova apare atestatã docu-
mentar în anul 1404 ca Gyurgyew, iar în anul 1738 a fost consemnatã ca Zsur-
zova, sunetul ,,z” fiind confundat cu ,,j”, localitatea pronunânþându-se dialec-
tal ca Jurjova.
Despre tradiþia referitoare la originea localã a familiei Jurjovan, ne-a infor-
mat profesorul de istorie Aurel Jurjovan, care ne-a spus cã-i povestea bunicul,
cã familia Jurjovan provine din Jurjova. Aceasta ne-a confirmat ºi muzi-
cologul T.Jurjovan, care ne-a relatat, cã academicianul Emil Petrovici, origi-
nar din Torac, i-a spus cã numele lor trebuia sã se pronunþe Giurgiovan (de la
Giurgiova). Totuºi, având în vedere pronunþarea popularã a localitãþii Giur-
giova, ca Jurjova, este clar de unde provine numele Jurjovan(16).
Patronimul MAIOGAN, a fost notat în localitãþile Coºtei, Voivodinþ ºi
Panciova. Numele de familie provine de la numele localitãþii Mãiog, judeþul
Gorj (România). Cu certitudine am putea spune cã din Mãiog provine originea
localã strãveche a purtãtorilor acestui nume.
Numele de familie MARCOVICEAN, a fost consemnat în câteva local-
itãþi din Voivodina ºi anume: Seleuº, Alibunar, Nicolinþ (familia a fost domi-
ciliatã din Alibunar) ºi Novi Sad (familia scriitorului Ion Marcovicean origi-
nar din Seleuº). De altfel , cele mai multe familii, care poartã acest nume, au
fost consemnate la Seleuº, unde într-o cercetare întreprinsã în anul 1984 am
notat zece familii poreclite în felul urmãtor: Marcoviceni (5), Mãltãr-Lalã (1),
Purac (1), Coabãr (1), Bobãscu (2). Înainte a existat la Seleuº, încã o familie
poreclitã ªandru, care e actualmente domiciliatã la Novi Sad.
Numele de familie Marcovicean, provine de la numele localitãþii Mar-
covãþ, localitate amplasatã în apropierea oraºului Vârºeþ (Voivodina)(17). Pa-
tronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi este cert cã nu a fost desco-
perit de autorul dicþionarului, fiindcã ºtim precis, cã din anul 1948, (mult mai
35
înainte de ce a fost alcãtuit dicþionarul), în România, a fost domiciliatã familia
Marcovicean din Seleuº (Voivodina), fiind vorba, chiar de naºii autorului
acestor rânduri.
Numele de familie MÃRGAN, a fost înregistratã în urmãtoarele localitãþi
din Voivodina. Bariþe, Alibunar (din registrele din anul 1896, au existat 6
familie, iar azi am înregistrat doar doua, dintre care una de români iar alta de
sârbi, domiciliaþi din Dobriþa, sat unde înainte de asimilare, Mãrgan a fost
nume de familie românesc), Nicolinþ ºi Vladimirovaþ. Patronimul provine de
la numele localitãþii Marga. Este cert cã strãmoºii acestei familii sunt origi-
narii din localitatea Marga din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc).
Marga, se gãseºte în apropierea cunoscutei aºezãri istorice Sarmiseghetuza, ºi
ºi-a primit numele dupã numele pârâului Marga, care astfel era numit din tim-
purile strãvechi.
Doar în douã localitãþi din Voivodina, Nicolinþ ºi Seleuº ( numele de fami-
lie, a fost moºtenit de purtãtor, de la mamã care a fost originarã din Nicolinþ), a
fost consemnat numele MÃGUREAN. Numele de familie provine de la nu-
mele localitãþii Mãgura. În România, existã peste 20 de localitãþii care poartã
acest nume, fiind înºirate pe întreg teritoriul. Una dintre localitãþile cu acest
nume, este Mãgura din Banatul românesc, care ar putea fi localitatea de
baºtinã a strãmoºilor acestei familii.
În localitatea Satu Nou (Voivodina), a fost înregistrat patronimul
MÃRGHITICEAN, care provine de la numele localitãþii Mãrghita. În
România existã localitate cu acest nume în judeþul Bihor (Transilvania). Este
greu, sã determinãm precis, originea localã strãveche a familiei, având în ve-
dere faptul, cã ºi în Voivodina existã localitate cu numele similar. Este vorba
de Mãrghita, învecinatã cu oraºul Vârºeþ. Noi am opta pentru aceastã localitate
din Voivodina, de unde ar putea fi purtãtorul numelui, Mãrghiticean, care în
unele registre este înregistrat ºi ca Marghiticean, farã ,,ã”. Patronimul nu fig-
ureazã în Dicþionarul lui Iordan ºi probabil nu existã, în România, fiindcã e po-
sibil sã fie format pe meleagurile acestea.
Numele de familie MACEDONEAN, a fost consemnat în localitãþile Satu
Nou ºi Locve ( nume de familie vechi), din Voivodina. De altfel, în România a
existat o localitate denumitã Macedonia, în judeþul Timiº (Banatul românesc),
ºi a fost învecinatã cu satele Petroman ºi Rudna. Suntem convinºi cã originea
localã strãveche a familie Macedonean (sau Maþedolean cum este înscrisã în
unele registre), este localitatea dispãrutã Macedonia din România. De altfel,
localitatea care ne intereseazã, este atestatã documentar în anul 1334 ca Ma-
chedonia, iar în anul 1851 ca Maczedonia.
36
 La Uzdin, Torac, Vladimirovaþ (familia profesorului de istorie Mircea
Mãran, originarã din Uzdin) ºi Vârºeþ (amintim familiile fraþilor Mãran, Bujor
ºi Lucian, originare din Uzdin), din Voivodina, am consemnat numele de fami-
lie MÃRAN, care provine de la numele localitãþii Mãru. Aºezarea aparþine ju-
deþului Caraº-Severin (Banatul românesc), fiind consemnatã, în anul 1774 în
cercul Bistrei, districtul Caransebeº.De altfel, ºi tradiþia popularã ne confirmã
cã familia Mãran este de origine localã din Mãrul de lângã Caransebeº.
Interesant, patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan dar existã nu-
mele Meran (cu ,,e” nu ca la noi cu ,,ã”), ºi se spune cã provine de la toponimul
Mera din Ardeal..
Patronimul MÃZÃRAN, a fost consemnat doar în localitatea Grebenaþ
(Voivodina). Numele de familie a fost înregistrat ca Mãzãrean, în Dicþionarul
lui Iordan, menþionându-se cã provine de la toponimul Mãzãreni, sat înglobat
în comuna Traian judeþul Brãila (România) de unde ar putea proveni ºi origi-
nea strãveche localã a purtãtorilor acestui nume.
MEDVEªAN, este un nume de familie consemnat doar în localitatea To-
rac. Despre acest patronim, putem menþiona cu certitudine, cã provine de la
numele localitãþii Medveº, judeþul Alba (Transilvania), din apropierea
oraºului Blaj. Strãmoºii familiei Medveºan, sunt originari din localitatea
Medveºa care este foarte veche, fiind atestatã încã în anul 1288 ca Pass Med-
ves.
Patronimul MICLEAN, a fost consemnat în localitatea Grebenaþ (Voivo-
dina). În România existã o localitate Micula din judeþul Satu Mare (Transilva-
nia) de la care, dupã cele menþionate în Dicþionarul lui Iordan, ar putea sã
provinã patronimul Miclean (Micula, cu dispariþia lui ,,u” neaccentuat).
În localitãþile din Voivodina, Uzdin, Vârºeþ ºi Novi Sad (familie originarã
din Uzdin) a fosat înregistrat numele de familie MILOVAN, care provine de
la numele localitãþii Milova, de unde provine originea localã strãveche a
purtãtorilor acestui nume. Localitatea Milova aparþine judeþului Arad, din ap-
ropierea râului Milova ºi a localitãþi Lipova. În Românoia existã o localitate în
judeþul Dolj, denumitã Milovan, nume identic cu cel al patronimului respectiv.
Numele de familie MODOªAN, a fost notat, în Voivodina doar în locali-
tatea Vladimirovaþ. Patronimul acesta rar întâlnit în aceastã zonã, provine de
la numele localitãþii Modoº, vechea denumire a aºezãrii Iaša Tomiæ din
comuna Seèanj (Voivodina). De altfel, localitatea apare atestatã în anul 1332
ca Madus(20).Numele Modoºan este absent în Dicþionarul lui Iordan, nu existã
în România, fiind format în aceastã zonã.

37
 Vechea origine localã a strãbunilor familiie Modoºan, este localitatea
Modoº din Voivodina.
Patronimul MOGOªAN ( cu varianta Mogoº), este consemnat în Voivo-
dina, doar în douã localitãþi ºi anume: Grebenaþ ºi Biserica Albã. Numele pro-
vine dela numele localitãþii Mogoº, judeþul Alba (Transilvania), aproape de
oraºul Câmpeni. În România existã ºi un toponim Mogoºani ( din Dicþionarulº
lui Iordan), totuºi, din Mogoº provine originea localã strãveche a purtãtorilor
numelui Mogoºan ºi Mogoº.
În localitãþile din Voivodina, Locve, Bariþe, Alibunar (familia Mohan
domiciliatã din Locve) ºi Vladimirovaþ am consemnat numele de familie MO-
HAN. Ester cert, acest patronim îºi datoreºte numele toponimului Mohu, lo-
calitate de unde sunt de origine strãbunii acestei familii. Localitatea Mohu
aparþine judeþului Sibiu (Transilvania).
Numele de familie MOROVAN, a fost consemnat în Voivodina doar în lo-
calitãþile Coºtei ºi Vlaicovãþ. Morovenii, îºi au obârºia, prin strãmoºii lor, în
vechea localitate Morava (ªemlacu Mare) din judeþul Arad (România)(21).
Un nume foarte rar în Voivodina, este MUNDREAN, notat doar în locali-
tatea Locve. Patronimul este inclus în Dicþionarul lui Iordan, cu forma Mân-
drean, spunându-se cã provine dela toponimul Mândra. De la Mândra, locali-
tate din judeþul Braºov (Transilvania), provine ºi numele de familie Mun-
drean, findcã, localitatea Mândra a fost atestatã documentar în anul 1520 ºi se
numea Mundra, ºi dela aceastîã variantã provine numele Mundrean, de unde
provine ºi originea localã strãveche a familie.
Patronimul NERMEªAN, în Voivodina, astãzi este dispãrut, dar a existat
în localitatea Iablanca. Nu figureazã, în Dicþionarul lui Iordan, probabil cã nu
mai existã nici în România. Patronimul respectiv, provine dela numele local-
itãþii Nermiº, de unde au fost de baºtinã strãmoºii acestei familii. Localitatea
Nermiº aparþine judeþului Arad (România).
Numele de familie OBÃDEAN sau OBÃGEAN, este rar în Voivodina, fi-
ind consemnat doar în localitãþile Uzdin ºi Vladimirovaþ. Este cert, numele
provine, de la Obad, localitate din judeþul Timiº, (Banatul românesc), din ap-
ropierea oraºului Deta. Aºezarea este atestatã în anul 1401 cu numele de Cas-
tellum Obad. Evident, strãmoºii familiei Obãdean sau Obãgean sunt de orig-
ine din localitatea Obad, care în varianta popularã a fost pronunþat ºi Obãgi (de
unde ºi Obãgean)(22).
OBOGEAN, este un nume rar, notat în Voivodina, doar în localitatea Ali-
bunar ca nume dispãrut. Patronimul provine, dela numele localitãþii Oboga
din judeþul Olt (Oltenia), în apopierea oraºului Craiova.
38
 Unul dintre numele rari din Voivodina, este ºi OCHEAN, care a fost con-
semnat doar în localitatea Vladimirovaþ ºi Deliblata. Numele provine de la nu-
mele localitãþii Ocheni din judeþul Bacãu (Moldova), în apropierea comunei
Huruieni.
Dupã cum ne este cunoscut, în localitatea Vladimirovaþ (Voivodina), în pe-
rioada habsburgicã, au fost colonizate familii din ªama ºi Clopodia.Vedem cã
familia Ochean, îºi are originea localã strãveche în Moldova, ºi ar fi posibil ca
aceastã familie sã fi fost prima datã transmutatã, din regiunea aceasta, în Bana-
tul românesc ºi localitãþile ªama sau Clopodia, înainte de colonizarea habs-
burgicã, sum s-a înrâmplat ºi în alte cazuri.
Numele de familie OCOLIªAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi
din Voivodina ºi anume: Iancov Most, Torac; Alibunar (familie domiciliatã
din Uzdin), Uzdin, Vladimirovaþ, Ovcea, Clec ºi Glogoni. Numele acestui pa-
tronim se datoreazã localitãþii Ocoliº de unde provine originea straveche a
familiei. Noi am consemnat în Romînia, trei localitãþi cu acest nume, dupã
cum urmeazã: Ocoliº, judeþul Cluj ºi Ocoliºu Mare ºi Ocoliºu Mic din judeþul
Hunedoara. Toate aceste localitãþi se gãsesc amplasate, în regiunea istoricã
Transilvania sau Ardeal.
Patronimul OLCEAN, a fost înregistrat, în localitãþile Locve, Grebenaþ ºi
Ovcea (Voivodina). Este posibil sã fie o variantã a numelui Oltean, dar dupã
cum ne aratã ºi Dicþionarul lui Iordan, Olcean provine de la numele localitãþii
Olcea din judeþul Bihor (Transilvania).
Numele de familie OLTEAN, a fost consemnat, în pãrþile noastre, în mai
multe localitãþi ºi anume: Locve, Seleuº, Alibunar ºi Cuvin. Dupã cum este
consemnat în Dicþionarul lui Iordan, numele de familie provine de la ,,oltean”
(din Oltenia), sau râul Olt. Totuºi, cercetând localitãþile din România, am con-
semnat cã existã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor cu al numelui de
familie. Amintim urmatoarele localitãþii: Olteni din Transilvania ( în alte zone
existã încã opt localitãþi cu acest nume), Olteneºti, judeþul Vaslui etc.
Patronimele OMORAN ºi OMOREAN, au fost notate, în Voivodina în
mai multe localitãþi: Satu Nou, Vladimirovaþ, Iabuca, Seleuº (primul purtãtor
al acestui nume, originar din Satu Nou), Omoliþa ºi Straja (varianta Omoran).
Evident, la baza acestor nume de familie, se gãseºte localitatea Omoru, de
unde provine originea strãveche a familiei Omorean sau Omoran. De altfel, lo-
calitatea aceasta, la care ne referim, s-a purtat cu numele Omor, pânã în anul
1964, când i-a fost schimbat numele în Roviniþa (existã Roviniþa Veche ºi
Nouã).

39
 Strãbunii familiei Omorean sau Omoran sunt originari din Omoru, respec-
tiv Roviniþa (optãm pentru Omoru sau Roviniþa Mare, fiind mai vechea ca
Roviniþa Micã), atestatã documentar în anul 1391 ca Umur iar din anul 1717,
ºi mai târziu, ca Omor.
Numele de familie nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ar fi posibil sã fie
dispãrut în România, sau a fost omis de anchetatori.
Patronimul OSTROVAÞ, este interesant ºi rar în Voivodina, fiind consem-
nat doar în localitatea Satu Nou. Nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, unde
gãsim doar forma Ostroveanu, care provine de la toponimul Ostrov (sau Os-
trova n.n.) de unde provine ºi numele Ostrovaþ. În România, am înregistrat
douã localitãþi, cu acest nume ºi anume: Ostrov în judeþul Caraº-Severin ºi Te-
leorman. Dar ºi pe teritoriul actualei Voivodine ( regiunea Banatul de sud), a
existat încã în anul 1774 localitate denumitã Ostrova, în care au trãit sârbi ºi
români) de unde ar putea sã provinã originea localã strãveche a purtãtorilor
acestui nume. De altfel, numele de familie derivã de la numele localitãþii Os-
trov sau Ostrova cu sufixul sârbesc ,,aþ”.
Numele de familie OÞAN este la fel rar în Voivodina. L-am notat doar în
localitatea Nicolinþ. Patronimul îºi datoreazã numele localitãþii Oþeni, sat care
aparþine comunei Feliceni, judeþul Harghita (Transilvania). Localitatea re-
spectivã, în ungureºte este numitã Oc falva, iar în anul 1567 a fost atestat cu
numele de Oztfalwa.
Numele de familie PANCIOVAN, este notat în trei localitãþi din Voivo-
dina, ºi anume: Satu Nou, Coºtei ºi Voivodinþ. Patronimul a fost format pe me-
leagurile noastre, provenind de la numele oraºului Panciova, de aceea acest
nume nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan care a consemnat numele de fami-
lie de pe teritoriul României.
PAVLIªCHI, este un nume rar în Voivodina, consemnat doar în localitatea
Satu Nou, fiind vorba tot de un nume de familie, format în aceastã regiune.
Provine de la numele localitãþii Pavliº din apropierea oraºului Vârºeþ. Fiind
format în pãrþile noastre, acest nume nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fi-
ind inexistent în România.
Numele de familie PÃDUREAN, a fost consemnat de noi, din registrele
vechi bisericeºti din Seleuº (Voivodina). Numele, astãzi este dispãrut. Pa-
tronimul, în cauzã, este inclus în Dicþionarul lui Iordan, menþionându-se cã
provine de la toponimul Pãdurea sau Pãdureni. Am notat, cã existã în
România, peste treizeci de localitãþi, denumite Pãdureni, ºi ºase cu numele
Pãdurea, rãspândite pe întreg teritoriul României, de aceea este greu, chiar im-

40
posibil, sã determinãm din care provine originea stãveche localã a acestei fa-
milii, acutalmente dispãrute, de pe aceste meleaguri.
Patronimul PESCAN, a fost consemnat de noi doar în localitatea Rusko
Selo (Voivodina), ca nume românesc dispãrut. Dupã cum ne menþioneazã
Dicþionarul lui Iordan, numele de familie provine de la numele localitãþii Pe-
sac ( derivat cu ,,a” din silaba penultimã sincopatã - Dicþionarul lui Iordan).
Localitatea Pesac aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc).
Numele de familie PETNICEAN, a fost notat, în Voivodina doar în locali-
tatea Torac ºi provine de la numenele localitãþii Petnic, de unde provine origi-
nea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume de familie rar întâlnit, pe me-
leagurile noastre. De altfel, localitatea Petnic, aparþine judeþului Caraº-Se-
verin (Banatul românesc). Interesant, acest nume de familie, nu figureazã în
Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în România, ori cum am mai arãtat, nu a
fost descoperit de autorul dicþionarului.
Numele de familie PETROMAN, PETROMANENÞ ºi PE-
TROMÃNEANÞ, au fost consemnate în mai multe localitãþi din Voivodina ºi
anume: Iancov Most, Ecica, Torac ºi Oreºaþ (varianta Petroman). Este cert cã
patronimele acestea sunt formate prin derivarea numelui localitãþii Petroman,
cu sufixul corespunzãtor. Localitatea Petroman, aparþine judeþului Timiº (Ba-
natul românesc), din apropierea satului Jebel. Desigur, numele Petromanenþ,
Petroman sau Petromãneanþ, evocã originea localã strãveche, din fosta aºez-
are a acestei familii.
Numele de familie PLÃIªANU, ( notat ºi ca Pleiºanu) a fost consemnat
doar la Torac (Voivodina). În Dicþionarul lui Iordan, se menþioneazã cã pro-
vine de la toponimul Plãieºul. Noi am notat localitatea Plãieºii de Jos din ju-
deþul Harghita (Transilvania), care poate sã corespundã numelui de familie, ce
ne determinã originea localã, a purtãtorilor acestui patronim.
Patronimul POIENARIU, a fost notat, ca dispãrut în Voivodina, doar în
localitatea Voivodinþ. Numele de familie respectiv, dupã Dicþionarul lui Ior-
dan, este numele localitãþi Poienari care cu sufixul ,,ar”, în cazul de faþã, ne
aratã originea localã a purtãtorului acestui nume. De altfel, noi am consemnat
o localitate Poienari în România, în judeþul Neamþ (Moldova). În România ex-
istã ºi alte localitãþi cu numele asemãnãtor, cu cel al patronimului, iar noi
amintim urmãtoarele: Poieni judeþul Cluj, Poieneºti judeþul Vaslui, Poiana din
judeþele Covasna, Teleorman ºi Galaþi. Mai existã ºi alte localitãþi. în România
cu numele compuse, care conþin, numele asemãnãtoare cu cel de familie. Din-
tre acestea amintim, Poiana Ruscãi ºi Poiana Braºov.

41
 Numele de familie PRODAN, a fost consemnat în localitãþile Ecica ºi
Coºtei (Voivodina). Dupã cum ne menþioneazã Dicþionarul lui Iordan, pa-
tronimul provine de la toponimul Prod (Ardeal). Noi nu am gãsit în România
localitate cu numele Prod dar sunt multe aºezaãri, cu numele identic cu cel al
patronimului. Astfel existã localitãþi Prodan în judeþele Sibiu, Argeº, Vâlcea
ºi Vaslui. Dupã cum am mai constatat în cele precedente, când existã mai
multe localitãþi în România, cu acelaºi nume, este imposibil sã determinãm
precis localitatea , care stã la originea localã, strãveche, a acestei familii.
Un patronim mai puþin frecvent în Voivodina, este ºi RACHITOVAN,
care a fost consemnat în urmãtoarele localitãþii: Deliblata, Vlaicovãþ ºi Vârºeþ
(amintim familia regretatului învãþãtor Lazãr Rachitovan originar din Vlai-
covãþ). Este cert, numele de familie în cauzã, provine dela numele localitãþii
Rachitova. În România existã mai multe localitãþi care poartã acest nume, dar
noi, având în vedere ºi tradiþia oralã, am spune, cã Rachitova din Banatul
românesc, care în anul 1900 a fost consemnatã în fostul tract Oraviþa(23), ar
evoca originea strãveche localã, a purtãtorilor acestui nume. De altfel, am con-
semnat o localitate Rachitova ºi în judeþul Hunedoara (Transilvania), lângã
oraºul Haþeg.
În localitãþile Doloave ºi Maramorac (Voivodina), a fost notat numele de
familie RÃCêTEAN, care provine dela numele localitãþii Rãcãºdia de unde
provine originea localã srãveche a purtãtorilor acestui nume. Aºezarea
Rãchãºdia aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc).
Numele de familie RÃMIANÞ(U) ºi RÃMNIANÞ (într-o variantã sau
alta) au fost consemante în urmãtoarele localitãþi din Voivodina: Satu Nou,
Uzdin, Bariþe, Seleuº (actualmente dispãrut), Vladimirovaþ, Vârºeþ, Nicolinþ
ºi Mãrghita. Patronimul provine de la numele localitãþii Ramna din judeþul
Caraº-Severin (Banatul românesc). Aºezarea a fost atestatã documentar în
anul 1363 ca Ramna Superior.
Interesant, numele acesta de familie, în registrele bisericeºti, la început (a.
1779), a fost înscris Ramnianþ, dar mai târziu, în registrele din Seleuº, pe care
le-am analizat, numele a fost modificat, înscriindu-se Rãmianþ.
Un nume de familie foarte rar în Voivodina notat la Voivodinþ, este RÂM-
NICEAN, care ar putea sã provinã de la numele localitãþii Râmna, sat ingloba
aºezãrii Petreanu. În România existã mai multe localitãþi, cu numele
asemãnãtor sau chiar identic, cu cel al numelui de familie. Noi amintim local-
itãþile Râmniceni din judeþul Vrancea ºi mai multe localitãþi cu numele
compus ca Râmnicu Vâlcea, Râmnicu Sãrat etc. Având în vedere cele

42
menþionate, este greu sã determinãm exact localitatea strãveche care ar sta la
originea acestei familii.
Numele de familie REMICEAN, nu este frecvent în Voivodina, fiind con-
semnat doar în Straja. Nu suntem siguri, dar e posibil sã provinã de la numele
localitãþii Remetea, cu toate cã Dicþionarul lui Iordan menþioneazã, cã de la
acest toponim provine numele de familie Remetean. Dar, ca o ipotezã destul
de interesantã, noi am susþine cã Remicean poate fi numele popular a lui Re-
metean (ca exemplu numele actual Broºtean este modificat în registre ºi ca
Broºcianþ). De altfel în România existã mai multe localitãþii cu numele Reme-
tea, iar noi amintim Remetea Mare din judeþul Timiº (Banatul românesc), lo-
calitate care apare atestatã documentar în anul 1333 ca Remete.
În Voivodina doar în localitatea Straja a fost notat numele de familie RE-
TEZAN, care provine de la numele localitãþii Rãtez. Aºezarea Rãtez aparþine
judeþului Gorj, iar numele de familie Retezan evocã originea localã strãveche
din fosta aºezare a purtãtorilor acestui nume.
Patronimele RODEAN ºi ROGEAN, au fost consemnate , în Voivodina,
în localitãþile Iancov Most, Ovcea; Zrenianin (familia dr.vet. Valeriu Rodean,
originarã din Iancov Most) ºi Ovcea ( a fost notatã forma Rogean).
Este vorba de acelaºi nume de familie Rodean, ºi provine de la numele lo-
calitãþii Rod, de unde provine ºi originea strãveche a purtãtorilor acestui nume
de familie. Localitatera Rod, a fost atestatã documentar în anul 1533 ca Rot,
iar mai târziu, cu numele Rod ºi aparþine judeþului Sibiu (Transilvania).
Numele de familie RODNEANÞ, nu este înregistrat în Studiul lui Flora.
Noi l-am consemnat din vechile registre bisericeºti din Seleuº (a.1779-1792).
Este vorba de un patronim rar ºi dispãrut din Voivodina, care îºi datoreazã nu-
mele localitãþii Rodna din judeþul Bistriþa-Nãsãud (Transilvania), din Munþii
Rodnei, aproapte de râul Someºu Mare. Numele Rodneanþ, evocã originea lo-
calã veche, din fosta aºezare Rodna, a purtãtorilor acestui nume.
Patronimul ROªIAN(U), este notat în Voivodina, în urmãtorele localitãþii:
Straja, Voivodinþ ºi Marcovãþ. Provine de la numele uneia dintre cele 13 local-
itãþi, pe care noi le-am consemnat ca Roºia. În România existã localitãþi care
poartã numele Roºia în judeþele Bihor, Sibiu, Alba etc. De aceea este greu sã
ne decidem,care ar fi localitatea, de unde provine originea veche a familiei.
Patronimul RUG a fost consemnat, în Voivodina, doar în localitatea Do-
briþa (unde cum am mai spus, înainte au trãit multe familii de români, actual-
mente asimilate de sârbi). Purtãtorul acestui nume este pictorul Vladimir Al-
exandrov (numele de Alexandrov la primit de la tatãl vitreg, iar numele lui
adevãrat este Vasile Rug). Dupã cum afirmã purtãtorul, numele de familie
43
Rug, provine de la numele localitãþii Rugi din regiunea istoricã Basarabia, de
unde este de origine familia aceasta.
Un nume rar în Voivodina, este RUDNEAN, fiind consemnat doar în lo-
calitatea Iancov Most. Patronimul provine de la numele localitãþii Rudna, de
unde provine originea strãveche a acestei familii. Localitatea Rudna, aparþine
comunei Giulvãz din judeþul Timiº (Banatul românesc).
Interesant, patronimul RUIAN a fost consemnat, în Voivodina, doar în lo-
calitatea Seleuº, unde existã o singurã familie care poartã acest nume (actual-
mente, prin filierea acestei familii, un membru s-a domiciliat la Alibunar. La
baza acestui nume rar de familie, stã numele localitãþii Ruieni din Ardeal, cum
se relateazã în Dicþionarul lui Iordan), dar e posibil ca originea strãveche a
acestei familii sã fie ºi localitatea Turnu Rueni. Aºezarea Turnu Rueni,
aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc). Despre localitatea
Turnu Rueni, se spune cã în evul mediu, a fost o fortificaþie importantã, fiind
un adevãrat turn de supraveghere a împrejurimii(24).
Numele de familie RUJAN a fost consemnat la Seleuº, Alibunar, Râtiºor,
Srediºtea Micã ºi Vladimirovaþ (o familie este originarã din Alibunar). Pa-
tronimul provine de la numele localitãþii Ruja, localitate care ne confirmã
originea îndepãrtatã a acestei familii. Aºezarea Ruja, aparþine judeþului Sibiu
(Transilvania).
Patronimul RUSOVAN, a fost notat în urmãtoarele localitãþi din Voivo-
dina: Satu Nou, Doloave, Maramorac ºi Deliblata. Numele este caracteristic în
localitãþile limitrofe oraºului Panciova, ºi provine de la numele localitãþii Ru-
sova. Aºezarea Rusova (Veche), aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul
românesc), aproape de oraºul Oraviþa. Considerãm cã numele de familie Ru-
sovan, evocã originea veche a strãmoºilor, din fosta lor localitate Rusova.
În prospera localitate Satu Nou, din Voivodina, a fost înregistrat numele de
familie SACOªAN. Provine de la numele localitãþi Sacoºu. În România ex-
istã douã localitãþi învecinate: Sacoºu Mare ºi Sacoºu Turcesc, ºi ambele
aparþin judeþului Timiº (Banatul românesc). De altfel, vechea localitate este
atestatã în anul 1369 ca Zeekus, iar în anul 1631 ca Szakos.
Numele Sacoºan evocã originea localã strãveche, din fosta aºezare a
purtãtorilor acestui nume.
Numele de familie SÃSCAN, a fost consemnat de noi la Alibunar, actual-
mente numele fiind dipãrut. Patronimul acesta nu-l gãsim înregistrat în
Dicþionarul lui Iordan. Presupunem cã e dispãrut, în România. De altfel, pa-
tronimul provine de la numele localitãþii Sasca. Aºezãrile cu numele compuse,
Sasca Montanã ºi Românã, aparþin judeþului Caraº-Severin (Banatul
44
românesc). În România existã ºi alte localitãþii, formate cu toponime
compuse, în judeþul Neamþ ºi Suceava (douã). Totuºi, noi optãm pentru ipo-
teza care presupune, cã originea localã strãveche a familiei Sãscan, este Sasca
Românã, a cãrei veche denumire, a fost doar Sasca.
Patronimul SÂRBOVAN, a fost consemnat doar în trei localitãþi din
Voivodina ºi anume: Torac, Sutiesca ºi Novi Sad (familia inginerului Ion Sâr-
bovan, originarã din Torac). Numele acesta de familie nu figureazã, în
Dicþionarul lui Iordan, presupunem cã este dispãrut în România, ori nu a fost
descoperit de anchetatori.
Este cert cã acest patronim provine de la numele localitãþii Sârbova, din ju-
deþul Timiº (Banatul românesc), în apropierea oraºului Buziaº. Patronimul re-
spectiv, ne confirmã originea îndepãrtatã a acestei familii, care este Sârbova.
Un nume de familie foarte rar din Voivodina, este SCULEAN, consemnat
doar în localitatea Satu Nou. Dupã pãrerea noastrã, provine de la numele local-
itãþii Sculea sau Sculia. Aºezarea, aparþine judeþului Timiº (Banatul
românesc), din apropierea oraºului Deta. Localitatea, apare atestatã documen-
tar în anul 1333 ca Zkola, în anul 1723 ca Scuhla, iar mai târziu este semnatã ca
Skulya. Având în vedere, cele amintite în cele precedente, putem relata cu cer-
titudine, cã strãmoºii acestei familii sunt originari din localitatea Sculia din
România.
Patronimul SEBEªAN, a fost consemnat, în Voivodina, doar în localitatea
Iancov Most. Evident provine dela numele localitãþii Sebeº. În România, în ju-
deþele Alba ºi Braºov, existã localitãþi cu nume pereche, de aceea nu putem
preciza exact aºezarea de baºtinã, dar cu siguranþã familia provine dintr-una
din localitãþile acestea din Ardeal, având în vedere. cã localitatea Iancov Most
este colonizatã cu ardeleni. Trebuie amintit cã existã ºi o localitate Sebeº, în
Voivodina, în apropierea oraºului Belgrad.
Numele de familie SÃCULEAN, a fost consemnat de noi, ca dispãrut, la
Seleuº (Voivodina). În faza incipientã, a înregistrãrilor în registrele vechi
bisericeºti, a fost, înscris cu grafia slavonã, Saculean, iar mai târziu, când s-a
folosit grafia latinã, a fost notat cum am arãtat la început, cu litera ,,ã” în loc de
,,a”. Patronimul îºi datoreazã numele localitãþi Sacul din judeþul Caraº-Se-
verin (Banatul românesc). Aºezarea Sacul e atestatã în anul 1624 ca Szakul.
Numele de familie Sãculean, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind
probabil dispãrut în România, ori cum mai spuneam, a fost omis de cercetãtor.
Numele de familie SECHEªAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi
din Voivodina, dupã cum urmeazã: Mãrghita, Alibunar, Vladimirovaþ ºi Zre-
nianin, iar patroniuml SECOªAN, a fost notat în Iancov Most, Ecica, Torac,
45
Uzdin, Râtiºor ºi Zrenianin. Despre aceste douã nume de familie, în Dicþiona-
rul lui Iordan, e relatat, cã sunt aceliaºi, provenind de la numele localitãþii
Secaº. În România existã mai multe aºezãri denumite Secaº. Astfel, una dintre
localitãtile cu acest nume, aparþine judeþului Timiº, alta judeþului Arad ºi este
componentã a comunei Brazii. În judeþul Caraº-Severin existã o localitate de-
numitã Secãºeni atestatã în secolul al XIX-lea(25). Dupã unele opinii, la baza
numelui de familie Secoºan stã numele localitãþii Sacoºu, din România(26).
Având în vedere localitãþile cu numele identic, este dificil sã determinãm,
de unde provine originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume, cu toate
cã noi optãm, pentru Secaºul din judeþul Timiº.
La românii din Voivodina, printre rarele nume de familie se enumerã ºi
SEFCHERINAÞ, care a fost consemnat doar în localitatea Satu Nou. Nu-
mele este actualemnte dispãrut, ºi evident provine de la numele localitãþii
Sefcherin din Voivodina. În aceastã localitate, a primit numele o familie de
români, fiind format, de vreun funcþionar sârb, cu regulile ce aparþin acestei
limibi.
Patronimul SELEJAN, a fost consemnat în Voivodina doar în localitãþile
Coºtei ºi Vârºeþ (amintim familia publicistului Viorel Selejan, originarã din
Coºtei). Acest nume de familie, a fost consemnat ca dispãrut, ºi la Seleuº,
purtãtorul lui fiind funcþionarul Nicole Selejan, venit aici ginere în casã, din
altã parte.
Provenienþa acestui patronim este evidentã, dacã avem în vedere numele
localitãþilor Sãlãjeni sau Sãlãgeni care aparþin judeþelor Arad, Sãlaj (ambele în
Transilvania), Iaºi ºi Suceava (Moldova). Am consemnat un nume vechi al
uneia dintre localitãþile Sãlãgeni, care se numea înainte Selejani, atestatã în
anul 1 574 ca Zelezsan(27). Din cauza existenþei a mai multor localitãþii cu
nume identice, este dificil sã determinãm de unde exact provine, originea
strãveche localã, a purtãtorilor acestui nume, dar optãm pentru regiunea is-
toricã Ardeal ºi toponimul Sãlaj care existã în zona respectivã.
Numele de familie SELEªAN, a fost consemnat doar în Torac (Voivo-
dina). Patronimul provine de la numele localitãþii Sãlaºu (la numele de familie
prin transcrierea greºitã a fost substituit ,,ã” cu ,,e”). De altfel, în România am
înregistrat trei localitãþii care poartã nume identic: Sãlaºu de Jos ºi Sãlaºu de
Sus din judeþul Hunedoara (Transilvania) ºi localitatea Sãlaºuri din judeþul
Mureº, în apropierea oraºului Târgu Mureº.
În Dicþionarul lui Iordan, este relatat cã numele de familie respectiv, pro-
vine de la numele toponimului Sãlaº. Publicistul ºi criticul literar Sima Petro-
vici din Belgrad (originar din Torac), ne-a sugerat, cã purtãtori acestui nume
46
sunt colonizaþi, în Torac, în perioada habsburgicã, din localitatea Sãcãlaz din
Banatul românesc, ºi cã numele ar putea fi legat de Seleº, nume care ar în-
semna în ungureºte szeles = larg sau s’zeles = vântos. Prezentãm încã o intere-
santã ipotezã despre provenienþa acsetui nume de familie. Anume, domnul
Simion Dãnilã, înt-un studiu din Analele Banatului vol.3 din anul 1983, ne
spune cã numele Seleºan ar putea sã provinã de la numele localitãþii Seleuº din
România. Noi totuºi, când este vorba despre numele acesta de familie, dupã
cum arãtãm mai sus, optãm pentru explicaþia din Dicþionarul lui Iordan.
Unul dintre numele foarte rari în Voivodina este SEMIANÞ, înregistrat
doar în localitatea Satu Nou. Este cert cã patronimul în cauzã, provine de la nu-
mele localitãþii Sân Mihai (numele precedent al localitãþii Locve). Localitatea
româneascã Sân Mihai, a fost denumitã popular Sâmiai iar locuitorii ei
sâmienþi. Având în vedere cele menþionate, putem cu certitudine afirma, cã
strãmoºii acestei familii sunt originari din Locve (înainte Sân Mihai). Numele
de familie, fiind format pe meleagurile noastre, nu figureazã în Dicþionarul lui
Iordan ºi nu existã în România.
Numele de familie SERAFOLEAN, este iarãºi un patronim rar în Voivo-
dina, consemnat doar în localitatea Râtiºor. Provine de la toponimul Sarafola,
astãzi satul Saravale, judeþul Timiº (Banatul românesc), nu departe de oraºul
Sânnicolaul Mare. Localitatea Saravale este atestatã documentar încã în anul
1333 ca Zarafolus, de unde provine originea localã strãveche a purtãtorilor
acestui nume, Serafolean.
În Dicþionarul lui Iordan, acest nume de familie, a fost înregistrat cu vari-
anta Sarafolean, (provine de la Sarafola), care, dupã pãrerea noastrã, este
acelaºi cu Serafolean sau Sãrafolean, cum eventual era înscris, într-o pe-
rioadã, cu grafia latinã, fiind transcris de funcþionarii sârbi cu grafia slavonã, (
,,ã” substituit cu ,,e” ca în cazul numelui Serman, care precis a fost, Sãrman).
Numele de familie SOCINIANÞ, a fost înregistrat în Voivodina, doar în
localitatea Satu Nou. Provine de la numele localitãþii Socieni. În România, am
înregistrat douã localitãþi cu numele similar: Socieni în judeþul Caraº-Severin
(Banatul românesc) ºi Socieni din judeþul Dolj, aproape de oraºul Filiaº. Este
cert cã numele Socinianþ, evocã originea localã strãveche, din fosta aºezare,
care dupã pãrerea noastrã, ar putea fi Socieni din Banatul românesc, localitate
atestatã documentar în anul 1452 ca Zochel, iar în anul 1717 ca Soschen.
Patronimele STAMOREAN ºi STÃMOREAN sunt identice, fiind con-
semnate în localitãþile Torac, Ecica ºi Uzdin. Dupã cum putem observa, nu-
mele sunt concentrate în localitãþile, din aceeaºi zonã a Voivodinei.
47
 La baza acestui nume de familie, stã numele localitãþii Stamora. Din aºeza-
rea Stamora (exista Românã ºi Germanã), judeþul Timiº (Banatul Românesc),
provine originea localã strãveche a purtãtorilor numelui de familie Stamoran
sau Stãmorean.
Un nume foarte rar, înregistrat în Voivodina, în localitatea Marcovãþ, este
STERIAN. Dupã cum ne relateazã Dicþionarul lui Iordan, numele provine de
la numele grecesc Sterianus, dar noi am opta pentru numele unei localitãþi,
care ar sta la baza acestui nume. Este vorba de localitatea Sterea, din apopierea
oraºului Videle, judeþul Teleorman.
Numele de familie STOICAN, a fost notat în mai multe localitãþi din
Voivodina ºi anume: Marcovãþ, Srediºtea Micã ºi Mesici (localitãþile sunt con-
centrate în zona din Dealurile Vârºeþului). La baza acestui patronim stã nu-
mele localitãþii Stoiceni din fostul raion Lãpuº regiunea Maramureº. Aºezarea
Stoiceni, care ar evoca originea strãveche din fosta aºezarea a familiei Stoican,
în anul 1589 se numea Sztoika Falva iar din anul 1854 poartã numele actual
Stoiceni.
Trebuie sã menþionãm cã în România, existã ºi alte localitãþi cu numele
asemãnãtor, numelui de familie Stoican, iar noi amintim localitatea Stoicani
din judeþul Galaþi (România).
Patronimul SURDAN este foarte rar în Voivodina, fiind consemnat doar în
localitatea Iancov Most. Numele de familie respectiv provine de la numele lo-
calitãþii Surda din judeþul Mureº (Transilvania). De altfel, Surda este vechea
denumire a localitãþii cu numele actual Dumitreºti, denumit astfe, în anul
1964.
Numele de familie SURDUCEAN(U), a fost notat, în Voivodina, doar în
localitãþile Seleuº, Uzdin (familia lui Nicolae Surducean originarã din Seleuº)
ºi Alibunar (familia lui Ion-Micu Surducean, originarã din Seleuº). Trebuie sã
menþionãm cã purtãtori acestui nume de familie, înainte au trãit doar la Seleuº,
ca mai târziu, doi dintre Surduceni, sã se domiciliezi în altã parte. Astfel, în
anul 1984, când am întreprins o anchetã pe teren, în Seleuº, am notat opt fa-
milii care au purtat acest nume, familiile în bunã parte, fiind poreclite ,,a lui
Surduceni” (6), douã poreclite ,,a lui Sanda” ºi una ,,a lui Motolan”.
Patroniuml Surducean îºi datoreazã numele, localitãþii Surduc. În familia
Surducean, existã tradiþia, care se transmite oral, din generaþie în generaþie, ºi
se spune cã strãmoºii lor, sunt originari din Surduc, din Banatul românesc, în
apropierea localitãþii Bocºa. În România existã ºi o localitate cu acelaºi nume,
Surduc în judeþul Sãlaj, în apopierea oraºului Zalãu (Transilvania).

48
 În localitatea Locve, Maramorac ºi Vârºeþ (Voivodina), a fost consemnat
numele de familie VÃLEAN(U), care provine de la numele localitãþii Valea
sau Vãleni (numeroase localitãþi cu numele compuse). Noi semnalãm local-
itãþile: Valea, judeþul Dâmboviþa ºi judeþul Mureº ca posibilã localitate de
origine strãveche, a acestei familii.
Patronimele VÃRÃDEAN ºi VÃRÃGEAN, au fost consemnate în local-
itþile Marcovãþ, Vârºeþ, Srediºtea Micã ºi Iablanca. Localitãþile acestea din
Voivodina, aparþin aceleiaºi zone, din Dealurile Vârºeþului. Srãmoºii familiei
respective, sunt originari din localitatea Vãrãdia, judeþul Caraº-Severin (Ba-
natul românesc). Localitatea Vãrãdia, stã la baza acestui patronim, fiind vorba
de o veche aºezare, de pe malul Cãraºului, pe a cãrei teritoriu, pe timpul da-
cilor, exista cetatea, denumitã Arcidava(28).
Un nume interesant dar rar, din Voivodina, este VÂRªÃÞEAN, care a fost
înregistrat doar în localitatea Coºtei. Numele acesta de familie, provine de la
numele oraºului Vârºeþ, îndepãrtat de Coºtei, unde a fost consemnat, doar 12
kilometri. Este cert cã strãmoºii acestei familii sunt originari din oraºul ,,de
sub deal”.
Patronimele VEREªAN sau VEREª, au fost consemnate în urmãtoarele
localitãþi din Voivodina: Ecica, Uzdin ºi Locve (notat cu forma Vereº). Nu-
mele de familie, provin de la numele localitãþii Vereº,sat desfinþat din judeþul
Buzãu.
Numele de familie VERMEªAN, a fost consemnat în localitãþile Ecica ºi
Sutiesca (Voivodina). Este cert cã patronimul, provine de la numele localitãþii
Vermeº. Noi vizãm aºezarea cu acest nume, din judeþul Caraº-Severin (Bana-
tul românesc), din apopierea oraºului Buziaº. Localitatea este notatã în limba
maghiarã ca Vereshaza, iar cu numele Vermeº, a fost trecutã într-un calendar
vechi din anul 1900, ca aºezare care aparþine tractului Bocºa Montanã.
Numele de familie, existent în Voivodina, doar în localitatea Uzdin, este
VOIVODICIAN. Nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, unde existã
Voivodean, spunându-se cã provine de la localitatea Voivoda din Ardeal. Pre-
supunem cã numele Voivodician, provine de la numele localitãþii Voivodinþ
(Voivodina), cu toate cã ne-am aºtepta la forma Voivodinþ = Voivodincean (ca
Nicolinþ = Nicolincean). Este posibil ca, prin transcrierea acestui nume, în reg-
istre, sã fi dispãrut sunetul ,,n”. Interesant, în România, am înregistra mai
multe localitãþi care au la bazã tema Voivod. Amintim localitatea Voievoda din
judeþul Teleorman, Voivodeni din judeþele Sãlaj, Braºov ºi Mureº, apoi
Voivozi din judeþul Mureº.

49
 Patronimul VRÃNEANÞ, a fost consemnat în Voivodina, în urmãtoarele
localitãþi: Râtiºor, Coºtei ºi Seleuº (numele este azi, dispãrut). Provine de la
numele localitãþii Vrani, de unde provine ºi originea localã, strãvecehe a
purtãtorilor acestui nume de familie. Localitatea Vrani, aparþine judeþului
Caraº-Severin (Banatul românesc), din apropierea oraºului Oraviþa. De altfel,
localitatea Vrani, apare atestatã în izvoarele scrise, ca sat medieval din seco-
lele XIV ºi XV(30).
Un nume frecvent în Voivodina, este ªÃMANÞ(U), fiind înregistrat în
urmãtoarele localitãþii: Ecica, Uzdin, Seleuº, Alibunar, Bariþe, Nicolinþ, Jamu
Mic, Vârºeþ ºi Zrenianin. La baza acestui nume de familie, stã numele local-
itãþii ªama, vechea denumire a actualei localitãþi Jamu Mare, din judeþul Timiº
(Banatul românesc). Numele ªãmanþ evocã originea localã strãvecehe, a
purtãtorilor acestui nume, din fosta aºezare, ªama sau Jamu Mare. Aceasta ne
confirmã faptul cã, aºezarea respectivã, apare atestatã documentar în anul
1377 ca Sama, iar din anul 1851 ca Nagz Zsam. De altfel, numele de familie
ªãmanþ, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în România sau a
fost omis de anchetatori.
Despre numele de familie ªEPEÞAN ºi ªIPEÞEAN, am putea spune cã
este vorba de acelaºi patronim, înregistrat cu formã diferitã. Astfel, ca ªepeþan
a fost înregistra în Mãrghita (patronimul, actualmente dispãrut) iar ªipoþean a
fost consemnat la Uzdin (Voivodina). Provine de la numele localitãþii ªipet de
unde provine originea localã strãveche a purtãtorilor acestui nume. Locali-
tatea ªipet aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc), în apropierea
oraºului Deta. Aºezarea ªipet, a fost atestatã documentar în anul 1462 ca Ze-
bet, în anul 1717 Schipeth, iar din anul 1851 este consemnatã ca ªipet.
Patronimele ªOJDEAN, ªORGEAN, ªORDEAN, ªOªGEAN ºi
ªOªDEAN sunt variantele aceluiaºi nume de familie, notate în mai multe lo-
calitãþi din Voivodina: Locve, Sutiesca, Rusco Selo, Alibunar ( într-o anchetã
realizatã în anul 1992 am înregistrat 5 familii cu formele, ªoºgean ºi ªorgean),
Vladimirovaþ, Deliblata, Srediºtea Micã, Seleuº (înregistrat de noi cu forma
ªorgean- actualmente dispãrut). Este cert cã patronimul provine de la numele
localitãþii ªoºdea din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), aproape de
Bocºa. Neîndoielnic, strãbuni acestei familii, sunt originari din ªoºdea. De
altfel, patronimul nu este înregistrat în Dicþionarul lui Iordan, ºi cum
menþionam în cazurile precedente, ori este dipãrut în România sau nu a fost de-
scoperit de cercetãtori.
Un nume rar consemnat în Voivodina, numai în localitatea Torac, este
ªUªTREAN, care provine dela numele localitãþii ªuºtra, de unde provine ºi
50
originea localã strãveche a familiei ªuºtrean. Aºezarea ªuºtra aparþine judeþu-
lui Timiº (Banatul românesc).
Patronimele TICVÃNEANÞ ºi TICVENEANÞ, sunt consemnate în lo-
calitãþile Bariþe ºi Nicolinþ (Voivodina). Este cert cã sunt formele aceluiaºi
nume, provenind de la numele localitãþii Ticvanu Mare din judeþul Caraº-Se-
verin (Banatul românesc). Dacã numele Ticveneanþ, este înscris corect ºi nu
eronat cum credem noi, atunci ar fi posibil, ca forma aceasta a numelui, sã
provinã de la numele localitãþii Ticveni, aºezare care aparþine judeþului Argeº
(regiunea istoricã, Þara Româneascã).
TISAN este un nume de familie rar în Voivodina, consemnat doar în locali-
tatea Coºtei. Patronimul provine de la numele toponimului Tisa. În România,
existã mai multe localitãþi vechi cu denumirea Tisa. Astfel, în lipsa de docu-
mente, referitoare la acest patronim, este foarte greu, aproape imposibil, sã de-
terminãm originea îndepãrtatã al purtãtorilor acestui nume. De aceea,
prezentãm judeþele în care am înregistrat localitãþi denumite Tisa, ºi anume:
judeþul Arad, Bacãu, Hunedoara, Maramureº ºi Prahova. Amintim ºi râul cu
acelaºi nume, Tisa,
Patronimul TISMÃNAR ºi TISMENAR, sunt notate la Straja ºi Srediºtea
Micã (Voivodina) ºi provin de la numele localitãþii Tismana, de unde provine
originea localã, strãveche, a acestor familii. Aºezarea Tismana aparþine ju-
deþului Gorj, pe malul stâng al râului Tismana.
Numele de familie TOPLICEAN, este specific pentru localitatea Alibu-
nar, care este unica în Voivodina, unde a fost consemnat. La Alibunar, în anul
1896, au fosat notate douã familii care au purtat acest nume, iar în anul 1992
sunt înregistrate trei familii.
La baza acestui patronim, stã numele localitãþii Topliþa din judeþul Hune-
doara sau Maramureº. Interesant, în România existã ºi o localitate, Topliceni
(judeþul Buzãu), numele aºezãri fiind identic cu al patronimului.
Numele de familie ÞEROVAN, a fost consemnat de noi din Monografia
comunei Alibunar de Teodor Petriºor, din anul 1896. Acest nume specific pen-
tru Alibunar (Voivodina), mai târziu a dispãrut, rãmânând doar o familie pore-
clitã ,,a lui Þârovanu”. Patronimul provine de la numele localitãþii Þerova, de
unde provine originea strãveche localã a acestei familii. Localitatea Þerova,
aparþine judeþului Caraº-Severin (Banatul românesc). Patronimul Þerovan nu
figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi este posibil, sã fie unul dintre cele
dispãrute ºi în România.
În localitãþile din Voivodina: Râtiºor, Vladimirovaþ, Vlaicovãþ ºi Vârºeþ a
fost consemnat numele de familie ULMAN, care am putea spune cã e carac-
51
teristic pentru localitatea Râtiºor. La baza acestui patronim, stã numele local-
itãþii Ulma. Aºa cum am menþionat ºi în alte cazuri, este greu sã determinãm cu
precizie, vechea localitate de obârºie, a strãmoºilor familiei Ulman, fiindcã
existã mai multe localitãþi cu numele similare. Noi amintim din România, lo-
calitatea Ulma din judeþul Suceava (Moldova), Ulmu din judeþele Brãila ºi
Cluj ºi Ulmeni din judeþele Buzãu ºi Cluj. Localitate denumitã Uljma ( de
români, Ulmu) existã ºi în Voivodina, aproape de Vârºeþ. În Ulmu au trãit îna-
inte mai multe familii de români, iar actualmente sunt puþini vorbitori ai limbii
române.
În localitatea Satu Nou (Voivodina), a fost înregistrat patronimul ZA-
GAICEAN, care indicã, originea strãveche localã a purtãtorilor lui, ea fiind
localitatea Zagaica, aºezare, care evident, stã la baza acestui nume de familie.
De altfel, localitatea amintitã, aparþine comunei Biserica Albã (Voivodina).
Numele de familie Zagaicean este format în aceastã zonã, ºi nu figureazã în
Dicþionarul lui Iordan, fiind inexistent în România.
Numele de familie ZEMAN a fost consemnat, în Voivodina, la Nicolinþ,
iar noi l-am notat ºi la Alibunar, ca dispãrut (în anul 1896 au fost înregistrate cu
grafia Zeeman, patru familii). De altfel cu pronunþarea popularã numele este
cunoscut ca Zãman, ºi provine de la numele localitãþii Zam, de unde sunt de
origine localã strãveche, strãmoºii acestei familii. Aºezarea Zam, aparþine ju-
deþului Hunedoara (Transilvania), pe malul drept al Mureºului.
Este posibil ca numele de familie ZORELENÞAN, sã fie dispãrut în
Voivodina. Noi l-am înregistrat cã a existat în localitatea Locve(31). Acest pa-
tronim, provine de la numele localitãþii Zorlenþ (Zorlenþu Mare) din judeþul
Caraº-Severin (Banatul românesc), nu departe de oraºul Caransebeº. Aºadar,
strãbunii acestei familii, sunt de origine localã strãveche din localitatea Zor-
lenþ, care este atestat încã în anul 1499 ca Zorilencz(32).
În cele ce urmeazã, ne-am propus sã prezentãm douã nume de familie no-
tate în Voivodina, care de asemenea, sunt formate cu sufixe, numite toponi-
mice, sunete care ne determinã originea localã, a purtãtorilor acestor nume.
Pânã în momentul de faþã, nu am reuºit sã descoperim localitatea care stã la
baza acestor patronime, de aceea ne-am servit de Dicþionarul lui Iordan, care
studiazã, numele de familie româneºti din România. Aici, printre altele se re-
lateazã cã patronimul RADIAN , notat la Iabuca (Voivodina), de lângã Pan-
ciova, provine dela toponimul Radieni. Numele de familie VÃIANÞ, con-
semnat în localitãþile Torac ºi Ecica, dupã cum ne menþioneazã Iordan, pro-
vine de la toponimul Vãi (Ardeal) sau Vãieni. De altfel, toponimele care, dupã

52
cum vedem, ar putea sta la baza patronimelor, amintite mai înainte , se gãsesc
pe teritoriul României.
În continuare enumerãm ºi alte nume de familie, consemnate în localitãþile
din Voivodina, care sunt formate cu sufixe toponimice, care ca ºi în cazurile
precedente, ar putea sã determine originea localã a purtãtorilor lor, dar, în faza
aceasta a cercetãrilor noastre, nu am descoperit localitãþile respective. Am no-
tat urmãtorele nume de familie din Voiovidna: BOLOCAN (consemnat la
Locve- la Iordan = nume de bou greoi, dar existã ºi toponim Bolocan),
BUDULEAN (consemnat la Satu Nou - la Iordan = budulan sau este conform
cu toponimul Budulan), GLOGOVAN ( notat ca dispãrut la Seleuº- la Ior-
dan= se spune cã ar putea sã provinã de la toponimul Glogova), GURAN (no-
tat la Locve-la Iordan = de la ,,gurã” sau toponimul Gura), JEBERAN (con-
semnat la Râtiºor ºi Grebenaþ - ar putea sã provinã de la Jabãr, localitate din
România - nu este notat în Dicþionarul lui Iordan), MOCIAN (notat la
Mãrghita - la Iordan se spune cã provine de la numele toponimic Mociu ),
SENTIAN(U) (notat ca dispãrut la Vladimirovaþ - la Iordan existã numele
Sentea care ar proveni din germanã - Senta, dar ºi de la localitatea Senta, lo-
calitate existentã în Voivodina).

NOTE

1. Pentru a determina domiciliul familiilor româneºti din Voivodina, pe lângãÂ

unele cercetãri personale, ne-am servit, în majoritatea cazurilor, de studiul
onomastic al prof.dr. Radu Flora ,,Numele de familii ale românilor din Banat
(Voivodina)” - comunicare excpusã la a III-lea sesiune ºtiinþificã de la Vârºeþ,
Actele sesiunii, editura ,,Libertatea” Panciova, a. 1 976.
În continuare la note nu mai repetãm sursa aceasta, ea referindu-se la întreaga
parte a acestei lucrãri.
2. Datele despre loalitãþile din România, unde la note, nu se menþioneazã altã
sursã, sunt preluate din ,,Indicatorul localitãþilor din România” de Ion Iordan
ºi alþii, editat la Bucureºti, anul 1974. Cum am amintrit mai sus, nici în aceste
cazuri, nu vom mai repeta la note sursa, care se referã la întreaga parte a acestei
lucrãri.

53
3. Iorgu Iordan, Dicþionar al numelor de familie româneºti, Editura ªtiinþificã ºi
Enciclopedicã, Bucureºti, anul 1983. În lucrare notãm cu Dicþionarul lui Ior-
dan ºi nu mai amintim datele complete, date aici despre sursã, referindu-se la
întreaga parte.
4. Vasile Muntean, Contribuþii la istoria Banatului, editura Mitropolia Banatului,
Timiºoara, a1990.
5. Determinarea localitãþilor din România a fost efectuatã de pe Harta rutierã ºi
indexul localitãþilor din România, editura AMCOPRESS, Bucureºti, a. 1997.
5a. J.J. Ehler, Banatul de la origine pânã acum - 1774, editura ,,Facla”
Timiºoara, a . 1982.
6. Idem, vezi note nr.5a, pag.134, în anul 1774 Bolia.
7. Nicolae Penþa, Monografia comunei Roman-Petre 1808-1908, Oraviþa
a. 1911, reeditatã în anul 2001, de Arhiva istoricã din Panciova, traducere în
limba sârbã de prof. Mircea Mãran.
8. Harta apãrutã în manualul ºcolar Istoria românilor, editura Didacticã
ºi Pedagogicã, Bucureºti a. 1993, pag. 240 ºi 360.
9. Calendarul pe anul 1900, editat la Timiºoara, România.
10. Simion Dãnilã, Miºcãri de populaþie în Banat ogliditte în onomastica unei
comune - Belinþ judeþul Timiº, studiu, Analele Banatului vol. II Editura Muzeul
Banatului, a. 1 983.
11. Mirijana Maluckov, Rumuni u Banatu (Români din Banat) Editura
Vojvoðanski muzej, Novi Sad, apare în anul 1 985.
12. Theodor Petriºor, Monografia comunei Alibunariu, editura autorului,
Caransebeº 1 896.
13. idem, ca la nr.8.
14. Grupul de autori, Satu Nou, monografia localitãþii, Editura Conferenþa localã
a U.S.P.M. Satu Nou, a.1979, p.34.
15. Florin Ursulescu, Iancov Most – Iancaid trecut ºi prezent, monografie,
editura Comunitatea localã Iancov Most a .1 997.
16. Despre tradiþia oralã, care sa pãstrat, în familia Jurjovan din Deliblata, referitor
la originea localã strãveche, ne-au comunicat, profesorul - pensionar Aurel
Jurjovan, originar din Deliblata, domiciliat la Alibunar ºi muzicologul Tran-
dafir Jurjovan, pensionar din Deliblata
17. Idem, ca a note nr.9.
18. Simion Logojan, Dacica sau Comentarii de Bella Dacica,
Editura de Vest, Timiºoara, anul 1996.
19. Panta Bagiu ºi Pavel Gãtãianþu, Locve, ieri ºi astãzi, monografie,
Editura ,,Libertatea”, Panciova, a.1989.
20. Idem, ca la note nr.5-a.
21. Idem, ca la note nr. 10.
22. Vasile Ioniþã, Nume de locuri din Banat, Editura ,,Facla” Timiºoara,
anul 1 982.
54
23. Idem, vezi note nr. 9.
24. Idem, vezi note nr.18.
25. Idem, vezi note nr. 22.
26. Idem, vezi note nr. 10.
27. Idem, vezi note nr. 2.
28. Idem, vezi note nr. 18.
29. Idem, vezi note nr. 9.
30. Idem, vezi note nr. 8.
31. Idem, vezi note nr. 19.
32. Idem, vezi note nr. 2.

55
56
CAPITOLUL II.
 NUME DE FAMILIE IDENTICE
SAU ASEMÃNÃTOARE
CU NUME DE LOCALITÃÞI

Î
n partea aceasta a prezentei lucrãri, am inclus nume de familie a românilor
din Voivodina care, în marea majoritate a cazurilor, nu sunt formate cu
sufixe, ce determinã originea localã, dar sunt identice sau aemãnãtoare cu
nume de localitãþi.
Ne-am propus sã prezentãm 302 de patronime care le considerãm cã sunt în
relaþii cu numele de locuri caracterizându-se prin modul de formare: 1. Provin
de la acelaºi nume de persoanã, 2. Provin de la acelaºi supranume, 3. Provin de
la alþi termeni comuni ( florã, faunã, meserii etc.), 4. Nume de familii prove-
nite de la nume de locuri, formate fãrã sufixe ce ne aratã originea localã (ca-
zurile sunt puþine, fiind formate prin încãlcarea regulelor ºi specificului limbii
române, exemplu elocvent prezentãm, mai jos, la numele Cazan).
Nu vom cerceta în mod aparte, modurile de formare a patronimelor care ne
intereseazã, fiindcã astfel de studii onomastice sunt deja realizate în România.
Totuºi, pentru cititorii mai puþin iniþiaþi în materie, prezentãm date succinte re-
feritoare la provenienþa numelor de familie, preluate din Dicþionarul lui Ior-
dan(1), sau folosindu-ne de tradiþia oralã.
Ne-am bucura dacã ºi partea aceasta va fi interesantã, având în vedere fap-
tul cã, pentru prima datã la noi, am prezentat un numãr mare de nume de fami-
lie româneºti din Voivodina, care sunt în relaþii interesante cu numele de lo-
curi, având nume identic sau asemãnãtor. De altfel, partea mare a localitãþilor
prezentate în aceastã lucrare sunt amplasate în cadrul geografic al României,
în toate regiunile istorice: Transilvania (Ardeal), Banat, Þara Româneascã
(Oltenia ºi Muntenia), Moldova ºi Dobrogea.
Primul nume de familie pe care-l analizãm în aceastã parte lucrãri este
ALBU. A fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina ºi anume: Ali-
bunar ( actualmente numele este dispãrut), Torac, Sutiesca, Bariþe, Mãrghita,
Coºtei, Maramorac, Deliblata, Grebenaþ, Vladimirovaþ, Vlaicovãþ ºi
Vârºeþ(2). În localitatea Seleuº, o ramurã a familiei Gãtãianþu este poreclitã ,,a
lui Albu”.
Se menþioneazã cã provine de la ,,alb”- culoare. Numeroase localitãþi din
România au numele asemãnãtor cu al patronimului în cauzã. Noi amintim

59
 aºezãrile Alba din judeþul Tulcea (Dobrogea), Alba Iulia, Albeni, Albeºti,
Albuleºti etc.
Numele de familie ANDREI, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi
din Voivodina: Torac, Marcovãþ, Râtiºor, Alibunar, Jamul Mic ºi Vârºeþ. Este
evident cã provine de la nume de persoanã, dar în România, existã în judeþul
Gorj, localitatea Andreeºti, care dupã cum vedem, are nume asemãnãtor cu al
patronimului ce ne intereseazã. Probabil cã numele acestei localitãþi provine
de la numele Andrei care este identic cu numele de familie amintit mai sus.
Numele de familie ARCAN, este foarte rar în Voivodina, fiind înregistrat
doar în localitatea Straja. Patronimul provine de la ,,arcan” = laþ pentru
prinderea animalelor. Acest nume de familie rar, în pãrþile noastre, este identic
cu numele localitãþi Arcani din judeþul Gorj.
Patronimul AVRAM(ESCU), a fost consemnat în Voivodina în
urmãtoarele localitãþi: Bariþe, Iancov Most, Torac, Locve, Râtiºor, Coºtei, Ni-
colinþ, Vârºeþ (în cele opt localitãþi numele a fost notat cu forma Avram, iar în
cele ce urmeazã cu forma Avramescu), Vladimirovaþ, Vlaicovãþ, Panciova
(amintim familia regretatului scriitor Mihai Avramescu) ºi Vârºeþ (amintim
familia ziaristului Remus Avramescu).
Ca ºi numele precedent, ºi acest patronim provine de la nume de persoanã
fiind vorba de un nume biblic. Cu nume asemãnãtor existã ºi o localitate în
România, în judeþul Harghita care se numeºte Avrameºti. Existã ºi alte local-
itãþi cu numele asemãnãtoare cu al patronimului iar noi amintim localitatea
Avram Iancu din judeþul Alba (Transilvania).
În mai multe localitãþi din Voivodina, a fost consemnat patronimul BABA,
ºi anume: Satu Nou, Coºtei, Alibunar, Nicolinþ ºi Seleuº. Am putea spune cã în
primele patru localitãþi amintite de noi, numele de familie respectiv este spo-
radic. La Seleuº, patronimul este cel mai frecvent din localitate. Într-o anchetã
realizatã pe teren, în acest sat, în anul 1984, am înregistrat 36 de familii care au
purtat numele Baba, cu urmãtoarele porecle: Babici, Bacia, Barbiº, Bãboni,
Boaica, Budzatu, Clacinã, Ciuciu, Dacia, Didiº, Dudã, Gheorghebaba, Giugi-
anu, Grãvilã, Gruioni, Floroni, Jâvababa, Jâvuleºci, Ionbaba, Sãcu ºi ªiaºimã.
Cea mai cunoscutã explicaþie, referitoare la provenienþa acestui nume, este
cea care ne spune cã ar proveni de la ,,babã”= femeie bãtrânã sau ,,babo” =
tatã, din alte limbi. Analizând numele localitãþilor existente în România, am
constatat cã existã mai multe aºezãri cu numele identic cu patronimul respec-
tiv, iar noi amintim urmãtoarele: Baba din judeþul Salaj (Transilvania), înveci-
natã cu localitatea Drãghia, aproape de râul Poiana, Baba, sat din comuna Ho-
rea, judeþul Alba (Trasilvania) ºi Baba din judeþul Maramureº (Transilvania).
60
În continuare amintim o localitate cu numele asemãnãtor, fiind vorba de
Bãbeni din Ardeal, din regiunea Clujului. Localitatea aceasta, a fost atestatã
documentar în anul 1377 ca Baba, în anul 1727 ca Babe ºi abia în anul 1850
Bebeny ( de la care provine ºi numele actual Babeni)(3).
Este evident cã multe nume de localitãþi din România, sunt identice cu pa-
tronimul Baba. Ar fi interesant dacã am putea dovedi cã originea localã
strãveche ar fi în una din aceste aºezãri care aparþin Ardealului, poate Babeni
care înainte se numea Baba. Dar nu avem probe suficiente care ar susþine astfel
de ipotezã, chiar nici în tradiþia oralã. Totuºi, având în vedere numãrul mare de
familii concentrate, în localitatea Seleuº, credem cã nu ar fi imposibil ca
aceastã familie sã fi primit numele în timpurile strãvechi, dupã fosta aºezare.
Ni se pare mai logic, de cât sã provinã de la ,,babã”, dar în lipsa de documente,
pãrerea noastrã rãmâne în sfera ipotezelor.
Un nume de familie interesant ºi rar a românilor din Voivodina, este BAIA,
consemnat doar în localitãþile Torac ºi Marcovãþ. Dupã Dicþionarul lui Iordan,
patronimul provine de la ,,baie” = minã(4). Este interesant cã în România, ex-
istã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor. Astfel, am consemnat locali-
tatea denumitã Baia din judeþul Suceava (Moldova), în apropierea ora-ºului
Fãlticeni, atestatã documentar în anul 1467 ca cetate în Moldova. Am consem-
nat ºi alte nume de localitãþi, care în componenþa lor au numele Baia cum sunt:
Baia de Aramã din judeþul Mehedinþi, Baia de Fier din judeþul Gorj.
Numele de familie BAICA, este ca ºi cel precedent, foarte rar în Voivodina
consemnat doar în localitatea Marcovãþ ºi Vârºeþ (familia este originarã din
Marcovãþ). Patronimul Baica nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, dar existã
numele de familie Baican, despre care se spune cã provine de la toponimul
Baica din Ardeal. Noi am notat localitatea Baica din judeþul Salaj, în aprop-
ierea oraºului Zalãu. O localitate Baica a fost consemnatã pe o hartã veche din
secolul al XVIII-lea, ºi aparþinea regiunii Criºana, care în perioada respectivã
a fost inclusã în Imperiul habsburgic(5).
Patronimul BALOª, a fost înregistrat în urmãtoarele localitãþi din Vo-
ivodina: Torac, Iancov Most, Ecica, Clec ºi Zrenianin. Dintre localitãþile din
Voivodina, acest nume de familie, este mai frecvent la Torac ( o familie este
domiciliatã ºi în Belgrad). În Dicþionarul lui Iordan se menþioneazã cã ar pro-
veni de la nume de persoanã Balº ( dupã Haºdeu)(6) dar ºi de la ,,baloº” = albi-
cios. Este interesant sã amintim cã în România existã toponime cu numele
asemãnãtor. Astfel, într-un vechi calendar apãrut în anul 1900, se spune
,,Baloº este filie la Jupâneºti din tractul Fãget (Banatul românesc)”(7). Amin-

61
tim ºi o localitate cu numele asemãnãtor, care se numeºte Baloºeºti, din Bana-
tul românesc.
În localitatea Torac (Voivodina) a fost consemnat numele de familie
BANDU. Dupã Dicþionarul lui Iordan provine de la toponimul Band, locali-
tate care aparþine judeþului Mureº (Transilvania). Dupã cum vedem la numele
localitãþii respective e adãugat ,,u” (ca la Gãtãianþu) ºi fiindcã numele sunt
identice l-am inclus în aceastã parte a lucrãri.
Un nume rar din Voivodina este ºi BASARAB(A), fiind înregistrat doar în
douã localitãþi: Grebenaþ ºi Iablanca (în aceastã localitate a fost consemnat ca
dispãrut ºi numele Basarabescu). Este un nume vechi românesc, dar existã ºi
mai multe localitãþi în România, cu aceastã denumire. Noi amintim localitãþile
Basarab din judeþul Constanþa (Dobrogea), Basarabi din judeþul Dolj ºi Ba-
sarabi din judeþul Suceava (Moldova), aproape de oraºul Fãlticeni.
Suntem convinºi cã va fi interesantã prezentarea succintã, referitoare la nu-
mele Basarab, preluatã din Dicþionarul lui Haºdeu(8), unde stã scris: ,,În seco-
lul al XV-lea, dintr Basarabi ( autorul se referã la familia de atunci care purta
acest nume n.n.), se numeau mari bani ai Craiovei, cãci numai Basarabii
aveau dreptul eriditar la bãnie...Presupune numele Basarab ca o demnitate
sau rang...nu era o familie ci o colectivitate de familii, un fel de castã, care-ºi
avea cuibul în Oltenia ºi Þara Haþegului” (în Transilvania n.n.) Tot dupã
Haºdeu, Oltenia ºi Þara Româneascã, deja în secolul al XIII-lea, erau numite
Þara Basarabilor, iar numele lor provine de la Ban, titlu de breaslã, ºi Saraba,
numele castelor nobile la daci (dupã unificare la Ba(n)saraba sa pierdut ,,n“).
Numai o familie de români din Voivodina, poartã numele BÃDESCU,
consemnat doar în Novi Sad (este vorba de numele matrimonial al prof.dr. Ma-
rina Puia-Bãdescu, al cãrei soþ este originar din România). Dupã Dicþionarul
lui Iordan, ar fi posibil sã provinã de la numele ,,Badea” sau ,,bade”. Noi amin-
tim cã în România existã câteva localitãþi cu numele asemãnãtor cu al patroni-
mului cum sunt: Bãdeuþ din judeþul Suceava apoi Bãdeana, Bãdineºti,
Bãdicea, Bãdiceni, Bãdeni etc.
De altfel patronimul Bãdescu, nu existã în fondul vechi al numelor de fami-
lie din Voivodina, fiindcã purtãtorul acestui nume a fost recent domiciliat din
Romãnia, la Novi Sad.
Patronimul BÃIAªU, a fost înregistrat în Voivodina, doar în trei localitãþi
limitrofe ºi anume: Straja, Grebenaþ ºi Voivodinþ. Se spune cã ar proveni de la
,,bãieº” = miner, ca ºi numele cu varianta Bãieºu.

62
 În România existã mai multe localitãþi cu numele identic cu al patronimu-
lui respectiv. Astfel, amintim aºezarea denumitã Bãiaºu din judeþul Vâlcea,
unde se gãseºte ºi o localitate Bãiaºa, învecinatã cu aºezarea Bereºti.
BÃLAN, este un nume de familie frecvent în Voivodina, notat în mai multe
localitãþi: Locve, Straja, Iancov Most, Ecica, Coºtei (amintim familia cu-
noscutului nostru, omului de afaceri, Ion Bãlan domiciliatã în Belgrad), Suti-
esca, Uzdin, Râtiºor, Seleuº, Alibunar, Vladimirovaþ, Deliblata, Cuvin,
Srediºtea Micã, Mesici, Iablanca (amintim familia scriitorului Ion Bãlan, care
mai tãrziu s-a transmutat în Panciova), Oreºaþ, Biserica Albã ºi Panciova. Nu-
mele ar proveni de la ..bãlan” dar dupã Dicþionarul lui Iordan îi corespunde ºi
toponimul Bãlan.
În România existã localitate denumitã Bãlan care aparþine judeþului
Harghita (Transilvania), atestatã documentar în anul 1399 cu numele de Bal-
anhazo. În Romãnia mai existã ºi alte localitãþi cu numele asemãnãtor cu al pa-
tronimului, iar noi amintim urmãtoarele: Bãlenii Români din judeþul Dâmbo-
viþa ºi Bãlenii din judeþul Galaþi.
Numele de familie BÃLÃGEAN, a fost înregistrat în Voivodina, doar în
localitatea Coºtei.Patronimul respectiv, este identic cu numele localitãþii
Bãlãceanu din judeþul Buzãu, îndepãrtat circa 10 kilometri de oraºul Râmnicu
Sãrat.
În Dicþionarul lui Iordan figureazã numele de familie Bãlãcean (cu ,,ã” , fi-
ind înlocuit ,,c” cu ,,g” la Bãlãgean), despre care se spune cã provine de la to-
ponimul Balaci sau Balaciu localitãþi care aparþin judeþului Teleorman respec-
tiv Ialomiþa. În România existã localitãþi cu numele asemãnãtor cu al numelui
de familie în cauzã, iar noi amintim toponimul Bãlãceºti.
Numele de familie BÃRBULESCU, a fost consemnat în Voivodina doar
în localitatea Biserica Albã, ºi provine de la numele de persoanã Barbu, dar in-
teresant în România, existã o localitate cu numele Bãrbulescu care este identic
patronimul.
Un patronim rar în Voivodina este BECLEAN, notat doar în localitatea
Grebenaþ. Se menþioneazã cã ar proveni de la numele unguresc Bethlem dar ºi
cã iar corespunde numele toponimic Beclean. Dupã cum vedem numele de
familie este identic cu numele localitãþii Beclean din judeþul Bistriþa-Nãsãud
(Transilvania) sau cu Beclean din judeþul Braºov (Transilvania).
Familiile din Voivodina, purtãtoare a numelui BERCEA, au fost consem-
nate în Coºtei, Vladimirovaþ ºi Vârºeþ. La baza acestui nume ar putea sta nu-
mele slav Berca dar îi corespunde ºi toponimul Bercea. De altfel, localitatea
Bercea aparþine judeþului Salaj (Transilvania) din apropierea oraºului Zalãu.
63
În România am notat ºi o localitate cu numele asemãnãtor cu al patronimului,
care se numeºte Berceni din judeþul Prahova, în apropierea oraºului Piteºti.
Numele de familie BESU, este cel mai frecvent în Iancov Most dar a fost
consemnat ºi în alte localitãþi din Voivodina, dupã cum urmeazã: Torac, Suti-
esca, Glogoni ºi Satu Nou (amintim familia prof. Petru Besu originar din Ian-
cov Most).
Despre familiile Besu din Iancov Most se spune cã au venit din Beºenova
din Ardeal, din Valea Mureºului(9). Dar, interesant numele cu forma Besu nu
figureazã în Dicþionarul lui Iordan, menþionându-se numele de familie Besea,
care ar proveni de la un nume bulgãresc Besju sau grecesc Besi(s). Se
aminteºte ºi toponimul Beºa din Ardeal , pe care ungurii îl numesc Bese, nume
care este asemãnãtor cu ce la patronimului Besu, de la noi.
Un nume dispãrut din Voivodina este BEªLIA, consemnat la Uzdin ( în
anul l970 noi am notat acest nume ºi în localitatea Ilangea, purtãtorul lui fiind
ceasornicarul Beºlia, originar din Uzdin, care a fost ginere în casã la o familie
sârbeascã). În Dicþionarul lui Iordan, existã acest nume cu varianta Beºliu,
menþionându-se cã provine de la ,,beºliu”, cavalerist în armata turcã. Intere-
sant, acest nume, la românii din pãrþile noastre a dispãrut, cum am arãtat mai
înainte, dar se pãstreazã ca supranume, pe care acum îl poartã juristul ºi omul
de afaceri Ion Gheorghe- Beºlia, domiciliat la Alibunar, fiind originar din Se-
leuº, unde în urmã cu mai bine de 30 de ani ºi-a primit supranumele, graþie cea-
sornicarului din Ilangea.
În România existã localitate cu numele identic cu al patronimului. Este
vorba de aºezarea Beºli din judeþul Buzãu, învecinatã cu localitãþile Vintilã
Vodã ºi Satu Vechi, din apropierea oraºului Râmnicu Sãrat.
Numele de familie BICA, a fost înregistrat, în Voivodina, ca dispãrut, în lo-
calitatea Ecica. Ar putea sã provinã de la ,,bic” = taur. Dar, în România existã ºi
localitate cu denumirea echivalentã, fiind vorba de Bica din judeþul Cluj
(Transilvania), din apropierea oraºului Huedin.
Numele de familie BIRCEA, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi din
Voivodina: Vladimirovaþ, Sutiesca, Grebenaþ ºi Seleuº (purtãtorul acestui
nume a fost ginere în casã, fiind originar din Vladimirovaþ). În România existã
douã localitãþi cu numele similar, nume asemãnãtoare cu patronimului respec-
tiv, ºi anume Bircii, una aparþinând judeþului Gorj, iar cealaltã judeþului Olt.
Familiile care poartã numele BLAJ, au fosat consemnate în mai multe lo-
calitãþi: Satu Nou, Torac, Maramorac, Grebenaþ ºi Jamu Mic. La originea
acestui patronim ar puteA sta, numele slav Blaj, dar interesant în România, ex-
istã mai multe localitãþi cu nume identic cu numele de familie care ne interer-
64
seazã. Amintim aºezarea Blaj din judeþul Alba (Transilvania), Blaj, localite
din judeþul Olt (Oltenia), Blaja din judeþul Satu Mare ºi Blaju din judeþul
Argeº. Prezentãm un nume de localitate care este asemãnãtor cu al patronimu-
lui ºi aceea Blajova din Banatul românesc.
Numele de familie BOBESCU, a fost consemnat la Vladimirovaþ, iar ca
dispãrut la Alibunar ( a existat în anul 1896, dar mai târziu a dispãrut) ºi Seleuº
( a fost înregistrat din registrele bisericeºti în perioada dintre l779 - 1792 iar
mai târziu a existat doar ca poreclã ,,a lui Bobãscu”, purtãtorii ei fiind o ramurã
a familiei Marcovicean). Ar putea sã provinã de la ,,bob” sau un nume de per-
soanã, dar în România, existã ºi localitãþi cu numele asemãnãtor, iar noi amin-
tim Bobesca ºi aºezarea Bobeºti din judeþul Iaºi, învecinatã cu localitatea Gi-
ureºti.
BOGDA(N), a fost consemnat în Voivodina, doar în localitãþile: Satu Nou,
Vlaicovãþ, Alibunar (Bogdan, astãzi nume dispãrut) ºi Vârºeþ (într-o perioadã
în acest oraº a fost domiciliatã familia Bogdan din Alibunar). Interesant, în
Dicþionarul lui Iordan nu figureazã numele Bogda, dar despre Bogdan se
spune cã provine de la nume de persoanã. În România, am notat mai multe lo-
calitãþi care au aceeaºi rãdãcinã ca patronimul, iar unele numiri sunt chiar ºi
echivalente. Astfel, amintim aºezarea Bogda din judeþul Timiº (Banatul
românesc), în apropierea oraºului Lipova. Apoi, prezentãm localitatea Bog-
dan Vodã din judeþul Maramureº (Transilvania) sau cea denumitã Bogdand
din judeþul Satu Mare (Transilvania) sau cea din judeþul Vaslui denumitã Bog-
dana, interesant, învecinatã cu Bogdãniþa ºi Bogdãneºti.
Se pare cã în Voivodina, cele mai multe familii care poartã numele BOJIN,
sunt concentrate la Alibunar (în anul 1896 au existat 15 familii, astãzi existând
20, iar familia prof.dr. Aurel A.Bojin este domiciliatã în ªabaþ) ºi Seleuº ( în
anul 1786 au foat înregistrate 9 familii iar astãzi trei ). Patronimul Bojin a foat
înregistrat ºi în alte localitãþi de la noi cum sunt: Vladimirovaþ, Uzdin, (amin-
tim familia regretatului preot Traian Bojin originar din Seleuº), Sutiesca,
Ecica, Grebenaþ, Nicolinþ (familia originarã din Seleuº), Vârºeþ ºi Panciova
(amintim familia publicistului Aurel Bojin originar din Seleuº). În mai multe
lucrãri de specialitate se relateazã cã acest nume ar proveni dela numele de
persoannã Boja de origine slavã. Interesant, în România existã câteva local-
itãþi a cãror nume ar putea sã fie considerate identice cu al patronimului în
cauzã. În acest sens, amintim localitatea denumitã Bojinu din judeþul Gorj (Ol-
tenia), din apropierea oraºului Craiova. Altã localitate cu numele asemãnãtor
este Boju din judeþul Cluj (Transilvania).

65
 BOLDEA, ca unul dintre rarele nume de familie din Voivodina, a fost con-
semnat doar în localitãþile Torac, Sutiesca ºi Locve. De altfel, în România, ex-
istã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor patronimului respectiv. Astfel,
am notat localitatea denumitã Boldu, care aparþine judeþului Buzãu. înveci-
natã cu oraºul Râmnicu Sãrat. Amintim ºi alte localitãþi cum ar fi: Boldeºti din
judeþul Iaºi ºi Ialomiþa, Boldeºti Scâieni din judeþul Prahovei ºi Bolda care
aparþine fostului raion Satu Mare ºi în anul 1648 a fost atestat ca Alsa Bolded.
Numele de familie BOLDOVINÃ, în Voivodina a fost consemnat în
urmãtoarele localitãþi: Grebenaþ Doloave ºi Cuvin. În Dicþionarul lui Iordan
existã forma Baldovinã (presupunem cã în cazul lui Boldovinã a fost substi-
tuitã litera ,,a” cu ,,o”), care corespunte toponimului Baldovin din Ardeal. Noi
am notat localitatea cu numele Baldovin care aparþine fostului raion Brad din
regiunea Hunedoara (Transilvania).
Patronimul BORCA (notat ºi ca Borcã) a fost înregistrat în localitãþile
Uzdin, Râtiºor, Coºtei, Grebenaþ, Srediºtea Micã ºi Alibunar ( este un nume de
familie vechi înregistrat la o familie în anul 1896 ºi astãzi este vorba de aceeaºi
familie care poartã acest nume cu forma Borcã). În Dicþionarul lui Iordan nu
figureazã ca Borcã, ci Borcoi relatându-se cã ar proveni de la numele
bulgãresc Borko ºi românescul ,,borcã” = rochie lungã din lânã neagrã. În
România am notat localitate cu numele identic Borca din judeþul Neamþ
(Moldova).
Numele de familie BOSIOC, nu este frecvent în Voivodina, ºi cele mai
multe familii care poartã acest nume sunt originare din Nicolinþ. Dar pe lângã
localitatea amintitã, acest patronim a fost consemnat la Vlaicovãþ, Panciova,
Vârºeþ ºi Novi Sad (în ultimele trei localitãþi purtãtori acestui nume sunt origi-
nari din Nicolinþ, fiind vorba de familiile medicului chirurg Nicolae Bosioc ºi
fratelui dumnealui, ziaristul Gheorghe Bosioc). Numele cu forma Bosioc este
absent în Dicþionarul lui Iordan, fiind consemnat ca Busuioc, relatându-se cã
provine de la ,,busuioc” = floare. Interesant, am notat în România localitate cu
numele asemãnãtor cu patronimul Bosioc. Este vorba de aºezarea Busuioci
din judeþul Gorj.
Patronimul BRÃILA, a fost consemnat în Voivodina, doar în localitatea
Straja, fiind identic numelui oraºului Brãila, din judeþul cu acelaºi nume. Pa-
tronimul ar putea sã provinã de la numele bulgar Brail. Dar Brãila ar putea sã
ne determine ºi originea strãveche localã a purtãtorului acestui nume.
BRUSTURE, se enumerã printre numele rare din Voivodina, fiind con-
semnat doar în localitatea Uzdin. Ar proveni de la ,,brustur” dar în România

66
am notat localitate cu acelaºi nume, Brusturi, din judeþul Bihor. Cu nume
asemãnãtor este ºi localitatea denumitã Brusturoasa (România).
Un nume rar din Voivodina este BUCA. A fost înregistrat doar în locali-
tatea Voivodinþ. Patronimul provine de la ,,bucã” = obraz, dar în România ex-
istã toponim Buca, dar ºi o localitate notate de noi cu numele asemãnãtor,
Bucu judeþul Ialomiþa (Þara Româneasã).
Patronimul BUCHIN, a fost înregistrat în localitãþile Grebenaþ ºi Omoliþa.
Nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ar putea sã fie dispãrut în România sau
poate cã nu a fost descoperit de anchetatori. De altfel, numele Buchin este
identic cu numele localitãþi Buchin, care în anul 1774 aparþinea cercului Timiº
ºi districtului Caransebeº.(dupã J.J. Ehrler, Banatul de la origine pânã acum
1774).
BUCUR(E), a fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina: Torac,
Alibunar ºi Vladimirovaþ. Provine de la nume de persoanã dar în România, am
notat ºi localitãþi cu numele identice cu ale patronimului. Amintim localitatea
Bucur, din judeþul Alba (Transilvania). Bineînþeles, numele asemãnãtor este ºi
al capitalei României, Bucureºti, numele fiindu-i format, din aceeaºi rãdãcinã
ca ºi patronimul.
Numele de familie BUDA, a fost cosemnat doar în localitatea Coºtei
(Voivodina). Patronimul ar putea sã provinã de la ,,budã”= cocioabã. Noi am
notat în România, localitate cu numele identic, cu al patronimului. Este vorba
de aºezarea Buda din judeþul Buzãu (Þara Româneascã).
Numele de familie BUJOR, a fost consemnat doar în localitatea Locve
(Voivodina). Patronimul este notat în Dicþionarul lui Iordan, unde se
menþioneazã cã provine de la ,,bujor” = floare. Dar, în România, existã unele
localitãþi cu numele identice cu ale numelui în cauzã. Noi prezentãm locali-
tatea Bujoru din judeþul Teleorman.
Se pare cã pe timpul mari colonizãri habsburgice, în Voivodina a venit o
singurã familie numitã BUIA, care s-a domiciliat la Alibunar (aici a fost înreg-
istratã în anul 1896). Mai târziu, unicul purtãtor al acestui nume, fierarul Ni-
colae Buia, s-a transmutat în satul învecinat Seleuº, unde astãzi trãiesc 5 fa-
milii, filiate de la acelaºi arbore genealogic. De altfel, cei mai în vârstã mem-
brii ai familiei respective, susþin cã strãmoºii lor îºi au originea localã
strãveche, în localitatea Buia din Ardeal. Aºezarea aceasta aparþine fostului
raion Mediaº, fiind atestatã documentar în anul 1296 ca Pass Bulla, iar în anul
1357 ca Bulia.
Patronimele BUNA ºi BUNESCU, au fost consemnat în localitãþile Vladi-
mirovaþ ºi Jamul Mic cu forma Buna, iar cu forma Bunescu la Sutiesca. Ar
67
putea sã provinã dela ,,bun” dar îi corespunde ºi toponimul Buna. În cadru
geografic al României existã mai multe localitãþi a cãror nume este
asemãnãtor cu al patronimului. Am notat localitatãþile denumite Buneºti din
judeþele Braºov, Argeº, Cluj ºi Suceava.
Numele de familie BURA, a fost consemnat în mai multe localitãþi din
Voivodina: Uzdin, Vârºeþ, Biserica Albã ºi Torac. Se spune cã provine de la
,,burã” = furtunã. Dar, în România, existã localitate cu numele asemãnãtor de-
numitã Buru din judeþul Cluj (Transilvania).
Un nume de familie rar din Voivodina este BURLEA, fiind consemnat
doar în localitatea Ovcea. Poate sã provinã de la ,,burlã”, dar iar corespunde ºi
Burla, localitate din judeþul Botoºani (Moldova). Am notat ºi localitatea denu-
mitã Bârla, din zona Clujului, care în anul 1319 a fost atestatã ca Barle iar în
anul 1733 ca Burla.
BUTAN, la fel ca numele precedent, este foarte rar în Voivodina. A fost în-
registrat doar în localitatea Coºtei, ºi ar putea sã provinã de la un cuvânt
maghiar ,,butan” dar îi corespunde ºi toponimul Butani (Ardeal). Noi am no-
tat în spaþiul geografic al României, urmãtoarele localitãþi: Butani în judeþul
Bihor (Transilvania), Butanu din judeþul Vâlcea ºi Buteni judeþul Arad.
Numele de familie BUZA, a fost consemnat doar în oraºul Vârºeþ (amintim
familia profesorului Ioan Buza). Ar putea sã provinã de la ,,buzã”, dar patroni-
mul acesta este identic cu numele localitãþii Buza din judeþul Cluj (Transilva-
nia), învecinatã cu aºezãrile Diviciorii Mici ºi Felidoara.
Patronimul CÃDAR a fost înregistrat doar în localitãþile Locve ºi Seleuº
(numele actualmente este dispãrut, purtãtorul lui fiind ginere în casã la Seleuº,
originar din Locve). S-ar putea sã provinã de la ,,cãdar” = dogar de cãzi. Dar în
România, existã localitate cu nume identic, Cadar care aparþine judeþului
Timiº.
CÃLDARE, este un nume de familie din Voivodina, consemnat doar în lo-
calitãþile Straja ºi Bariþe. Având în vedere cuvântul ,,cãldare” este uºor sã se
determine provenienþa acestui patronim rar. Dar în judeþul Buzãu (România)
existã localitate cu numele asemãnãtor cu al patronimului în cauzã. Aºezarea
se numeºte Cãldãreºti. Existã ºi douã localitãþi, Cãldãraru, una aparþine ju-
deþului Argeº, iar alta judeþului Prahova, denumirea lor fiind la fel
asemãnãtoare cu patronimul Cãldare.
Patronimul CÃLIN(A), a fost înregistrat în Voivodina, doar la Alibunar
(cu forma Cãlina) ºi Vârºeþ ( cu forma Cãlin). Provine de la nume de persoanã,
dar numele de familie care ne intereseazã, este asemãnãtor cu numele local-

68
itãþii Calina din judeþul Caraº-Severin (Banatul românesc), sau Cãlineºti din
judeþul Maramureº ori Cãlineºti Oaº din judeþul Satu Mare.
Numele de familie CÃZAN, a fost consemnat în trei localitãþi din Voivo-
dina: Râtiºor, Mesici ºi Iablanca. S-ar putea sã provinã de la ,,cazan” ºi
,,Cazanele” la Porþile de Fier. Totuºi, noi am consemnat în România o locali-
tate din judeþul Ialomiþa, care se numeºte Cãzãneºti, fiind în relaþie reciprocã
cu numele de familie ºi provenienþa lui. La formarea numelui Cãzan s-au
încãlcat normele lingvistice. Anume un sãtuleþ, a primit numele Cãzãneºti
dupã numele moºiei boiereºti Cazan, dar puþinilor locuitori ai aºezãrii
Cãzãneºti, li s-a scris numele de familie Cazan ( fãrã sufix), dupã numele
moºiei. Nu am cercetat cazul, dar presupunem cã ºi numele prezentat de noi,
înainte s-a scris Cazan, iar mai târziu a fost înregistrat cu ,,ã”, când matriculile
bisericeºti s-au purtat cu grafia latinã.
Patronimele CÂRNEA ºi CÂRNU, au fost notate doar la Uzdin, Vladimi-
rovaþ ºi Torac ( cu forma Cârnu). Poate sã provinã de la ,,cârn” dar în România
existã multe localitãþi a cãror denumire începe cu tema ,,Cârn”. Astfel, amin-
tim de Cârna, numele actualei localitãþi Blandiana din judeþul Alba (Transil-
vania). În judeþul Hunedoara (Transilvania). lângã oraºul Haþeg, existã locali-
tatea denumitã Cârneºti, care are numele asemãnãtor cu al patronimului ce ne
intereseazã.
Numele de familie CÂRSTA, a foat notat doar în localitãþile Iancov Most
ºi Glogoni (Voivodina). Krsto, numele de origine slavã, ar fi explicaþia logicã a
patronimului care ne intereseazã. Totuºi acest nume are tema comunã cu mai
multe toponime din România. Amitim douã: Cârstani, care aparþine judeþului
Vâlcea (Þara Româneascã) ºi Cârstãneºti, tot din judeþul Vâlcea, aproape de
oraºul Horezu.
CEACÃ, este un patronim rar din Voivodina, înregistrat doar în localitatea
Uzdin. S-ar putea sã provinã de la numele bulgãresc Èako (Ceako), sau ,,ceac”
= o unealtã. Dar, localitatea Ceacu din judeþul Cãlãraº are numele identic cu
patronimul respectiv.
Patronimul CHEÞ, este rar în Voivodina, fiind consemnat doar la Uzdin ºi
Ecica. În Dicþionarul lui Iordan nu existã Cheþ ci forma Cheþu, cu explicaþia
simplã cã ar proveni de la ,,cheþ” = as. Dar patronimul este identic cu numele
localitãþii Cheþ din judeþul Mureº (Transilvania). În România existã ºi locali-
tate cu numele asemãnãtor cu Cheþ, fiind vorba de Cheþan din judeþul Mureº
(Transilvania).
Numele de familie, foarte rar în Voivodina este CHIRCA, fiind consemnat
doar în localitãþile Satu Nou ºi Glogoni. Ar putea proveni de la Kirka, nume
69
bulgãresc. Este interesant sã amintim, cã în România, am notat o localitate cu
numele identic, Chirca. Aºezarea, aparþine judeþului Dâmboviþa (Þara
Româneascã), fiind învecinatã cu localitatea Cojocari.
Unul dintre numele rare, înregistrate în Voivodina este CINCU ( existã ºi
femininul acestui nume, Cinca), fiind consemnat în localitãþile Vladimirovaþ,
Râtiºor ºi Vlaicovãþ. Patronimul este acelaºi cu numele localitãþii Cincu din
judeþul Braºov (Transilvania).
În Voivodina, patronimul CIOBAN(U), este specific pentru localitatea
Locve, fiind consemnat ºi în Vârºeþ, Nicolinþ (amintim familia regretatului
preot Ciobanu originar din Locve) ºi Novi Sad ( amintim familia poetului Nicu
Ciobanu, ºi fiindcã cunoaºtem cazul, amintim numele de fatã a prof.dr. Lia
Magdu nãscutã Ciobanu, ambele familii provin din Locve. ªi sã ne mai reþi-
nem, la acest nume, amintind, cã în Panciova este domiciliatã poeta Eugenia
Bãlteanu, a cãrei nume de fatã este tot Ciobanu).
Referitor la acest patronim, se relateazã cã provine de la îndeletnicirea le-
gatã de îngrijirea ovinelor. Totuºi, permiteþi-ne sã prezentãm doar douã dintre
localitãþile care au nume identic cu al patronimului respectiv. Este vorba de
Ciobanu, localitate care aparþine judeþului Constanþa (Dobrogea) ºi aºezarea
Ciobani din apropierea oraºului Craiova. La fel, numele localitãþilor din
România, Ciobãneºti ºi Ciobãniþa, sunt asemãnãtoare cu patronimul Ciobanu.
Numel de familie, foarte rar în Voivodina este CIOC, înregistrat doar în lo-
calitatea Cuvin. Provenienþa acestui patronim nu este dificil de determinat, dar
în România, am notat o localitate care are nume identic. Este vorba de o veche
aºezare Cioc, care aparþine fostului raion Târgu Mureº, atestatã documentar în
anul 1 332 iar în anul 1644 a fost denumitã Czok falva.
Patronimul CIUCIU, a fost consemnat doar în localitatea Grebenaþ
(Voivodina). Interesant, la Seleuº, am notat familia Baba supranumitã ,,a lui
Ciuciu” (Traian Baba ºi fiul lui Iosif, au fost peste patruzeci ani cei mai corecþi
ciobani din aceastã localitate). Se prea poate sã provinã de la un numele
bulgãresc sau ,,ciuciu” = o specie de crap. Dar cum se mai menþioneazã, în
Dicþionarul lui Iordan, acestui patronim iar corespunde ºi toponimul Ciuciul.
Noi am notat în România, localitatea cu nume identic Ciucia care aparþine ju-
deþului Cluj, din apropierea localitãþilor Poeni ºi Borod.
În Voivodina existã doar o familie care poartã numele CIURA, fiind domi-
ciliatã din timpurile strãvechi, la Alibunar (în anul 1896 au existat 3 familii iar
astãzi doar familia reputatului taragotist Nicolae Ciura, formatã din numai doi
membrii). În Dicþionarul lui Iordan este menþionat cã, în România exitã nume
toponimic Ciura, dar numele mai sigur, ar proveni de la nume bulgãresc de
70
persoanã. Publicistul ºi criticul literar Sima Petrovici din Belgrad ne-a sugerat
o ipotezã care ar putea fi cercetatã. Anume, ar fi posibil ca patronimul sã
provinã de la ,,ciur” = de cernut cereale. Noi am notat în România, localitate
cu numele identic care se numeºte Ciurea din judeþul Iaºi, învecinatã cu satele
Corneºti ºi Scânteia.
Numele de familie CLEAN, în Voivodina a fost consemnat doar în local-
itãþile Bariþe ºi Seleuº ( astãzi, acest patronim este dispãrut, ultimul purtãtor al
lui fiind, totodatã ºi ultimul rotar din localitate, Pãun Clean, având doar un
nepot care-i poartã numele, domiciliat la Cuvin, actualmente gãsindu-se în
strãinãtate).
Acest patronim nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, dar în Romãnia ex-
istã un nume toponimic Cleanova, pe care noi nu l-am descoperit.
Patronimul COCORA, a fost înregistrat în mai multe localitãþi din Voivo-
dina ºi anume: Satu Nou, Uzdin, Mãrghita, Seleuº (a fost notat ca dispãrut,
purtãtorul lui fiind ginere în casã originar din Alibunar), Alibunar, Nicolinþ,
Vladimirovaþ, Maramorac, Deliblata, Cuvin, Jamu Mic, Mesici ºi Vârºeþ
(amintim familia comerciantului Irinel Cocora, originar din Uzdin).
Provenienþa acestui patronim se pare cã se datoreºte cunoscutei pãsãri mi-
gratoare, dar în România am consemnat o localitate cu numele identic, Cocora
din judeþul Ialomiþa (Þara Româneascã) din apropierea oraºului Slobozia.
Un nume rar din Voivodina este COCOª, comsemnat doar în localitatea
Râtiºor. Provenienþa acestui patronim nu este dubioasã, dar interesant, în
România existã localitate cu numele identic. Este vorba de actualul sat
Vãlureni, a cãrui nume înainte, era Cocoº, care se gãseºte în apropiere de Târ-
gul Mureº.
Numele de familie COJA, a fost notat doar în Nicolinþ ºi Râtiºor (Voivo-
dina). Poate sã provinã de la ,,coajã”, provenienþa fiindu-i simplu de explicat,
dar trebuie sã avem în vedere faptul cã în România, existã localitate cu numele
asemãnãtor, Cojani, judeþul Gorj, aproape de oraºul Târgu Jiu.
În Voivodina, numele de familie COJOCAR(U), a fost notat în mai multe
localitãþi ºi anume: Satu Nou, Locve, Ecica, Nicolinþ, Vladimirovaþ ºi Râtiºor.
Provine de la îndeletnicire ,,cojocar” = meseriaº. În România existã localitate
cu numele identic Cojocaru din judeþul Dâmboviþa (Þara Românescã). Ami-
tim ºi douã localitãþi cu numele asemãnãtor cu al patronimului: Cojocna, din
judeþele Alba ºi Cluj.
Patronimul COMÃNESCU, a fost consemnat, în Voivodina, în mai multe
localitãþi: Locve, Bariþe, Alibunar ºi Nicolinþ (purtãtorul acestui nume a fost
originar din Locve, fiind ginere în casã la Nicolinþ). Este posibil, ca patroni-
71
mul în cauzã, sã provinã de la nume de persoanã, dar în România existã locali-
tate cu numele asemãnãtor, Comãneºti din judeþul Bacãu.
Un nume, notat în Voivodina ca dispãrut este CONDREA, care înainte ex-
ista la Vladimirovaþ. Dupã Dicþionarul lui Iordan, ar putea proveni de la nume
grecesc Kondras, dar îi corespunde ºi numele toponimic Condrea, localitate
din judeþul Vaslui (Moldova).
Numele de familie CORBU, a fost înregistrat în douã localitãþi din Voivo-
dina: Coºtei ºi Sãlciþa. Patronimul provine de la ,,corb” dar în spaþiul geo-
grafic al României am înregistrat ºi 19 localitãþi cu numele Corbu, nume
asemãnãtor cu al patronimului Corbuþ.
Unul dintre numele rare la românii din Voivodina este CORCAN, consem-
nat la Grebenaþ ºi Biserica Albã. Poate sã provinã de la ,,curcan”, dar patroni-
mul este identic cu numele celor douã localitãþi: Curcani din judeþele Cãlãraºi
(Oltenia) ºi Constanþa (Dobrogea).
Patronimul COVACI(U), a fost notat în localitãþile Doloave ºi Ovcea
(Voivodina). Numele de familie, ne aminteºte de fierar = ,,covaci”, în grai
popular. Dupã cum ne-am propus, în aceastã parte, amitim ºi localitãþile cu
nume identice, referitor la patronimul care ne intereseazã. Astfel, este Covaci,
aºezare ce aparþine judeþului Timiº (Banatul românesc). Am consemnat ºi lo-
calitatea Covas, din regiunea Maramureº, care înainte se numea Covaci ( a fost
atestatã încã în anul 1566 cu numele Kovas iar în anul 1845 Covaci).
Unul dintre numele de familie frecvente în Voivodina este CRÃCIUN, în-
registrat în urmãtoarele localitãþi: Straja, Bariþe, Mãrghita, Alibunar, Vladimi-
rovaþ, Nicolinþ, Oreºaþ, Iabuca, Vârºeþ ºi Novi Sad (amintim familia lui
Traian-Puiu Crãciun originar din Nicolinþ). Patronimul provine de la marea
sãrbãtoare creºtinã. Totuºi, trebuie amintit cã în România, existã mai multe lo-
calitãþi cu numele identic. Astfel, la fel cu patronimul este Crãciun, localitate
din Moldova, atestatã documentar în anul 1482(11). Iatã ºi câteva localitãþi cu
numele asemãnãtor patronimului: Crãciunel din judeþul Harghita ºi Crãci-
uneºti din judeþele Dâmboviþa, Hunedoara, Iaºi ºi Mureº.
CREÞU, este un patronim din Voivodina, caracteristic pentru localitatea
Uzdin, fiind consemnat ºi la Locve (familie originarã din Uzdin), Panciova
(familie originarã din Uzdin), Voivodinþ, Grebenaþ, Maramorac, Glogoni, Se-
leuº ºi Vârºeþ. Ar putea proveni de la ,,creþ” dar interesant, în România am no-
tat mai multe localitãþi cu numele asemãnãtor, dintre care amintim: Creaþã,
Creþeni ºi Creþeºti din judeþul Vaslui.

72
 Un nume rar de familie, în Voivodina este CUCU, notat doar în localitatea
Oreºaþ. Provine de la ,,cuc” pasãre, dar patronimul este identic cu numele lo-
calitãþii Cucu din fostul raion Satu Mare, regiunea Maramureº.
Patronimul CUSICI, la fel ca numele precedent, este rar în Voivodina, fi-
ind consemnat la Bariþe.Numele nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan fiind
inexistent în România. Este format pe meleagurile noastre ºi este identic cu
numele satului Kusiæ (Cusici) din Voivodina, comuna Biserica Albã, unde în
trecut au trãit mai mulþi români.
Numele de familie DAIA, a fost consemnat doar în douã localitãþi din
Voivodina: Straja ºi Voivodinþ. S-ar putea sã provinã de la numele slav Dajo,
dar în România, dupã cum vom vedea existã mai multe localitãþi cu numele
Daia care aparþin judeþelor Giurgiu, Mureº, Harghita ºi Sibiu. Este vorba de
patru localitãþi notate de noi, dar ar fi posibil sã existe ºi altele pe care nu le-am
descoperit.
Patronimul DANCIU, a fost înregistrat la Grebenaþ, Nicolinþ, Maramorac
ºi Vârºeþ (Voivodina). Se spune cã provine de la numele bulgãresc Danèo
(Danceo). Dar, noi am notat o localitate în România, cu numele asemãnãtor:
Dãnciuleºti din judeþul Gorj, învecinatã cu Gradiºtea ºi Melineºti.
Numele de familie DAVID(OVICI), a fost notat la Uzdin, Seleuº (familia
originarã din Uzdin), Nicolinþ ºi Vladimirovaþ ( aici este înregistratã forma
Davidovici, de la David cu sufixul sârbesc). Cert este, cã patronimul provine
de la David nume biblic, dar noi am gãsit o localitate în România cu numele
identic: David din judeþul Neamþ (Moldova), nu departe de oraºul Roman.
Numai o familie din Voivodina poartã numele de familie DIÞESCU. Noi l-
am consemnat la Alibunar (purtãtorul este originar din România, a fost ginere
în casã la familia Laþcu din Alibunar). Înteresant, în România existã localitate
cu numele asemãnãtor care se numeºte Diþeºti. Dar, dupã cum ne aratã
Dicþionarul lui Iordan, patronimul poate sã provinã de la numele slav Dico
(Diþo).
În localitãþile din Voivodina, Satu Nou ºi Vârºeþ, a fost înregistrat numele
de familie DOGAN, care dupã cum ne menþioneazã Dicþionarul lui Iordan, se
potriveºte cu numele localitãþii Doaga din judeþul Vrancea, în apropierea de
oraºul Tecuci.
Numele de familie DONECEA, este foarte rar în Voivodina fiind înregis-
trat doar la Râtiºor. Numele nu figureazã nici în Dicþionarul lui Iordan, fiind
dispãrut în România, ori anchetatori nu l-au înregistrat. Noi am notat în þara
vecinã, localitatea cu numele identic patronimului: Dognecea, din judeþul
Caraº-Severin (Banatul românesc) de unde poate sã provinã ºi originea localã
73
strãveche a purtãtorilor acestui nume care, dupã tradiþia oralã, se considerã cã
ar fi din Dognecea.
Patronimul DRAGODAN, a fost consemnat în câteva localitãþi din Voivo-
dina: Straja, Râtiºor, Coºtei, Voivodinþ, Oreºaþ ºi Vârºeþ. Ca ºi alte nume de
familie se sugereazã, cã poate proveni de la un nume bulgãresc dar numele
identic cu al patronimului este al localitãþii Dragodana din judeþul Dâmboviþa
(Þara Româneascã), la circa 40 de kilometri de Târgoviºte.
DRAGOMIR, este un nume de familie mai puþin frecvent la românii din
Voivodina. A fost notat doar în localitãþile Cuvin, Oreºaþ ºi Vârºeþ. Cert este cã
provine de la un nume slav, dar numele acestui patronim este identic cu nu-
mele localitãþii Dragomir, din judeþul Bacãu, învecinat cu satele Buda ºi
Bãnuºeni.
Numele de familie DRAXIN, a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi:
Vladimirovaþ (este specific pentru aceastã localitate), Locve, Alibunar
(purtãtoul originar din Vladimirovaþ) ºi Seleuº (purtãtorul originar din Vladi-
mirovaþ). Patronimul în cauzã, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi dupã
cum am mai arãtat, ori este dispãrut în România, sau cercetãtorii l-au omis.
Numele acesta este identic cu numele localitãþii Draxinii din judeþul Botoºani
(Moldova), învecinat cu satele Buda ºi Bãnuºãni. În Banatul românesc existã
douã localitãþi cu numele asemãnãtor: Dragsineºti de lângã Fãget, care înainte
a fost numitã Draxineºti, fiind în anul 1453 atestatã ca Drasin falva, ºi
Dragsina (a fost Draxina), atestatã documentar în anul 1442 ca Renesius de
Draxon falva, iar în anul 1723 ca Dragschina.
Patronimul DRÃGAN, a fost consemnat în Voivodina, în urmãtoarele lo-
calitãþi: Satu Nou, Straja, Iancov Most, Coºtei, Grebenaþ, Novi Sad (amintim
familia ziaristului Marcel Drãgan, originar din Coºtei), Doloave ºi Glogoni.
Cert este cã patronimul provine de la numele slav Dragan. În România existã
localitate a cãrei nume este identic cu al patronimului. Este vorba de Draganu
din judeþul Argeº (Oltenia) la 17 kilometri depãrtare de oraºul Piteºti. Vechiul
nume Dragan, al localitãþii Drãgoieºti din apropiera Lugojului (Banatul
românesc) este la fel identic cu numele patronimului. De altfel, localitatea
Drãgoieºti a fost atestatã în anul 1365 ca Dragan falva.
Tot un nume de familie rar din Voivodina este DRÃGÃNESCU, fiind con-
semnat doar în localitatea Vladimirovaþ. Provine de la Drãgan cu sufixul
,,escu”. Dar, cum vom vedea, existâ în România ºi aºezãri cu numele
asemãnãtor iar noi am notat Drãgãneºti, localitãþi ce aparþin judeþelor Gorj,
Suceava ºi Timiº.

74
 Numele de familie DRÃGHICI, a fosr notat în urmãtroarele localitãþi din
Voivodina: Ecica, Uzdin, Coºtei, Cuvin, Vlaicovãþ,Mesici ºi Iablanca. Nu-
mele identic de localitate notat de noi în România este Drãghici, din judeþul
Argeº, învecinatã cu localitatea Rudeni, în apropierea oraºului Câmpulung.
În localitãþile din Voivodina,Uzdin ºi Marcovãþ a fos înregistrat un nume
rar, DRÃGHIA. Despre acest patronim, în Dicþionarul lui Iordan se relateazã,
cã ar putea proveni de la un nume de persoanã slav dar îi corespunde ºi numele
toponimic Drãghia din Maramureº.
Patronimul DRÃGOI, a fost notat în urmãtoarele localitãþi: Torac, Râtiºor,
Coºtei, Grebenaþ, Nicolinþ, Ovcea, Vlaicovãþ, Glogoni ºi Vârºeþ. La baza
acestui patronim stã tot un nume slav, dar în România, am notat, câteva local-
itãþi formate cu tema ,,Drãgoi”, cum sunt: Drãgoieni din judeþul Gorj ºi local-
itãþile Drãgoieºti din judeþele Gorj, Suceava ºi Timiº.
Numele de familie DRÃGUÞ(A), a fost consemnat în Voivodina la
Mesici, Iablanca, Vârºeþ ( amintim familia regretatului scriitor Simion
Drãguþa, originar din Mesici) ºi Vladimirovaþ (notat cu forma Drãguþ). Pro-
venienþa acestui nume este uºor de determinat dar noi am vrea sã vã comu-
nicãm, cã în România am notat localitate cu numele asemãnãtor, fiind vorba de
Drãguþeºti, aºezare ce aparþine judeþului Gorj, în apropierea oraºului Târgu
Jiu.
Vã prezentãm numele de familie DUDULEÞ, care în Voivodina, a fost
consemnat, la români, doar la Coºtei, Oreºaþ ºi Deliblata. Ar putea proveni de
la ,,dud”, dar noi vã comunicãm, cã localitatea din România, Dudu, din judeþul
Teleorman, se potriveºte la nume, cu patronimul la care ne referim.
DUMITRU, este un patronim, înregistrat în urmãtorele localitãþi din
Voivodina: Torac, Sutiesca, Uzdin, Nicolinþ, Jamu Mic ºi Srediºtea Micã. Pro-
venienþa patronimului e de la un nume de persoanã. Totuºi, numele de familie,
este identic, cu cel al localitãþii Dumitra (forma femininã a lui Dumitru), din
judeþul Bistriþa- Nãsãud. La fel, patronimul respectiv, este asemãnãtor la
nume, cu Dumitreºti, localitate ce aparþine judeþului Vrancea.
În Voivodina, purtãtorii patronimului DUÞU, sunt domiciliaþi doar la Ali-
bunar. Astfel, în aul 1896 aici existau patru familii, iar dupã ancheta noastrã
din l992, în aceastã localitate sunt doar trei familii care poartã acest nume. Se
spune cã provine de la nume de persoanã, dar acestui patronim îi corespunde
numele localitãþii Duþuleºti din judeþul Dolj, în apropierea oraºului Craiova.
Numele de familie FARA a fost consemnat în mai multe localitãþi din
Voivodina: Râtiºor, Grebenaþ, Vladimirovaþ, Maramorac, Deliblata, Cuvin,
Omoliþa, Vârºeþ ºi Panciova. Interesant, în România sunt mai multe localitãþi,
75
formate cu tema ,,Fara”. Noi am notat localitatea Farãu din judeþul Alba, care
are nume asemãnãtor cu al patronimului ce ne intereseazã.
Patronimul FARCAª, este rar în Voivodina, fiind consemnat doar în lo-
calitatea Deliblata. În Dicþionarul lui Iordan, se relateazã cã provine de la
,,farcaº” din ungureºte = lup. Dar în România, am consemnat douã localitãþi
cu numele idnetic, cu al patronimului. Prima localitate denumitã Farcaºa
(femininul numelui Farcaº), aparþine judeþului Bacãu, iar urmãtoarea, judeþu-
lui Neamþ, din apropierea oraºului Topliþa.
Un nume de familie rar ºi interesant din Voivodina este FLOCA. A fost
consemnat doar la Torac, ºi cum ne lãmureºte Dicþionarul lui Iordan, poate
proveni de la ,,smoc mic de pãr”, dar iar corespunde ºi numele toponimic
Floca. În România existã mai multe localitãþi cu numele asemãnãtoare, pa-
tronimului care ne intereseazã. Astfel, Flocoºi, este vechea denumire a ac-
tualei localitãþi Izlaz, din judeþul Alba, Floceºti este la fel o veche denumire,
dar a localitãþii Floreºti. Existã ºi aºezare denumitã Flocoasa, din judeþul
Vrancea.
FLOR(E)A, este un nume de familie consemnat în mai multe localitãþi din
Voivodina: Satu Nou ( predominã forma Flora, fiind caracteristic pentru
aceastã localitate), Vladimirovaþ, Cuvin, Vârºeþ (amintim familia profesoru-
lui Petru Flora, originar din Satu Nou), Zrenianin (amintim familia prof. dr.
Radu Flora ºi a fiului lui, prof. MSS Viorel Flora), Locve, Straja ºi Grebenaþ (
în ultimele trei localitãþi a fost notatã forma Florea).
Este posibil ca acest patronim, sã provinã de la ,,floare”, dar amintim ºi un-
ele localitãþi al cãror nume este asemãnãtor cu patronimul amintit, cum sunt:
Floreºti din judeþele Cluj (Transcilvania) ºi Prahova, din apropierea oraºului
Ploieºti.
Numele de familie FILIP(ESCU), a fost consemnat în Voivodina în mai
multe localitãþi: Ecica, Torac (amintim familia publicistului Pavel Filip-
Torãceanul), Glogoni, Vârºeþ (amintim familia prof. Margaretei Filip) ºi Zre-
nianin (amintim familia prof. Emil Filip originar din Torac). Patronimul în
cauzã, provine de la nume de persoanã dar desigur, iar corespunde toponimul
Filip. În România, am notat câteva localitãþi cu numele asemãnãtor patroni-
mului respectiv. Este vorba de aºezarea Filipeni, care aparþine judeþului
Bacãu, apoi trei localitãþi denumite Filipeºti, aparþin judeþelor Bacãu (doua) ºi
Brãila (Dobrogea).
Patronimul FRÃÞILÃ a fost consemnat în trei localitãþi din Voivodina:
Coºtei, Râtiºor ºi Novi Sad (amintim familia prof.dr. Niþã Frãþilã, originar din
Coºtei). În Dicþionarul lui Iordan, se relateazã cã numele de familie poate sã
76
provinã de la ,,frate”, corespunzându-i numele toponimice din România,
Frãþila ºi Frãþeºti. Noi, pânã în momentul de faþã a cercetãrilor noastre, nu am
reuºit sã descoperim date concrete, despre localitãþi cu astfel de nume.
FRIªCAN, este un nume de familie rar în Voivodina, fiind înregistrat doar
la Torac (familia domnului Gheorghe Friºcan, originarã din Torac, este domi-
ciliatã la Belgrad). Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi dupã
cum am mai amintit în cele precedente, e posibil sã fie foarte rar sau sã nu mai
existe în România. Dar, din informaþia primitã de la dl. Gheorghe Friºcan, un
membru al familiei Friºcan din Torac, a trãit în România, ce ne face sã credem
cã acest nume nu a fost înregistrat de autorul, dicþionarului respectiv, ºi an-
chetatorii acestuia.
De altfel, acestui nume, cãruia nu-i cunoaºtem provenienþa precisã, ar
putea sã-i corespundã Friº, vechiul nume al localitãþii Lunca, din judeþul Bis-
triþa Nãsãud, aºezare care a fost atestatã în anul 1440 ca Fryis. De aici, ar putea
sã provinã originea localã strãveche, a purtãtorilor acestui nume ( derivarea lui
Friº cu sufixul “an” care ne determinã originea localã). Când spunem, originea
strãveche, ne gândim la cea înainte de Sãcãlaz, localitate din Banatul
românesc, de unde a fost colonizatã o parte a locuitorilor Toracului. De altfel,
de la domnul Friºcan din Belgrad, nu am primit lãmuriri, fiindcã nici dum-
nealui nu ºtie de existenþa vreunui document sau tradiþiei orale referitoare la
provenienþa acestui nume.
Un nume deosedit de interesant din Voivodina, este patronimul GAL, con-
semnat doar în localitatea Sutiesca (amintim familia lui Aurel Gal). S-ar putea
sã provinã de la numele personal unguresc, dar în România existã localitate cu
numele ehivalent patronimului, fiind vorba de Galu, aºezare ce aparþine ju-
deþului Neamþ (Moldova), învecinatã cu Savineºti ºi Poiana.
Unul dintre numele interesant ºi foarte rare din Voivodina este GÃINA, fi-
ind consemnat, ca dispãrut, în localitatea Ecica. Probabil, provine de la
,,gãinã” dar interesant, în România existã mai multe localitãþi cu numele
asemãnãtoare cu al patronimului. Amintim douã cu numele similar, Gãineºti,
din judeþele Suceava ºi Dolj ºi altã localitate denumitã Gãinuºa din judeþul
Argeº, în apropierea oraºului Piteºti. Bineînþeles, existã ºi alte toponime
asemãnãtoare iar noi amintim Muntele Gãina.
Numele de familie GEORGESCU, a fost notat doar în douã localitãþi din
Voivodina: Straja ºi Bariþe. Provine de la nume de persoanã, dar în România
existã localitate denumitã, Georgeºti, nume asemãnãtor patronimului re-
spectiv.

77
 În Voivodina, patronimul GÂRBAV este caracteristic pentru localitatea
Locve, cu toate cã a fost consemnat ºi la Seleuº ( au fost înregistrate 4 familii,
toate originare din Locve), Vârºeþ ºi Novi Sad (familia originarã din Locve).
Patronimul, care ne intereseazã, ar putea sã provinã de la ,,gârb” = cocoºat.
Însã, dupã cum vom vedea, în România, existã localitãþi cu numele
asemãnãtor. Este vorba de Grbova. Una dintre localitãþile cu acest nume,
aparþine judeþului Cluj (Transilvania), iar a doua, cu numele identic, am
consemnat-o din calendarul vechi pe anul 1900, unde se afirmã cã aparþinea
tractului Mehedinþi.
Patronimul GHIZÃL, (cu forma GHIZEL), a fost consemnat la Coºtei,
Voivodinþ, Mesici ºi Vârºeþ (amintim familia lui Iosif Ghizel din Voivodinþ-
informaþia primitã de la dl. Sima Petrovici din Belgrad). Dupã cum observãm
este notat în localitãþile din Voivodina, numite ,, de la codru”, dar nu figureazã
în Dicþionarul lui Iordan, care a analizat numele de familie din România, unde
existã localitate cu acelaºi nume ca al patronimului. Este vorba de Ghizela,
aºezare care aparþine judeþului Timiº (Banarul românesc).
Numele de familie GHERLICI, a fost consemant în Voivodina, în douã lo-
calitãþi: Mesici ºi Oreºaþ. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan,
dar este asemãnãtor cu numele localitãþii Gherla, din judeþul Cluj, în aprop-
ierea aºezãrilor Iclod ºi Dej.
GHEORGHE, este nume de familie din Voivodina, specific pentru locali-
tatea Seleuº (este consemnat ºi în Alibunar dar purtãtorul lui este originar din
Seleuº). În anul 1984, când am întreprins unele cercetãri pe teren, la Seleuº,
am notat 10 familii care purtau acest nume, cu urmãtoarele porecle: Vilimir,
ªtaier, Fraimon, Cicu, Tãican, Todorgheorghe ºi Iongheoreghe.
Este posibil sã provinã de la numele calendaristic Gheorghe, totuºi nu e de
prisos sã amintim cã în România, am notat mai multe localitãþi care au numele
asemãnãtor cu patronimul. Iatã douã aºezãri cu numele similar, Gheorgheni,
una aparþinând judeþului Cluj iar cealaltã judeþului Mureº, din Transilvania.
Interesant, localitatea Gheorgheni din judeþul Cluj, a fost atestatã documentar
în anul 1333 ca Villa Georgii, iar în anul 1599 ca Georgi falva. Cu nume
asemãnãtor este ºi localitate Gheorgheºti din judeþul Mehedinþi ºi Gheor-
ghiþeni din judeþul Suceava (Moldova).
Numele de familie GHERGA, a fost consemnat la Satu Nou (amintim fa-
milia dr. Adrian Ghergha, originar din Alibunar), Nicolinþ, Iablanca ºi Alibu-
nar ( numele este caracteristic pentru aceastã localitate din Voivodina. În Ali-
bunar, în anul 1992, când am executat unele investigaþi pe teren, au fost notate
6 familii care purtau acest nume). În Dicþionarul lui Iordan existã numele cu
78
forma Gherghe (ar proveni de la ungurescul Gherghely). Dar pe noi, pe lângã o
posibilã provenienþã, ne intereseazã asemãnarea patronimului cu numele lo-
calitãþilor. În acest context, amintim aºezarea denumitã Ghergani din judeþul
Dâmboviþa, la numai 40 kilometri depãrtare de Bucureºti.
Noi nu dispunem de informaþi concrete, nici documentare, nici orale, de-
spre originea localã strãveche a acestei familii, de aceea, considerând-ul in-
teresant, prezentãm un fragmet dintr-un studiu onomastic, unde, printre altele,
se relateazã cã în localitatea Belinþ din Banatul românesc, Gherga este cel mai
frecvent nume de familie, consemnat încã în anul 1779. Mai departe se
menþioneazã cã la purtãtorii acestui nume, existã tradiþia cã au venit din Gher-
gani(12). Ar fi posibil ca ºi familiile Gherga din Voivodina, sã aibã aceeaºi
origine localã, iar ca o ipotezã mai îndrãzneaþã, dar destul de verosimilã, ar fi
aceea cã familiile Gherga, în pãrþile noastre, au venit din Belinþ, iar dupã tra-
diþie din originare din Ghergani.
Unul dintre numele dispãrute din Voivodina este ºi GHERMAN, care a
fost consemnat la Nicolinþ. Ghermãneºti, localitatea care aparþine judeþului
Vaslui, este numele asemãnãtor cu al patronimului Gherman, care ne
aminteºte de numele popular al sãrbãtori ,,Ghermãn”, ziua numitã ,,de
trãznet” când e interzis sã se lucreze. mai cu seamã, la munca câmpului.
GIBAN este un patronim înregistrat în Voivodina, la Straja, Nicolinþ ºi
Vârºeþ (familia domiciliatã din Nicolinþ). În România existã localitate al cãrui
nume este asemãnãtor cu numele patronimului. Este vorba de aºezarea,
Goleºti din judeþul Argeº (Þara Româneascã), la circa 10 kilometri îndepãr-
tare de oraºul Piteºti. Altã localitate cu numele similar (Goleºti) aparþine ju-
deþului Vrancea, la cinci kilometri de oraºul Focºani.
Numele de familie GIULA, este foarte rar în Voivodina, fiind consemnat
doar la Satu Nou ºi Vladimirovaþ. Patronimul este identic cu numele localitãþii
Giula din judeþul Cluj (Transilvania), în apropierea oraºului Cluj. Amintim cã
ºi în Ungaria existã localitate cu numele similar, Gyula, centru cultural al
românilor din þara respectivã.
Patronimul GIURA, a fost consemnat la Uzdin, Vladimirovaþ ºi Alibunar
(familia prof. Pavel Giura originar din Uzdin). Provenienþa acestui nume este
determinatã, fiind vorba de numele slav Ðuro, dar Giura este ºi denumirea lo-
calitãþii care aparþine judeþului Mehedinþi (Oltenia), în apropierea oraºului
Strehaia.
GIURGI(U), este nume consemnat în Voivodina, doar în localitãþile Torac
ºi Iancov Most. Patronimul se potriveºte cu numele personal bulgãresc Ðurðo,
dar îi corespunde ºi numele oraºului Giurgiu, din judeþul cu acelaºi nume
79
(Þara Româneascã). De altfel, localitatea Giurgiu, este cunoscut port la
Dunãre, unde domnitorul Mircea cel Bãtrân, în anul 1402 a construit cetatea
denumitã Giurgiu.
Numele de familie GLANDA a fost consemnat în localitãþile Satu Nou,
Vladimirovaþ ºi Seleuº (familia originarã din Vladimirovaþ). Patronimul re-
spectiv, nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind dispãrut în România, sau
pur ºi simplu, nu a fost înregistrat de anchetatori. Existã o explicaþie a proveni-
enþei acestui patronim care spune cã ar proveni de la ,,glandã” = organ de orig-
ine epitelialã (dupã Dicþionarul limbi române moderne, anul 1958). Dar, ar fi
posibil ca acestui patronim, sã-i corespundã numele localitãþii Gladna
Românã din judeþul Timiº (Gladna cu literele inversate).
GOGOª, este un nume rar în Voivodina fiind consemnat doar la Deliblata
ºi Nicolinþ. Provenienþa este clarã, descoperind-o chiar numele, dar în
România existã în judeþul Mehedinþi localitate cu numele identic, care se
numeºte Gogoºu, învecinatã cu Burla Mare ºi Gruia, nu departe de Dunãre ºi
hidrocentrala Porþile de Fier II.
Un nume interesant care a fost consemnat la români din Voivodina este
GOIA, fiind similar cu numele reputatului pictor, cu renume mondial. Se
spune cã poate sã provinã de la Gheorghe fiind un hipocoristic al acestui nume
personal. Dar poate sã aibã ºi altã provenienþã, eventul de la un cuvânt din
lexicul slav. Totuºi, este interesant cã în judeþul Argeº existã localitate denu-
mitã Goia, din apropierea oraºului Costeºti.
GOLEA, a fost notat doar la Vladimirovaþ (Voivodina), ºi este nume foarte
rar în pãrþile noastre. În România, în judeþul Argeº, existã localitate su denu-
mirea identicã cu a patronimului, fiind vorba de Goleºti, aºezare amplasatã la
circa 10 kilometri de oraºul Piteºti. Altã localitate cu numele similar (Goleºti)
aparþine judeþului Vrancea, la cinci kilometri îndepãrtare de oraºul Focºani.
Numele de familie GROSU, în Voivodina a fost consemnat la Ecica,
Uzdin, Nicolinþ ºi Vladimirovaþ. Acest nume îl poartã mai multe localitãþi din
România. Astfel, amintim aºezãrile cu acest nume din judeþele Alba, Hune-
doara, Argeº, Bihor, Maramueº ºi Timiº (localitatea Groºi din acest judeþ este
amplasatã în apropierea oraºului Lugoj).
Patronimul GROZA a fost notat în mai multe localitãþi din Voivodina:
Locve, Ecica, Uzdin, Mãrghita, Coºtei, Alibunar ( în anul 1896 au fost notate 3
familii, actualmente fiind dispãrut), Nicolinþ, Mesici, Iabuca ºi Seleuº (notat
ca dispãrut, într-o perioadã aici era domiciliatã Leana Groza, originarã din
Alibunar). Patronimul respectiv este asemãnãtor cu numele localitãþii
Grozeºti din judeþul Vaslui, pe malul stâng al Prutului.
80
 Numele de familie GRUIA a fost consemnat în Voivodina, în trei local-
itãþi: Torac, Sutiesca ºi Sãlciþa. Provine de la numele slav Gruio sau de la
,,grui” = cocor. Dar, patronimul acesta este identic cu numele localitãþii Gruia
din judeþul Mehedinþi, amplasat nu departe de hidrocentrala Porþile de Fier II.
GRUIÞA, este nume înregistrat în douã localitãþi din Voivodina: Marcovãþ
ºi Alibunar (în anul 1896 au existat douã familii iar dupã anul 1999, familia fi-
ind plecatã în strãinãtate, se considerã dispãrutã). Poate sã provinã de la un
nume de persoanã, dar patronimul acesta este identic cu numele localitãþi din
România, denumitã Gruiþa din judeþul Dolj (Oltenia), din apropierea oraºului
Craiova.
La Vlaicovãþ, Oreºaþ ºi Cuvin (Voivodina ) a fost consemnat patronimul
GUGA. Se potriveºte cu bulgãrescul Guga dar iar corespunde ºi numele to-
ponimic Guga (dupã Dicþionarul lui Iordan). De altfel, localitatea Guga
aparþine judeþului Cluj (Transilvania), învecinatã cu aºezarea Gostila ºi
Rugãºeºti. Interesant, numele localitãþii Vigard din regiunea Hunedoara, în
anul 1345 a fost Guga (Pass Guga ...), nume identic cu al patronimului care ne
intereseazã.
Numele de familie IACOB(ESCU), a fost consemnat în localitãþile Torac,
Iablanca, Biserica Albã, Alibunar, ºi Locve (a fost consemnatã forma Iaco-
bescu). Cert este cã numele provine de la cuoscutul nume biblic, dar în
România existã localitãþi denumite Iacobeni, nume asemãnãtor cu al patroni-
mului respectiv. Amintim una dintre localitãþile cu aceastã denumire, Iacobeni
din judeþul Braºov, care apare atestatã documentar în anul 1309 ca Villa Jacobi
iar în anul 1532 ca Jacobsdorf.
Un nume foarte rar în Voivoidna este IGNAT care a fost notat doar la Nico-
linþ. Provine de la nume de persoanã, dar patronimul este asemãnãtor cu
Ignãteºti, localitate din judeþul Alba (Transilvania), în apropierea aºezãrii
Abrud.
Patronimele ILIA sau ILIESCU, au fost consemnate în localitãþile Satu
Nou, Coºtei, Deliblata ºi Ovcea ( cu forma Iliescu). Ca ºi numele precedent,
provine de la nume de persoanã, dar patronimele sunt identice sau
asemãnãtoare cu numele localitãþilor Ilieºti ºi Ilia (Ilia, aparþine judeþului
Hunedoara).
Numele de familie IONAªCU, a fost consemnatt în urmãtoarele localitãþi
din Voivodina: Uzdin,Coºtei ºi Iablanca. Cert este cã i se potriveºte numele de
persoanã, dar în România existã în judeþul Teleorman (Þara Româneascã), lo-
calitatea Ionaºcu, nume care este identic cu patronimul care ne intereseazã.

81
 Patronimul IRIMIA, este rar în Voivodina, consemnat la Marcovãþ ºi
Voivodinþ. Ar putea sã provinã de la nume de persoanã, dar patronimul se po-
triveºte ºi cu numele localitãþilor Irimeºti din judeþele Prahova ºi Vâlcea.
În localitãþile din Voivodina: Straja, Iancov Most, Sutiesca ºi Grebenaþ a
fost înregistrat numele de familie ISAC. Provine de la cunoscutul nume biblic,
dar noi am notat în România nume de localitate identic cu patronimul acesta.
Este vorba de Isaci, aºezare care aparþine judeþului Olt din apropierea oraºului
Piteºti.
Un patronim foarte rar întâlnit în Voivodina este IURESCU, fiind notat
doar la Ecica. Acestui nume de familie îi corespunde numele localitãþii Iureºti
din judeþul Botoºani, învecinat cu localitãþile Gârbeºti ºi Lunca, nu departe de
oraºul Botoºani.
Patronimele IVAN(OV) ºi IVÃNESCU au foat consemnate în câteva lo-
calitãþi din Voivodina: Voivodinþ, Seleuº, Vladimirovaþ, Maramorac,
Srediºtea Micã, Mesici ºi Deliblata (a fost înregistratã forma Ivãnescu). Poate
provenii de la numele rusesc Ivan, dar existã în Romãnia, nume toponimic
Ivanu iar noi am notat mai multe localitãþi cu numele asemãntor cu patroni-
mul. Astfel, amimtim localitatea Ivãneºti din judeþul Ialomiþa (Þara Românea-
scã), aproape de oraºul Slobozia. Localitate cu numele similar se gãseºte ºi în
judeþul Vaslui, iar în judeþul Neamþ, nu departe de oraºul Gheorgheni, existã
localitate denumitã Ivaneº, care în anul 1734 se numea Ivan(to) fiind un cãtun.
Despre localitatea Ivãneºti din judeþul Mureº, am gãsit date care ne spun cã a
fost consemnatã în anul 1687 ca Kebel-Szent Ivan(13), nume, identic cu pa-
tronimul Ivan.
JIAN(U), este un nume rar în Voivodina, înregistrat în localitãþile
Voivodinþ, Sãlciþa ºi Alibunar ( este vorba de numele dispãrut, al avocatului
Ioan Jianu, care ºi-a notat numele ca Jianu cu toate cã in registrele nou-
nãscuþilor din perioad, dupã 1848, numele de familie a fost notat ca Gian(u),
iar mai târziu, în anul 1896 în Monografia Alibunarului a lui Petriºor, a fost
consemnat ca Gian. N-am avut posibilitatea sã cercetãm matriculile mai
vechi, cele care erau înainte de anul 1848, ele fiind arse, chiar în anul amintit).
Patronimul Jian(u) este identic cu numele localitãþii Jiana, din judeþul Me-
hedinþi (Oltenia), în apropierea oraºului Drobeta-Turnu Severin. De altfel, în
Dicþionarul lui Iordan, se relateazã cã conform acestui nume de familie este
numele toponimic Jianu dar ºi Jii de la care ar putea sã provinã numele de
familie Jian.
În cele ce urmeazã, prezentãm un nume interesant ºi foarte rar din Voivo-
dina, fiind vorba de JUCU care a fost notat doar în localitatea Srediºtea Micã.
82
Interesant în România, am înregistrat o localitate cu numele identic cu cel al
patronimului, Jucu de Sus din judeþul Cluj (Transilvania).
Numele de familie JURCA ºi JURCHIÞÃ, au fost consemnate la Iancov
Most, Torac ( pe lângã numele Jurca a fost consemnat ºi Jurchiþã), Râtiºor,
Coºtei, Voivodinþ, Grebenaþ, Vlaicovãþ, Sãlciþa ºi Vârºeþ. Poate proveni de la
un nume unguresc sau bulgãresc, dar patronimul este identic cu numele local-
itãþii Jurca din judeþul Cluj. Amitim, încã o localitate cu numele asemãnãtor:
Jurconi din Banatul românesc.
Patronimele LAZA ºi LAZI au fost consemnate în urmãtoarele localitãþi
din Voivodina. Coºtei, Voivodinþ, Seleuº, Alibunar (actualmente dispãrut, fi-
ind pãstrat doar ca numele de fatã al juristei Mãrioara Oalge nãscutã Laza),
Novi Sad (familia reputatului solist vocal Ion Laza, originar din Seleuº) ºi To-
rac (notat cu forma Lazi). Poate sã provinã de la numele biblic Lazãr, dar în
România existã ºi localitãþi cu numele identic cu al patronimului. Laza, aºez-
are ce aparþine judeþului Iaºi, învecinatã cu localitatea Savca.
LAZÃR, este acelaºi patronim ca ºi cele precedente, eventual provenind
de la numele biblic. A fost consemnat în Voivodina la Satu Nou, Marcovãþ,
Ovcea, Biserica Albã, Jamu Mic ºi Iabuca. Numele de familie mai este identic
cu numele localitãþi Lazuri (România) care aparþine judeþului Satu Mare fiind
atestatã în anul 1284 ca Villa Lazer, iar în anul 1350 ca Ladzar, numele aceºtia
vechi fiind identice cu patronimul Lazãr.
Numele de familie LÃDAN a fost notat în trei localitãþi din Voivodina:
Coºtei, Voivodinþ ºi Iablanca. Interesant, în România am notat localitate cu nu-
mele asemãnãtor denumitã Lãdeºti din judeþul Vâlcea, pe malul drep al râululi
Olteþ.
Patronimul LÃZÃREAN, este destul de rar în Voivodina, fiind consemnat
doar la Bariþe ºi Panciova (amintim familia ziaristului Simeon Lãzãrean,
originarã din Bariþe). Este posibil sã provinã de la numele biblic Lazãr, dar ar
putea sã-i corespundã ºi un nume de localitate fiindcã este format cu sufixul
,,an” care ne aratã originea localã. Dacã am acceptat aceastã ipotezã, atunci
originea localã strãveche ar putea fi localitatea Lãzãreºti din judeþul Harghita
care încã în anul 1576 a fost atestat ca Lazar falva. Cu toate cã constataþia no-
astrã este încã în faza presupunerilor, purtãtori numelui Lãzãrean, puteau sa-ºi
primeascã numele de la Lazar, vechea localitate din Ardeal.
Numele de familie LELEA este caracteristic pentru localitatea Torac, dar
în Voivodina, a fost notat ºi în Satu Nou, Ecica, Vârºeþ (amintim familia prof.
dr. Ion Lelea, originarã din Torac), Zrenianin (amintim familia dr.veterinar
Horea Lelea originar din Torac de unde o familie Lelea, este domiciliatã ºi în
83
Belgrad). Se spune cã patronimul respectiv ar provenii de la ,,lele” sau Lelis
nume grecesc. Existã în România ºi localitate cu numele asemãnãtor Leleasca
din judeþul Olt, dar acestui patronim iar corespunde ºi numele localitãþilor
(douã), Leleºti din judeþele Gorj ºi Bihor.
Unul dintre numele dispãrute din Voivodina este LIGHEZAN, care a fost
consemnat la Doloave ºi Alibunar. Nu putem afirma cu certitudine, dar se prea
poate, ca acest patronim sã provinã de la numele localitãþii Lighet, atestatã în
anul 1828, fiind cãtun al satului Pãdureni din Banatul românesc, notat în
vechiul calendar din anul 1900 ca aparþinând tractului Mehedinþi. În Dicþiona-
rul lui Iordan se spune cã poate sã provinã de la numele de persoanã polonez
Ligieza sau Lighezinski.
LOTREAN, nume de familie din Voivodina, a fost consemnat la Râtiºor,
Nicolinþ, Jamu Mic, Iabuca ºi Locve. Probabil provine de la toponimul Lotru
(existã muntele Lotru), dar în România existã localitate cu numele
asemãnãtor, Lotrioara din judeþul Sibiu.
Patronimul LUNGU a fost înregistrat la Grebenaþ, Cuvin, Sãlciþa ºi Seleuº
(astãzi numele e dispãrut). Cert este cã numele provine dela ,,lung”, dar în
România existã mai multe localitãþi care au numele asemãnãtor ca al patroni-
mului, cum sunt: Lungani din judeþul Iaºi, Lungeºti din judeþul Vaslui ºi Lun-
guleþu din judeþul Dâmboviþa.
Un nume de familie rar din Voivodina este LUPªA, fiind consemnat doar
la Deliblata. S-ar putea sã provinã de la ,,lup”, dar noi am notat în România, lo-
calitate cu numele identic: Lupºa din judeþul Alba (Transilvania) la circa l5
kilometri îndepãrtat de oraºul Câmpeni. În judeþul Cluj existã localitate cu
nume asemãnãtor, Lupºanu.
MANCIU, este un nume frecvent în Voivodina, notat în urmãtoarele local-
itãþi: Bariþe, Coºtei, Grebenaþ, Seleuº, Vârºeþ ( amintim douã familii domicili-
ate din Seleuº, a lui Traian ºi Viorel Manciu ºi familia prof. Petru Manciu
originarã din Sãlciþa), Alibunar ( numele a existat în trecut dar pe parcurs a
dispãrut, iar în anul 1974 aici s-a domiciliat familia lui Ion ºi Cornel Manciu
din Nicolinþ), Nicolinþ, Vladimirovaþ, Deliblata, Cuvin, Jamu Mic ºi Sãlciþa.
Ar putea sã provinã de la numele bulgar Manèo, dar poate sã-i corespundã ºi
numele toponimic Manciul. Noi n-am gãsit acest toponim, dar în România ex-
istã localitatea denumitã Muncel, din apropierea oraºului Zalãu, care în anul
1560 a fost atestatã ca Mancsul. Acest nume vechi este identic cu al patroni-
mului Manciu. De altfel, în România existã ºi localitate cu numele
asemãnãtor, Mancioiu din judeþul Argeº, în apropierea oraºului Râmnicu Vâl-
cea.
84
 Patronimele MARCU ºi MARCOV, au fost notate, în Voivodina, la Satu
Nou, Iancov Most, Torac, Râtiºor, Coºtei, Grebenaþ ºi Doloave. Cert este cã
provin de la nume de persoanã, dar îi corespunde ºi numele de localitate Marca
(forma femininã a lui Marcu) din judeþul Salaj (Transilvania) care are nume
identic cu al patronimului respectiv.
Patronimele MARIN, MARINA, MARINOV ºi MÃRIN, sunt aceliaºi,
provenind de la numele de persoanã Marin. Numele, cu forma Marina este
caracteristic pentru localitatea Seleuº ( numãrul mare de familii este împãrþit
dupã supranume dintre care amintim: Lupu, Constangin, Mãrinoni, Iosifmãr-
inã, Vãsâlãmãrinã, Moisãmãrinã, Laiemãrinã, Poamã, Mãrcin, Daba ºi To-
mamãrinã), dar a fost cosemnat cu forma resperctivã sau altã variantã ºi în
Satu Nou, Râtiºor, Coºtei, Voivodinþ, Alibunar (amintim familia lui Marinel
Marina originar din Seleuº), Nicolinþ, Doloave, Vârºeþ (amintim familia pirc-
torului Petru Marina originar din Seleuº), Panciova (amintim familiile econo-
mistului Lucian, a regretatului inginer Ioniþã ºi a lui Ion Marina, originare din
Seleuº), ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului Lucian Marina originar din
Vârºeþ-Voivodinþ, purtãtoarea acestui nume Zina Marina originarã din Seleuº
ºi purtãtoarea acestui patronim ca nume de fatã, poeta Felicia Marina-
Munteanu, a cãrei tatã este originar din Seleuº).
Noi am consemnat douã localitãþi în România care sunt asemãnãtoare cu
numele patronimului respectiv. Este vorba de localitatea Marin din judeþul Sa-
laj ºi Marineºti din judeþul Gorj, în apropierea oraºului Filiaºi.
Numele de familie MARTIN(OV), a fost consemnat în cãteva localitãþi
din Voivodina: Iancov Most, Torac, Srediºtea Micã, Biserica Albã, Vârºeþ (fa-
milia învãþãtorului Chentã Martin originar din Torac), Satu Nou, Alibunar ºi
Doloave. Patronimul este identic cu numele localitãþii Martin, vechea denu-
mire a localitãþii Berzunti din judeþul Bacãu, România.
MATEIAª, este un patronim rar din Voivodina fiind înregistrat doar la Ni-
colinþ ºi Satu Nou. Ca ºi numele precedent, se pare cã provine de la nume de
persoanã, cu toate cã în România, am notat localitatea cu numele identic
Mateiaº, din judeþul Braºov, învecinat cu localitãþile Racoº ºi Ungra.
Numele de familie MATEI, a fost consemnat în Nicolinþ, Deliblata ºi
Vârºeþ (amintim familia prof. Ion Matei,originarã din Nicolinþ). Poate sã
provinã de la cunoscutul nume biblic, dar noi am înregistrat în România locali-
tate cu numele identic: Matei, care aparþine judeþului Bisatriþa-Nãsãud, în-
vecinatã cu aºezarea Corvineºti. În judeþul Botoºani existã localitate cu nu-
mele asemãnãtor: Mateieni.

85
 Un patronim, care se include printre cele rare, notate în Voivodina este
MAXA, fiind înregistrat doar la Vladimirovaþ ºi Deliblata. În România existã
localitãþi a cãror nume este asemãnãtor cu al patronimului în cauzã. Este vorba
de Maxineni din judeþul Brãila.
Un alt nume rar din Voivodina este ºi MÂRZA, fiind consemnat doar la
Satu Nou. Interesant, la Alibunar am notat un supranume ,,a lui Mârza”, a
cãrui purtãtor a fost Iovan Stângu. Mârza este ºi numele unei localitãþi din
România, din judeþul Dolj, învecinatã cu localitatea Mãrãcinele.
Numele de familie MIC, MICA ºi MICU, sunt aceliaºi, fiind consemnate
în mai multe localitãþi din Voivodina: Satu Nou (amintim familia ziaristului,
poetului ºi publicistului Valentin Mic), Torac, Iabuca ºi Srediºtea Micã (aici au
fost notate variantele numelui, Mica ºi Micu ca dispãrute).
Deja, la prima vedere, se poate observa de unde provine acest nume, dar fi-
indcã noi notãm ºi nume identice sau asemãnãtoare de localitãþi din România,
amitim aºezarea denumitã Muntele Mic din judeþul Caraº-Severin, nu departe
de oraºul Caransebeº. Pe muntele denumit Mic (muntele Mic), existã locali-
tatea Mica care aparþine judeþului Mureº (Transilvania). În judeþul Satu Mare
existã localitate denumitã Micula (cu tema ,,Mic”) iar localitatea V.V.De-
lavrancea, înainte a fost numitã Satu Mic.
MICLÃU(ª), a fost consemnat la Uzdin, Marcovãþ, Râtiºor, Vârºeþ ºi Vla-
dimirovaþ. Numele de familie este asemãnãtor cu al localitãþii Miclãuºeni, din
judeþul Iaºi (Moldova), învecinatã cu Mirceºti, pe malul stâng al Siretului.
Numele de familie MICLEA, este caracteristic pentru localitatea Seleuº,
unde este destul de frecvent ( numele de familie l-am consemnat într-o anchetã
întreprinsã pe teren, în anul 1984, notând 11 familii împãrþite dupã supra-
nume: 5 familii poreclite Micloni, Pispilocu, Penþa, 2 Giurgioni, Acsân ºi
Tâtã). Patronimul a fost consemnat ºi în alte localitãþi din Voivodina: Nicolinþ,
Uzdin, Sutiesca, Mãrghita, Vladimirovaþ ºi Vârºeþ (amintim familia doctoru-
lui Iosif Miclea originar din Seleuº). De altfel, în Dicþionarul lui Iordan, se re-
lateazã cã ar putea proveni de la ,,Mikloº” nume personal unguresc, dar
asemãnãtor cu numele de familie este numele localitãþii Micleºti din judeþul
Vaslui (Moldova). Cu acelaºi nume de localitate este asemãnãtor ºi patronimul
MICLESCU, notat la Nicolinþ, Alibunar, Seleuº (purtãtorul originar din Ni-
colinþ). ºi Grebenaþ.
Patronimul MIHAI(LOV-ICI), a fost consemnat în Voivodina, în local-
itãþile: Satu Nou, Locve, Bariþe, Alibunar (forma Mihailovici), Doloave, Deli-
blata ºi Marcovãþ. Cert este de unde ar putea sã provinã patronimul dar el este

86
asemãnãtor cu mai multe localitãþi formate prin rãdãcinacu comunã ,,Mihai”.
Amintim unele dintre ele cum sunt cele denumite, Mihãieºti din judeþele
Argeº, Vâlcea, Hunedoara ºi Suceava, ºi Mihãieni din judeþul Satu Mare.
Amintim ºi câteva localitãþi cu nume compuse: Mihai Bravu din judeþul Giur-
giu ºi mai multe localitãþi numite Mihai Viteazu din judeþele Cluj, Maramureº,
Teleorman etc.
Se pare cã în Voivodina, numele de familie MILOª, este caracteristic pen-
tru Alibunar ºi Sutiesca. Astfel, cercetãrile noastre ne aratã cã, acest patronim,
în anul 1896, la Alibunar, a fost purtat chiar de 17 familii, numãrul lor
reducându-se, în zilele noastre, doar la trei. Pe lângã localitãþile amintite, acest
nume a fost consemnat la Iancov Most, Torac ºi Bariþe. Se pare cã ar proveni
de la numele de persoanã. Totuºi noi cercetând nume de localitãþi din România
am notat una cu numele asemãnãtor: Miloºeºti din judeþul Ialomiþa, învecinatã
cu localitatea Padina, nu departe de oraºul Slobozia.
Patronimul MINDA, a fost înregistrat în localitãþile Bariþe, Coºtei,
Voivodinþ ºi Nicolinþ. Acest nume de familie nu figureazã în Dicþionarul lui
Iordan, dar despre numele Mindo(ianu), se spune cã ar proveni de la numele
bulgar Mindo(v). Noi am notat în România localitãþi cu nume identic: Minda
Mare ºi Minda Micã.
MINEA, a fost consemnat la Torac, Iancov Most, Seleuº (astãzi dispãrut),
Omoliþa ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului Roman Minea,originar din
Iancov Most). De altfel, despre acest patronim, se spune cã ar proveni de la
nume bulgar sau rus Mino. sau de la ,,minã” cu sufixul ,,ea”. Desigur cã o re-
laþie existã între acest patronim ºi numele localitãþii Minead (Minea cu sufixul
,,d” caracteristic pentru unguri). Localitatea Minead aparþine judeþului Arad,
din apropierea oraºului Sebiº.
Patronimul MIRCEA, a fost înregistrat în Voivodina, în localitãþile:
Uzdin, Bariþe, Alibunar, Seleuº, Nicolinþ ºi Deliblata (cu forma Mercea). Cã
provine de la numele de persoanã, nu trebue sã explicãm, totuºi, iatã câteva
nume de localitãþi identice sau asemãnãtoare cu numele patronimului:
Mirceºti localitãþii care aparþin judeþelor Iaºi, Vâlcea ºi Vaslui, apoi Mircea
Vodã din judeþele Braºov, Constanþa etc.
În continuare vã prezentãm trei patronime care sunt aceliaºi, dar se difer-
enþiazã dupã formã: MOISA, MOISÃ ºi MOISE. Cele mai multe sunt con-
semnat cu grafia Moise ºi aceea în urmãtoarele localitãþi: Torac, Marcovãþ,
Coºtei, Alibunar (actualmente este dispãrut), Deliblata, Omoliþa ºi Vârºeþ
(amintim familia ziaristului Nicolae Moise, originarã din Marcovãþ). Patroni-
mul cu grafia Moisã a fost notat la Ecica iar ca Moisa la Deliblata. Provine de
87
la cunoscutul nume biblic, iar localitatea din România, Moise(i) este identicã
la nume cu cel al patronimului (,,i” la Moisei este sufix unguresc). De altfel, lo-
calitatea amintitã aparþine judeþului Maramureº din Transilvania.
Patronimul MOLDOVAN, a fost consemnat doar în douã localitãþi din
Voivodina: Uzdin ºi Cuvin. Probabil cã provine de la originea etnicã ,,moldo-
van”. Noi am înregistrat ºi unele localitãþi cu numele asemãnãtoare cu patroni-
mul, dintre care amintim: Moldoveni din judeþul Neamþ (Moldova),
Moldoveneºti din judeþul Cluj (Transilvania), Moldoviþa din judeþul Suceava
(Moldova), Moldova Nouã ºi Veche din Banatul românesc etc.
Un nume destul de neobiºnuit ºi rar din Voivodina, este MORUN. A fost
înregistrat doar în localitãþile Grebenaþ ºi Coºtei. Se spune cã ar proveni de la
,,morun” = om cu pãrul roºu sau peºtele morun. În România am notat locali-
tatea care este asemãnãtoare la nume cu patronimul respectiv: Moruneºti din
judeþil Olt, în apropierea oraºului Slatina.
Numele de familie MOªESCU, a fost notat în Voivodina, la Iancov Most,
Torac, Sutiesca, Mãrghta ºi Clec. Numele poate sã provinã de la ,,moº” dar îi
corespunde ºi aºezarea Moºeºti din judeþul Buzãu, al cãrei nume este
asemãnãtor cu patronimul care ne intereseazã.
Unul dintre cele mai frecvente patronime din Voivodina este MUN-
TEAN(U) cu variantele MUNCEAN ºi MUNCIAN. A fost consemnat în
urmãtoarele localitãþi: Satu Nou, Locve, Uzdin, Bariþe, Mãrghita, Marcovãþ,
Coºtei, Seleuº, Alibunar, Nicolinþ, Vladimirovaþ, Doloave, Maramorac, Vlai-
covãþ, Jamu Mic, Srediºtea Micã, Mesici, Oreºaþ, Glogoni, Panciova, Torac,
Vârºeþ, Zrenianin, Novi Sad (amintim familiile ziaristului ºi scriitorului Teo-
dor Munteanu ºi a med.vet. Rancu Muncian, originare din Torac. Desigur,
acest patronim provine de la ,,muntean” apartenentul regiunii muntoase sau de
la numele regiunii istorice Muntenia. Dar, cum am mai menþionat, pe noi ne
intereseazã ºi localitãþile cu numele asemãnãtoare patronimului respectiv. De
aceea, amintim localitatea Munteneºti sau toponimul Munteanu, din
România. Iatã douã localitãþi cu numele compuse care sunt asemãnãtoare la
nume cu Munteanu: Muntele Bãiºorii din judeþul Cluj ºi Muntele Mic din ju-
deþul Caraº-Severin. Bineînþeles, în România, mai sunt ºi alte localitãþi cu nu-
mele asemãnãtor cu Munteanu, dar noi le-am prezentat doar pe cele prece-
dente.
Un nume de familie consemnat în Voivodina, cu diverse forme, este
MUREªAN (cu variantele MOROªAN ºi MURIªAN). Patronimul a fost în-
registrat la Alibunar, Vlaicovãþ, Jamu Mic, Maramorac, Satu Nou ºi Locve (în
ultimele douã localitãþi a fost notatã forma Moroºan, în Locve (fiind consem-
88
nat în anul 1786)(14). Cert este cã patronimul îºi datoreazã denumirea,
Mureºului sau Moroºului, cum îi spun alte naþiuni, ori regiunii din preajma
acestui râu. Totuºi este interesant sã amintim cã în România, existã nume de
localitãþi care se potrivesc cu patronimul. Noi amintim unele dintre ele, dupã
cum urmeazã: Mureºeni din judeþul Mureº (Transilvania), Mureºenii de
Câmpie din judeþul Cluj (Transilvania) º.a.m.d.
Patronimul MURGU, a fost consemnat la Torac, Seleuº (actualmente
dispãrut), Alibunar ºi Vladimirovaþ. Eventual, provine de la ,,murg” dar noi
am notat, în România mai multe localitãþi cu numele care se potriveºte lui
Murgu. Astfel, în judeþul Buzãu existã localitate denumitã Murgeºti, apoi
Murgeni din judeþul Vaslui ºi Murga ºi, aºezare ce aparþine judeþului Dolj.
Un nume românesc, rar întâlnit în Voivodina este MUSCAN, consemnat la
Vladimirovaþ, Vlaicovãþ ºi Iabuca. Se spune cã ar putea proveni de la ,,mus-
can” varianta lui muscal dar este conform ºi cu numele toponimic Muscani
(dupã Dicþionarul lui Iordan). Localitãþile din România, Musculeºti din ju-
deþul Gorj ºi Muscel din judeþul Buzãu, au numele asemãnãtor cu Muscan.
Ca ºi numele precedent ºi MUªA este un nume foarte rar în Voivodina, fi-
ind înregistrat doar în localitatea Râtiºor. Ar putea proveni de la numele bulgar
Muºa dar îi corespunde ºi numele toponimic Muºa (Mare). Noi am notat în
România douã localitãþi care au numele asemãnãtor cu Muºa: Muºãteºti din
judeþul Gorj ºi Muºata care aparþine judeþului Vaslui.
NAN(U), a fost înregistrat în localitãþile Iancov Most (forma Nan) ºi
Ovcea. S-ar putea sã provinã de la Nano, nume bulgar, dar patronimul este
identic ºi cu Nana, localitate din România care aparþine judeþului Cãlãraº,
amplasatã la numai circa 30 de kilometri de capitala Bucureºti.
Numele de familie NANDREA, este rar în Voivodina, notat doar la Straja.
Ar proveni de la ,,tânãr poznaº”, dar este ºi identic cu Nandra localitatea din
judeþul Hunedoar ori Nandru din judeþul Mureº.
Unul dintre patronimele mai puþin frecvente în Voivodina este ºi NEA-
GOIE, fiind înregistrat doar în localitatea Râtiºor. S-ar putea sã provinã de la
nume personal slav Neagoj dar iar corespunde ºi numele toponimic Neagoe.
Patronimul care ne intereseazã, are numele asemãnãtor cu numele unor lo-
calitãþi, pe care noi le-am notat în România. Amintim urmãtoarele: Negoi din
judeþul Dolj ºi Negoieºti (localitãþile cu acest nume aparþin judeþelor Bacãu,
Dolj, Gorj ºi Prahova).
Numele de familie NEAGU, la români din Voivodina a fost consemnat la
Vladimirovaþ, Grebenaþ ºi Seleuº (actualmente dispãrut). Se spune cã ar putea
sã provinã de la un nume de persoanã slav Neagulj, dar iar corespunde ºi to-
89
ponimul Neagu. Douã localitãþi din România sunt denumite Neguleºti (aparþin
judeþelor Bacãu ºi Neamþ), iar numele lor este asemãnãtor cu patronimul
Neagu.
În localitãþile voivodinene Satu Nou, Torac, Alibunar (amintim familia
prof.dr. Adrian Negru), Vladimirovaþ ºi Sãlciþa, a fost consemnat numele de
familie NEGRU. S-ar putea sã provinã de la ,,negru” , dar este interesant, mai
multe localitãþi din România sunt formate cu ,,Negru”, având numele
asemãnãtor cu al patronimului. Amintim câteva dintre ele: Negri din judeþul
Neamþ (Moldova), Negreºti Oaº din judeþul Satu Mare, Negru Vodã din ju-
deþul Constanþa etc. Cu numele identic, cu al patronimului este localitatea Ne-
gru, din apropierea Oraviþei (Banatul românesc), localitate cãrei în anul 1964
i-a fost schimbat numele în Grãdinari atestatã în anul 1552 ca Negher falva. Ar
fi posibil ca de aici sã provinã originea localã strãveche a purtãtorilor acestui
nume de familie.
Patronimul NISTOR, este frecvent în mai multe localitãþi din Voivodina,
fiind notat în urmãtoarele: Iancov Most, Torac, Bariþe, Mãrghita, Nicolinþ,
Clec, Srediºtea Micã, Mesici, Sãlciþa ºi Vârºeþ (amintim familia ziaristului Va-
leriu Nistor, originarã din Iancov Most). Probabil cã la baza acestui nume de
familie stã un nume calendaristic, dar iar corespunde ºi toponimul Nistor. Dar
ºi localitãþile Nistoreºti (România), din judeþele Constanþa, Prahova ºi
Vrancea, au nume asemãnãtor cu Nistor.
În unsprezece localitãþi din Voivodina, a fost consemnat numele de familie
NOVAC, ºi anume: Locve, Ecica, Sutieca, Marcovãþ, Râtiºor, Coºtei,
Voivodinþ, Deliblata, Mesici, Alibunar (actualmente dispãrut) ºi Iablanca.
Patronimul în cauzã se potriveºte cu numele de persoanã, dar este identic
cu Novac, localitate atestatã în anul 1433, actuala denumire fiindu-i Glim-
boca, sat din Banatul românesc, de pe Valea Bistriþe(România). ªi localitatea
Novaci din judeþul Gorj, are numele asemãnãtor cu numele patronimului.
OBREª(A), este un nume dispãrut din Voivodina, dar a fost consemnat în
localitatea Locve(15). Existã în România câteva localitãþi care au denumire
asemãnãtoare: Obreja din judeþele Alba, Gorj ºi Caraº-Severin (Banatul
românesc-localitatea din aceastã regiune a fost atestatã în anul 1588 ca Ob-
rezia, în 1636 ca Felso-Obresia iar în anul 1840 ca Obresha- nume identic cu
patronimul Obreºa).
Numele de familie OLAR(I-U), a fost consemnat în Voivodina, în mai
multe localitãþi: Grebenaþ, Alibunar (interesant, în aceastã localitate, unde evi-
dent, scade numãrul românilor, numãrul familiilor Olar(u) se majoreazã, în
1896 au fost notate patru familii iar în 1992, existã nouã, bineînþeles, cu mai
90
puþini membrii ca în urmã cu aproape un secol), Vladimirovaþ, Maramorac,
Cuvin, Biserica Albã ºi Novi Sad (amintim familia inginerului Pau Olaru).
Acest patronim poate sã provinã de la meseria ,,olar”, dar amintim cã în
România existã mai multe localitãþi cu numele similar: Olãreºti (toponime),
apoi aºezãri denumite Olari, care aparþin judeþelor Arad, Buzãu, Gorj, Olt ºi
Prahova. În judeþul Vâlcea o localitate se numeºte Olãreni, nume care se po-
triveºte patronimului Olaru.
Un nume caracteristic în Voivodina, pentru localitatea Uzdin este ONCIU,
care a fost consemnat ºi la Ovcea, Alibunar (amintim numele de familie al
economistului Sima Onciu originar din Uzdin), Vârºeþ (amintim numele de
familie al domnului Mihailo Onciu originar din Uzdin, care într-o perioadã a
fost domiciliat prin cãsnicie ºi la Seleuº) ºi Novi Sad (amintim numele de
familie al ziaristul Petru Onciu originar din Uzdin). De altfel, în România, lo-
calitatea care are numele identic cu al patronimului, este Onciu din judeþul
Vaslui în apropierea aºezãrii Bereºti ºi râului Slivna.
Patronimele OPRA, OPREA ºi OPREAN sunt asemãnãtoare, fiind con-
semnate în Voivodina, în urmãtoarele localitãþi: Iancov Most (cu forma
Oprean), Ovcea (Oprean), Bariþe, Mãrghita, Seleuº,Vârºeþ ( în cele patru lo-
calitãþi a fost notatã forma Oprea, iar la Vârºeþ amintim familia economistului
licenþiat Ionel Oprea care este originar din Seleuº), Nicolinþ ºi Deliblata (în ul-
timele douã localitãþi a fost notatã forma Opra). Provenienþa acestui patronim
ar putea fi ,,a opri”, sau vreun nume de persoanã dar noi considerãm cã-i core-
spunde ºi numele localitãþii Opreºti, care aparþine judeþului Argeº (Þara
Româneascã).
Un nume de familie rar în Voivodina este OPRIª, consemnat doar la
Uzdin. S-ar putea sã provinã de la ,,a opri”, cum este cazul la numele prece-
dent, dar iar corespunde ºi numele toponimic Opriºul sau Opriºeni. Noi am no-
tat în România, ºi localitatea Opriºor din judeþul Mehedinþi, nume care este
asemãnãtor cu patronimul Opriº.
Patronimul ORZA, a fost înregistrat la Torac, Iancov Most, Deliblata ºi
Novi Sad (amintim familia ziaristului Nicolae Orza originar din Iancov Most).
În privinþa originii acestui nume, se spune cã ar proveni de la ,,orz” dar iar co-
respunde toponimul Orzul sau Orzea. Noi am mai adãuga cã patronimul Orza
este asemãnãtor cu numele localitãþii Orzeºti din judeþul Gorj sau Orzeni din
judeþul Iaºi.
Numele de familie PANCARICEAN, este caracteristic pentru localitatea
Sutiesca, dar în Voivodina, a mai fost consemnat la Uzdin, Vârºeþ ( a fost notat
nume de familie originar din Sutiesca) ºi Bariþe (într-o perioadã purtãtorii nu-
91
melui Pancaricean au fost domiciliaþi ºi în Plandiºte). Interesant, patronimul
rerspectiv nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, fiind posibil sã nu existe în
România ori dacã ar exista atunci nu a fost descoperit de anchetatori. De altfel,
acest patronim prin forma lui, ar putea sã determine originea localã strãveche a
purtãtorilor. Totuºi, noi pânã în momentul de faþã, nu am descoperit localitate
care ar corespunde acestui patronim. Despre originea acestui patronim nu ne
comunicã aproape nimica nici tradiþia oralã, prin care totuºi am primit o infor-
maþie (de la Iancu Pancaricean din Sutiesca), care ne relateazã, cã într-o pe-
rioadã, în registrele bisericeºti, acest patronim se purta cu grafia Pãncãricean.
Tot domnul Iancu ne afirmã cã în localitate existã un microtoponim,
Pancheric. Noi amintim cã ºi în România, am notat localitate cu numele
asemãnãtor cu al patronimului Pancaricean, fiind vorba de aºezarea Panc din
judeþul Hunedoar (Transilvania).
Patronimul PANDUROV, este foarte rar în Voivodina, fiind consemnat la
Satu Nou. În localitatea cu pricina, trãiesc mai mulþi sârbi, care sunt angajaþi în
adminstraþia localã, de aceea presupunem cã acest patronim a fost format de
ei, fiind înainte Pandur(u) la care au adãugat sufixul sãrbesc ,,ov”. Dacã presu-
punerea noastã ar fi verosimilã, atunci patronimul acesta este identic cu nu-
mele localitãþii Panduru din judeþul Tulcea (Dobrogea), din apropierea
aºezãrii Babadag.
Un nume rar din Voivodina este ºi PARASCHIU, care a fost consemnat
doar la Coºtei. Se presupune cã provine de la nume de persoanã dar în
România, am înregistrat localitate cu numele asemãnãtor, Paraschiveºti din
judeþul Argeº.
La fel de rar ca ºi numele precedent, este patronimul PARDOS, fiind înreg-
istrat iarãºi la Coºtei. Este interesantã explicaþia din Dicþionarul lui Iordan re-
feritoare la originia acestui nume. Anume, se menþioneazã cã ar proveni de la
,,pardos” = panterã sau blanã de panterã, dar ar corespunde ºi numelui grec
Pardos ºi toponimului Pardoºii. Noi am notat localitate cu numele asemãnãtor
Partos din judeþul Timiº.
Numele de familie PÃCURAR(I-U), a fost notat în Voivodina, în
urmãtoarele localitãþi: Locve, Straja, Grebenaþ, Seleuº (numele este dispãrut,
purtãtorul lui a fost aici ginere în casã, din Locve), Alibunar (purtãtorul acestui
nume este din Locve), Vladimirovaþ (amintim familia colegul nostru de clasã
Roman - Ruzmarin Pãcurar), Bariþe ºi Râtiºor. Numele ar putea proveni de la
,,pãcurar”= cioban, dar noi amintim câteva localitãþi din România cu numele
asemãnãtor cu patronimul Pãcurar. Astfel, în judeþul Mureº, în apropierea
oraºului Târgu Mureº, existã localitatea denumitã Pãcureni iar judeþului
92
Vaslui îi aparþine localitatea Pãcurãreºti la fel cu numele asemãnãtor cu Pãcu-
rar.
Patronimul PÃIAN, a fost înregistrat doar în trei localitãþi din Voivodina ºi
anume: Seleuº, Alibunar ºi Vladimirovaþ. Se spune cã provine de la toponimul
Paia, dar în faza aceasta a cercetãrilor noastre nu am reuºit sã determinãm dar
este vorba de nume de localitate ºi unde ar fi amplasatã.
În cele ce urmeazã vã prezentãm trei patronime din Voivodina, care au
aceeaºi origine: PÃUN, PÃUNCU ºi PÃUNESCU. Astfel numele de familie
Pãunescu a fost consemnat la Torac ºi Alibunar (este vorba de fiul violonistu-
lui Nicolae Pãunescu originar dn Cuvin). Patronimul cu forma Pãun a fost no-
tat la Torac ºi Iancov Most iar forma Pãuncu a fost înregistratã doar la Grebe-
naþ. Interesant, în Dicþionarul lui Iordan care înregistreazã numele de familie
din România, lipseºte forma Pãuncu fiind omis de anchetatori, fiindcã o fami-
lie Pãuncu din Grebenaþ, este mai de mult domiciliatã în România, la Fãget.
Cert este cã patronimele provin de la numele de persoanã. Noi amintim doar
trei (cu toate cã e posibil sã fie mai multe), localitãþi din România care au nu-
mele identic sau asemãnãtor cu patronimele. Este vorba de Pãun localitate din
judeþul Botoºani (Moldova) ºi celelalte douã cu denumirea similarã, Pãuneºti
din judeþele Mehedinþi ºi Vrancea.
Un nume interesant ºi rar din fondul patronimelor româneºti din Voivodina
este PEICA fiind consemnat la Marcovãþ. Ar putea proveni de la nume
bulgãresc, dar noi am notat în România localitate cu numele asemãnãtor cu al
patronimului, fiind vorba de Peicani care aparþine judeþului Vaslui, în aprop-
ierea aºezãrii Bârlad.
Patronimul PERIAN, a fost consemnat doar la Vlaicovãþ (Voivodina). Ar
proveni de la toponimul Peri. Noi am notat în România localitate cu numele
asemãnãtor, Periam din judeþul Timiº.
În localitãþile Torac ºi Ecica a fost consemnat numele de familie PERIAT.
Probabil provine de la vreo poreclã, dar se potriveºte cu numele localitãþii
Perieþi din judeþul Ialomiþa la circa zece kilometri de oraºul Slobozia.
Numele de familie PERIN, a fost înregistrat în Voivodina în mai multe lo-
calitãþi: Vladimirovaþ, Ovcea, Iabuca ºi Glogoni. Interesant, nu figureazã în
Dicþionarul lui Iordan, ºi poate fi dispãrut în România, unde noi am notat nume
de localitate identic cu patronimul. Este vorba de localitatea Berini care în anul
1774 a fost numitã Perin, aparþinând districtului Ciacova, cercul Bârzavei din
Banatul românesc (J.J. Ehrler, Banatul de la origine pânã acum 1774,
pag.135).

93
 PETCU(Þ), a fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina: Uzdin,
Bariþe, Marcovãþ, Coºtei, Nicolinþ, Mesici, Iablanca, Vârºeþ ºi Torac (forma
Petcuþ). Se presupune cã provine de la numele bulgar Petko, dar acest nume de
familie se potriveºte cu numele localitãþii Petculeºti din judeþul Olt, din aprop-
ierea oraºului Drãgãºani.
Un nume foarte rar din Voivodina este PETRESCU, fiind consemnat doar
la Torac. Provine de la numele biblic, dar este aemãnãtor cu numele localitãþii
Petreºti din judeþul Satu Mare (Transilvania), sau cea cu numele similar, din
judeþul Dâmboviþa.
Numele de familie PETRªOR(U), a fost înregistrat la Doloave, Deliblata
ºi Alibunar (numele este demult dispãrut iar purtãtorul lui a fost învãþãtorul
Teodor Petriºoru, originar din San Paul de lângã Cluj, domiciliat ºi decedat în
Voivodina. Se spune cã ar putea sã provinã de la numele Petru. În România ex-
istã localitate care are numele identic cu al patronimului: Petriºoru din judeþul
Buzãu, în apropierea oraºului Râmnicu Sãrat.
Patronimul PETROV a fost consemnat în urmãtoarele localitãþi din
Voivodina: Locve, Doloave, Deliblata ºi Zrenianin (amintim familia lui Sava
Petrov originar din Deliblata). Poate sã provinã de la Petru cu sufixul sârbesc
,,ov” sau cum ne sugereazã Iordan, cã ar proveni de la numele de persoanã bul-
gar Petrov. În judeþul Maramureº, pe malul stâng al râului Viºãu, existã local-
ite cu numele identic, Petrova.
Printre numele rari din Voivodina se enumerã ºi PLOSCARIU, care a fost
înregistrat la Doloave. Poate sã provinã de la ,,ploscã”, dar iar corespunde ºi
numele toponimic Ploscari. Patronimul Ploscari este asemãnãtor cu numele
localitãþi Plosca din judeþul Teleorman.
POD este un nume de familie din Voivodina, care a fost înregistrat doar în
unele localitãþi din zona Alibunarului, cum sunt: Seleuº, Alibunar, Vladimiro-
vaþ ºi Nicolinþ. Cu aceastã formã patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui
Iordan dar existã Podan, despre care se spune cã provine de la numele toponi-
mic Podu. Noi am notat în România mai multe localitãþi care au nume
asemãnãtor cu patroniumul Pod. Astfel în judeþul Mehedinþi, aproape de Bãile
Herculane, existã localitatea Podeni, apoi Poduri ºi Podul Turcului sunt
aºezãri ce aparþine judeþului Bacãu, iar Podar aparþine judeþului Dolj.
În localitãþile din Voivodina: Straja, Marcovãþ, Ovcea; Vlaicovãþ ºi Vârºeþ
a fost consemnat numele Popescu care poate fi acelaºi cu Popa , dar existã, în
România nume toponimic Popescu, care este identic cu patroniumul care ne
intereseazã.

94
 Numele de familie POPI a fost înregistrat în urmãtorele localitãþi din
Voivodina: Iancov Most, Torac, Sutiesca ºi Vârºeþ( amintim familia prof.dr.
Gligor Popi originar din Torac). Se spune cã provine de la ,,popã” = preot, dar
interesant, în România a existat un sat Popi, identic cu numele respectiv.
Aºezarea a fost desfinþatã ºi înglobatã în actuala localitate Izvorul Rece din
comuna Vãideni, judeþul Vâlcea(15).
Patronimul POPIN a fost înregistrat la Nicolinþ, Vladimirovaþ, Panciova
ºi Alibunar (în ultimele trei localitãþi s-au domiciliat descendenþii aceleiaºi fa-
milii, originare din Nicolinþ). În Dicþioarul lui Iordan nu figureazã forma
Popin, dar existã numele Popina ºi se spune cã provine de la ,,popinã” =
movilã, dar se spune cã-i corespunde numele toponimic Popina. Localitate cu
numele respectiv, n-am descoperit în România, dar am notat-o în Bulgaria,
aºezarea Popina fiind amplasatã în apropierea frontierei cu România.
Numele de familie PUIA ºi PUIU au fost înregistrate, în Voivodina, la
Coºtei (cu forma Puiu), Uzdin ºi Jamu Mic. Probabil, provine de la ,,pui” dar
patronimul este asemãnãtor cu numele de localitate Puieºti din judeþul Vaslui.
Un patronim din Voivodina, caracteristic pentru localitatea Locve este
PURCAR, nume de familie care a fost consemnat ºi la Alibunar (familia
originarã din Seleuº, unde purtãtorul acestui nume, a venit din Locve), Seleuº
(purtãtorul numelui originar din Locve) ºi Vârºeþ. Provenienþa lui Purcar, nu
este greu de determinat dar în România existã localitate cu numele identic cu
al patronimului: Purcaru, sat din comuna Sauleºti, judeþul Gorj. Am notat ºi
localitate cu numele asemãnãtor: Purcãreni din regiunea Braºovului.
Patronimul RADAN, este foarte rar în Voivodina, fiind consemnat doar în
Jamul Mic. Probabil provine de la nume slav, dar comparându-l cu denumirile
unor localitãþi din România, am ajuns la concluzia cã i s-ar potrivi, fiind
asemãnãtoare, numirile mai multor aºezãri: Radeni din judeþul Neamþ respec-
tiv judeþul Vaslui, sau Radenii Vechi din Republica Moldova ori Radeana din
judeþul Bacãu.
RADOVANCEV este nume de familie caracteristic doar pentru localitatea
Satu Nou (Voivodina). Este posibil sã fi fost Radovan, provenind de la numele
de persoanã slav, cãruia i s-a adãugat sufixul sârbesc. În România existã locali-
tate denumitã Radovan din judeþul Dolj, care are numele asemãnãtor cu pa-
tronimul, cum este ºi Radovanu, numele localitãþii din judeþul Cãlãraºi, de pe
malul stâng al Argeºului.
Numele de familie ROBU, în Voivodina a fost consemnat la Vladimirovaþ,
Locve ºi Deliblata. Probabil provine de la ,,rob”, totuºi vã supunem atenþiei
câteva localitãþi din România care ar corespunde patronimului cu pricina.
95
Amitim trei localitãþi ºi anume: Robeºti, una aparþinând judeþului Buzãu iar
cealaltã judeþului Vâlcea ºi Robeasca din judeþul Buzãu.
Unul dintre patronimele dispãrute din Voivodina este ROCAN, care a fost
consemnat doar la Nicolinþ. Ar putea proveni de la un nume toponimic Roca.
În faza aceasta a cercetãrilor noastre, nu am descoperit în spaþiul geografic al
României, localitate cu acest nume, dar am înregistrat aºezarea denumitã Ro-
cii din judeþul Argeº.
Fiind identic cu numele fãimosului oraº, considerãm cã cel mai interesant
nume de familie din Voivodina este ROMA, care a fost consemnat doar la
Satu Nou ºi Doloave. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan cu
forma respectivã, dar existã Romai ºi se spune cã ar putea proveni de la to-
ponimul Roma cu sufixul unguresc ,,i”. Numele ne aminteºte de falnica capi-
talã a Italiei, dar interesant, ºi în România existã, chiar douã, localitãþi denu-
mite Roma, aparþinând judeþelor Vâlcea ºi Botoºani.
Numele de familie ROMAN, a fost înregistrat în urmãtoarele localitãþi din
Voivodina: Straja, Râtiºor, Voivodinþ, Grebenaþ, Vlaicovãþ, Mesici, Sãlciþa ºi
Iablanca. Este un patronim caracteristic doar pentru localitãþile din jurul
Vârºeþului. Ar putea sã provinã de la nume de persoanã, dar patronimul este
identic cu numele localitãþii Roman din judeþul Neamþ ( Moldova), care a fost
atestatã documentar în anul 1487 ca reºedinþã domneascã. La aceste date
adãugãm o interesantã istorioarã, referitoare la acest oraº. Anume, în anul
1929, pe timpul marei crize economice, în Romãnia, regiunea Dobroge, prin-
tre alte familii din pãrþile noastre, s-a domiciliat ºi familia Mengher din Alibu-
nar. Nu au fost mulþumiþi cu viaþa nouã din Dobrogea, ºi au decis sã se de-
plaseze în oraºul Roman, din regiunea Moldova, de unde, dupã o perioadã de
timp, s-au reîntors în Voivodina, la Alibunar. Aici, în anul 1934, li s-a nãscut
un fiu, a primit numele Roman, dupã numele oraºului în care au trãit o pe-
rioadã de timp (informaþia am primit-o în anul l996, de la comerciantul Roman
Mengher, n.1934, d. 1998 ).
Un nume care-l considerãm frecvent în Voivodina este ROªU, fiind con-
semnat la Satu Nou, Torac, Uzdin, Seleuº (a existat familia Roºu, originarã din
Alibunar, astãzi toþi sunt domiciliaþi în SUA), Alibunar (acesta este unul dintre
numele dominante la români din aceastã localitate, fiind în anul 1896 notate
27 de familii iar 16 în anul 1992), Nicolinþ, Vladimirovaþ, Cuvin, Ovcea,
Vârºeþ, Zrenianin ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului ºi publicistului
Costa Roºu originar din Torac). Cum am arãtat ºi mai înainte, provenienþa
acestui nume nu este greu de determinat. Dar, în România existã mai multe lo-
calitãþi formate cu rãdãcina ,,roºu”. Anume, patronimul respectiv este identic
96
cu Roºu, localitate din judeþul Iaºi. aproape de râul Cozia. De altfel, localitate
cu acelaºi nume am notat în judeþul Suceava ( localitatea Roºu fiind alipitã
aºezãri Vatra Dornei) dar ºi în Republica Moldova. Amintim ºi unele dintre lo-
calitãþile cu numele asemãnãtor cu al patronimului ce ne intereseazã, ºi
anume: Roºia din jueþul Bihor ºi Sibiu, Roºcani din judeþul Hunedoara,
Roºiile din judeþul Vâlcea º.a.m.d.
Patronimul ROTAR(U). a fost consemnat la Satu Nou, Nicolinþ, Doloave,
Cuvin, Sutiesca, Coºtei, Voivodinþ ºi Uzdin (amintim familia inginerului
agronom Petru Rotaru originar din Sutiesca). Probabil provine de la ,,rotar” =
meserie, dar fiindcã pe noi ne interesezã ºi localitãþi cu numele asemãnãtor
amintim cã în România existã Rotari, aºezãri ce aparþine judeþelor Prahova ºi
Vaslui ºi Rotãreºti din judeþul Vâlcea.
RUSU(LOI), este nume de familie din Voivodina care a fost consemnat la
Coºtei ºi Nicolinþ (cu forma Rusu) iar (cu forma Rusuloi) la Satu Nou ºi Deli-
blata. Este posibil sã provinã de la ,,rus”. Totuºi, amintim cã în România, ex-
istã localitate cu numele Rus din judeþul Sãlaj (Transilvania).
Numele de familie SAMOILÃ, este în Voivodina, caracteristic pentru lo-
calitatea Seleuº (în anul 1984, când am întreprins cercetãri pe teren, am notat 8
familii împãrþite dupã supranume: Brãia, Piru, Dzamã, Vâlva -3 ºi Mândreana
-2), Locve, Alibunar (familia autorului acestor rânduri, originarã din Seleuº,
domiciliatã la Alibunar în anul 1975), Nicolinþ (purtãtorul numelui, domiciliat
din Locve) , Vlaicovãþ ºi Vârºeþ (purtãtorul numelui domiciliat din Seleuº).
Numele provine de la cunoscutul nume biblic dar patronimul este identic cu
numele localitãþii Sãmãilã (astfel a fost înregistrat patronimul în matricolele
bisericeºti, când s-a scris cu grafia latinã, cum am arãtat în cuvântul introduc-
tiv, abuzându-se de litera ,,ã”). Localitatea Sãmãilã aparþine judeþului Argeº în
apropierea aºezãri Topoloveni. În judeþul Cluj existã localitate Solomon a
cãrei nume precedent, a fost identic cu numele de familie care ne intereseazã.
Aºezarea sa numit Samuile (Samuil a fost înscris numele Samoilã, în anul
1779 ºi mai târziu, când se nota cu grafia slavonã veche).
Patronimele SAVA ºi SAVU, au fost înregistrate în localitãþile Marcovãþ,
Torac, Coºtei, Voivodinþ, Grebenaþ, Srediºtea Micã, Seleuº (notat ca dispãrut),
Mesici, Sãlciþa, Iablanca ºi Vârºeþ. Provine de la nume de persoanã, dar în ju-
deþul Cluj existã localitate denumitã Sava, în apropierea oraºului Gherla.
Dupâ cum vedem numele localitãþii amintite este identic cu patronimul Sava.
Numele de familie SÃCÃDACE, este intresant ºi foarte rar în Voivodina.
A fost notat doar la Ovcea. Poate sã provinã de la ,,rupturã” (din ungureºte),

97
dar patronimul este identic cu numele localitãþilor SÃCÃDAT din judeþele
Mureº (aproape de Sovata) ºi din judeþul Bihor (aproape de Oradea).
Patronimele SÂRBU ºi SÂRBIN au fost consemnate la Ecica, Uzdin,
Mãrghita, Marcovãþ, Râtiºor, Seleuº, Alibunar, Vladimirovaþ, Locve, Mara-
morac, Deliblata, Vlaicovãþ, Sãlciþa ºi Satu Nou. Este posibil sã provinã de la
,,sârb” dar în România existã numeroase localitãþi cu numele identic sau
asemãnãtor cu al patronimului. Amintim unele dintre aceste aºezãri: Sârbi,
mai multe localitãþi ce aparþin judeþelor Arad, Hunedoara, Bacãu, Vrancea, Bi-
hor, Botoºani, Maramureº, Salaj, Vaslui ºi Vâlcea.
În localitãþile Satu Nou, Locve, Alibunar ( familia este originarã din
Locve) ºi Nicolinþ a fost înregistrat numele de familie SCUMPIA. Se pare cã
provine de la “scump” sau un nume personal. Totuºi, trebuie sã amintim cã o
localitate cu numele identic, Scumpia existã în Republica Moldova, în aprop-
ierea oraºului Fãleºti.
SPÃTAR, este un nume înregistrat ca dispãrut din Voivodina, care a existat
în localitatea Maramorac ºi Mesici. S-ar putea sã provinã de la ,,spãtar” = rang
boieresc. Dar, cum noi ne-am propus sã prezentãm ºi localitãþi cu numele iden-
tic cu al patronimului, amintim cele douã aºezãri Spãtaru din judeþele Buzãu ºi
Argeº.
Numele STAN, a fost consemnat în mai multe localitãþi din Voivodina ºi
anume: Bariþe, Seleuº, Alibunar, Nicolinþ, Doloave ºi Cuvin. Se spune cã pro-
vine de la nume slav, dar noi am notat în România, localitate a cãrei nume se
potriveºte cu numele patronimului în cauzã.Este vorba de aºezarea Stana din
apropierea localitãþii Huedin, din judeþul Salaj (Transilvania).
Patronimul STANCIU, a fost înregistrat în localitãþile Satu Nou, Locve
(patronimul este caractristic pentru aceastã localitate), Seleuº (trei familii
domiciliate din Locve), Nicolinþ, Vârºeþ, Bariþe, Coºtei, Grebenaþ ºi Alibunar
( amintim familia prof. Iosif-Iosa Stanciu originarã din Locve). E posibil, ca
patronimul sã provinã de la numele bulgar, dar este asemãnãtor cu numele lo-
calitãþii Stanciova din judeþul Timiº, în apropiere de Recaº ºi Stancea din ju-
deþul Cãlãraºi.
Recent, am consemnat un nume de familie nou în fondul patronimelor
româniilor, care trãiesc în Voivodina. Este vorba de STOENESCU consem-
nat la Vârºeþ (purtãtorul acestui nume este P.S. dr. Daniil Stoenescu, episcop-
vicar al Mitropoliei Banatului ºi administrator al Episcopiei Ortodoxe
Române de Vârºeþ). Ar fi posibil ca patronimul sã provinã de la numele de per-
soanã slav Stoian dar îi corespunde ºi numele localitãþilor Stoeneºti care
aparþin judeþelor Argeº ºi Gorj.
98
 Patronimul STOICU cu formele STOICA ºi STOICOV au fost consem-
nate, în Voivodina în urmãtoarele localitãþi: Iancov Most (este caracteristicã
varianta Stoicu), Râtiºor, Voivodinþ, Grebenaþ, Clec, Omoliþa, (forma Stoica
notat ca dispãrut) ºi Satu Nou (forma Stoicov-notat ca dispãrut). provine de la
numele de persoanã slav Stojko, dar cu numele respectiv sunt asemãnãtoare
denumirile unor localitãþi din România cum ar fi: Stoicana, sat desfinþat din ju-
deþul Vâlcea ºi Stoicani din judeþul Galaþi.
Un nume rar din Voivodina este STRÃIN, notat doar în localitatea Coºtei.
Cert este cã provine de la ,,strãin”, dar patronimul este identic cu numele lo-
calitãþii Strãini-Dobreni, sat înglobat în loclitatea Vidra din judeþul Ilfov.
SURCEA, este încã un nume rar din Voivodina, fiind consemnat doar la
Nicolinþ. Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, ºi poate cã a
dispãrut în România, unde existã douã localitãþi cu acelaºi nume: Surcea din
judeþele Covasna ºi Braºov (Transilvania).
Numele de familie SUS(C)A a fost înregistrat la Vladimirovaþ (cu forma
Susa) ºi Voivodinþ (ca dispãrut-cu forma Susca). Dupã Dicþionarul lui Iordan
ar putea sã provinã de la numele bulgãresc Suso sau Susco, dar în România ex-
istã localitatea Susani (Ardeal) cu numele asemãnãtor cu al patronimului
Susa.
Patronimul ªANDRU, a fost consemnat doar la Omoliþa ºi Vârºeþ (amin-
tim familia regretatului poet ºi publicist Teodor ªandru originar din Seleuº ju-
deþul Arad). Numele de familie este identic cu ªandra, numele localitãþilor ce
aparþin judeþelor Satu Mare ºi Timiº.
Numele de familie ªTEFAN, la românii din Voivodina a fost consemnat la
Satu Nou, Iancov Most, Nicolinþ, Grebenaþ, Locve ºi Coºtei (în aceastã locali-
tate a fost notatã ca dispãrutã forma ªtefãneºti). Est cert cã patronimul provine
de la numele ªtefan dar în þara strãmoºilor noºtri, existã localitãþi cu numele la
fel cu al patronimului. Amintim doar trei dintre acetea denumite ªtefãneºti,
din judeþele Argeº, Botoºani ºi Gorj. În judeþele Argeº, Cluj, Neamþ, Olt ºi
Vaslui existã localitãþi cu numele compus denumite: ªtefan cel Mare sau ªte-
fan Vodã.
Patronimul TÃMAª a fost notat în Voivodina la Iancov Most,Uzdin ºi Ali-
bunar (actualmente dispãrut). Poate sã provinã de la nume de persoanã dar în
România, în judeþul Neamþ (Moldova) existã localitatea Tãmãºeni a cãrei
nume se potriveºte cu al patronimului Tãmaº.

99
 Printre patronimele rare din Voivodina se enumerã ºi TÃTARU, consem-
nat la Iancov Most. Poate sã provinã de la ,,tãtar”, dar pe noi ne intereseazã lo-
calitatea cu numele asemãnãtor. Am notat-o în România, în judeþul Dâmbo-
viþa ºi se numeºte Tãtãreni, îndepãrtatã circa 18 kilometri de oraºul Târ-
goviºte.
Patronimul TÂRZIU a fost înregistrat la Locve, Bariþe, Seleuº (purtãtorul
numelui a fost originar din Locve), Nicolinþ ºi Deliblata. Numele ar putea pro-
veni de la"târziu". În România existã localitãþi cu numele identice cu patroni-
mul Târziu iar noi amintim pe Târzia din judeþul Neamþ ºi Târzii din judeþul
Vaslui, aproape de Fãlticeni.
Numele de familie TOADER sau TOAGER, în Voivodina, au fost con-
semnate la Ovcea (cu forma Toager), Uzdin, Vârºeþ, Panciova ºi Novi Sad (în
ultimele trei localitãþi s-au domiciliat urmaºii aceleiaºi familii originare din
Uzdin). Cert este cã patronimul provine de la nume de persoanã. Prin cer-
cetãrile întreprinse de noi, nu am reuºit sã descoperim localitate din România
cu numele asemãnãtor cu al patronimului, dar dintr-un studiu onomastic am
notat urmãtoarea relatare: ,,...un argument în favoarea acestei idei este acela
cã satul Toager, aflat ceva spre sud (de satul dispãrut Bolia n.n.) s-a întemeiat
în aceiaºi ani în care renãscuse ºi fosta aºezare Bol, cu români veniþi de pe va-
lea Mureºului. Mai mult, Toager era singurul sat din zonã care, în anul 1765
avea ºi un preot venit din Transilvania...”. În studiul acesta se relevã, cã în anul
1777, localitatea amintitã se numea Thodier(l6).
Patronimul TOMA a fost înregistrat la Uzdin, Marcovãþ, Coºtei, Vladimi-
rovaþ, Maramorac ºi Biserica Albã. Ca ºi patronimul precedent, probabil pro-
vine de la numele de persoanã, dar în România o localitate poartã numele
asemãnãtor cu Toma. Este vorba de aºezarea Tomeºti din judeþul Timiº.
Numele de familie TOPALÃ a fost notat în mai multe localitãþi din Voivo-
dina: Nicolinþ, Vladimirovaþ, Ovcea, Iabuca, Glogoni, Omoliþa ºi Vârºeþ (este
vorba de o familie domiciliatã din Nicolinþ). Se spune cã ar proveni de la ,,to-
pal” = schilod-infirm. Dar localitatea Topalu din judeþul Constanþa, are acelaºi
nume ca patronimul în cauzã.
În Mãrghita ºi Bariþe, în douã localitãþi învecinate din Voivodina, a fost
consemnat numele de familie TUREAC. S-ar putea sã provinã de la ,,tureac”
= un fel de ciorap fãrã degete. Totuºi, patronimul respectiv, este identic cu nu-
mele unei localitãþi din România: Tureac din Ardeal ºi asemãnãtor cu numele
aºezãrii Tureni din judeþul Cluj.

100
 ÞARINA sau ÞARINÃ sunt patronime consemnate în Voivodina, doar la
Satu Nou; Iancov Most, Torac ºi Sutiesca. Numele poate proveni de la ,,þar-
inã” = pãmânt arabil, dar este identic ºi cu numele localitãþii Þarina din judeþul
Alba (Transilvania), în apropierea aºezãrii Abrud.
Patronimele TURCAN, TURCOANE ºi TURCU, au aceeaºi rãdãcinã
,,turc”, fiind consemnate la Satu Nou (cu forma Turcu), Marcovãþ, Seleuº (cu
forma Turcoane, familii dispãrute care au fost de origine din Nicolinþ), Deli-
blata, Nicolinþ (varianta Turcoane), Vlaicovãþ ºi Mesici. S-ar putea sã provinã
de la ,,turc” dar în România existã localitãþi cu numele asemãnãtor cu al pa-
tronimului, cum ar fi Turceºti sau Turceni din judeþul Gorj.
Unul dintre numele rare din Voivodina este ÞÂNÞARIU (notat ºi
Þinþariu), a fost înregistrat doar la Vladimirovaþ. Determinarea provenienþei
patronimului ce ne intereseazã, nu este dificilã, iar noi în România am con-
semnat localitatea Þânþaru din judeþul Dolj care, are numele identic cu numele
de familie Þânþariu. Existã ºi alte localitãþi cu numele asemãnãtor cu al pa-
tronimului, cum ar fi Þânþãreni din judeþele Prahova ºi Gorj.
ªi numele UNGUR este rar în Voivodina, fiind consemnat doar la Torac ºi
Iancov Most. Este posibil sã provinã de la ,,ungur”, dar în spaþiul geografic al
României, existã câteva localitãþi cu numele asemãnãtor, amintim
urmãtoarele: Ungureni (una aparþine judeþului Bacãu, iar cealaltã judeþului
Botoºani) ºi Unguraºi din judeþul Cluj.
URZICÃ, este un nume interesant dar foarte rar, în Voivodina fiind înreg-
istrat doar la Satu Nou. Cert este cã provine de la ,,urzicã”, dar fiindcã pe noi
ne intereseazã ºi localitãþi cu numele identice cu ale patronimului, am notat în
România aºezãrile Urzica din judeþul Olt ºi Urzica Mare din judeþul Dolj. Ex-
istã ºi localitãþi cu numele asemãnãtoare cu patronimul Urzicã, cum ar fi Ur-
ziceni ( din judeþele Ialomiþa ºi Satu Mare) ºi o localitate din Republica
Moldova.
Numele de familie URECHE, a fost consemnat în mai multe localitãþi din
Voivodina: Iancov Most, Ecica, Marcovãþ, Coºtei, Voivodinþ, Vlaicovãþ,
Vârºeþ ºi Novi Sad (amintim familia ziaristului Gheorgehe Ureche originar
din Coºtei). Nu este greu de determinat provenienþa acestui patronim, care este
asemãnãtor cu numele localitãþii Urecheºti din judeþul Bacãu ºi Vrancea
(România).
Un patronim rar, consemnat în Voivodina, doar în localitatea Straja este
URLAN. Ar putea sã provinã de la ,,urlã” = un tub gros care se întrebuinþeazã

101
la hornuri (dupã Dicþionarul lui Iordan), dar existã în România ºi douã local-
itãþi cu acelaºi nume, Urlaþi din judeþele Prahova ºi Vaslui, care se potrivesc la
denumire cu patronimul Urlan.
VÃCAR(I)U ºi VÃCÃRESCU sunt nume de familie consemnate în
Voivodina, la Satu Nou, Locve, Grebenaþ ºi Vladimirovaþ (forma Vãcãrescu,
actualmente dispãrut). Este posibil ca patronimul sã provinã de la ,,vãcar” =
îngrijitorul bovinelor, dar în România am notat localitatea cu numele
asemãnãtor cu Vãcariu. Este vorba de Vãcãreºti localitate care aparþine ju-
deþului Dâmboviþa, la circa 10 kilometri de oraºul Târgoviºte.
În localitãþile Satu Nou, Voivodinþ, Grebenaþ ºi Doloave a fost înregistrat
patronimul VELEA. Se spune cã provine de la nume de persoanã bulgar, Vele.
Noi am notat în România localitate care are nume asemãnãtor cu al patronimu-
lui Velea, aºezarea numindu-se Veleni din judeþul Dolj.
Numele de familie VINCA, a fost consemnat în Voivodina, doar la Uzdin,
Seleuº ºi Novi Sad (purtãtorea acestui nume este ziarista Florina Vinca origi-
narã din Uzdin). Patronimul nu figureazã în Dicþionarul lui Iordan, care a notat
numele româneºti din România, cu toate cã în Timiºoara, de mai mult timp lo-
cuieºte o familie Vinca, originarã din Seleuº (Voivodina). De altfel, numele
care ne intereseazã, este acelaºi cu numele localitãþii Vinga din judeþul Arad.
Aºezarea aceasta a fost atestatã în anul 1231 ca Pass Vinga iar din anul 1707
pânã în anul 1851 apare cu numele Vinka, nume identic cu patronimul care ne
intereseazã.
Patronimul VOIN(A), a fost înregistrat la Torac, Ecica, Marcovãþ, Râtiºor,
Sãlciþa, Iancov Most, Seleuº (nume dispãrut), Vârºeþ ( o familie domiciliatã
din Seleuº), Vlaicovãþ ºi Biserica Albã. Numele poate sã provinã de la numele
slav Vojin, dar existã în România douã localitãþi denumite Voineºti. Prima lo-
calitate cu acest nume aparþine judeþului Iaºi iar a doua este cea din judeþul
Vaslui aproape de aºezarea Dragomireºti.
În cele ce urmeazã, ne-am propus sã prezentãm ºi alte nume de familie
româneºti dinVoivodina, asemãnãtoare cu numele toponimice care, în majori-
tatea cazurilor, presupunem cã ar fi , nume de localitãþi din România a cãror
poziþie geograficã nu am reuºit sã o determinãm. Am evidenþiat urmãtoarele
nume: BÃRBULESCU (consemnat la Biserica Albã -i se potriveºte numele
toponimic, Bãrbuleºti), BÃSAN (notat la Maramorac- n.top. Bãseºti sau
Bãseni), BIBU (înregistrat la Torac, Coºtei, Grebenaþ ºi Glogoni- n.top.
Bibuleºti), BUNGEA (consemnat la Omoliþa- n.top. Bungeni sau Bungeºti),

102
BURCEA ( noat la Ovcea- n.top. Burca sau Burceºti), MÃNESCU (înregis-
trat la Straja, Sãlciþa ºi Vârºeþ- n.top. Mãneºti), PÃNESCU (notat la Biserica
Albã- n.top. Pãneºti), STOIN-STOINI (consemnate la Torac ºi Marcovãþ -
n.top. STOINA) ºi VERDELE (înregistrat la Torac ºi Glogoni- n.top. VER-
DEA).

NOTE

1. Iorgu Iordan, Dicþionarul numelor de familie româneºti, Editura ªtinþificã ºi

Enciclopedicã, Bucureºti a. 1983. În aceastã parte toate datele despre proveni-
enþa numelor de familie le-am preluat din acest dicþionar ºi nu mai repetãm sursa
la note, în aceastã parte.
2. Radu Flora, Numele de familie ale românilor din Banat (Voivodina), studiu
care a apãrut în Contribuþii la istoria culturalã a românilor, Editura ,,Libertatea”
Panciova, a. 1976. În continuare nu am mai repetãm sursa i-a fiind aceeaºi pentru
partea aceasta.
3. Datele despre localitãþile din România sunt preluate din ,,Indicatorul
localitãþilor din România” de Ion Iordan ºi alþii, Editat la Bucureºti a. 1974. La
fel ca în cazurile precedente, nu vom mai repeta la note sursa care este aceeaºi.
4. Idem, ca la nr.2
5. Grupul de autori, Istoria românilor, manual ºcolar, hãrþile de la paginele 240
ºi 360, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A. Bucureºti a. 1993.
6. B.P. Hasdeu, Dicþionarul limbii istorice ºi poporane a românilor,
Editura Minerva, Bucureºti, a. 1976.
7. Calendarul pe anul 1900, editat la Timiºoara.
8. Idem, ca la nr. 6
9. Florin Ursulescu, Iancov Most-Iancaid, trecut ºi prezent, Editura
Comunitatea localã, Iancov Most, a. 1997.
10. Ioan Pãtruþ, Nume de persoane ºi nume de locuri, editura ªtiinþificã
ºi Enciclopedicã, Bucureºti a.1984.
11. Idem, vezi pag. nr.5.
12. Simion Dãnilã, articol, ,,Miºcãrii de populaþie în Banat oglindite în
onomastica unei comune (Belinþ judeþul Timiº)”, Analele Banatului vol.II,
Editura Muzeul Banatului, Timiºoara, a.1983.
13. Idem, vezi note nr.4.
14. Panta Bagiu ºi Pavel Gãtãianþu, Locve, ieri ºi astãzi -monografie -
Editura ,,Libertatea” Panciova, a. 1989.
15. Idem, vezi la note nr.3.
16. Idem, vezi la note nr. 12.

103
 CUVÂNT DE ÎNCHEIERE

P
e parcursul cercetãrilor noastre, referitoare la numele de familie a
românilor din Voivodina, ne-am încredinþat cã în pãrþile noastre, pânã în
prezent, prof. dr. Radu Flora a realizat cel mai complet ºi interesant stu-
diu din domeniul onomasticii(1). Reputatul om de ºtiinþã, prin investigaþiile în-
treprinse pe teren, a întocmit o listã care conþine 2.206 nume de familie
(româneºti, apoi a romilor ºi cele sârbeºti care provin sau sunt asemãnãtoare
cu cele româneºti). Dintre cele 2.206 de nume, ca cele a purtãtorilor români
sunt consemnate 1406 de nume. O parte dintre numele românilor de pe lista re-
spectivã, completatã cu unele consemnate de noi, le prezentãm în capitolele
precedente. Este vorba de 523 patronime care au legãturã cu nume de locuri, ºi
dupã cum vedem, ele sunt subiectul prezentei lucrãri. Totuºi, ne-am gândit cã
ar fi interesant sã efectuãm o analizã succintã, referitoare la provenienþa celor-
lalte nume de familie a românilor din Voivodina, care din motivul cã sunt
prezentate în Studiul lui Flora, nu le-am inclus în acest material.
Numãrul numelor de familie a românilor din pãrþile noastre, cãrora noi nu
am reuºit sã le gãsim vreo relaþie cu numele de localitãþi, este de 883, dintre
care cele mai multe, 431, provin de la nume de persoanã,preluate din fondul
prenumelor folosite de români, sau alte popoare, iar în cele mai multe cazuri
de la sârbi, bulgari, greci ºi unguri (iatã câteva exemple: Achimescu, Branco-
vici, Damian, Gaºpar, Ierina, Jivoin, Luca, Magda sau Magdu, Neda, Ogrin,
Petrovici, Roxa, Stoian, Stratulat-ar proveni de la numele grecesc Stratulatos-,
ªtefan, Trifu, Uroº, Vancu, Zãria etc.).
O altã vastã categorie de patronime provin de la supranume, care în partea
mare a cazurilor, oamenii le-au purtat, înainte de perioada în care s-a stabilit
numele de familie. Poreclele, de la care provin numele de familie le-am
împãrþit în mai multe unitãþi :
1. Faunã (am consemnat 32 de patronime car provin de la lumea animale-
lor. Iatã ºi exemple: Bou, Fluture, Graore, Iedu, Lupu, Mâþu, Piþigani, Rãcuþ,
Sturz, Turturea, Ursu, Veveriþa ºi altele).
2. Florã ( am notat 11 nume de familie care provin de la lumea plantelor ca
de exemplu: Chiºãrãu, Mãceº, Iorgovan etc).
105
 3. Termeni din domeniul alimentaþiei (am consemnat 11 nume de familie
care provin de la termenii referitori la alimentaþie dintre care amintim: Bibe-
rea, Mãlaimare, Pitã, Turtoi etc.).
4. Însuºirile psihice ( am notat 4 nume legate de stãrile sufleteºti ºi amintim
douã: Bunãu ºi Spãriosu.
5. Aspecte fizice (am consemnat 31 de nume, iar câteva dintre ele sunt:
Bãlu, Juia, Laiu, Suru etc.).
6. Defecte morale ºi temperamentale (am notat 13 nume dintre care amin-
tim: Becheriu, Beþiu, Lãpãdat, Rãu etc.).
7. Defecte fizice (am notat 7 nume de familie care provin de la poreclele ce
fac parte din aceastã categorie ºi prezentãm urmãtoarele: Orbu, ªciopu, Surdu,
Cãpãþânã etc.).
8. Termeni din domeniul religiei (am consemnat 6 nume, dintre care amin-
tim douã caracteristice: Ispas ºi Pomanã).
9. Termeni referitori la fenomenele atmosferice ºi a timpului (am consem-
nat 4 nume de familie ºi amintim douã: Dimineaþã ºi Soariu).
10. Titluri, ierarhie socialã (din poreclele formate prin aceºti termeni pro-
vin 8 nume de familie, amintim cele mai caracteristice: Boieru, Vodã ºi Vizir).
11. Termeni referitori la arme ºi arta rãzboiului (de la poreclele referitoare
la aceºti termeni provin 11 patronime, iar unele dintre ele sunt: Cãtanã, Mili-
taru, Oºteanu etc.).
12. Relaþiile de rudenii (în aceastã categorie am înregistrat 11 porecle din
care s-au format numele de familie, dintre care amintim urmãtoarele: Frãþilã,
Mãtuºa, Sora, ªogor etc.).
13. Originea etnicã, regionalã sau localã (am consemnat 12 nume de fami-
lie, dar amintim doar patru: Bugariu, Cozac, Magearu ºi Tãtaru).
14. Îndeletniciri (de la poreclele ce aparþin acestei categorii am consemnat
cã provin 40 de nume de familie iar noi prezentãm câteva care sunt caracteris-
tice: Alasu, Birtaºu, Cizmaº ºi ªnaider).
15. Obiecte de uz casnic (poreclele care provin de la aceºti termeni stau la
baza unui numãr de 16 nume de familie, dintre care prezentãm trei: Bocalã,
Oalã, Brici).
16. Termeni din domeniul muzicii ºi instrumente muzicale (au fost notate
în aceastã categorie 4 nume de familie printre care Chitãrescu ºi Cimpoieru).

106
 17. Termeni referitori la pãrþile corpului uman ºi îmbrãcãminte (au fost
consemnate 9 patronime iar cele mai caracteristice ar fi: Bundã, Bundaº ºi
Foale).
18. Nume de familie care provin de la alte porecle, dar ºi de la alþi termeni
pe care, în faza aceasta a cercetãrilor noastre, nu am reuºit sã-i descoperim ( în
aceastã categorie au fost notate 222 de nume de familie dintre care amintim
câteva caracteristice: Adega, Atnagea, Balmez, Baghera, Bonciocat, Chebleº,
Cioloca, Goatã, Gurmãre, Lãoi, Maginþa, Lifa ºi Moaþã.
Analizând lista patronimelor prezentatã în Studiul lui Flora (2), ne-am
convins cã numele de familie Munteanu ºi Muncean au fost consemnate în
cele mai multe localitãþi din Voivodina ºi aceea 23. Numele de familie Arde-
lean a fost înregistrat în 21 de localitãþi din Voivodina iar în numãr similar a
fost consemnat ºi patronimul Bãlan iar Cocora a fost notat în 18 aºezãri de la
noi fiind urmat de Bojin consemnat în 14, iar Bocºan ºi Manciu în câte 13 lo-
calitãþi. Dupã aceste nume de familie, urmeazã altele care sunt consemnate în
11 dar ºi mai puþine, unele rare, fiind consemnate într-o singurã localitate din
Voivodina.
În concluzie iatã unele consideraþii sumare, referitoare la prezenta lucrare:
1. Pânã în acest moment, în pãrþile noastre, nu au fost adunate ºi prezentate
într-un volum aparte, un numãr aºa de mare (peste 200) de nume de familie
româneºti din Voivodina, care în majoritatea cazurilor ne determinã precis
originea localã strãveche a purtãtorilor acestor nume.
2. ªi cele 302 de nume de familie româneºti din Voivodina, prezentate la
capitolul doi sunt interesante, fiindcã pânã acum, la noi n-au fost cunoscute re-
laþiile existente între unele patronime ºi numele de localitãþi.
3. Ne-am bucura, dacã fiecare cititor care posedã aceastã carte despre
nume, ºi-ar îndeplini datorinþa mãreaþã, pãstrând-o ca pe un document ºi pen-
tru viitoarele generaþii.
4. Cãci, conform calculaþiilor demografice ale unor statisticeni, într-un
timp relativ scurt pentru istorie, noi am trebuii sã disparem ca etnie de pe
aceste meleaguri. Dacã pronosticurile se vor îndeplini (cea ce noi nu dorim ºi
nici nu acceptãm cu toate cã cifrele referitoare la starea demograficã, ne descu-
rajeazã) atunci, pe lângã alte documente mult mai valoroase despre noi, tre-
buie pãstratã ºi aceastã modestã lucrare despre nume. Suntem convinºi cã ºi
datele dintre aceste douã coperte, vor cãlãuzii viitoarele generaþii, care ºi prin
107
cunoºtinþele despre numele de familie, îºi vor regãsi trunchiul strãvechi cu
rãdãcinile viguroase ale originei etnice. Aceasta este de o mare importanþã,
pentru ca individul, de astãzi sau de mâine, în orice împrejurãri, sã-ºi pãstreze
echilibrul psihic, fiind mai încrezut în sine ºi mai satisfãcut ca fiinþã umanã.
Viaþa numelor de familie imortalizatã în acest volum este ºi viaþa oamenilor de
pe aceste meleaguri, ori unde s-ar gãsi ei ºi orice schimbãri s-ar întâmpla.

NOTE
1. Radu Flora , ,,Lista numelor de familie româneºti din Banat
(P.S.A. Voivodina)”, Contribuþii la istoria culturalã a românilor din Voivodina II,
Editura ,,Libertatea”, Panciova anul 1976 pag. 88-117.
2. Idem.

LOCALITÃÞILE DIN VOIVODINA UNDE

AU FOST NOTATE NUMELE DE FAMILIE
PREZENTATE ÎN ACEASTÃ LUCRARE
Fiindcã în prezenta lucrare am redat numele localitãþilor din Voivodina cu
caracterul românesc, considerãm cã este necesar sã le amintim ºi numele ofi-
cial scris cu grafia latinã a limbii sârbe. Numele localitãþilor îl vom prezenta în
urmãtoarea ordine: 1. Prima datã prezentãm numele cum este consemnat în
carte cu grafia româneascã, 2. Apoi prezentãm numele oficial scris cu grafia
latinã a limbii sârbe. Dacã numele coincid, redãm un singur nume.
1. Alibunar, 2. Bariþe-Barice, 3. Biserica Albã-Bela Crkva, 4. Clec-Klek, 5.
Coºtei-Kuštilj, 6. Cuvin-Kovin, 7. Deliblata-Deliblato, 8. Dobriþa-Dobrica, 9.
Doloave-Dolovo, 10. Ecica-Eèka, 11. Glogoni-Glogonj, 12. Grebenaþ-
Grebenac, 13. Iablanca-Iablanka, 14. Iabuca-Iabuka, 15. Iancov Most-Iankov
Most, 16. Jamu Mic-Mali Jam, 17. Locve-Lokve, 18. Marcovãþ-Markovac,
19. Maramorac-Mramorak, 20. Mãrghita-Margita, 21. Mesici- Mesiæ, 22.
Nicolinþ-Nikolinci, 23. Novi Sad, 24. Omoliþa-Omolica, 25. Oreºaþ-Oreºac,
26. Ovcea-Ovèa, 27. Panciova-Panèevo, 28. Râtiºor-Ritiševo, 29. Satu Nou-
Banatsko Novo Selo, 30. Seleuº-Seleuš, 31. Srediºtea Micã-Malo Središte,
32. Sutiesca-Sutjeska, 33.Straja-Stra&a, 34. Torac-Torak, 35. Uzdin, 36.
Vladimirovaþ-Vladimirovac, 37. Vlaicovãþ-Vlajkovac, 38. Voivodinþ-
Vojvodinci, 39.Rusko Selo
108
 BIBLIOGRAFIE
1. Bosanac Milan, Prosvjetin imenoslov, Zagreb, a.1984.
2. Breban Vasile, Dicþionar al limbii române contemporane, Bucureºti,
a. 1980.
3. Coifan Viorel (ºi alþi autori), Ghid micromonografic al localitãþilor
judeþului Timiº, Timiºoara, a. 1996.
4. Constantinescu A.N., Dicþionarul onomastic românesc (DO),
Bucureºti, a.1963.
5. Flora Radu, Numele de familie ale românilor din Banat
(P.S.A. Voivodina), studiu apãrut în Contribuþii la istoria culturalã II,
Panciova, a.1976.
6. Frãþilã V., Lexicologie ºi toponimie româneascã, Timiºoara, a. 1987.
7. Haºdeu B.P., Dicþionarul limbii istorice ºi poporane a românilor,
Bucureºti, reeditat a. 1976.
8. Ioniþã Vasile, Nume de locuri din Banat, Timiºoara, a. 1982.
9. Ionescu Christian, Micã enciclopedie onomasticã, Bucureºti,
a. 1963.
10. Iordan Ion (ºi alþi autori), Indicatorul localitãþilor din România,
Bucureºti, a. 1974.
11. Iordan Iorgu, Dicþionar al numelor de familie româneºti,
Bucureºti, a. 1983.
12. Iordan Iorgu, Toponimia Româneascã, Bucureºti, a. 1963.
13. Macrea Dimitrie (ºi alþi autori), Dicþionarul limbii române
moderne, Bucureºti, a. 1958.
14. NALRB, Noul atlas lingvistic pe regiuni, Banat, Bucureºti, a. 1984.
15. Paºca ªtefan, Nume de persoane ºi nume de animale din Þara
Oltului, Bucureºti a. 1936.
16. Pãtruþ Ioan, Nume de persoane ºi nume de locuri româneºti,
Bucureºti, a. 1984.
17. Pãtruþ I., Onomastica româneascã, Bucureºti, a. 1980.
18. Simion Dãnilã, studiu, Miºcare de populaþie în Banat, oglinditã în
onomastica unei localitãþi, din Analele Banatului vol. II, Muzeul
Banatului, Timiºoara, a. 1983.
19. Suciu I.D., Monografia Mitropoliei Banatului, Timiºoara, a. 1977.

109
 INDICE DE NUME DE FAMILIE
PREZENTATE LA CAPITOLELE I ªI II.
(nu sunt incluse numele de familie de la note,
partea introductivã ºi încheierea)

Agadiºan, 16 Beºlia, 64 Broºceanþ, 21

Albu, 59 Bibu, 102 Broºtean, 21
Almãjan, 16 Bica, 18 Broºteneanþ, 21
Almãºan, 16 Bilean, 18 Brusture, 66
Ancãiþan, 17 Biniºan, 18 Buca, 67
Andrei, 60 Bircea, 64 Buchin, 67
Arcan, 60 Birda, 19 Bucovan, 21
Avram, 60 Birdean, 19 Bucur(e), 67
Avramescu, 60 Birgean, 19 Buda, 67
Blaj, 64 Budulean, 53
Baba, 60 Blãicean, 19 Bugilan, 21
Baia, 61 Bobescu, 65 Bulvanschi, 22
Baica, 61 Bocean, 19 Buia, 67
Baloº, 61 Bocheanþ, 19 Bujor, 67
Bandu, 62 Bochinaþ, 19 Buna, 67
Basarab(a), 62 Bocºan, 19 Bunescu, 67
Bãdescu, 62 Bogda(n), 65 Bungea, 102
Bãlan, 63 Bodrojan, 20 Bura, 68
Bãlãgean, 63 Bojin, 65 Burcea, 102
Bãltean(u), 17 Boldea, 66 Burdan, 22
Bãiaºu, 62 Boldovinã, 66 Burlea, 68
Bãrbulescu, 63, 102 Boleanþ(u), 20 Butan, 68
Bãsan, 102 Bolocan, 53 Buza, 68
Bârþan, 17 Borca, 66
Bârzovan, 17 Borcã, 66 Cacovan(u), 22
Beclean, 63 Bosioc, 66 Cacoveanu, 22
Belinþan, 17 Bragea, 20 Canacichi, 22
Bercea, 63 Bragean, 20 Caraºovan, 22
Berchecean, 17 Brãdean, 20 Cãdar, 68
Berlovan, 18 Brãgean, 20
Besu, 64 Brãila, 66
Beºeneanþ, 18 Brâncovan, 20
111
Cãdãrean, 22 Comnoºan, 26 Dragomir, 74
Cãlãcean, 23 Condan, 26 Draxin, 74
Cãldare, 68 Condrea, 72 Drãgan, 74
Cãlin(a), 68 Conopan, 26 Drãgãnescu, 74
Cãzan, 69 Copoºan, 26 Drãghici, 75
Câmpean, 23 Corbu, 72 Drãghia, 75
Cârjan, 23 Corcan, 72 Drãgoi, 75
Cârnea, 69 Cornea, 27 Drãguþ(a), 75
Cârnu, 69 Cornean, 27 Dubovan, 29
Cârnicean, 23 Covaci(u), 72 Duduleþ, 75
Cârsta, 69 Crainean, 27 Dulean, 75
Cârºovan, 24 Craiovan, 27 Dumitru, 75
Ceacã, 69 Crãciun, 72 Duþu, 75
Ceacovan, 24 Creþu, 72
Cebzan, 24 Cristurean, 27 Eremian, 30
Cerneanþ, 24 Criºan, 27
Cernican, 24 Criºovan, 27 Fara, 75
Chernicean, 24 Cucean, 27 Farcaº, 76
Cheþ, 69 Cucu, 27 Feringean, 30
Chirca, 69 Curtean, 27 Fizeºan, 30
Ciclovan, 24 Cusici, 73 Floca, 76
Cincu, 70 Custurean, 28 Flora, 76
Cioban(u), 70 Florea, 76
Cioc, 70 Daia, 73 Filip, 76
Ciortan, 25 Danciu, 73 Filipescu, 76
Ciriºan, 25 David, 73 Focºan, 30
Ciuciu, 70 Davidovici, 73 Folean, 30
Ciura, 70 Dejan, 28 Foroticean, 31
Clean, 71 Deliblãþean, 28 Frãþilã, 76
Clecan, 25 Diþescu, 73 Friºcan, 77
Cliciovan, 25 Doban, 28
Clopocean, 25 Dobricean, 29 Gal, 77
Clopodian, 26 Doclean, 29 Gaiceanin, 31
Cocora, 71 Dodian, 29 Gãdiºan, 16
Cocoº, 71 Dogan, 73 Gãinã, 77
Coja, 71 Domoºlean, 29 Gãtãianþ(u), 31
Cojocar, 71 Donecea, 73 Gârbav, 78
Comãnescu, 72 Dragodan, 74 Georgean, 31
112
Georgescu, 77 Iacob, 81 Marcovicean, 35
Gheorghe, 78 Iacobescu, 81 Marcu, 85
Gherga, 78 Idvorean, 34 Marin, 85
Gherlici, 78 Ignat, 81 Marina, 85
Gherman, 79 Ilia, 81 Marinov, 85
Ghermineanþ, 32 Iliescu, 81 Martin, 85
Gherteniºan, 32 Ionaºcu, 81 Martinov, 85
Ghertiniºan, 32 Irimia, 82 Matei, 85
Ghilezan, 32 Isac, 82 Mateiaº, 85
Ghizeºan, 32 Iurescu, 82 Mãgurean, 36
Ghizãl, 78 Ivan, 82 Mãnescu, 102
Ghizel, 78 Ivanov, 82 Mãran, 36
Giban, 79 Ivãnescu, 82 Mãrgan, 36
Giroºan, 33 Izgãrean, 34 Mãrghiticean, 36
Giula, 79 Mãrin, 85
Giulvãzan, 33 Jebelean, 35 Mãzãran, 37
Giura, 79 Jeberan, 53 Mârza, 86
Giurgi(u), 79 Jian(u), 82 Medveºan, 37
Glanda, 80 Jucu, 83 Mic, 86
Glogovan, 53 Jurca, 83 Mica, 86
Gogean(u), 33 Jurchiþã, 83 Micu, 86
Gogoº, 80 Jurjovan, 35 Miclãu(º), 86
Goia, 80 Miclea, 86
Golea, 80 Laza, 83 Miclean, 37
Gornean, 33 Lazãr, 83 Miclescu, 86
Goruian 34 Lazi, 83 Mihai, 87
Grebencian, 33 Lãdan, 83 Mihailov, 87
Greoneanþ(u), 33 Lãzãrean, 83 Mihailovici, 87
Grosu, 80 Lelea, 83 Miloº, 87
Groza, 80 Lighezan, 84 Milovan, 37
Gruia, 81 Lotrean, 84 Minda, 87
Gruiþa, 81 Lungu, 84 Minea, 87
Guga, 81 Lupºa, 84 Mircea, 87
Guran, 53 Mocian, 53
Guruian, 34 Macedonean, 36 Modoºan, 38
Maiogan, 35 Mogoºan, 38
Haþegan, 34 Manciu, 84 Mohan, 38
Marcov, 85 Moisa, 87
113
Moisã, 87 Onciu, 91 Pod, 94
Moise, 87 Opra, 91 Poienariu, 41
Moldovan, 87 Oprean, 91 Popi, 95
Moroºan, 89 Opriº, 91 Popin, 95
Morovan, 38 Orza, 91 Prodan, 41
Morun, 88 Ostrovaþ, 40 Puia, 95
Moºescu, 88 Oþan, 40 Puiu, 95
Mundrean, 38 Purcar, 95
Muncean, 88 Pancaricean, 92
Muncian, 88 Panciovan, 40 Rachitovan, 42
Muntean(u), 88 Pandurov, 92 Radan, 95
Mureºan,89 Paraschiu, 92 Radian, 52
Murgu, 89 Pardos, 92 Radovancev, 95
Muriºan, 89 Pavliºchi, 40 Rãcãºtean, 42
Muscan, 89 Pãcurar, 93 Rãmianþ(u), 42
Muºa, 89 Pãcurariu, 93 Rãmnianþ, 42
Pãdurean, 40 Rãmnicean, 42
Nan(u), 89 Pãian, 93 Remicean, 43
Nandrea, 89 Pãnescu, 102 Retezan, 43
Neagoie, 89 Pãun, 93 Robu, 96
Neagu, 90 Pãuncu, 93 Rocan, 96
Negru, 90 Pãunescu, 93 Rodean, 43
Nermeºan, 38 Pescan, 41 Rodneanþ, 43
Nistor, 90 Peica, 93 Rogean, 43
Novac, 90 Perian, 93 Roma, 96
Periat, 93 Roman, 96
Obãdean, 38 Perin, 94 Roºian(u), 43
Obãgean, 39 Petcu(þ), 94 Roºu, 96
Obogean, 39 Petricean, 41 Rotar(u), 97
Obreº(a), 90 Petrescu, 94 Rug, 43
Ochean, 39 Petriºor(u), 94 Rudnean, 44
Ocoliºan, 39 Petroman, 41 Ruian, 44
Olar, 90 Petromanenþ, 41 Rujan, 44
Olari(u), 90 Petromãneanþ, 41 Rusovan, 44
Olcean, 39 Petrov, 94 Rusu, 97
Oltean, 39 Plãiºan(u), 41 Rusuloi, 97
Omoran, 39 Ploscariu, 94
Omorean, 39
114
Sacoºan, 44 Surcea, 99 Þerovan, 51
Samoilã, 97 Surdan, 48 Þânþariu, 101
Sava, 97 Surducean(u), 48 Þinþariu, 101
Savu, 97 Susa, 99
Sãcãdace, 98 Susca, 99 Ulman, 51
Sãculean, 45 Ureche, 101
Sãscan, 44 ªandru, 99 Urlan, 101
ªãmanþ(u), 50 Urzicã, 101
Sârbin, 98 ªepeþan, 50
Sârbovan, 45 ªipeþan, 50 Vãcar(i-u), 102
Sârbu, 98 ªojdean, 50 Vãcãrescu, 102
Sculean, 45 ªorgean, 50 Vãlean(u), 49
Scumpia, 98 ªordean, 50 Vãianþ, 52
Sebeºan, 45 ªoºdean, 50 Vãrãdean, 49
Secheºan, 46 ªoºgean, 50 Vãrãgean, 49
Secoºan, 46 ªtefan, 99 Velea, 102
Sefcherinaþ, 46 ªuºtrean, 51 Vereº, 49
Selejan, 46 Tãmaº, 99 Vereºan 49
Seleºan, 46 Tãtaru, 100 Verdele, 103
Semianþ, 47 Târziu, 100 Vermeºan, 49
Sentian, 53 Ticvãneanþ, 51 Vinca, 102
Serafolean, 47 Ticveneanþ, 51 Voin(a), 102
Socineanþ, 47 Tisan, 51 Voivodicean, 49
Spãtar, 98 Tismãnar, 51 Vrãneanþ, 50
Stamorean 48 Ticmenar, 51
Stan, 98 Toader, 100 Zagaicean, 51
Stanciu, 98 Toager, 100 Zeman, 51
Stãmorean, 48 Toma, 100 Zorelenþan, 51
Sterian, 48 Topalã, 100
Stoenescu, 98 Toplicean, 51
Stoica, 99 Turcan, 101
Stoican, 48 Turcoane, 101
Stoicov, 99 Turcu, 101
Stoicu, 99 Tureac, 100
Stoin, 102
Stoini, 1o2 Þarina, 101
Strãin, 99 Þarinã, 101

115
116
 DATE
DESPRE
AUTOR

MIRCEA SAMOILÃ s-a nãscut pe data

de 21 septembrie 1942, la Satu Nou, Iugosla-
via, originar din Seleuº, domiciliat din anul
1975 la Alibunar. Inginer, publicist ºi colaborator zelos al sãptãmânalului
,,Libertatea” din Panciova unde publicã, numeroase articole din domeniul ag-
riculturii, sportului, culturii, istoriei locale, prozã scurtã ºi reportaje, începând
cu anul 1959, iar fãrã întrerupere din anul 1972. Este deþinãtorul premiului I ºi
II la concursul pentru reportaj organizat de C.P.E. ,,Libertatea” în anul 1990.
M.S. publicã articole cu teme diverse ºi în urmãtoarele ziare ºi reviste: ,,Lu-
mina” din Panciova, ,,Tradiþia” din Novi Sad, ,,Tibiscus” din Uzdin, ,,Fa-
milia” din Vladimirovaþ, ,,Gazeta de Seleuº” din Seleuº, „Fãclia” din Alibu-
nar (în aceste douã periodice este membru în redacþie de la înfiinþare), ,,Infor-
maþii” respectiv ,,Opštinske novine – Foia comunei” Alibunar, ,,PIK Tamiº”
din Panciova (o perioadã este membru în redacþie), Almanah ,,Libertatea”,
,,Cuvântul românesc” din Novi Sad, ,,Ekspres politika”, ,,Politika” din Bel-
grad, revista ,,Astra românã” din Timiºoara ºi ,,Jurnalul de Târgoviºte” din
Târgoviºte.
M.S. în perioada dintre anii 1992-1998 a fost preºedintele Comitetului de
conducere al sãptãmânalului ,,Libertatea”, este membru-fondator al Societãþii
(Fundaþiei) de Etnografie ºi Folclor a Românilor din Voivodina, Serbia ºi
membrul Societãþii de Limba Românã din Voivodina, Serbia. Publicã în anul
1984 lucrãrile ,,Poljoprivreda u Seleuºu – Agricultura la Seleuº” ºi ,,Sportul
la Seleuº”, în anul 1998 publicã ,,Domnia sa, Omul” volum de prozã scurtã ºi
reportaje ºi cu grupul de autori ,,Monografia Alibunarului” (M.S. este autorul
capitolului VIII, Viaþa cultural-artisticã a alibunãrenilor, 53 de pagini) ºi în
anul 2002 ,,Viaþa numelui” (carte despre unele nume de familie a românilor
din Voivodina). Participã cu lucrãri din domeniul culturii, istoriei ºi folclorului
la numeroase simpozioane ºtiinþifice de la noi ºi din România.
 CUPRINS
CUVÂNT INTRODUCTIV 7
CAPITOLUL I.
NUMELE DE FAMILIE FORMATE
PRIN DERIVAREA NUMELOR
LOCALITÃÞILOR CU SUFIXE CARE
DETERMINÃ ORIGINEA LOCALÃ 15
CAPITOLUL II.
NUME DE FAMILIE IDENTICE
SAU ASEMÃNÃTOARE
CU NUMELE DE LOCALITÃÞI 59
CUVÂNT DE ÎNCHEIERE 105
LOCALITÃÞILE DIN VOIVODINA UNDE
AU FOST NOTATE NUMELE DE FAMILIE
PREZENTATE ÎN ACEASTÃ LUCRARE 108
BIBLIOGRAFIE 109
INDICE DE NUME DE FAMILIE
PREZENTATE LA CAPITOLELE I ªI II. 111

DATE DESPRE AUTOR 117

ILUSTRAÞII - PEISAJE DIN SATELE NOASTRE

Pictorul: Petru Marina (pag. 6,12 ºi 14)
Pictorul: Alexandru Pascu (pag. 56,58,104 ºi 110)

APARIÞIA CÃRÞII A FOST SUSÞINUTÃ DE

,,ZEA” Vrnjaèka Banja
,,MEGA-KOMERC” Belgrad
,,RADIAN-KOOP” Novi Sad

119
 MEMBRII FONDATORI:
Iosif Trifu
Dimitrie Miclea
Pãun Baba
Ion Bugilan
Trãian Marina
Trãian Bugilan
Ion-Doru Rujan
Dorina Rujan
Mãrioara Popa
Mircea Samoilã
Ionel Mãlaimare
Sima Onciu
Sladjana Tucovici
Katarina Trifu
Maria Miclea
Ion Graore
Teodor Munteanu
Irinel Samoilã
Maria Baba
Ion Bojin

Bun de tipar: 29 septembrie 2009

CIP - Êàòàëîãèçàöè¼à ó ïóáëèêàöè¼è

Áèáëèîòåêà Ìàòèöå ñðïñêå, Íîâè Ñàä
805.90-313
SAMOILÃ MIRCEA
Viaþa numelui: (Contribuþii la relaþiile dintre numele de familie
ºi localitãþi raportat la românii din Voivodina)
/Mircea Samoilã. - Seleuº: Comunitatea cultural-instructivã, 2002/
116 str. Ilustr.:21 cm.
Tiraj 200
A/ Toponomastika rumunska - Vojvodina
COBIS - IDO
 Seleuº

SELEUª

Viaþa numelor de familie imortalizatã în acest volum

este viaþa oamenilor de pe aceste meleaguri............
MSamoilã