Stilul administrativ-juridic.

Scrierea cu majuscule
• În limba română, situațiile în care
cuvintele se scriu cu majuscule sunt mai
numeroase decât în alte limbi. Ca
exemplu poate servi scrierea cu
majuscule a tuturor cuvintelor din
denumirile de instituții.
Se scriu cu majuscule:
• Cuvintele inițiale ale formulelor de politețe, toate
componentele locuțiunilor pronominale de
politețe: Domnia Sa, Excelența Voastră, Sfinția
Sa…; pentru a sugera anumite atitudini (mai ales
reverența), se poate scrie: Domnule Ministru,
Domnule Director, Domnule Președinte etc.;
• Denumirile oficiale de funcții: Ministru al Culturii;
Președinte al Academiei de Științe etc.;
• Denumirile de aștri și constelații: Marte, Saturn, Ursa-
Mare, Luna, Cornul-Caprei, Venus;
• Toate cuvintele (cu excepția celor auxiliare) care formează
denumirile unităților economice, instituțiilor,
organizațiilor: Facultatea de Limbi și Literaturi Străine,
Guvernul Republicii Moldovei, Centrul Național de
Terminologie, Teatrul de Operă și Balet, Societatea pe Acțiuni
„Hermes”, Ministerul Afacerilor Interne, Societatea cu
Răspundere Limitată „Codru” etc.;
• Denumirile marilor epoci istorice și
evenimentele istorice majore: Evul Mediu,
Renașterea, Unirea Principatelor;
• Denumirile de sărbători: Crăciunul, Schimbarea la
Față, Ramadan, Anul Nou, Paștele etc.
• Denumirile de ordine: Ordinul Republicii, Meritul
Civic, Artist al Poporului etc.
• În cazul titlurilor de publicații periodice, opere
literare, științifice, precum și al denumirilor de
documente de importanță națională și
internațională, alcătuite din mai multe cuvinte, se
scriu cu majuscule numai primele cuvinte:
Moldova suverană, Literatura și arta, Regulamentul
organic, Declarația universală a drepturilor omului
etc.
 Se scrie cu majusculă doar primul cuvânt al
denumirilor constituite din două sau mai multe
cuvinte ale organismelor de conducere și ale
compartimentelor din instituții:
Catedra de traducere, Comisia de cultivare a limbii,
Serviciul de contabilitate, Consiliul științific,
Serviciul de personal, Direcția pentru transporturi
etc.
• Pentru a sugera anumite sentimente și atitudini, se
pot scrie cu majusculă termenii de adresare,
inclusiv pronumele, în corespondență, atât în text,
cât și pe plic:
• Domnului Președinte, Domnule Primar,
Dumneavoastră etc.
Ortografia cu majusculă
Ortografia numelor proprii
• Numele și prenumele cetățenilor Republicii
Moldova se scriu în conformitate cu ortografia
limbii române și cu prevederile articolului 26
din Legea cu privire la funcționarea
limbilor.
• Conform tradiției, formula onomastică în
limba română constă din prenume (sau din
câteva prenume) și numele de familie (simplu,
dublu sau din mai multe nume).
• Numele de familie nu se schimbă după gen: Ion
Strătilă, Maria Strătilă, Grigore Iarușevschi, Elena
Iarușevschi etc. Aceste forme antroponimice se
păstrează și în actele de identitate, în orice document
oficial.
• În adresările oficiale se folosesc prenumele și
numele de familie precedate de: domnule,
doamnă, cetățene, maestre etc.
• Numele de familie formate de la substantivele
feminine se vor scrie, de regulă, cu forma nehotărâtă:
Movilă, Ceapă, Cenușă, Rață, Vulpe, Babără etc.
• Numele de familie românești au, de obicei, ca
desinență formantul –u: Ciobanu, Crețu, Ursu,
Rotaru, Munteanu, Moldovanu etc. Circulă însă și
unele forme de tipul: Bejan, Codrean, Berejan,
Coroban etc.
• Numele de familie create de la variantele regionale
ale unor substantive, adjective vor păstra
ortografia respectivă: Cherdevară, Diordiță,
Chiperi, Chetruș etc.
• Numele de familie și prenumele înregistrate în
pașapoartele anterioare cu consoane duble, fenomen
nespecific limbii române, se vor scrie cu o singură
consoană: Rusu, Ana, Nina, Sava etc.
• Numele de familie cu –u final se vor scrie fără
–l: Grosu, Lupu, Josu, Șchiopu etc.
• Numele de tipul Ceban, Scobiola, Cecan,
Onica etc. vor fi readuse la normele
ortografice actuale ale limbii române:
Ciobanu, Scobioală, Ciocanu, Onică etc.
Ortografia numelor proprii
• Aranjarea numelor de familie în ordine alfabetică într-
o listă de plată, într-un borderou dezvăluie adeseori
prezența mai multor pesoane cu nume de familie și
prenume identice.
• Pentru evitarea confuziilor se va scrie în întregime
numele de famile și prenumele persoanei, fără
prescurtări, intercalându-se între ele și inițiala
prenumelui tatălui. De exemplu, Munteanu I. Vasile,
Frunză A. Viorel sau feminine: Țurcanu V. Rodica,
Mereacre A. Violeta.
• Numele de familie, indiferent de origine, se
vor ortografia utilizând în exclusivitate
literele caracteristice scrierii românești,
evitându-se, totodată, scrierea consoanelor
duble:
• Corneiciuc (nu: Korneiciuk), Melnic (nu:
Melnik), Grosu (nu: Grossu sau Grossul).
• Numele de familie (sau prenumele)
înregistrate în actele personale de tip
vechi cu îmbinarea de consoane în limba
rusă –kc- se vor scrie cu consoana x (nu
cs).
• De exemplu, Alexandru, Maxim, Alexei,
Maximilian, Xenia etc.
• Prenumele masculine care în limba rusă au
terminația –ий, în limba română au terminațiile
specifice în –iu (Valeriu, Corneliu, Laurențiu), în –e
(Gheorghe, Vasile, Grigore, Nicolae), -ie (Arcadie,
Vitalie).
• Numele de familie ale unor personalități se
ortografiază respectând forma utilizată de aceștia:
Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Anton Pann,
Pan Halippa, Matei Millo.
• Numele noastre de familie se vor scrie ca în
original în orice limbă care utilizează grafia latină.
• Numele de persoane străine se vor nota în funcție
de sistemul grafic al limbilor din care provin: cele din
limbile care folosesc alfabetul latin se scriu în
conformitate cu ortografia și pronunțarea din
limbile respective: Descartes (pronunțăm: Decart),
Shiller (pron.: Șiler), Shakespeare (pron.: Șecspir),
Wall Street (pron. Uolstrit).
• Numele proprii din limbile cu alfabet chirilic (rusă,
ucraineană, bulgară etc.) se transcriu cu ajutorul
mijloacelor grafice ale limbii române, ținând cont
de următoarele norme de transcriere:
• -ё se va transcrie –io: Пётр – Piotr, Фёдор – Fiodor,
Селезнёв – Selezniov ș.a.
• -ий – desinența formanților onomastici de origine
slavă -ский ș.a. în numele de familie se va transcrie –
i: Коцюбинский – Koțiubinski, Маяковский –
Maiakovski ș.a.
• Numele de familie de aceeași origine purtate de
cetățenii moldoveni se vor transcrie pentru ambele
genuri: Cutcovețchi, Matcovschi, Medvețchi ș.a.
• -к se va transcrie k: Krasnoiarsk, Kiev, cu excepția
cuvintelor în care, prin tradiție, s-a fixat
transcrierea prin c: Moscova, Crimeea, Ucraina.
• -ь se va transcrie ca i în îmbinările ье, ья, ьи:
Полесье – Polesie, Тальянов - Talianov, Ильин –
Ilin; în alte cazuri semnul moale se omite (de altfel,
ca și semnul tare – ъ): Архангельск – Arhanghelsk,
Гоголь – Gogol, Игорь – Igor;
• -э la începutul numelui de familie și al
prenumelui se va transcrie -e: Энгельс –
Engels, Эмма – Ema, Элеонора – Eleonora
ș.a.
• я se va transcrie în cele mai multe cazuri
ținând cont de poziția lui în corpul numelui:
• ia se va scrie la începutul numelui de familie
sau al prenumelui sau când urmează după o
vocală: Iacob, Iachim, Buruiană, Roșiianu
etc. Se va scrie ia și în cazurile de hiat, când
sunetele i și a nu creează diftong: Adrian,
Casian, Diaconu, Damian etc.;
• ea se va scrie după consoană, constituind un diftong:
Secăreanu, Leahu, Drumea, Ileana etc.
 -дж din numele proprii înregistrate în limba
rusă: Анджела, Вирджиния,
Джурджулешть ș.a. (din actele de tip vechi)
se va transcrie –g: Angela, Virginia,
Giurgiulești ș.a.
• La întocmirea cărților de muncă, a
legitimațiilor sau a altor acte personale se
vor propune și se vor înscrie prenumele
tradiționale: Ion, Vasile, Gheorghe, Ștefan,
Petru, Tudor, Grigore (nu Ivan, Vasilii,
Gheorghii, Stepan, Piotr, Grigorii).
• Numele de familie de origine slavă nu-și vor
schimba forma pentru persoanele de sex
feminin: Alexandru Petrov și Tamara Petrov
(nu Petrova), Elena Iarovoi (nu Iarovaia),
Maria Sobiețchi (nu Sobiețcaia) etc.
 Nume de familie şi prenume româneşti
basarabene deformate de funcţionarii
alolingvi
• În contextul lingvistic diglosic, în care s-a aflat
Basarabia, dar şi Transnistria, sub regimul ţarist şi,
mai ales, sub cel sovietic, timp de peste 200 de ani / 2
secole, multe nume de familie româneşti, dar şi
prenume, erau deformate, uneori chiar falsificate,
de către administratori, funcţionari, iar mai apoi,
papagaliceşte, de către toţi cei care nu cunoşteau
limba – ruşi şi rusofoni.
Deformări prin schimbarea locului
accentului la numele de familie
• În limba rusă locul accentului este
imprevizibil.
• În cuvinte diferite, în aceleaşi condiţii
fonetice, accentul poate să cadă pe prima
silabă, pe cea din mijloc sau pe cea finală (de
ex.: jénşcina „femeie” – mujcína „bărbat” –
tolşciná „grosime”; ózero „iaz” – oknó
„fereastră”).
• În limba română accentul, deşi considerat
liber, înregistrează totuşi anumite
regularităţi, cu alte cuvinte, constituie, mai
degrabă, o limbă cu accent limitat sau
condiţionat:
• Nume de familie ruseşti au asimilat numele de
familie româneşti, terminate în consoană şi deci cu
accentul corect pe ultima silabă:
• ✓ Albót (rus.>Álbot), Antóci (rus.>Ántoci), Arnăút /
Arnăútu (rus.> Arnáut);
• ✓ Blăjín / Blăjínu (rus.> Blájin), Bodrúg (rus.>
Bódrug), Bondári / Bondáru (rus.> Bóndari), Botnári
/ Botnáru (rus.> Bótnari);
• Călín (> Cálin), Cărăúş (> Caráuş), Chetrúş (>
Chétruş), Ciobán / Ciobánu (> Céban), Cioráp
(> Cérap), Ciréş (> Céreş), Costáş (> Cóstaş),
Cováli „fierar” (> Cóvali); Mazúr / Mazúru (>
Mázur);
• Părău „pârâu” (> Pérev), Prodán (> Pródan),
Puşcáş / Puşcáşu (> Púşcaş);
• Rotári / Rotáru (>Rótari);
• Şerbán (> Şcérban);
• Tofán (> Tófan) ş.a.
Deformări prin neglijarea semnelor
diacritice la vocalele ă, â
• Neglijarea în scris, iar mai apoi şi în vorbire a
semnelor diacritice la vocale, a condus la
schimonosirea a mai multor nume de familie
româneşti: Babălúngă (> Babilúnga), Barbăróşă (>
Barbaróşa), Brânzílă (> Brânzíla)5, Găínă (> Gáina /
Gaín), Negruvódă (> Negrivóda), Pălănceánu (>
Palanceán), Tărâţă (> Teríţa), Ţărnă (> Ţérna) ş.a.
Deformări prin înlocuirea unor vocale finale
(-e / -ie) cu un diftong descendent (-ii)
• Numele de familie şi prenumele masculine,
terminate în vocala -e (Gheorghe, Ipate ş.a.)
şi / sau în hiatul -ie (Anatolie, Vitalie ş.a.),
sunt transcrise, iar mai apoi şi rostite, după
modelul rusesc, cu -ii (diftong descendent) la
final:
• Nume de familie: Dárie (> Dárii), Enáche (>
Enáchii), Ipáte (> Ipátii), Istráte (> Istrátii), Sofrónie
(> Sofrónii), Terínte (> Teréntii), Vrábie (> Vrád’ii)
ş.a.
• Prenume: Anatólie (> Anatólii), Arcádie (> Arcádii),
Ghenádie (> Ghenádii), Gheórghe (> Gheórghii),
Grigóre (> Grigórii), Vasíle (> Vasílii), Vitálie (>
Vitálii) ş.a.
Deformări prin înlocuirea unor vocale
finale cu sufixul slav -ov
• În cele mai multe cazuri, numele de familie
româneşti, terminate în vocalele -ă sau -u, erau
transcrise, dar mai apoi pronunţate, cu sufixul slav
-ov. Aşadar:
• Buzílă (> Buzílov), Cârpálă (> Chirpálov), Cunúnă
(> Conunóv), Delabálta (> Delibáltov), Dohotáru (>
Dogotarióv), Ioníţa (> Ioníţov), Sorbálă (>
Sorbalóv), Tănásă (> Tanásov), Tărcátu (>
Tarcátov)8, Untílă (> Untílov), Vutcăréa „votcă rea”
(> Vutcarióv) ş.a.
Denaturări cauzate de multiple fenomene de natură
fonetică (accent, schimbări de sunete)
• Mutilarea numelor de familie româneşti se făcea,
deseori, în rostire, concomitent, prin schimbarea
locului accentului, dar şi prin diverse schimonosiri
de sunete datorită particularităţilor specifice în
rostirea sunetelor limbii dominate, în cazul limbii
române, percepute de alolingvi prin prisma rostirii
sunetelor limbii ruse, a limbii dominante, altfel
spus, prin aplicarea altei baze de articulaţie a
sunetelor la rostire şi a altei modalităţi de a le
percepe.
• Schimonosiri prin accent şi sunete: Babălău (>
Bábelev), Babâră „babă rea” (> Bábire), Bránişte (>
Briníşter), Brădíş (> Brád’iş / Brághiş), Bârghie (>
Bérghia), Ciorchínă (> Cérchina), Şăpticâni „şapte
câini” (> Şeptíchin) ş.a.
• • Schimonosiri prin sunete: Bulihár (> Boligári),
Cârpálă (> Chirpálov); Ghidirím (> Dederém),
Hârşteoágă (> Gherştéga), Oaienéagră (> Oinégra),
Roadedeál (> Rodigheál), ş.a.
Reguli de segmentare a cuvintelor la
trecerea dintr-un rând în altul
• Trecerea dintr-un rând în altul se efectuează
respectând regula generală și obligatorie a despărțirii
cuvintelor în silabe, care interzice lăsarea la sfârșit
de rând a unor secvențe de cuvânt lipsită de o
vocală: as-tăzi, mă-sură, măsu-ră, pro-curor, procu-
ror etc.
• Sunt respectate regulile de despărțire a cuvintelor în
silabe bazată pe pronunțare:
• În succesiunea a două vocale despărțirea se face
între cele două vocale: po-lu-a-re, du-et, ac-tu-a-li-
za-re, re-ac-ți-e etc.;
• În succesiunea vocală (sau diftong+semivocală (e,
i, o, u) + vocală (+semivocală) despărțirea se face
înaintea diftongului postvocalic: dum-nea-ei, ploa-
ie, stea-ua etc.;
• În cazul grupurilor de două consoane situate între vocale
segmentarea pe silabe se face:
• În majoritatea situațiilor între cele două consoane: tic-
sit, mun-te, is-to-rie;
• Înaintea grupului consonantic: o-braz, A-fri-ca, pro-ble-mă,
ti-tlu, li-tru;
• În cazul grupurilor de trei consoane, situate între vocale,
segmentarea se face:
• În majoritatea situațiilor între prima și a doua consoană a
grupului: fil-tru, vâr-stă, con-tra, ex-tract, ex-prompt etc.;
• Între a doua și a treia consoană în cazul
grupurilor: mpt, mpț, ncș, nct, ncț, ndv, rtf, stm:
somp-tu-os, sculp-tor, punc-taj, ast-mă etc.;
• În cazul grupurilor de patru sau cinci consoane,
situate între vocale, segmentarea se face de
obicei între prima și a doua consoană a grupului
consonantic: ab-stract, con-struc-tor, mon-stru etc.
• În cuvintele formate din abrevieri literale ca
UNESCO, SUA, ONU, FIFA segmentarea în silabe
nu se admite.
• Nu se segmentează pentru efectuarea trecerii dintr-
un rând în altul nici abrevierile de tipul: a.c. (anul
curent), î.H (înaintea lui Hristos), ș.a. (și altele);
numeralele ordinale notate prin cifre romane sau
arabe urmate de un formant. De ex., Conferința a
IV-a, Congresul al VII-lea.
Nu se trec dintr-un rând în altul:

• Silabele create dintr-o singură vocală, fie că e la

începutul cuvântului, fie că e la sfârșitul lui: a-pă,
se su-i, o-mis etc.
• Numele proprii de persoane: Eugen Coșeriu,
Anatol Ciobanu, Ion Dumeniuc etc.;
• Unele cuvinte care se scriu cu cratimă, de exemplu:
nord-vest, grăbește-te, corelându-se;
• Notațiile abreviate: 5 kg, 16 km, cap.2 (nu 5/kg,
16/km, cap./2)