1. Art.

2570Determinarea i proba reedinei obinuite

(1) n sensul prezentei cri, reedina obinuit a persoanei fizice este n statul n care
persoana i are locuina principal, chiar dac nu a ndeplinit formalitile legale de
nregistrare. Reedina obinuit a unei persoane fizice acionnd n exerciiul activitii sale
profesionale este locul unde aceast persoan are stabilimentul su principal.
(2) Pentru determinarea locuinei principale vor fi avute n vedere acele circumstane
personale i profesionale care indic legturi durabile cu statul respectiv sau intenia de a
stabili asemenea legturi.
(3) Reedina obinuit a persoanei juridice este n statul n care aceasta i are stabilimentul
principal.
(4) Stabilimentul principal al unei persoane juridice este locul unde aceasta i-a stabilit
administraia central.
(5) Dovada reedinei obinuite se poate face cu orice mijloace de prob.
Aceast noiune se deosebete de cea privind domiciliul persoanei, al crui element principal
l reprezint intenia declarat de stabilire, conform art. 87 NCC:
Art. 87Domiciliul
Domiciliul persoanei fizice, n vederea exercitrii drepturilor i libertilor sale civile, este
acolo unde aceasta declar c i are locuina principal.
Domiciliul ca i factor de identificare a persoanei fizice, accentul pus de legiuitor este odat
pe exerciiul drepturilor i libertilor civile i pe caracterul declarativ al domiciliului. Dac
am dovada unui spaiu pe care l dein n proprietate fie n chirie, fie in comodat, sau
consimmntul proprietarului de a-i stabili domiciliul n acel loc. Intenia care rezult din
cererea formulat ctre serviciul de stare civil, ctre primrie, evidena populaiei prin care
mi stabilesc intenia de a-mi stabili domiciliul n acel loc i art dovada de folosin sau
propietatea unei locuine, mi se stabilete domiciliul acolo. Nimic nu mi impune o msurare
a intensitii locuirii, dac eu chiar stau acolo sau nu.
Reedina obinuit evoc centrul de via i de interes al persoanei. Problemele mai
delicate apar n cazul persoanelor aflate la studii, sau au proprieti n mai multe state
membre i stau succesiv n mai multe state. Reedina obinuit se determin ntotdeauna
factual ceea ce nseamn c eu ca instan trebuie s determin, potrivit tuturor circumstanelor
care compun legtura acestor persoane, unde aceasta i avea centrul su de via i interes,
lund n calcul i durata locuirii, caracterul ei nentrerupt, locul unde se afl familia i locul
unde i exercit profesia, iar n cazul n care exist discrepane ncerc s determin centrul de
interes al persoanei.

2. Numele Art. 2.576

(1) Numele persoanei este carmuit de legea sa nationala.
(2) Cu toate acestea, stabilirea numelui copilului la nastere este carmuita, la alegere, fie de
legea statului a carui cetatenie comuna o au atat parintii, cat si copilul, fie de legea statului
unde copilul s-a nascut si locuieste de la nastere.
(3) Ocrotirea impotriva actelor de incalcare a dreptului la nume, savarsite in Romania, este
asigurata potrivit legii romane.

3. Inlaturarea aplicarii legii straine Art. 2.564

(1) Aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept international
privat roman sau daca legea straina respectiva a devenit competenta prin fraudarea legii
romane. In cazul inlaturarii aplicarii legii straine, se aplica legea romana.
(2) Aplicarea legii straine incalca ordinea publica de drept international privat roman in
masura in care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale
dreptului roman ori ale dreptului Uniunii Europene si cu drepturile fundamentale ale omului.

4.Inlaturarea exceptionala a legii aplicabile Art. 2.565

(1) In mod exceptional, aplicarea legii determinate potrivit prezentei carti poate fi inlaturata
daca, datorita circumstantelor cauzei, raportul juridic are o legatura foarte indepartata cu
aceasta lege. In acest caz, se aplica legea cu care raportul juridic prezinta cele mai stranse
legaturi.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazul legilor privind starea civila sau capacitatea
persoanei, precum si atunci cand partile au ales legea aplicabila.

5.Forum necessitas
In cazul in care nicio instanta a vreunui stat membru NU este competenta in temeiul altor
dispozitiile ale prezentului regulament (reg privind succesiunile(, instantele judecatoresti ale
unui stat membru se pot pronunta, in cazul exceptionale, asupra succesiunii in situatia in care
procedurile nu pot fi rezonabil initiate sau nu se pot desfasura in mod rezonabil sau ar fi
imposibile intr-un stat tert cu care cauza are o legatura stransa.

Succesiunea va fi guvernata de o singura lege, indiferent de locul unde se situeaza bunurile.

6.Competena general a succesiunilor
Instanele judectoreti din statul membru n care defunctul i avea reedina obinuit n
momentul decesului sunt competente s hotrasc cu privire la succesiune n ansamblul su.

Articolul 5
Acordul de alegere a forului
(1) n cazul n care legea aleas de ctre defunct pentru a se aplica succesiunii sale n
temeiul articolului 22 este legea unui stat membru, prile vizate pot conveni ca o instan sau
instanele judectoreti din statul membru respectiv s aib competen exclusiv de a se
pronuna cu privire la orice chestiune referitoare la succesiune.
(2) Un astfel de acord de alegere a forului este redactat n scris, datat i semnat de prile
interesate. Orice comunicare sub form electronic care permite consemnarea durabil a
acordului este considerat echivalent formei scrise.

Articolul 6
Declinarea competenei n cazul n care s-a optat pentru o lege
n cazul n care legea aleas de defunct pentru a se aplica succesiunii sale n temeiul
articolului 22 este legea unui stat membru, instana judectoreasc sesizat n temeiul
articolului 4 sau al articolului 10:
(a) poate, la solicitarea unei pri la proceduri, s i decline competena n cazul n care
consider c instanele judectoreti din statul membru pentru a crui lege s-a optat sunt
mai n msur s hotrasc cu privire la succesiune, avnd n vedere circumstanele de
natur practic ale succesiunii, precum reedina obinuit a prilor i locul unde sunt
situate bunurile; sau
(b) i declin competena n cazul n care prile la proceduri au convenit, n conformitate cu
articolul 5, s confere competen unei instane sau instanelor judectoreti din statul
 membru pentru a crui lege s-a optat.

Articolul 7
Competena n cazul n care s-a optat pentru o lege
Instanele judectoreti din statul membru pentru a crui lege a optat defunctul n temeiul
articolului 22 sunt competente s hotrasc cu privire la succesiune n cazul n care:
(a) o instan judectoreasc sesizat anterior i-a declinat competena cu privire la aceeai
cauz n temeiul articolului 6;
(b) prile la proceduri au convenit, n conformitate cu articolul 5, s confere competen
unei instane sau instanelor judectoreti din statul membru respectiv; sau
(c) prile la proceduri au recunoscut n mod expres competena instanei judectoreti
sesizate.

Articolul 8
ncheierea procedurilor din oficiu n cazul n care s-a optat pentru o lege
O instan judectoreasc care s-a sesizat din oficiu ntr-o cauz succesoral n temeiul
articolului 4 sau al articolului 10 ncheie procedurile n cazul n care prile la proceduri au
convenit s soluioneze succesiunea pe cale amiabil printr-o tranzacie extrajudiciar n
statul membru pentru a crui lege a optat defunctul n temeiul articolului 22.

Articolul 9
Competena ntemeiat pe nfiare
(1) n cazul n care, n cursul procedurilor n faa instanei judectoreti a unui stat membru
care i exercit competena n temeiul articolului 7, reiese c nu toate prile la respectivele
proceduri au fost i pri la acordul de alegere a forului, instana continu s i exercite
competena dac prile la proceduri care nu au fost pri la acordul de alegere a forului se
nfieaz fr a contesta competena instanei.
(2) n cazul n care prile la proceduri care nu au fost pri la acordul de alegere a forului
contest competena instanei judectoreti menionate la alineatul (1), aceasta i declin
competena.
n aceast situaie, competena de a hotr cu privire la succesiune revine instanelor
judectoreti competente n temeiul articolului 4 sau al articolului 10.

Articolul 10
Competena subsidiar
(1) n cazul n care reedina obinuit a defunctului n momentul decesului nu este situat
ntr-un stat membru, instanele unui stat membru n care sunt situate bunuri care fac parte din
patrimoniul succesoral sunt totui competente s se pronune asupra succesiunii n ansamblu
su, n msura n care:
(a) defunctul avea cetenia acelui stat membru la data decesului; sau, dac aceast condiie
nu este ndeplinit,
(b) defunctul i avea anterior reedina obinuit n statul membru respectiv, cu condiia ca,
n momentul sesizrii instanei, s nu fi trecut mai mult de cinci ani de la schimbarea
reedinei obinuite.
(2) n cazul n care nicio instan judectoreasc a vreunui stat membru nu este competent
n temeiul alineatului (1), instanele statului membru n care se situeaz bunuri care fac parte
din patrimoniul succesoral sunt totui competente s se pronune asupra respectivelor bunuri.
7. Legea aplicabila succesiunilor
Articolul 20
Aplicare universal
Orice lege menionat n prezentul regulament se aplic indiferent dac este sau nu legea unui
stat membru.

Articolul 21
Norma general
(1) Sub rezerva cazului n care prezentul regulament cuprinde dispoziii contrare, legea
aplicabil succesiunii n ansamblul su este cea a statului n care defunctul i avea reedina
obinuit n momentul decesului.
(2) n cazul n care, cu titlu de excepie, toate circumstanele cazului indic n mod clar c,
n momentul decesului, defunctul avea n mod evident o legtur mai strns cu un alt stat
dect statul a crui lege ar fi aplicabil n temeiul alineatului (1), legea aplicabil succesiunii
este legea acelui alt stat.

(1) O persoan poate s aleag ca legea care s se aplice succesiunii sale n ansamblu su s
fie legea statului a crui cetenie o deine n momentul alegerii legii sau la data decesului.
O persoan care deine mai multe cetenii poate s aleag legea oricruia dintre statele al
cror cetean este n momentul alegerii legii sau la momentul decesului.
(2) Alegerea legii trebuie exprimat n mod explicit, printr-o declaraie sub forma unei
dispoziii pentru cauz de moarte sau trebuie s rezulte din clauzele unei astfel de dispoziii.
(3) Condiiile de fond ale actului prin care s-a fcut alegerea legii sunt reglementate de legea
aleas.
(4) Orice modificare sau revocare a alegerii legii trebuie s ndeplineasc condiiile de
form pentru modificarea sau revocarea unei dispoziii pentru cauz de moarte.

8. Retrimitere - art 34
(1) Aplicarea legii oricrui stat ter precizate n prezentul regulament nseamn aplicarea
normelor de drept n vigoare n statul respectiv, inclusiv a normelor sale de drept
internaional privat, n msura n care respectivele norme retrimit la:
(a) legea unui stat membru; sau
(b) legea unui alt stat ter care ar aplica propria lege. sintagma care ar aplica propria lege
a nascut discutii, conturandu-se doua opinii (nu se cer la examen).

Divergentele existente in DIP in ceea ce priveste regulile de conflict de legi dau nastere
conflictelor de sisteme. Acestea pot fi pozitive, atunci cand fiecare sistem implicat atribuie
competenta propriei sale legislatii. Conflictele negative sunt atunci cand fiecare sistem
implicat declina competenta legislatiei sale materiale, trimitand in schimb la dreptul altui stat.
Retrimiterea este p tehnica juridica in virtutea careia, atunci cand regula de conflict a forului
trimite la un sistem de drept strain care nu-si accepta competenta, instanta va lua in
considerare si regulile de conflict din acel sistem de drept, ce pot desemna ca aplicabila fie
legea forului (R1), fie legea unui stat tert (R2). Operatiunea e pur intelectuala si se efectueaza
de catre judecatorul sesizat.
Retrimiterea de gradul 1- norma de conflict straina la care a trimis lex fori stabileste inapoi
competenta in favoarea legii forului. Retrimiterea de gradul 1- la dr material al tarii
respective (retrimitere materiala), trimite la competenta dr tarii instantei sesizate-speta Forgo.

Speta Forgo
Soluionat de instanele franceze n 1878.
Un cetean bavarez , n condiiile n care Bavaria acorda o cetenie proprie.
Forgo triete cea mai mare parte a vieii sale n Frana, unde ns nu dobndete domiciliul
legal (nu ndeplinete formalitile cerute n acest sens de legea francez), ci are numai
domiciliul de fapt.
Conform legii franceze, Forgo era cetean bavarez, cu domiciliul legal n Bavaria.
La moarte las o succesiune mobiliar important.
Forgo nu a lsat testament.
Rudele colaterale dup mam (Forgo fiind copil din afara cstoriei) introduc n faa
instanei franceze
o petiie de ereditate.
Potrivit normei conflictuale franceze lex patriae succesiunea mobiliar era crmuit de
legea naional a defunctului (cea Bavarez), care acorda drept la succesiune rudelor
colaterale dup mam.
Instanele franceze au constatat ns c norma conflictual bavarez supuneau succesiunea
mobiliar
legii domiciliului de fapt al defunctului ( trimitea napoi la legea francez) .
Norma conflictual bavarez nu accepta trimiterea, ci retrimiterea la dreptul francez.
Acceptnd retrimiterea, instana francez a aplicat legea succesoral francez.
Conform legii succesorale franceze, rudele colaterale dup mam nu aveau drept la
motenire i, n
acest fel, succesiunea fiind vacant, a fost culeas de statul francez pe teritoriul cruia se
aflau bunurile mobile respective

Retrimiterea de gradul 2 este aceea in care norma de conflict a forului, trimitand la legea altui
stat, acesta,prin norme de conflict proprii,atribuie competenta in favoarea dr unei terte tari.

Hollie vs. Rivaz. S-a ridicat problema validitii unui testament fcut de un englez avnd
domiciliul potrivit dreptului englez n Belgia. Legea belgian de la acea vreme nu recunotea
domiciliul acelui testator ca fiind n Belgia deoarece fiind strin, acesta nu ndeplinise
formalitile cerute, autorizaiile prealabile de dreptul belgian pentru recunoaterea
domiciliului n Belgia. Testamenul n cauz era considerat valid dreptului englez, dar nu
potrivit dreptului belgian. Instana englez investit cu soluionarea litigului avnd ca obiect
validitatea testamentului a aplicat n cauz aa numita teoria instanei strine potrivit creia
n soluionarea litigiului, judectorul englez trebuie s procedeze ca i cum s-ar afla n Belgia,
n ara la care a trimis norma de conflict englez, adic judectorul englez trebuie s se pun n
postura celui belgian, s procedeze aidoma cum ar fi procedat n locul lui judectorul belgian
si astfel aplicnd norma de conflict belgian care supunea validitatea testamentului legii
domiciliului considerat a fi din perspectiv belgian, n Anglia, a aplicat n consecin
dreptul englez considernd testamentul ca fiind perfect valid.

Argumente pro i contra retrimiterii

Pro:
legea la care se face trimitere nu ar putea fi aplicatn situaia n care aceasta se declar
necompetent(i retrimite deci la o alt lege) ntruct s-ar aduce atingere suveranitii statului
strin
atunci cnd norma conflictual trimite la dreptul strin se are n vedere ntregul ansamblu de
reglementri inclusiv normele conflictuale
eficiena unei hotrri judectoreti se asigur prin neaplicarea legii materiale strine, care a
refuzat compentena oferit. Instana trebuie judece ca n ara unde se va cere exequatur-ul.
norma conflictual a forului are o competen subsidiar, n cazul n care legea strin se
declarnecompetent, configurnd existena unei comuniti de vederi cu norma conflictual
strin.
ntre sistemele de drept n prezen se realizeaz o coordonare, care permite evitarea
situaiilor conflictuale

Contra:
retrimiterea depreciaz ideea c instana sesizat stabilete legea aplicabiln temeiul
normelor sale conflictuale i nu dup normele conflictuale strine
retrimiterea implic un cerc vicios, deoarece trimiterea se face la ansamblul dreptului strin,
ce retrimitetot la ntregul sistem de drept al forului, care dispune iar o retrimitere i aa mai
departe, fr ca acest circuit s fie oprit dect n mod arbitrar
retrimiterea determin o nesigurann relaiile cu element de extraneitate ntruct soluiile
concrete depinde de poziia dreptului strin

Cazuri in care NU este admisa retrimiterea

autonomia vointei- retrimiterea nu se aplica cand partile au ales legea straina
aplicabila raportului juridic in temeiul autonomiei de vointa deoarece legea aplicabila
aleasa va fi norma materiala (dreptul material al tarii respective), nu se va trimite la
norma de conflict; (=autonomia de vointa este un reper fundamental, partilor fiindu-le
permis sa aleaga in multe materii legea aplicabila raportului juridic pe care il incheie.
) Inainte de opta, partile se intereseaza adesea de continutul legilor in cauza; legea
aleasa e cea ale carei dispozitii corespund mai bine proiectului lor.
Forma actelor: regula de conflict generala in materie de forma a actelor, a diverselor
reguli de conflict speciale privind forma casatoriei, forma adoptiei, forma
testamentului etc.
Obligatiile extra-contractuale : inspirata de ideea de a proteja peroana lezata, inclusiv
in planul DIP si materializata in libertatea conferita acesteia de a alege legea
aplicabila actiunii in rasp, aceasta e incompatibila cu admiterea retrimiterii.
atunci cnd n mod explicit n textul actului normativ acest lucru este prevzut expres.
Fie n cazul normelor de conflict de sorginte naional avem un text explicit (art
2559 alin 2 NCC). Fie sunt alte texte precum art. 30 din Regulamentul European 650

Materia succesiunilor internationale

Neaplicare in cazul desemnarii legii forului, neaplicare in cazul desemnarii legii unui stat
membru (o discutie poate suerveni pt cazul in care legea desemnata e legea unui stat membru
in care Reg. nu e aplicabil (legea daneza,irlandeza,engleza), regulile de confict proprii pt
materia succesorala militeaza pt admiterea retrimiterii inclusiv in aceste situatii).
9. Justitia materiala
DIP cunoate, pe lng norme de conflict, care sunt preponderente sau majoritatea, i reguli
sau norme materiale care sunt excepia i care calific n mod autonom anumite chestiuni
sau situaii juridice n vederea interpretrii i aplicrii uniforme a normelor de conflict.
Langa normele de conflict drept international privat,intalnim si norme materiale care fixeaza
in anumite materii complete anumite reguli de conduita indiferent de situatia avuta in vedere.
De exemplu, toate normele care fixeaza intrarea cetatenilor straini sau apatrizilor intara
noastra sau de a incheia acte civile sau expulzarea din tara noastra; acestea sunt norme
materiale.Normele care fixeaza competenta autoritatilor romane sunt tot norme materiale.
Din punctul de vedere al obiectului sau, dreptul international privat se ocupa de solutionarea
conflictelor de jurisdictie, unde includem competenta internationala a instantelor romane, dar
si aspecte legate de recunoasterea si executarea actelor publice straine. Apoi, in aceasta
materie intra si domeniul mare al conflictelor de legi in spatiu care se solutioneaza cu ajutorul
normelor de conflict, fie ca ele sunt incluse in legislatia nationala, fie ca ele izvorasc din
regulamente europenene.Obiecul dreptului international privat se mai ocupa si de regimul
juridic al strainilor in tara noastra.
Spre exemplu, art. 31 din Regulamentul European 650/2012 n materie succesoral, intitulat
"Adaptarea drepturilor reale", prevede c:n situaia n care o persoan invoc un drept real la
care este ndrituit n temeiul legii aplicabile succesiunii, iar n legislaia statului membru
unde este invocat dreptul real nu este prevzut dreptul real n cauz, respectivul drept se
adapteaz dac este necesar i n msura n care acest lucru este posbil la cel mai apropiat
drept real echivalent n temeiul legislaiei statului respectiv, lund n considerare obiectivele
i interesele urmrite de dreptul real specific i efectele acestuia.Acest articol este o norm
material care mi spune ce trebuie s fac n situaia n care(nu i-a continuat ideea).
Succesiunea este un mod de transmitere a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale.
Tot o norm material ntlnim i n art. 32 din Regulament dedicat comorientilor : n
cazul n care doua sau mai multe persoane ale cror succesiuni sunt reglementate de legi
diferite decedeaz n mprejurri n care nu se poate stabili cu precizie ordinea n care au
survenit decesele i n cazul n care legile respective soluioneaz diferit acest situaie sau nu
cuprinde dispoziii n acest sens, niciun defunct nu are dreptul la succesiunea celuilalt sau
celorlali defunci.
Este o norm material, pentru c imi dicteaz soluia: niciunul nu are capacitate
succesoral. Dac persoane ntre care exist vocaie succesorala reciproc, de exemplu, au
murit ntr-un accident aviatic nu se poate stabili care dintre ele a supravieuit celeilalte, se
consider c au decedat n acelai timp.
A fost nevoie de aceast norm, regul material n cuprinsul Regulamentului pentru
c nu toate sistemele de drept aplic aceast regul.

10. Autonomia vointei in DIP

10.1 Libertatea de alegere- contracte
(1) Contractul este guvernat de legea aleas de ctre pri. Aceast alegere trebuie s fie
expres sau s rezulte, cu un grad rezonabil de certitudine, din clauzele contractuale sau din
mprejurrile cauzei. Prin alegerea lor, prile pot desemna legea aplicabil ntregului contract
sau numai unei pri din acesta.
(2) Prile pot conveni, n orice moment, s supun contractul altei legi dect cea care l
guverna anterior, fie n baza unei alegeri anterioare n temeiul prezentului articol, fie n
temeiul altor dispoziii ale prezentului regulament. Orice modificare efectuat de ctre pri
cu privire la legea aplicabil, care intervine ulterior ncheierii contractului, nu aduce atingere
validitii formei contractului n sensul articolului 11 i nu afecteaz n mod negativ
drepturile terilor.
(3) n cazul n care toate elementele relevante pentru situaia respectiv, n momentul n care
are loc alegerea, se afl n alt ar dect aceea a crei lege a fost aleas, alegerea fcut de
pri nu aduce atingere aplicrii dispoziiilor legii acelei alte ri, de la care nu se poate
deroga prin acord.
(4) n cazul n care toate elementele relevante pentru situaia respectiv, n momentul n care
are loc alegerea, se afl n unul sau mai multe state membre, alegerea de ctre pri a unei legi
aplicabile, alta dect cea a unui stat membru, nu aduce atingere aplicrii n mod
corespunztor a dispoziiilor de drept comunitar de la care nu se poate deroga prin convenie,
dup caz, astfel cum au fost transpuse n statul membru al instanei competente.
(5) Existena i valabilitatea consimmntului prilor cu privire la alegerea legii aplicabile
se determin n conformitate cu dispoziiile articolelor 10, 11 i 13.

10.2 Libertatea de alegere - oblg necontractuale

(1) Prile au posibilitatea de a alege, de comun acord, legea care s reglementeze obligaiile
necontractuale nscute ntre ele:
(a) printr-un acord ncheiat ulterior producerii faptului cauzator de prejudicii; sau
(b) n cazul n care toate prile implicate desfoar o activitate comercial, alegerea poate
avea loc, de asemenea, printr-un acord liber negociat anterior producerii faptului cauzator de
prejudicii. Alegerea fcut trebuie s fie explicit sau s reias cu un grad rezonabil de
certitudine din circumstanele referitoare la caz i nu poate aduce atingere drepturilor terilor.
(2) n cazul n care toate elementele relevante pentru situaia respectiv, n momentul n care
are loc faptul cauzator de prejudicii, se afl n alt ar dect aceea a crei lege a fost aleas,
alegerea fcut de pri nu aduce atingere aplicrii dispoziiilor imperative ale legii acelei
alte ri, de la care nu se poate deroga prin acord.
(3) n cazul n care toate elementele relevante pentru situaia respectiv, n momentul n care
are loc faptul cauzator de prejudicii, se afl n unul sau mai multe state membre, alegerea de
ctre pri a unei legi aplicabile, alta dect cea a unui stat membru, nu poate aduce atingere
aplicrii n mod corespunztor a dispoziiilor imperative ale dreptului comunitar de la care nu
se poate deroga prin acord, astfel cum au fost puse n aplicare n statul membru al instanei
competente.

Nu se poate deroga de la legea aplicabil n conformitate cu prezentul articol printr-un

acord ncheiat n temeiul articolului 14, in cazul drepturilor de proprietate intelectuala si
concurena neloial i actele care ngrdesc libera concurena.

10. 3 Alegerea legii aplicabile de ctre pri (divort si separatie de corp)

(1) Soii pot conveni s desemneze legea aplicabil divorului i separrii de corp, cu
condiia ca aceasta s fie una dintre urmtoarele legi:
(a) legea statului pe teritoriul cruia soii i au reedina obinuit n data ncheierii
acordului; sau
(b) legea statului pe teritoriul cruia soii i-au avut ultima reedin obinuit, cu condiia ca
unul dintre ei s aib nc reedina respectiv n data ncheierii acordului; sau
(c) legea statului de cetenie a unuia dintre soi n data ncheierii acordului; sau
(d) legea forului.
(2) Fr a aduce atingere alineatului (3), acordul care desemneaz legea aplicabil poate fi
ncheiat i modificat n orice moment, dar nu ulterior datei sesizrii instanei judectoreti.
(3) n cazul n care aceast posibilitate este prevzut de legea forului, soii pot desemna
legea aplicabil i n faa instanei judectoreti pe parcursul procedurii. n acest caz, instana
judectoreasc ia act de acordul soilor, n conformitate cu legea forului.

10. 4 Succesiuni
(1) O persoan poate s aleag ca legea care s se aplice succesiunii sale n ansamblu su s
fie legea statului a crui cetenie o deine n momentul alegerii legii sau la data decesului.
O persoan care deine mai multe cetenii poate s aleag legea oricruia dintre statele al
cror cetean este n momentul alegerii legii sau la momentul decesului.
(2) Alegerea legii trebuie exprimat n mod explicit, printr-o declaraie sub forma unei
dispoziii pentru cauz de moarte sau trebuie s rezulte din clauzele unei astfel de dispoziii.
(3) Condiiile de fond ale actului prin care s-a fcut alegerea legii sunt reglementate de legea
aleas.
(4) Orice modificare sau revocare a alegerii legii trebuie s ndeplineasc condiiile de
form pentru modificarea sau revocarea unei dispoziii pentru cauz de moarte.

11. Clauzele de exceptie de excludere

NCC prevede la art. 2565 alin 1- In mod exceptional, aplicarea legii determinate potrivit
prezentei carti poate fi inlaturata daca, datorita circumstantelor cauzei, raportul juridic are o
legatura foarte indepartata de aceasta lege. In acest caz, se aplica legea cu care raportul
juridic prezinta cele mai stranse legaturi.
alin. 2 dispozitiile alin 1 nu sunt aplicabile in cazul legilor
privind starea si capacitatea persoanei, precum si atunci cand partile au ales legea aplicabila.
Alegerea partilor in ceea ce priveste legea aplicabila nu este una discretionara, ci este
limitata pentru a nu frauda dispozitiile legii aplicabile. Dar, cand partile si-au exercitata
aceasta alegere in limitele permise autonomiei de vointa de legiuitor, aplicarea clauzei de
exceptie nu va fi incidenta, iar instanta nu va putea detrona legea aleasa indiferent de ce
legaturi ar fi in dreptul altei tari.
Clauza de excludere apare ca un factor de corectie in privinta normei de conflict intrucat
asigura in mod abstrat proximitatea dintre un sistem de drept si raportul juridic in functie de
continutul acestuia, dar exista posibilitatea ca acel raport juridic sa prezinte legaturi cu o alta
lege decat cea la care a dus norma de conflict.
Ori de cate ori intalnim raporturi juridice care au icneput sub imperiul legii vechi poate fi
folosita clauza de exceptie cand exista consecinte produse sub imperiul acestei legi.
Domeniul clauzei de exceptie ar trebui sa ramana rastrans, iar instanta sa apeleze la ea doar
in mod exceptional.
ROMA II regula generala in materia legii aplicabile obligatiilor extracontractuale de la
art. 4 prevede la alin 1 ca in cazul in care reiese clar, din toate circumstantele referitoare la
caz, ca fapta ilicita are in mod vadit mai multa legatura cu o alta tara decat cea mentionata
la alin 1 locul producerii prejudiciului sau la alin 2 daca ambele parti au resedinta
obisnuita in aceeasi tara in momentul producerii prejudiciului atunci se aplica acea lege,
se aplica legea acelei alte tari. O LEGATURA VADIT MAI STRANSA CU O ALTA TARA SE
PAOTE INTEMEIA, IN SPECIAL, PE O RELATIE PREEXISTENTA INTRE PARTI, CA DE
PILDA UN CONTRACT, CARE ESTE IN STRANSA LEGATURA CU RESPECTIVA FAPTA
ILICITA.
-- aceeasi clauza de exceptie se regaseste si la raspunderile speciale
raspunderea penttru produse defectuoase, imbogatirea fara justa
cauza cand are in mod vadit mai multa legatura cu o alta tara decat
 cele prezentate in regulament, negotiorum gestio, culpa in
contrahendo;
ROMA IV- SUCCESIUNI -> Regula generala legea aplicabila succesiunii in ansamblul
sau estea cea a statului in care defunctul isi avea resedinta obisnuita in momentul decesului,
sub rezerva cazului in care regulamentul cuprinde dispozitii contrare. Alin 2 cuprinde o
clauza de exceptie care prevede ca in cazul in care toate circumstantele cazului indica in mod
clar ca in momentul decesului defunctul avea in mod evident o legatura mai stransa cu un alt
stat decat statul a carui lege e aplicabila in temeiul alin 1, legea aplicabila succesiunii este
legea acelui alt stat.

12. Dubla cetatenie

SUCCESIUNI se poate alege legea aplicabila succesiunii in ansamblul sau daca

deunctul a avut 2 cetatenii intre legea statului a carui cetatenie o detine in momentul
alegerii legii sau la fata decesului. Mai mult, daca o persoana detine mai multe cetatenii poate
sa aleaga legea oricaruia dintre statele al caror cetatean este in momentul alegerii legii sau la
momentul decesului.
NCC Cartea a VII-a prevede ca Legea nationala este legea statului a carui cetatenie o are
persoana fizica sau dupa caz legea statului a carui nationalitate o are PJ. Daca persoana are
mai multe cetatenii, atunci se aplica legea acelui sintre state a carui cetatenie o are si de care
este cel mai strans legata, in special prin resedinta sa obisnuita.

13 Exceptia de ordine publica

NCC prevede la art. 2564 ca aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica
de DIP roman sau daca legea straina respectiva a devenit competenta prin fraudarea legii
romane.. In cazul inlaturarii aplicarii legii straine, se aplica legea romana. Aplicarea legii
straine incalca ordinea publica de DIP in masura in care ar conduce la un rezultat
incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului roman ori ale dreptului UE si cu
drepturile fundamentale ale omului.

Astfel, instanta e obligata sa invoce exceptia de ordine publica in cazul in care legea
aplicabila ar incalca principiile dreptului UE sau cu drepturile fundamentale ale omului. Mai
mult, in spetele de la CJUE, s-a stabilit ca instanta nu poate sa aplice exceptia atunci cand
prin aplicarea ei se incalca principiile fundamentale ale UE/omului.

Acest mecanism vizeaza protejarea principiilor fundamentale ale forului atunci cand
ordinea publica internationala a forului e incalcata prin aplicarea legii straine la care ar trimite
legea conflictuala. DIP priveste si circulatia hot judecatoreste, nu numai conflictul de legi in
spatiu. Statele sunt indreptatile sa refuze recunoasterea hot jud straine doar daca incalca
principiile fundamentale ale forului. exceptia este consacrata acum in regulamente
europene.

Continutul exceptiei nu este predeterminat, ci totul depinde de situatia concreta, iar aplicarea
ei e restrictiva.
Principii vizate de exceptie:

1. Ordinea publica interna norme imperative de ordin intern spre exemplu casatoria e
recunoscuta numai intre femei si barbati; =>principiile vizate sunt cele absolut fundamentale

2.Daca de exemplu o lege straina incalca principiile Conventiei ale UE, instanta forului ar
trebui sa nu recunoasca hotararea data sub legea respective sau inlaturarea legii straine.

Regulamentul ROMA II prevede la art 26 ca aplicarea unei dispozitii din legea oricarei tari
mentionate in prezentul regulament poate fi refuzata numai daca o asfel de aplicare este vadit
incompatibila cu ordinea publica a instantei competente.

Factorul temporal e important exceptia e susceptibilaa sa fie modificata in timp, astfel ea se

raporteaza la principiile fundamentale din momentul in care instanta trebuie sa se pronunte.

Factorul spatial este important fiecare stat are propria sa ordine publica internationala, astfel
incat ordinea publica variaza de la tara la tara.

14. Imperativitatea in DIP

Legile de politie art 9 R1 ale forului si ale statelor terte (materie de casatorie,
succesiuni, adoptie, divort)
Norme de aplicare imediat
(1) Normele de aplicare imediat sunt norme a cror respectare este privit drept
esenial de ctre o anumit ar pentru salvgardarea intereselor sale publice, precum
organizarea politic, social sau economic, n asemenea msur, nct aceste norme
sunt aplicabile oricrei situaii care intr n domeniul lor de aplicare, indiferent de
legea aplicabil contractului n temeiul prezentului regulament.
(2) Prezentul regulament nu restrnge aplicarea normelor de aplicare imediat din
legea instanei sesizate.
(3) Este posibil aplicarea normelor de aplicare imediat cuprinse n legea rii n care
obligaiile care rezult din contract trebuie s fie sau au fost executate, n msura n
care aceste norme de aplicare imediat antreneaz nelegalitatea executrii
contractului. Pentru a decide dac aceste dispoziii s fie puse n aplicare, se ine cont
de natura i de obiectul acestora, precum i de consecinele aplicrii sau neaplicrii lor
ordine publica internat : discriminatorie, art 6 CEDO, flagrant dreptul la viata privata
Inlaturarea aplicarii legii straine Art. 2.564
(1) Aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept
international privat roman sau daca legea straina respectiva a devenit competenta prin
fraudarea legii romane. In cazul inlaturarii aplicarii legii straine, se aplica legea
romana.
(2) Aplicarea legii straine incalca ordinea publica de drept international privat roman
in masura in care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale
ale dreptului roman ori ale dreptului Uniunii Europene si cu drepturile fundamentale
ale omului.
 frauda de lege (element de legatura, categorie)

15. Alteritatea in DIP

- uneori legile straine nu au corespondent in dr Ro
- Alteritatea se refera la faptul ca o lege straina trebuie aplicat chiar daca e diferit de legea
roman
( spre exemplu nu prevede rezerva) si la recunoaterea hotrrilor strine.
- alteritatea inseamna ceva de genul protejarea terilor adica protejarea legilor tere
exemplu: in materia rezervei: indentificam legea aplicabila, daca e legea straina si ea
consacra altceva, trebuie sa o aplicam chiar daca nu prevede vreo rezerva
- recunoasterea reciproca (materie de nume)

16. Principiul proximitatii

un principiu general al dreptului internaional privat, care const n localizarea succesiunii
innd seama de elementele cu adevrat relevante n aceast materie. Dei instituia motenirii
este strns legat de cea a familiei defunctului, deseori ncercnd, prin normele sale, s
realizeze un echilibru ntre ultima voin a celui plecat i interesele membrilor apropiai ai
familiei acestuia (rezervatarilor Pflichtteilsberechtigter), totui, persoana autorului
motenirii este cea care primete ntietate. Aceast ntietate ar trebui explicat prin
prevalena voinei defunctului, dar i, n planul dreptului internaional privat, prin unicitatea
conexiunilor: o singur persoan (cea plecat), comparativ cu numrul motenitorilor,
acetia din urm putnd avea (i au adesea) factori de apartenen diferit (cetenii diferite,
domicilii sau reedine obinuite situate n ri diferite). Nu n cele din urm, defunctul este
cel care a creat (coagulat) patrimoniul care acum este supus transmisiunii succesorale.95
Iar aceast proximitate este croit, n lips de alegere, n jurul locului locuirii (a ultimei
locuiri) reedina obinuit a autorului succesiunii (letzte gewhnliche aufenthalt der
verstorbenen).
- Tot ideea de proximitate juridic este avut n vedere i n cazurile n care se face apel la
clauza de e cepie, doar c, n aceast ipotez, tehnica de fixare a proximitii este una
diferit. Atunci cnd localizarea se face prin aplicarea normei de conflict, proximitatea este
rezultatul aplicrii mecanice a legturii stabilit n mod abstract de norma de conflict
competent n materie (n cazul nostru ultima reedin obinuit a lui de cujus), n vreme ce
n cazul activrii clauzei de excepie vorbim despre o operaiune cazual (excepional i
cazual) de determinare a proximitii juridice, fiind n prezena unui proces evaluativ concret
i subiectiv (approach debate sau issue by issue debate).
- nu se poate aplica legea forului , avem nevoie de criterii care sa ne conduca la legea
aplicabila-> trebuie sa determinam sediul rasp ...., legea statului cu care prezinta leg cele mai
stranse
- e posibil ca norma de conflict sa duca la rezolvarea care nu respecta acel principiu -> in
acest caz avem clauza de exceptie
- exceptie de la principiul proximitatii: ord. publica, legile de politie

17 Maternitatea de subtistutie:
art 2602 NCC
(1) Filiaia copilului din cstorie se stabilete potrivit legii care, la data cnd s-a nscut,
crmuiete efectele generale ale cstoriei prinilor si.
(2) Dac, nainte de naterea copilului, cstoria prinilor a ncetat sau a fost desfcut, se
aplic legea care, la data ncetrii sau desfacerii, i crmuia efectele.
(3) Legea artat se aplic, de asemenea, tgduirii paternitii copilului nscut din cstorie,
precum i dobndirii numelui de ctre copil.

- ar trebui sa se aplice legea aplicabila filiatiei

- nu tine cont de realitatile actuale
- prima data trebuie sa stabilim cine e mama, insa textul pleaca de la ideea ca mama ar fi
stabilita
- in mod normal calificarea se face potrivit legii forului; in Ro mama e considerata cea care a
nascut copilul; plecand de la aceasta supozitie ......

18. Influenta dr european asupra DIP

- schimbarea surselor in DIP au inceput sa fie adoptate multe Regulamente
- dreptul european obliga statele memebre sa cenzureze rezultatul punerii in aplicare a
mecanismelor de DIP at cand contravin ord. pb DIP (ex speta Garcia Avello)
-

19 Titlurile de valoare

Art. 2.622. Legea aplicabila titlurilor de valoare . (1) Emiterea de actiuni sau
obligatiuni, nominative sau la purtator, este supusa legii aplicabile statutului organic al
persoanei juridice emitente.
(2) Conditiile si efectele transmiterii unui titlu de valoare dintre cele mentionate la alin. (1)
sunt supuse:
a) legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente, cat priveste titlul
nominativ;
b) legii locului de plata a titlului la ordin;
c) legii locului unde se afla titlul la purtator in momentul transmiterii, in raporturile dintre
posesorii succesivi, precum si dintre acestia si tertele persoane .

Art. 2.623. Legea aplicabila titlului reprezentativ al marfii. (1) Legea mentionata expres
in cuprinsul unuititlu de valoare stabileste daca acesta intruneste conditiile spre a fi un titlu
reprezentativ al marfii pe care o specifica. In lipsa unei asemenea precizari, natura titlului se
determina potrivit legii statului in care isi are sediul intreprinderea emitenta.
(2) Daca titlul reprezinta marfa, legea care i se aplica, in calitatea sa de bun mobil, potrivit
alin. (1), carmuieste drepturile reale referitoare la marfa pe care o specifica.

20. Capitolul VII - Cambia, biletul la ordin si cecul

Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Legea aplicabila capacitatii Art. 2.647
Persoana care, potrivit legii sale nationale, este lipsita de capacitatea de a se angaja prin
cambie, bilet la ordin sau cec se obliga totusi valabil printr-un asemenea titlu, daca semnatura
a fost data intr-un stat a carui lege il considera capabil pe subscriitor.

Legea aplicabila conditiilor de forma Art. 2.648

(1) Angajamentul asumat in materie de cambie, bilet la ordin sau cec este supus conditiilor de
forma ale legii statului unde angajamentul a fost subscris. In materie de cec, indeplinirea
conditiilor de forma prevazute de legea locului platii este suficienta.
(2) Daca angajamentul este nevalabil, potrivit legii prevazute la alin. (1), dar se conformeaza
legii statului unde are loc subscrierea unui angajament ulterior, neregularitatea de forma a
primului angajament nu infirma validitatea celui ulterior.

Legea aplicabila actiunii in regres Art. 2.649

Termenele stabilite pentru exercitarea actiunii in regres sunt determinate, fata de orice
semnatar, de legea locului unde titlul a luat nastere.

Legea aplicabila protestului Art. 2.650

Forma si termenele de protest, cat si conditiile de forma ale unor acte necesare pentru
exercitarea sau conservarea drepturilor in materie de cambie, bilet la ordin sau cec sunt
stabilite de legea statului unde trebuie intocmit protestul sau un alt act necesar.

Sectiunea 2 - Cambia si biletul la ordin

Legea aplicabila efectelor obligatiilor Art. 2.651
(1) Efectele obligatiilor acceptantului unei cambii si semnatarului unui bilet la ordin sunt
supuse legii locului unde aceste titluri sunt platibile.
(2) Efectele pe care le produc semnaturile celorlalti obligati prin cambie sau prin bilet la
ordin sunt determinate de legea statului pe teritoriul caruia au fost date semnaturile.

Legea aplicabila dobandirii creantei Art. 2.652

Legea locului unde titlul a fost constituit stabileste daca posesorul cambiei dobandeste
creanta care a dat loc emisiunii titlului.

Legea aplicabila acceptarii Art. 2.653

Legea statului unde este platibila cambia stabileste daca acceptarea poate fi restransa la o
parte din suma, precum si daca posesorul titlului este sau nu este obligat sa primeasca o plata
partiala.

Legea aplicabila in caz de pierdere sau furt Art. 2.654

Legea statului unde cambia sau biletul la ordin sunt platibile determina masurile ce pot fi
luate in caz de pierdere sau furt al titlului.

Sectiunea 3 - Cecul
Legea aplicabila Art. 2.655
Legea statului unde cecul este platibil determina persoanele asupra carora poate fi tras un
asemenea titlu.

Nulitatea cecului Art. 2.656

In cazul in care, potrivit legii aplicabile, cecul este nul din cauza ca a fost tras asupra unei
persoane neindreptatite, obligatiile ce decurg din semnaturile puse pe titlu in alte state, ale
caror legi nu cuprind o asemenea restrictie, sunt valabile.

Legea aplicabila efectelor obligatiilor Art. 2.657

Legea statului pe al carui teritoriu au fost subscrise obligatiile ce decurg din cec determina
efectele acestor obligatii.
Domeniul de aplicare Art. 2.658
Legea statului unde cecul este platibil determina indeosebi:
a) daca titlul trebuie tras la vedere sau daca poate fi tras la un anumit termen de la vedere,
precum si efectele postdatarii;
b) termenul de prezentare;
c) daca cecul poate fi acceptat, certificat, confirmat sau vizat si care sunt efectele produse de
aceste mentiuni;
d) daca posesorul poate cere si daca este obligat sa primeasca o plata partiala;
e) daca cecul poate fi barat sau poate sa cuprinda clauza platibil in cont ori o expresie
echivalenta si care sunt efectele acestei barari, clauze sau expresii echivalente;
f) daca posesorul are drepturi speciale asupra provizionului si care este natura lor;
g) daca tragatorul poate sa revoce cecul sau sa faca opozitie la plata acestuia;
h) masurile care pot fi luate in caz de pierdere sau de furt al cecului;
i) daca un protest sau o constatare echivalenta este necesara pentru conservarea dreptului de
regres impotriva girantilor, tragatorului si celorlalti obligati

21. Rapirea internationala de copii

n caz de deplasare sau de reinere ilicit a unui copil, instanele judectoreti din statul
membru n care copilul i avea reedina obinuit imediat naintea deplasrii sale sau a
reinerii sale ilicite rmn competente pn n momentul n care copilul dobndete o
reedin obinuit ntr-un alt stat membru i pn cnd

(a)orice persoan,instituie sau alt organism creia/cruiai-a fost ncredinat copilul consimte
la deplasarea sau reinerea acestuia

sau
(b)copilul a locuit n acest alt statmembru o perioad de cel puin un an dup ce persoana,
instituia sau orice alt organism creia/cruia i s-a ncredinat copilul a avut sau ar fi trebuit s
aib cunotin de locul n care se afla copilul, pn cnd copilul s- a integrat n noul su
mediu i pn cnd a fost ndeplinit cel puin una dintre urmtoarele condiii:
(i)n termen de un an de cnd cel cruia i s-a ncredinat copilul a avut sau ar fi trebuit s aib
cunotin de locul n care se afla copilul, nu s-a depus nici o cerere de napoiere la
autoritile competente ale statului membru n care copilul a fost deplasat sau reinut;

(ii)a fost retras o cerere de napoiere naintat de cel cruia i s-a ncredinat copilul i nu s-a
depus nici o nou cerere n termenul stabilit la punctul (i);

(iii)o cauz soluionat de o instan judectoreasc din statul membru n care copilul i avea
reedina obinuit imediat naintea deplasrii sale sau reinerii sale ilicite a fost nchis n
conformitate cu articolul 11 alineatul (7);

(iv)o hotrre de ncredinare care nu implic napoierea

copiluluiafostpronunatdeinstanajudectoreascdin statul membru n care copilul i avea
reedina obinuit imediat naintea deplasrii sau reinerii sale ilicite.
22. Aplicarea lui lex fori in spetele de DIP

- nu putem aplica intotdeauna legea forului. Exista mecanisme care lasa sa se aplice legea
forului si sa nu se aplice legea straina de exemplu

1. Exceptia de ordine publica internationala

2. Frauda de lege

3. Legile de politie

Legile de poliie sunt legi cu caracter punctual ->ex: prile au ales ca lege
aplicabil contractului lor o lege extraeuropean, dar care nu consacr un standard
minimal de protecie a consumatorului. Nu exist dreptul de retractare (de revocare
unilateral a contractului n care fr motiv poi denuna unilateral contractul ntre 7 i 14
zile). Atunci cnd nchei un contract nu ai ntotdeauna posibilitatea de a alege. Fie sunt
clauze standardizate pe care dac nu le accept nu pot s cumpr. Sau nchei un contract pe
internet, cumpr de pe internet.S-ar putea ca acea lege mai favorabil comerciantului s
nu respecte consumatorului standardul european de protecie. Legea aleas este o lege
strin, consimit de comun acord c nu s-a putut face altfel. Indiferent de acea lege care
se va aplica contractului pt c e legea aleas, acest standard minimal de protecie a
consumatorului fiind o lege de poliie se va aplica cu prioritate indiferent de ceea ce
spune legea strin. Nu se pune problema n aceast materie de a se aplica o lege strin.
Legea de poliie se aplic direct, fr obstacole, spulber orice ar spune o lege
strain. Nu sunt ca la ordinea public. La ordinea public mi recunosut aplicarea unei
legi strine i numai comparnd coninutul ei pot s nltur. De ex, legea strin consacr
o discriminare ntre motenitori n funcie de sex, deci nu n funcie de vocaia
succesoral. Faptul c o femeie motenitoare ia mai puin, avnd acelai grad de rudenie
cu un brbat. Aceast lege este nlturat datorit coninutului ei. Legile de poliie sunt
norme de aplicare imediat, se aplic indiferent de ce ar spune legea strin. Legea
strin se aplic n privina celorlalte cauze. Legile de poliie au caracter strict,
punctual, sunt explicite ntotdeauna, exprese. Se aplic orice ar spune o lege strin.
Au un grad de imperativitate extrem de ridicat. Ordinea public nu este niciodat
expres, ci se analizeazntotdeauna n funcie de impactul pe care dispoziiile unei
legi strine le poate avea n dreptul naional, comparnd. Diferena ca mecanism
dintre ordinea public i legile de poliie const n aplicarea imediat i direct a
legilor de poliie.

Comparand Roma I cu Roma II se remarca in privinta normelor de politie ca Roma II

ia in considerare numai aplicarea legilor de politie apartinand forului, ce vor fi aplicate
independent de legea desemnata de regulile de conflict instituite.

Conceptele de legi de politie nu trebuie confundate cu conceptul de dispozitii

imperative la care se refera art 14 alin 2 si 3 din Roma II. In cauza ARBLADE, CJUE a
afirmat ca legile de politie sunt dispozitii a caror respectare intr-un stat dat este
considerata esentiala pentru salvgardarea ordinii politice, sociale si economice a statului
respectiv, astfel incat se impune interventia lor in toate situatiile care intra in domeniul lor
de aplicare, indiferent de legea care ar fi aplicabila in cazul dat.

4. Clauza de exceptie nu intotdeauna

5. Retrimiterea de gradul 1

NCC prevede ca instanta judecatoreasca stabileste continutul legii straine prin atestari
obtinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt
mod adecvat. Partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada
continutului ei. In cazul imposibilitatii de a stabili, intr-un termen rezonabil, continutul
legii straine, se aplica legea romana.