Drepturile electorale ale cetatenilor romani

Drepturile electorale sunt prin excelenta drepturi cetatenesti fundamentale grupate in

categoria distincta a drepturilor exclusiv politice, adica pot fi exercitate de cetateni numai
pentru participarea la guvernare.

Din examinarea sediului juridic al materiei vom constata ca unele drepturi electorale sunt
prevazute in Constitutie respectiv cele care au caracter fundamental iar celelalte in legea
electorala. Traditional sunt considerate fundamentale si inscrise in Constitutie dreptul de a
alege si dreptul de a fi ales.

1. Dreptul de vot

Este unul din drepturile fundamentale ale cetatenilor romani. Prin drept de vot se intelege
dreptul recunoscut in conditiile legii cetatenilor de a-si exprima liber direct sau indirect
optiunea pentru un partid politic sau candidat propus de o grupare politica sau candidat
independent.

Exercitarea votului are scop alegerea parlamentului sau a presedintelui, consiliilor locale si
primariilor, alte persoane in functii publice eligibile.

Constitutia in art. 36 stabileste ca cetatenii au drept de vot de la 18 ani impliniti pana in ziua
alegerilor inclusiv.

Atributele exercitiului dreptului de vot sunt:

- calitatea de cetatean al Romaniei;

- implinirea varstei de 18 ani;

- aptitudinea intelectuala constand in deplinatatea facultatilor mintale

- aptitudinea morala constand in necondamnarea prin hotarare judecatoreasca definitiva

la pierderea drepturilor electorale.

Dreptul de vot ne indica cine si in ce conditii poate alege, in Romania el fiind universal, egal,
direct, secret si liber exprimat.

a. Universalitatea votului

Consta in aceea ca cetatenii romani, daca indeplinesc conditiile de varsta, aptitudini

intelectuale sau morale au dreptul de a vota.
b. Egalitatea votului

Exprima, in domeniul drepturilor electorale, principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor.

Votul egal se realizeaza daca fiecare cetatean are dreptul la un singur vot pentru alegerea
aceluiasi organ iar circumscriptiile electorale pentru alegerea aceluiasi organ sunt egale ca
numar de locuitori.

c. Votul direct

Consta in aceea ca alegatorii isi exprima direct si personal votul privind candidatii propusi la
ocuparea functiilor elective.

d. Secretul votului

Exprima posibilitatea cetatenilor de a-si manifesta liber vointa lor fara ca aceasta vointa sa
poata fi cunoscuta de alte persoane.

Legea electorala prevede garantiile necesare asigurarii secretul votului cum ar fi: toate
buletinele de vot sa fie uniforme, fara semne distinctive, stampilele sa fie identice, executate
dupa modelul legal stabilit, sectiile de votare sa fie prevazute cu cabine de votare unde
alegatorul intra singur, etc.

e. Votul liber exprimat

Defineste posibilitatea cetateanului de a participa sau nu la alegeri si este alternativa votului

obligatoriu care a existat in Romania in perioada comunista si care se practica astazi in Italia si
Belgia.

2. Dreptul de a fi ales

Este reglementat in art.37 din Constitutie si din analiza textului rezulta ca o persoana poate fi
aleasa ca deputat, senator sau sef de stat sau in alte organe reprezentative daca are drept de
vot si indeplineste celelalte conditii enumerate.

O condiie necesar pentru exercitarea dreptului de a fi ales o constituie existena i exercitarea

efectiv a dreptului de vot de ctre persoana respectiv. ntre cele dou drepturi exist
simetrie, deoarece exercitarea dreptului de a alege este condiionat de dreptul de vot, nicio
persoan fr drept de vot neputnd accede la o funcie sau la o demnitate public. Astfel,
persoana care dorete s fie aleas trebuie s ndeplineasc mai nti toate condiiile prevzute
de art. 36 din Constituie.
Prin art.38, articol introdus urmare a revizuirii Constitutiei noastre in anul 2003, se prevede si
dreptul cetatenilor romani de a fi alesi in Parlamentul European in conditiile aderarii Romaniei
la Uniunea Europeana.

Potrivit dispozitiilor art. 16 alin. 3 functiile si demnitatile publice, civile sau militare pot fi
ocupate de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in Romania. Derogarile de la acest
text se aplica corelativ cu dispozitiile legii romane privind dubla cetatenie iar prin al.4 introdus
prin Legea de revizuire a Constitutiei s-a prevazut si dreptul cetatenilor Uniunii Europene, in
conditiile aderarii Romaniei la aceasta, de a alege si a fi alesi si in autoritatile administratiei
publice locale.

O alta conditie constitutionala se refera la interdictia prevazuta la art. 40 alin.3 in sensul in care
persoanelor sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice, precum sunt judecatorii Curtii
Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte
categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. Daca una dintre aceste persoane
doreste sa participe la alegeri o poate face numai daca demisioneaza din functia pe care o
detine, iar demisia sa fie dovedita la data inregistrarii candidaturii.

Dac vrsta minim pentru exercitarea dreptului de vot este de 18 ani, vrsta minim prevzut
de lege pentru exercitarea dreptului de a fi ales este mai mare pretutindeni n lume.Raiunea
acestor reglementri legale este ct se poate de simpl: importana funciilor i demnitilor
publice exercitate, evident n scopul satisfacerii interesului public.

In fine, Constitutia impune limite de varsta candidatilor care trebuie sa fi implinit, pana in ziua
alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in
organele administratiei publice locale, cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si cel putin
35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.

3.Dreptul de a alege i dreptul de a fi ales n Parlamentul European

Aderarea Romniei la Uniunea European, a atras dup sine, cum era firesc, inclusiv
modificarea cadrului legislativ n materie electoral, fapt determinat de participarea Romniei,
din calitatea sa de membr a Uniunii, la constituirea unor organisme europene, cum ar fi de
exemplu Parlamentul European.

Dup revizuirea Constituiei n 2003 a fost introdus, alturi de dreptul de vot i dreptul de a fi
ales, i dreptul de a alege i de a fi ales n Parlamentul european. Astfel, art. 38 din Constituia
revizuit prevede c n condiiile aderrii Romniei la Uniunea European, cetenii romni au
dreptul de a alege i de a fi alei n Parlamentul European.
Cele dou drepturi de a alege i de a fi ales n Parlamentul European sunt drepturi
fundamentale deoarece ndeplinesc toate trsturile drepturilor fundamentale, anume: sunt
drepturi subiective, adic prerogative recunoscute subiectelor de drept de a aciona ntr-un
anumit fel; sunt drepturi eseniale pentru ceteni i sunt reglementate n acte normative
importante, cu o for juridic mare.

Legea intern cu privire la alegerile pentru Parlamentul European prevede c cetenii statelor
membre ale Uniunii Europene, care au reedina sau domiciliul pe teritoriul Romniei au
dreptul de a alege i de a fi alei ca membri din Romnia n Parlamentul European, n aceleai
condiii ca i cetenii romni, sub rezerva ndeplinirii cerinelor legale. Prin urmare, condiiile
necesare pentru exercitarea dreptului de vot n Romnia se aplic, prin analogie i cu privire la
dreptul de a alege n Parlamentul European, att n privina cetenilor romni ct i a
cetenilor europeni cu domiciliul sau reedina n Romnia.

Cetenii romni care au drept de vot i au mplinit pn n ziua alegerilor vrsta de 23 de ani au
dreptul de a fi alei n Parlamentul European. Prin persoan eligibil comunitar se nelege orice
cetean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru
Parlamentul European, avnd domiciliul sau reedina n Romnia.

Ca urmare a caracterului supranaional al Parlamentului European, au dreptul de a candida i

cetenii romni care au domiciliul sau reedina n strintate i beneficiaz de drept de vot.
Ca i n dreptul intern, s-a stabilit c nu pot candida la aceast funcie cetenii romni care fac
parte din urmtoarele categorii profesionale: judectorii Curii Constituionale, avocaii
poporului, magistraii, membrii activi ai armatei, poliitii i alte categorii de funcionari publici
stabilite prin lege organic. De asemenea, persoanele care fac parte din categorii similare celor
prevzute anterior, n statele ai cror ceteni sunt, nu pot fi alese ca membri din Romnia n
Parlamentul European.
 Bibliografie

1. http://www.qreferat.com/referate/drept/Drepturile-electorale-ale-ceta535.php
2. http://www.scrigroup.com/istorie-politica/stiinte-politice/DREPTURILE-ELECTORALE-
ALE-CETA72926.php
3. Andra Puran, Drept electoral, Editura Universitatii din Pitesti, 2016.