Data na?terii lui Creanga este incerta. El nsu?

i afirma n Fragment de biografie

ca s-ar fi nascut la 1 martie 1837.[2] O alta varianta o reprezinta data de 10
iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-nascu?i din Humule?ti, publicata
de Gh. Ungureanu.[3]

Creanga a mai avut nca ?apte fra?i ?i surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana,
Teodor, Vasile ?i Petre. Ultimii trei au murit n copilarie, iar Zahei, Maria ?i
Ileana n 1919.[4]

Tinere?ea lui Creanga este bine cunoscuta publicului larg prin prisma operei sale
capitale Amintiri din copilarie. n 1847 ncepe ?coala de pe lnga biserica din
satul natal. Fiu de ?aran, este pregatit mai nti de dascalul din sat, dupa care
mama sa l ncredin?eaza bunicului matern ("tatal mamei, bunicu-meu David Creanga
din Pipirig"), David Creanga, care-l duce pe valea Bistri?ei, la Bro?teni, unde
continua ?coala.[3] n 1853 este nscris la ?coala Domneasca de la Trgu Neam? sub
numele ?tefanescu Ion, unde l are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu (Popa
Duhu). Dupa dorin?a mamei, care voia sa-l faca preot, este nscris la ?coala
catihetica din Falticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de Ion Creanga,
nume pe care l-a pastrat tot restul vie?ii. Dupa desfiin?area ?colii din Falticeni,
este silit sa plece la Ia?i, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic
"Veniamin Costachi" de la Socola.[3]

S-a despar?it cu greu de via?a ?araneasca, dupa cum marturise?te n Amintiri:

Dragi mi-erau tata ?i mama, fra?ii ?i surorile ?i baie?ii satului, tovara?ii mei
de copilarie, cu cari, iarna, n zilele geroase, ma desfatam pe ghea?a ?i la
saniu?, iar vara n zile frumoase de sarbatori, cntnd ?i chiuind, cutreieram
dumbravile ?i luncile umbroase, ?arinele cu holdele, cmpul cu florile ?i mndrele
dealuri, de dupa care mi zmbeau zorile, n zburdalnica vrsta a tinere?ii!
Asemenea, dragi mi-erau ?ezatorile, clacile, horile ?i toate petrecerile din sat,
la care luam parte cu cea mai mare nsufle?ire.
Din 1855 pna n 1859 urmeaza cursurile seminarului, iar apoi, lundu-?i atestatul,
revine n satul natal. Se nsoara mai trziu la Ia?i cu Ileana, fiica preotului
Ioan Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfin?i din Ia?i, devenind diacon al
acesteia (26 decembrie 1859).

Literatura romna
Pe categorii
Istoria literaturii romne
Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporana
Curente n literatura romna
Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradi?ionalism - Samanatorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism
Scriitori romni
Lista de autori de limba romna
Scriitori dupa genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poe?i - Esei?ti
Nuveli?ti - Proza scurta
Literatura pentru copii
Portal Romnia
Portal Literatura
Proiectul literatura
v d m
La 19 decembrie 1860 se na?te fiul sau Constantin.

n 1864, Creanga intra la ?coala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi, unde l-

a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta l aprecia foarte mult ?i l-a numit nva?
ator la ?coala primara nr. 1 din Ia?i.

Dupa ce timp de 12 ani este dascal ?i diacon la diferite biserici din Ia?i, este
exclus definitiv din rndurile clerului (10 octombrie 1872), deoarece ?i-a parasit
nevasta, a tras cu pu?ca n ciorile care murdareau Biserica Golia ?i s-a tuns ca un
mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (n 1993, el a
fost reprimit post-mortem n rndurile clerului.) [5] Ca urmare a excluderii din
cler, ministrul Tell l destituie ?i din postul de institutor, nsa venirea lui
Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la
elaborarea a patru manuale ?colare, ntre care ?i un Abecedar (1868).

n 1873 se ncheie procesul sau de divor?, copilul sau de 12 ani fiindu-i dat n
ngrijire. A cautat o casa n care sa se mute, alegnd o locuin?a n mahalaua ?icau
(bojdeuca).

n 1875, l cunoa?te pe Mihai Eminescu, atunci revizor ?colar la Ia?i ?i Vaslui, cu

care se mprietene?te. ntre 1875 ?i 1883, la ndemnul poetului, scrie cele mai
importante opere ale sale.

ntre 1883 ?i 1889 a fost bolnav de epilepsie[3] ?i a suferit foarte mult la

aflarea bolii ?i apoi a decesului lui Eminescu, ?i al Veronicai Micle.

Ion Creanga moare pe data de 31 decembrie 1889, n casa sa din cartierul ?icau.
Este nmormntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Ia?i.

Basme

Imaginea lui Ion Creanga pe o marca postala din Republica Moldova

n primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de catre
un povestitor care nsu?i crescuse n mijlocul lumii din sate, ele au un farmec
deosebit, au expresiuni, construc?ii ?i gndiri ciudate care se vor personifica n
Ivan Turbinca. n aceasta din urma regasim tema din Toderica, povestirea lui
Costache Negruzzi. Aici Dumnezeu blagoslove?te turbinca lui Ivan ca sa intre ntr-
nsa cine o vrea Ivan ?i fara voia lui sa nu poata ie?i.

A doua categorie de lucrari a lui Creanga o formeaza anecdotele, povestiri cu

dezvoltari lungi, cu o intriga bine condusa ?i cu subiecte cel mai adesea din
istoria contemporana lui. n "Cinci pini" aflam o satira la adresa judecatorilor ?
i avoca?ilor, pe care i nume?te "ciorogari, porecli?i ?i aparatori"; aceasta
povestire demonstreza ca, pe lnga umor, Creanga se pricepea si la matematica. n
doua povestiri de acest tip aflam despre o persoana istorica interesanta. Ion
Roata, unul dintre deputa?ii ?arani n divanul ad-hoc. Cea intitulata "Ion Roata ?i
Unirea" este o gluma cu multa fine?e satirica la adresa stratului conducator al ?
arii, care nu voie?te a recunoa?te drepturile ?aranimii.