CAPITOLUL ICapitolul 1 1.1. Fizica ultrasunetelor Ecografia este o metoda imagistici care se bazeaza pe capacitatea ultrasunetelor de a strabate medii biologice gi de a fi reflectate de acesiea, Urechea umana poate percepe sunete cuprinse in domeniul 20 + 20.000 Hz (Hertzi). Undele sonore cu o frecventé mai mare de 20.000 Hz sunt numite ultrasunete [US]. Ultrasunetele sunt vibratii mecanice care se deplaseaza cu o vitezi ultrasunetele se transmit bine in organele abdominale, tesuturi moi, gi nu se transmit in organe ce contin aer (lipsa particulelot materiale), cum ar fi plamanii sau anumite trasee gastrointestinale ce contin gaze. De asemenea oasele au transmit ultrasunete iar organele aflate sub acestea nu pot fi examinate. 1.2. Producerea ultrasunetelor Ultrasunetele pot fi produse prin vibratia rapida a unei lamele subtiri de orel, avand un capat fixat (figura 1.1.) Directie de propagere ‘Timp [sec] Vibratia tnei lame de otel. Conpreia 1 estndere Fig.1.1. Producerea undei ultrasonore. Unda rezultata este longitudinala | destinderi repetate. —— O alta cale de producere a ultrasunetelor este prin excitarea electrica a unui cristal piezoelectric care apoi genereaza vibrafii mecanice ce au aceeasi frecventi ca $1 semnalul electric folosit (figura 1.2.) si se compune dintr-o serie de compresii siA Directie de Propagare Presiune maxima implitudine b Fema uml uke md sbhinate pv Fig. 1.2. Producerea undei ultrasonore prisP€xcitatie eleetricd OU vace, pe epreche Frecventa de rezonanta cu care este excitat cristalul piezoelectric [CP] depinde, in primul rnd, de caracteristicile fizice ale acestuia. 1.3. Modul de actiune Traductorul se aplicd pe suprafata corpului de analizat prin intermediul unui gel de contact (nu confine aer) producdnd vibratii ale particulelor din mediul Fespectiv in timp ce unda ultrasonora progreseaza Exista o diferent fundamental intre o unda mecanica ultrasonora, si o unda electromagnetic [EM] Unda electromagnetica se propaga foarte bine prin aer $l vacuum fata de unda ultrasonora care se propaga prin medii lichide si solide Ultrasunetele sunt absorbite de tesuturi fiind apoi transformate in caldura. La nensitati $i freevente de emisie obignuite, absortia undelor ultrasonore se realizeaza datorita frecarii interne a lichidelor vascoase, din corp $i tesuturi. Fortele mecanice, in cmpul ultrasonor, determina Presiuni alternative si accelerarea particulelor, rezultdnd o incdizire in profunzime a tesutuluianalizat Coeficientul de absortie “B”, al diverselor tesuturi, este foarte diferit, in aceleasi conditii, Corespunzitor, diferd si transformarea energici ultrasunetelor in {esutul respectiv, precum si temperaturile ce apar in corp. Ca valoare, pentru absortia in diverse tesuturi se foloseste stratul de injumatatire “h”, adica acea adancime de patrundere la care intensitatea energiei ultrasunetelor a ajuns la jumatate din valoarea initiala (tabelul 1.1.)Tabelul 1.1. Valori medi | Pentru,,b” [em] Grasime | 7d Maduva, 77 Muschi | 287 | Creier - 3,6 Oase | 0,2 Lapa distilata 500 180 Analizand valorile din tabelul 1.1. se pot constata urmétoarele Daca o unda ultrasonora de frecventa F, = 1 MHz (Mega Hertz) strabate un mediu care conjine numai grasime, dupa distanta parcursa D=7.7 cm, energia sa scade la jumatate in creier, absortia este mai mare, energia reducéndu-se la jumatate, la aproximativ 3.6 cm. in oase, spre exemplu, unda ultrasonora aproape ca nu se propaga, energia undei se reduce aproape la jumatate, dupa aproximativ 2 mm. in apa distilata, unda ultrasonord se propaga foarte bine, energia se reduce la jumatate dupa aproximativ 5 m Daca frecventa de lucru creste (F) = 2.5 MHz) valorile factorului de injumatatire “h” se micsoreaza. [La cresterea frecventei atenuarea creste iar penetrarea in {esuturi gi lichide se reduce. in functie de coeficientul de absortie “8”, distributia temperaturii in tesuturile stratificate poate arata ca in figura 1.3. OC] 40 Cristal piezoelectric — | i y ® Raza ultrasonor’ Directia de propagare Grasime | Muschi Fig. 1.3. Distribuyia temperaturii in diverse jesuturi strabatute de o raz’ ultrasonora. incalzirea, relativ mai mare, in tesutul osos, se datoreazd coeficientului de absortie “B” mare, comparativ cu celelalte {esuturi (grisime, mugchi, etc.). Coeficientul de absortie “B” este invers proportional cu stratul de injumatiitire ,,h”. 1 == LL. Bao (1)Din tabelul 1.1. se poate observa ca stratul de injumatatire “h” al osului, freevenja de Iueru F) = 2.5 MHz este mai mare de zece ori fat de cel al muschiu Asa se explica aparitia unor dureri, ce pot apare la intensitafi mari si timp lung expunere la ultrasunete. in campul de raze ultrasonore apar presiuni alternative mi: deplasari de particule, care sunt accelerate péind la sute de prame. Se presupune Tortele corespunztoare care apar, actioneaza asupra particulelor din tesutv influentand permeabilitatea membranei celulare, determindnd astie! fenomene difuzie intercelulara, ale acestora. 1.4, Parametrii ultrasunetelor a. Viteza de propagare a ultrasunetelor “C”, reprezinta distana parcursa ¢ unda in unitatea de timp ( se masoara in m/s). Viteza undei ultrasonore “C” depinde de omogenitatea mediului, clasticitae acestuia, exprimata prin modulul de elasticitate “E” si de densitatea mediului “p”. [E iE (1.2) Cateva exemple de viteze in tesuturile umane sunt date in tabelul 1.2, [ fesuturile moi toate valorile sunt cam la fel, exceptie fac cele care au incorporat oase, ‘Tabelul 1.2 Mediu Viteza »C” [m/s] [Aer 330 Sange 1570 - | 2500 + 4700 _ 1540-7 ne 1450 | 1560 | 1570 _ | Muschi 1590 Apa distilata 15330, S~*@Y: S-a ales, ca viteza etalon, viteza de Propagare a ultrasunetelor “C” prin creier (Cowier = 1540 m/s) care, de altfel, a stat la baza proiectarii ecografelor. b. Lungimea de undé “A” (lambda) Lungimea de unda “1” reprezinta distanta dintre d distanfa dintre doua valori minime si se misoard in (milimetri), (figura 1.4.) 4 valori maxime sau (metri) sau “mm”Timp {sec} Fig. 1.4. Lungimea de unda ,..” a undei ultrasonore. Lungimea de unda “2” este invers proportional cu freeventa g A= 3, F (1.3.) unde “C” este viteza de propagare a ultrasunetelor. Obiectele mai mici dect lungimea de unda A”, nu pot fi vazute. Exemplu numeric: F = 4 MHz, C = 1540 m/s 1540 7 = 0.39 mm 4-10 sau daca: F = 10 MHz, C= 1540 mis = 0 = 0.15 mm a 0-10 Lungime de unda mic& = Rezolutie mare Ecografele trebuie sa ofere, cel mai bun compromis intre atenuare si rezolutie, pentru a obtine o imagine de buna calitate. ¢. Timpul de propagare “T” al ultrasunetelor (1.4) Exempiu numeric: daci se alege D = 1 cm si C = 1540 m/s, tindnd cont de aceste valori, timpul de propagare “T” al undei ultrasonore pe distanja “D” este:_ 1107 [rm] © 1540 [mm/s] -5 yas (microsecunde) (1.5.) 1 us = 10° sec in ecografie, acest timp este compus din “timp de dus” (Tix) si “timp de intors” (Tous) care de fapt sunt egale. Agadar, timpul total pe care il parcurge o und? ultrasonor (dus — intors) pe o distanta D = lem este: Troe = Taus + Tintors = 2 x 6.5 us = 13 us Daca D= 10 om Ty = 10 x 13 ps = 130 ps Daca D = 23 cm Tye = 23 x 13 ps = 299 pis d. Frecventa “F” reprezinta numarul de vibratii complete intr-o secunda (ciclu/secunda). Timp {sec} Fig. 1.5. Frecventa undei ultrasonore in functie de perioada T. F 2 fz] saw [se] (1.6) T sec | unde: ‘T~ perioada (exprimata in secunde) F ~ freevenja undei ultrasonore (exprimata in Hertzi) | Hertz = 1 ciclu / secunda Frecvenfa mare = Rezolutie maree. Dispersia este un fenomen care apare atunci cand raza-ultrasonora vine in contact intamplator cu 0 zona neomogené ce contine reflectori de m&rime mai micd sau apropiata de lungimea undei ultrasonore (hematii, capilare, etc.) Cristal | piezoelectric Raze ultrasonore Celule 1.6, Fenomenul de dispersie Astfel de exemple si situatii pot apare in cazul hemoragiilor. Particulele de cheaguri de sfnge, de diferite marimi, forme si orientari, vor determina razele ultrasonore sa se reflecte aleatoriu in directii diferite, iar in final vor rezulta ecouri mici, Imaginea ecografica va fi neclara si greu de definit. f. Reflexia este cantitatea de ultrasunete reflectate fiind dependenta in mare parte de doua variabile: 1. unghiul cu care raza ultrasonora intra in fesut (unghiul de incidenta) 2. diferenta de impedanté acustica “Z” a doua medi. Daca consideram doud medii cu impedante acustice diferite (Z, # Zz), strabatute de o raza ultrasonora, avand valoarea initiald Ip, observam cd mai apar componentele I, (unda reflectat) si |, (unda transmisa) (figura 1.7.) [] te kk Fig. 1.7. Reflexia undelor ultrasonore sub un unghi normal Coeficientul de reflexie “R” se calculeaza cu relatia: (1.7) Z,-Z,=AZ rezultaca R daca Z, se apropie foarte mult de Z;,De valoarea componentei I, (unda reflectata) depinde valoarea semnalului receptionat (ecoul) care contribuie apoi la formarea imaginii ecografice. Undele ultrasonore sunt reflectate de interferenta a doua medii cu impedanti acustica diferita (figura 1.8.) Cristal piezoelectric (sursi de emisie) Reflexie (1,) Transmisie (I,) Mediul 1 Medial 2 Fig. 1.8. Modul de transmisie si reflexie a ultrasunetelor prin dou medii diferite Cu agjutorul undelor ultrasonore reflectate, se pot masura diferite organe ale corpului uman, masurdnd diferenta de timp AT, de la emisie péna la receptie (figura 1.9.) Fig. 1.9. Masurarea distantei, cunoseand timpul de emisie — receptie. Daca se misoari AT = 65 ys atunci: pb, =ar& (18) 1 2 D, =65-19° Es cm g. Absortia — cantitatea de ultrasunete absorbit este dependenta de nivelele celulare si moleculare ale mediului (fesutului), dar in special de frecventa traductorului (cristalul piezoelectric) folosit. O crestere a frecventei traductorului determina 0 mai mare absortie (atenuare) respectiv o penetratie mai micd a ultrasunetelor in tesuturi. Asadar undele ultrasonore pierd din putere in timpul propagarii datorita absortiei (figura 1.8.)nda vltrasanars eo Cristal “yy Directia de Fig. 1.8. Atenuarea undei ultrasonore. unde: Po —puterea initiala P,—puterea fa distanja D 8 - coeficientul de absortie P.= Poe U9) Atenuarea se masoara in decibeli [dB]. Atenuarea (aB) = 10+ log, 1.10.) P Atenuarea depinde de freevenfa, find direct proportionald Frecventa mare = Atenuare mare h, Impedanta acustica “Z”. © proprietate important, a mediului, ce are efect asupra propagarii ultrasunetelor, este impedanta acustica “Z”, definita ca produsul dintre densitatea “p” (ro) a mediului si viteza de propagare “C” a ultrasunetelor. Z=p C (LL) Important este ca impedanta acustica este o marime specifica fiecdrui tesut sau organ, De exemplu: Zeriee = 1.66 10° Kg / m’s. CAnd apar medii biologice, cu impedanje acustice diferite, apare reflexia undelor ultrasonore. Cu cat diferenta impedantei acustice este mai mare, cu atat cantitatea de unde reflectate este mai mare. 1.6. Puterea si Intensitatea ultrasunetelor Unda ultrasonora care se propaga prin mediu, transporta 0 anumita cantitate de energie. Frecvenja cu care se transporté aceasta energie reprezinta puterea undei ultrasonore exprimata in “watt” [W] iar energia in “joule” [J]Intensitatea undei ultrasonore defineste cantitatea de energie ce trece printr-o suprafata cu aria de 1 cm? in unitatea de timp. 1=W/ cm? (1.12) in terapia medicala cu ultrasunete, la o frecventa de hucru F, = 2.64 MHz, intensitatea ultrasunetelor nu trebuie s& depageascd 3 W / em? deoarece peste aceasti valoare apar dureri, in special osoase, sau leziuni. In diagnosticul cu ultrasunete, intensitatea ultrasunetelor este mult mai mica si se exprima in “mW / cm*” (miliwatt pe centimetru patrat), Important de subliniat este faptul ca ultrasunetele exercité o presiune pe unitatea de suprafata iar parametrii acestora, cum sunt puterea si intensitatea, trebuie bine controlati si cunoscuti, pentru siguranta pacientului diagnosticat. Dintre efectele biologice, nedorite, care pot apare, le enumeram pe cele termice si mecanice. Bioefectul termic consta in cresterea temperaturii tesutului atunci cand acesta este expus energiei ultrasonore care fiind absorbita de tesuturi este convertit’ in caldura, Daca frecventa de expunere intr-o anumita regiune a corpului, depageste capacitatea de disipare a caldurii, temperatura locala oreste. Aceasta crestere va fi dependent de cantitatea de energie ultrasonora, volumul expunerii gi caracteristicile termice ale jesutului. Bioefectele non — termice, cunoscute si ca bioefecte mecanice, par a fi cauzate de dilatarea gi contractia alternativa a tesutului atunci cénd undele ultrasonore tree prin sau pe ldnga gaze. Aparitia bioefectelor mecanice depinde de un numar mare de factori, cum ar fi: presiunea ultrasonic si frecventa acesteia, c&mpul ultrasonic (focalizat sau nu, pulsator sau continu), natura si starea {esuturilor adiacente. Bioefectele mecanice sunt efecte care tin de un anumit prag, cle apar numai cand un anumit nivel de expunere este depisit. Aceste valori, de prag, variazi in functie de natura tesutului. Desi, pana in prezent, nu au fost observate efecte mecanice post expunere la ultrasunete, ecografele, trebuie s& afigeze cei doi indici (termic si mecanic), ajutind sonografistul in informarea asupra raportului rise (expunerea pacientului), beneficiul informatiei fiind util din punct de vedere al diagnosticului. . Indexul mecanic (MI) estimeazi potentialul bioefectelor mecanice. in principiu, cu cat acesta este mai mare, cu atat efectele biomecanice sunt mai mari Indexul termic (TT) are scopul de mentine sonografistul, in afara conditiilor care pot conduce la o cregtere a temperaturii in corpul pacientului, in anumite conditii, De obicei sunt utilizati trei indici termici ( fiecare bazat pe un model termic specificat) pentru estimarea cresterii temperaturii tisulare, fie la suprafatd, fie in interiorul tesutului sau la punctul unde ultrasunetele sunt focalizate pe os. TIS —indicele termic al tesutului moale omogen TIC — indicele termic al oaselor craniului ce arata cresterea temperaturii osoase a suprafata sau in imediata apropiere a suprafefei craniene. TIB — indicele termic osos ce da informatii despre cresterea temperaturii osoase.‘Toate aceste probleme, legate de diagnosticul cu ultrasunete, au fost stabilite in comitetul ATUM (American Institute of Ultrasound in Medicine) in anul 1978. 1.7. Generarea undelor ultrasonore Undele ultrasonore sunt generate cu ajutorul unui cristal piezoelectric (traductor), care transforma o tensiune electrica, avand o anumiti frecventi, intr-o unda mecanica, de aceeasi frecventa, si viceversa. Cristal piezoelectric Unda 4 [ 2 “x XK sltrasonora ~ I Tensiune <——» Presiune Fig, 1.9. Generarea undei ultrasonore a. Emisia de ultrasunete De la un generator se aplica pe traductor o tensiune eleciricd, avénd 0 anumita valoare, forma si frecvent4, care este apoi convertita in unda mecanici. Acest semnal electric. ce se aplicd pe traductor, are forma sinusoidala, durata de 1 us (microsecunda), amplitudinea maxima de 80 V si este denumit semnal de “BURST”. 30 urst = I ps Fig. 1.10. Semnal de ,,BURST” compus din trei sinusoide complete. Aplicarea semnalului electric pe cristal, modifica polarizarea interna a cristalului, Are loc, in permanenta, un schimb intre sarcinile clectrice pozitive $i negative, pe suprafetele cristalului, producdnd deformarea mecanica a traductorului.Lt ce Cae ul Ga) — s cisat piesotecric a. repaus c. comprimat Fig. 1.11, Modificarca dimensiunilor cristalului, polarizarea gi depolarizarea prin aplicarca unei tensiuni electrice sinusoidale. Cu cat amplitudinea semnalului de ,,BURST” este mai mare, cu atét rezolutia imaginii ecografice este mai buna. Dar s-a constatat cA peste valoarea de 80 V a amplitudinii semnalului de ,,BURST”, cristalul piezoelectric intra intr-un proces de saturatie si nu mai raspunde corespunzitor, existénd si pericolul ca acesta s4 se distruga. La traductoarele de ultrasunete (cristalul piezoelectric), importanta este létimea benzii de frecventi AF. Fiecare cristal, in functie de dimensiunile i materialul din care este realizat, are o anumita frecventi de Jucru (F,) numitd si frecventa central’, care este situatd in interiorul unei benzi de frecvente (AF). Cu cat latimea benzii de freeventi, AF, este mai mare, cu atét emisia este mai stabila in timp (figura 1.11.) Atenuace 0 -6dB -AF/2 Fo +AF/2. Frecventa Fig. 1.11. Banda de frecventa AF a unui cristal piezoelectric la emisie. Frecventa central (F.) este frecventa nominala de lucru, a fiecarui cristal, situata in interiorul benzii de transmisie. In afara benzii de transmisie notata pediagrama la - 6 dB (decibeli) transmisia are randamentul mai scizut si se face cu multe pierderi Concluzie; Durata semnalului de BURST” (Tp) trebuie 38 fie cat mai mica Posibila pentru a obtine o buna rezolutie axiala, iar ecourile Tecepfionate, trebuie sa Contina cat mai putine zgomote, ce vor afecta ulterior imaginea ecografici. Saturarca, cristalului Piezoelectric, compromite atat Tezolutia axiala cat si cea laterala. in practica diagnosticérii cu ultrasunete este necesar si fie comparate intre ele doua intensitati, cum ar fi, intensitatea undei reflectate (I,) fata de cea incidenta (Io), doua puteri, doua amplitudini, care pot avea o variatie logaritmica si nu una liniaré Acest lucru se poate face cel mai bine folosind ca unitate de masura Decibelul [dB] Raportul in decibeli a doua intensitati I, si ly este egal cu: I Rg =10-log,, 2 (1.13) Acest raport poate avea atat valori Pozitive cat si valori negative. In general, atunei cand se vorbeste de amplificarea ecourilor, valorile in decibeli [4B] sunt pozitive. Daca se tine cont de impedanta acustica (Z) si de amplitudinea ecourilor ,,A” alunci intensitatea este: a a (1.14) Z Daca se face 0 comparatie intre cele doud amplitudini ale ecourilor, atunci Taportul in decibeli este 0-tog,| 4 = 20-log,, (1s) Ra =10- log, 7, a Exemplu numeri Daca considerim ecoul | reflectat, avand amplitudinea A, constanta iar ecoul 2 amplificat de 100 de ori. fata de ecoul 1 (2 = 100 Ay) atunci raportul in decibeli, este: 1004, Ry, = 20-log,, = 20-log,,-10° (1.16) log, 10 =1 atunci rezulta: R,, = 20x 2 = 40[a8] (1.17)Tabelul 1.3. Report ia dB AVA; pentru valori 60. 1000 80. 10000 100 100000, Daca raportul relativ, in decibeli, [dB] este 60, conform tabelului, amplitudinea ecoului 2 este mai mare de 1000 de ori decat A. Coneluzi ‘area undelor Ulurasunetele folosesc principiile sonarului, adica det reflectate se face prin intermediul unui traductor (sonda). Traductoarele convertese impulsurile electrice in vibrajii mecanice (unde ultrasonore) si apoi undele ultrasonore inapoi in impulsuri electrice. Reflexia are loc la nivelul mediilor cu proprietati acustice diferite Intensitatea undelor ultrasonore depinde de cat de mult unda este absorbita de mediu si de diferentele dintre proprietatile acustice ale mediilor analizate. Variatiile in intensitate ale unui semnal ultrasonor apar din cauza absortiei, transmisiei si reflectiei care sunt specifice pentru fiecare organ uman, Pentru a obfine semnale puternice este necesar ca traductoral sd fie orientat cat mai perpendicular pe suprafetele examinate.