1. DREPTUL FISCAL.

NOTIUNE, PRINCIPII, IZVOARE

Dreptul fiscal reprezinta ramura de drept public ce cuprinde totalitatea normelor juridice ce
reglementeaza modalitatile de realizare la bugetul national consolidat a veniturilor publice prin intermediul
impozitelor, taxelor, contributiilor sociale si a oricaror alte venituri de natura fiscala.

Principii:
1. Neutralitatea masurilor fiscale masurile fiscale nu trebuie sa tina cont de categoriile de
investitori, de capitaluri sau de forma de proprietate. Masurile fiscale trebuie sa asigure conditii egale
investitorilor si capitalurilor, indiferent daca sunt autohtone sau straine.
2. Certitudinea impunerii se realizeaza prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca
la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata trebuie sa fie precis stabilite
pentru fiecare platitor.
3. Justetea impunerii asigura ca sarcina fiscala a fiecarui contribuabil este stabilita pe baza puterii
contributive, respectiv in functie de marimea veniturilor sau a proprietatilor acestuia.
4. Eficienta impunerii implica niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exercitiu bugetar la
altul, prin mentinerea randamentului impozitelor, taxelor si contributiilor, atat in perioadele de avant
economic, cat si in cele de criza.
5. Predictibilitatea impunerii asigura stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii,
pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii
sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii.

Izvoare:
1. Constitutia Romaniei este primul si cel mai important izvor al dreptului fiscal. Aceasta
reglementeaza in art. 56 obligatia cetatenilor de a contribui, prin impozite si taxe, la cheltuielile
publice.
2. Codul fiscal strange la un loc principiile generale ale fiscalitatii, raportul dintre legea romn i
tratatele internaionale cu privire la impunere, inclusiv conveniile de evitare a dublei impuneri,
principalele impozite i taxe din sistemul fiscal romnesc.
3. Codul de procedura fiscala - concentreaz toate reglementrile legale procedurale care in de
administrarea impozitelor i taxelor, respectiv nregistrarea contribuabililor, declararea impozitelor
i taxelor, stabilirea, verificarea i colectarea impozitelor i taxelor, soluionarea contestaiilor
formulate de contribuabili mpotriva actelor administrative fiscale.
4. Legi speciale ex. Codul vamal
5. Deciziile Comisiei fiscale centrale

2. RAPORTURILE JURIDICE FISCALE

Subiectele:
Statul prin organele fiscale investite cu atributii specifice realizarii veniturilor fiscale
Persoanele juridice sau persoanele fizice obligate sa plateasca impozitele, taxele si celelalte venituri
ale bugetului de stat.
Statul este reprezentat, la nivel central, de Ministerul Finantelor Publice prin ANAF si unitatile sale
teritoriale, care reprezinta organele fiscale ale statului.
Contribuabilul este orice persoan fizic ori juridic sau orice alt entitate fr personalitate juridic ce
datoreaz impozite, taxe, contribuii i alte sume bugetului general consolidat, n condiiile legii.

Continutul raporturilor juridice fiscale l constituie drepturile i obligaiile subiectelor participante.

Cele mai importante drepturi ale statului sunt:
dreptul de a institui venituri fiscale (taxe i impozite);

1
 dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume care constituie venituri ale
bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adugat, dreptul la restituirea
impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume care constituie venituri ale bugetului general
consolidat, denumite de legiuitor creane fiscale principale;
dreptul la perceperea dobnzilor i penalitilor de ntrziere, n condiiile legii, denumite creane
fiscale accesorii.
Obligaiile corelative ale contribuabililor, denumite de legiuitor obligaii fiscale, sunt urmtoarele:
obligaia de a declara bunurile i veniturile impozabile sau, dup caz, impozitele, taxele, contribuiile
i alte sume datorate bugetului general consolidat;
obligaia de a plti la termenele legale impozitele, taxele, contribuiile i alte sume datorate bugetului
general consolidat;
obligaia de a plti dobnzi i penaliti de ntrziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuiilor i
altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaii de plat accesorii;

Obiectul raporturilor juridice fiscale l reprezint stabilirea i prelevarea la bugetul general consolidat a
impozitelor, taxelor i altor contribuii datorate de ctre debitorii fiscali.Pe scurt, obiectul raporturilor de
drept fiscal l constituie chiar sumele de bani ce reprezint impozite, taxe i alte venituri.

3. FISCALITATEA. NOTIUNE, PRINCIPII, NIVEL, STRUCTURA

Fiscalitatea reprezinta totalitatea taxelor si impozitelor reglementate de actele normative.

Principii:
1. Principiul individualitii. Dac se admite principiul democratic dup care individul constituie
obiectivul suprem, atunci organizarea vieii n societate nu apare ca un obiectiv de sine stttor, ci
numai ca un mijloc prin care s se asigure o puternic dezvoltare a personalitii individului.
2. Principiul de nediscriminare. Impozitul trebuie stabilit n condiiile unor reguli identice pentru toi
contribuabilii. Orice msur fiscal care este discriminatorie, ntr-un mod direct sau indirect, este
incompatibil cu principiile unei societi libere.
3. Principiul de impersonalitate. Acest principiu semnific faptul c prelevarea nu trebuie s implice
cercetri de tip inchizitorial asupra persoanelor sau gestiunii ntreprinderilor, innd cont c
finalitatea vieii ntr-o societate liber trebuie s fie respectul persoanei.
4. Principiul de neutralitate. Conform acestui principiu, impozitul trebuie s fie favorabil unei
economii eficiente.
5. Principiul de non-arbitru.Impozitul trebuie s fie prelevat dup principii simple, clare i care s nu
lase loc arbitrariului.

Nivel:
Nivelul fiscalitii l reprezint mrimea taxelor i impozitelor.
ntruct mrimea impozitelor, n expresie nominal, este puternic influenat de procesul inflaionist,
pentru a aprecia nivelul fiscalitii este mai concret indicatorul care exprim partea din produsul intern brut
care este prelevat la dispoziia statului pe calea impunerii.

Structura:
Structura fiscalitii este reprezentat de diversitatea impozitelor i taxelor prin intermediul crora statul
colecteaz veniturile fiscale. Este de observat, pentru ultimii ani, o echilibrare a impozitelor directe i a celor
indirecte n cadrul politicii fiscale duse de rile dezvoltate.

2
 4. SISTEMUL FISCAL. NOTIUNE, TRASATURI, FUNCTII

Sistemul fiscal reprezinta totalitatea taxelor si impozitelor platite de catre persoanele fizice sau/si juridice
catre bugetele publice.

Trasaturi:
Universalitatea impunerii in sfera de cuprindere a impunerii trebuie sa se regaseasca toti platitorii
care obtin sau realizeaza acelasi obiect ce intra sub incidenta impunerii.
Unitatea impunerii presupune ca asezarea si perceperea impozitelor si taxelor sa se faca pentru
toti platitorii.
Echitatea impunerii fiecare platitor contribuie prin achitarea impozitelor si taxelor la realizarea
resurselor bugetare in functie de veniturile salariale.

Functii:
Functia stimulativa prin largirea activitatii aparatului financiar in economie.
Functia sociala prin sistemul fiscal trebuie sa se indeplineasca o functie de protectie sociala a
anumitor categorii de cetateni.
Functia de control este vorba de controlul exercitat de stat printr-o serie de parghii financiare sau
fiscale prin intermediul carora se patrunde in activitatea agentilor economici pana la cele mai mici
detalii.

5. NOTIUNEA SI PRINCIPIILE POLITICII FISCALE

Politica fiscal reprezint un asamblu de instrumente de intervenie a statului, generate de procese

specific financiar-fiscale: formarea prin impozite i taxe a veniturilor fiscale, alocarea cheltuielilor fiscale,
asigurarea echilibrelor fiscale.

Principiile:
Principiul echitatii impozitarea sa fie diferentiata in functie de nivelul averii contribuabilului;
Principiul impunerii financiare fiscalitatea trebuie sa fie elastica, sa fie suportabila si acceptata de
catre contribuabili;
Principiul impunerii economice prin instrumentele politicii fiscale statul trebuie sa stimuleze
anumite activitati economice care intereseaza societatea si sa descurajeze activitatile care nu
intereseaza societatea.

6. IMPOZITELE SI TAXELE. NOTIUNE, PARTICULARITATI

Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie i cu titlul nerambursabil, datorat, conform legii,
bugetului de stat de ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile pe care le obin sau
bunurile pe care le posed.
Particularitile impozitului:
contribuie bneasc
contribuie obligatorie
contribuie cu titlu nerambursabil
contribuie datorat conform dispoziiilor legale
modalitate de participare a acestora la constituirea fondurilor generale ale societii
Taxa reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de
ctre instituii sau autoritati publice.
Particularitile taxelor:
reprezint o plat neechivalent pentru servicii sau lucrri efectuate de organe sau instituii care
primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte, presteaz servicii i rezolv alte interese legitime ale
persoanelor fizice sau juridice.

3
 subiectul pltitor este precis determinat din momentul cnd solicit efectuarea unei activiti din
partea unui organ sau a unei instituii de stat.
reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane,
pe cnd impozitele se ntrebuineaz la acoperirea cheltuielilor generale ale societii;
taxele reprezint pli fcute de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau lucrri efectuate n
mod direct i imediat acestora de ctre organe sau instituii de stat specializate.

7. IMPOZITUL PE PROFIT

Profitul reprezinta diferenta dintre cheltuielile efectuate si veniturile realizate.

Contribuabil: orice persoana fizica/juridica care prin activitatea sa economica rezulta un profit.

Scutiri:
Trezoreria Statului
institutia publica
Academia Romana
Banca Nationala a Romaniei

Profit impozabil = venituri impozabile cheltuieli deductibile venituri neimpozabile + cheltuieli

nedeductibile

Venituri impozabile = orice venituri obinute din orice surs n cadrul unei activiti economice legale
desfurat n conformitate cu obiectul de activitate al societii comerciale pltitoare.
Cheltuieli deductibile = cheltuielile necesare realizrii veniturilor n limitele admise la scdere de ctre
legiuitor.
Venituri neimpozabile = veniturile care, dei realizate de ctre societatea comercial n cadrul activitii
sale economice, datorit interesului public sau utilitii publice a activitii productoare de venit sunt
declarate de legiuitor ca neimpozabile.
Cheltuieli nedeductibile = cheltuielile efectuate n scopul realizrii venitului care depesc limita legal
admis la scdere ori cheltuieli ale societii comerciale care, dei efectuate n cadrul desfurrii activitii
economice, nu sunt aferente realizrii venitului.

Cota: 16%

8. IMPOZITUL PE DIVIDENDE, PE REPREZENTANTE SI IMPOZITAREA

MICROINTREPRINDERILOR

Impozitul pe dividende:
Dividendele reprezinta profitul actionarului. Titluri de valoare: actiuni, obligatiuni, titluri de stat.
Actiunile reprezinta o sursa atrasa de finanatare. Actiunile au o valoare nominala si o valoare reala.
Piata bursiera are un caracter apeculativ, fiind cu valoare de risc.
Dividendele se platesc dupa depunerea bilantului (in prima luna a anului urmator). Dividendele se platesc
in bani, in actiuni si plati extraordinare (cand actionarul nu are bani poate plati cu produse).

Impozitul de reprezentante:
Reprezentantele nu au personalitate juridica si sunt entitati care reprezinta firme sau companii straine pe
teritoriul statului unde functioneaza.
Reprezentantele se constituie in baza unui certificat de reprezentare, un extras de la registrul comertului
si cu avizul Departamentului Exterior si Ministerului Afacerilor Externe.
Impozitul se stabileste pe anul fiscal fiind echivalentul a 4000euro/an.

Impozitarea microintreprinderilor: Cota 1% pe venit pentru cele care au peste 2 salariati, la un singur
salariat cota este de 2%, iar pt cele fara nici un salariat cota este de 3%.
4
 9. IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE

Obiectul impozitarii il formeaza:

Venituri din activitati independente;
Venituri din salarii lacare se adauga veniturile asimilate acestora;
Venituri din cedarea folosintei bunurilor;
Venituri din investitii;
Venituri din pensii;
Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura;
Venituri din premii si jocuri de noroc;
Venituri din transferul dreptului de proprietate;
Venituri scutite:
Venituri cu caracter de ajutor;
Venituri din despagubiri;
Veniturile sportivilor;
Veniturile pentru anumite categorii de diplomati.

10. IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE. NOTIUNI GENERALE

Impozite i taxe locale enumerate de Codul fiscal sunt:

a) impozitul pe cldiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelier;
h) taxe speciale;
Toate impozitele i taxele locale enumerate de Codul Fiscal, amenzile i penalitile aferente impozitelor
i taxelor locale precum i majorrile pentru plata cu ntrziere a impozitelor i taxelor locale, reprezint
integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucureti sau judeelor, dup caz.

11. IMPOZITUL PE CLADIRI. IMPOZITUL PE TERENURI

Impozitul de cladiri:
Intra in categoria cladirilor impozabile o constructie care are 3 pereti si un acoperis.
Contribuabilul este reprezentat de orice persoana fizica sau juridica (rezidenta sau nerezidenta) care are
in proprietate sau detine o cladire pe teritoriul tarii.
Calitatea de detinator ii revine concesionarului. Bunurile private pot fi inchiriate sau vandute, iar
chiriasul este astfel, detinator.
In cazul bunurilor din proprietate publica chiriasul si concesionarul au obligatia de a plati impozit.
In cazul proprietilor comune subiectul platitor este reprezemtat de ambii proprietari, fiecare cu partea
lui.
Impozitul pe cladiri se calculeaza potrivit valorii de asigurare, valoarea de piata.
Legea prevede anumite scutiri de la plata impozitului pe cladiri:
Cladirile deinute de insitutiile publice. Exceptie facand cladirile cu destinatie economica;
Cladirile apartinand cultelor;
Cladirile aflate in rezervatii naturale, zone protejate;
Cladirile care se afla in proprietatea veteranilor sau vaduvelor de razboi;
Cladirilecare apartinrevolutionarilor.
Plata se face in 2 rate inegale, una pana la 31 martie, iar cealalata pana la 30 septembrie.

5
Impozitul pe terenuri:
Obiectul impunerii este reprezentat de terenul intravilan:
dupa rangul localitatii (mediul urban sau mediul rural);
dupa locatia din localitate.
Subiectul impozabil: proprietar sau detinator.
Spatiile cu destinatie de arhiva indiferent cine e proprietareul este scutit de impozit, deoarece, conform
legii arhivelor, acestea sunt proprietatea statului roman.
Plata se face la fel ca la cladire.

12. TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT. IMPOZITUL PE SPECTACOLE

Taxa asupra mijloacelor de transport:

Orice persoana fizica sau juridica care detine sau are in proprietate un astfel de bun plateste impozit pe
mijlocul de transport.
Sunt scutite mijloacele de transport ale celor cu dezabilitati, ale statului, veteranii de razboi,
revolutionarii.
Pentru mijloacele de transport rutiere, impozitul se stabileste in functie de 2 criterii cumulative:
Tipul de mijloc de transport;
Capacitatea cilindrica a motorului.
Plata se face la fel.
Pentru mijloacele de transport pe apa, impozitul se stabileste in functie de tipul de mijloc de transport.
Pentru mijloacele de transport aeriene, impozitul se stabileste tot in functie de tipul de mijloc de
transport.

Impozitul pe spectacole:
Subiectul impunerii este reprezentat de persoanele fizice sau juridice care organizeaza, conform legii,
manifestari sportive, culturale, spectacole etc.
Obiectul il formeaza incasarile, iar acestea se calculeaza in fuctie de 2 criterii:
Biletele vandute;
Abonamentele.
Pentru competitiile sau manifestarile de teatru, opera, muzicale cota de impozare este de 2%, si 5%
pentru alte manifestari. Exceptie de la acest impozit fac manifestarile in scopuri caritabile.
Plata se face pana in data de 10 a lunii urmatoare de cand a fost sustinut spectacolul, manifestarea.

13. CONTRIBUTIILE SOCIALE OBLIGATORII

Principala sursa a bugetului asigurarilor sociale de stat. Se aloca pt: pensii, asigurari sociale, etc..
Platitor sau contribuabil al acestor asigurari sunt: persoanele fizce sau juridice rezidente sau nerezidente
cu conditia ca acestia sa realizeze venituri pe teritoriul fiscal al tarii.
Categorii de venituri vizate si asupra carora se aplica cota privind aceste asigigurari: salari sau alte
venituri asimilate salariilor.
Sunt vizate si indemnizatiile de somaj sau alte asemenea indemnizatii.
Scutiti:
tinerii pana la 18 ani precum si cei pana la 26 de ani cu conditia sa urmeze studii.
sotii, parintii si copii daca in familie este un platitor la contributia de sanatate.
Fiecare cetatean care contribuie la acest buget are dreptul la un pachet de sanatate. Cei care nu au
contribuit, suporta cheltuielile de spitalizare din propriul buzunar.
Cota este de 5,5% pentru persoanele fizice si 5,2% pentru angajatori.
Pentru cei cu activitati independente la inceputul anului, pana la jumatatea lunii mai (persoane fizice),
pana la jumatatea lunii aprilie (persoane juridice) trebuie sa faca declaratie de venit.
Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale: cota este de 0,5% pana la 0,85%
criteriul fiind gradul de risc.

6
 14. OBLIGATIA FISCALA. NOTIUNE SI PARTICULARITATI

Obligaia fiscal este stabilit unilateral de ctre stat n sarcina persoanelor fizice sau juridice denumite
contribuabili i const n plata unei anumite sume de bani, la termenul stabilit, n contul bugetului de stat.

Particularitile obligaiei fiscale

1. Izvorul obligaiei fiscale va fi ntotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care
instituie i reglementeaz un venit al bugetului de stat (impozit sau tax), potrivit Constituiei
Romniei.
2. Beneficiara obligaiei fiscale este ntreaga societate, dei calitatea de creditor o are statul.
3. Obiectul obligaiei fiscale const ntr-o sum de bani, aceasta fiind, n prezent, unica form n care
statele moderne percep veniturile datorate bugetului de stat.
4. Forma obligaiei fiscale obligaia fiscal este constatat n form scris, prin titlul de crean
fiscal care o individualizeaz la nivelul fiecrui contribuabil n raport de veniturile obinute sau de
bunurile deinute.
5. Condiiile de stabilire i executare a obligaiei fiscale sunt reglementate n mod diferit pentru
fiecare categorie de venituri fiscale, datorit particularitilor prezentate de aceste venituri.

15. TITLUL DE CREANTA FISCALA. NOTIUNE, PARTICULARITATI, FORME

Titlul de crean fiscal este modalitatea de individualizare a obligaiei fiscale dintr-o obligaie cu vocaie
general instituit prin lege ntr-o obligaie particular.
Titlul de crean fiscal reprezint actul juridic unilateral care constat i individualizeaz obligaia
fiscal general instituit de lege stabilind ntinderea obligaiei ce revine contribuabilului, precum i
condiiile i termenele n care se va face executarea obligaiei individualizate.

Particularitile titlului de crean fiscal

1. Titlul de crean fiscal este un act juridic declarativ de drepturi i obligaii - Titlul de crean
nu este constitutiv de drepturi, ntruct obligaia de plat nu se nate n temeiul titlului de crean, ci
n temeiul legii, titlul de crean fiscal avnd doar caracterul unui act constatator al obligaiei fiscale
legale.
2. Titlul de crean fiscal este executoriu prin el nsui - Aceast particularitate i are raiunea n
necesitatea realizrii veniturilor bugetului general consolidat la termenele i n cuantumul prevzut
de lege. Avnd n vedere destinaia taxelor i impozitelor i faptul c beneficiar a acestor sume este
ntreaga societate, fiind vorba prin urmare despre un interes public, legiuitorul a recunoscut
caracterul executoriu de drept al creanei fiscale.
3. Titlul de crean fiscal este ntocmit n form scris - Forma scris a titlului de crean fiscal
este o condiie procedural impus de legiuitor subiectelor de drept crora le este ncredinat
calcularea sumelor datorate bugetului de stat.

Clasificarea titlurilor de crean fiscal

Titlurile de crean fiscal sunt clasificate n:
1. titluri de crean fiscal explicite
Titlurile de crean fiscal explicite sunt ntocmite exclusiv n scopul de a constata i individualiza o
obligaie fiscal.
2. titluri de crean fiscal implicite
Titlurile de crean fiscal implicite sunt acte juridice ntocmite ntr-un alt scop i cu alt destinaie ns,
datorit necesitii de a facilita ncasarea veniturilor bugetare, sunt n acelai timp, i tiluri de crean fiscal.

7
 16. STINGEREA OBLIGATIEI FISCALE PRIN PLATA SI PRESCRIPTIE

Stingerea obligatiei fiscale prin plata:

Stingerea obligaiei prin plat este modalitatea prin care, de regul, are loc stingerea obligaia fiscal,
contribuabilii executndu-i de bunvoie obligaia stabilit unilateral de ctre stat.
Se face prin trei forme:
1. numerar - presupune achitarea sumelor datorate de ctre subiectul pltitor prin prezentarea acestuia
sau a reprezentantului su la organele fisacale competente.
2. cont bancar - presupune intervenia unei uniti bancare un ter fa de raportul juridic fiscal
existent ntre contribuabil i stat la care contribuabilul are deschis un cont.
3. anulare de timbre fiscale mobile - Se face n momentul ntocmirii actului pentru care se datoreaz
taxa de timbru.

Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie:

Dreptul statului de a executa silit titlul de crean fiscal avnd ca obiect patrimonial sumele datorate
bugetului de stat se stinge prin prescripie dac nu a fost exercitat n termenul prevzut de lege.
Termenul general de prescripie n privina creanelor fiscale provenind din impozite, taxe i accesoriile
aferente, precum i din amenzi contravenionale, este de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui
n care a luat natere dreptul respectiv.
mplinirea termenului de prescripie produce urmtoarele efecte juridice:
stinge dreptul creditorului (statul, prin instituiile reprezentative) de a obine executarea silit;
stinge obligaia debitorului (contribuabilul) de a se supune executrii silite, d natere dreptului de a
se opune executrii;
stinge dreptul contribuabilului de a cere restituirea sumelor pltite n plus la bugetul de stat ( efect
specific materiei fiscale), fiind aplicabil regula stabilit n dreptul civil conform creia, dup
mplinirea termenului de prescripie, obligaia fiscal se transform n obligaie natural.

17. STINGEREA OBLIGATIEI FISCALE PRIN ANULARE SI COMPENSARE

Stingerea obligatiei fiscale prin anulare:

Stingerea obligaiei fiscale prin anulare se realizeaz prin acte ale organelor (autoritilor) financiare
competente.
Actele care declar anularea unei obligaii fiscale pot avea fie aplicabilitate general (amnistia fiscal),
fie ele vor avea n vedere situaia unui anumit contribuabil, anularea obligaiilor fiscale individuale.

Stingerea obligatiei fiscale prin compensare:

Aceast modalitate de stingere a obligaiei fiscale intervine n situaia n care un contribuabil a pltit
bugetului de stat o sum nedatorat sau a pltit mai mult dect datora.
Sumele astfel pltite se vor compensa cu alte obligaii fiscale ale contribuabilului, restante sau viitoare.
Dreptul de a cere compensarea sau restituirea privind obligaiile fiscale se prescrie n termen de 5 ani de
la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care a luat natere dreptul la compensare sau restituire. Dreptul
contribuabilului de a solicita compensarea sau restituirea ia natere n momentul n care a fcut o plat
nedatorat ctre bugetul de stat.
Compensarea este alternativ cu restituirea sumelor.
n principiu, la cerere, restituirea intervine numai n situaia n care compensarea nu este posibil, ntruct
contribuabilul nu are nici un fel de datorie fiscal fa de bugetul general consolidat.
Pentru sumele de restituit de la buget, contribuabilii au dreptul la dobnd din ziua urmtoare expirrii
termenului de 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere. Acordarea majorrilor de ntrziere se face
numai la cererea contribuabilului.

8
 18. EXECUTAREA SILITA SI EXECUTORUL FISCAL. NOTIUNE, CONDITII,
PARTICULARITATI

Executarea silit a creanei fiscale reprezint modalitatea excepional de stingere a obligaiei fiscale.
n situaia n care contribuabilii nu i-au executat obligaiile fiscale la data la care acestea au devenit
exigibile, ia natere la aceast dat dreptul statului de a trece la executarea silit a creanelor fiscale.
Datorit caracterului executoriu al titlului de crean fiscal, procedura de executare silit desfurat de
organele financiare nu este precedat de o alt procedur cu caracter judiciar.
Prevederile Codul de procedur fiscal se completeaz cu cele ale Codul de procedur civil, n msura
n care acesta nu dispune altfel.

Condiiile declanrii executrii silite

Pentru a se trece la executarea silit a creanei fiscale, este necesar s fie ntrunite cumulativ trei condiii:
1) s existe titlul de crean fiscal devenit titlu executoriu;
2) creana fiscal s fie exigibil;
3) dreptul statului de a ncepe executarea silit s nu se fi prescris.

Executorii fiscali sunt persoane angajate n cadrul compartimentelor de specialitate de la nivelul

unitilor fiscale teritoriale subordonate ANAF i al direciilor regionale vamale din cadrul Autoritii
Naionale a Vmilor, desemnate de conductorul organului de executare s duc la ndeplinire msurile
asiguratorii i s efectueze procedura de executare silit a creanelor fiscale sau a drepturilor vamale.
Executorul fiscal este mputernicit n faa debitorului sau a terilor prin legitimaia de serviciu pe care
trebuie s o prezinte n exercitarea activitii.
Totui, legitimaia de lucru va fi valabil numai nsoit de delegaia semnat de ctre organul de
executare silit.
In exercitarea scopul efectuarii executarii silite, executorii fiscali pot sa desfasoare urmatoarele activitati:
a) sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridica, sau in alte incinte unde acesta isi
pastreaza bunurile, in scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si sa
analizeze evidenta contabila a debitorului in scopul identificarii tertilor care datoreaza sau detin in pastrare
venituri ori bunuri ale debitorului;
b) sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum si sa
cerceteze toate locurile in care acesta isi pastreaza bunurile;
c) sa solicite si sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba in
determinarea bunurilor proprietate a debitorului.
d) sa aplice sigilii asupra bunurilor, intocmind in acest sens proces-verbal
e) sa constate contraventii si sa aplice sanctiuni potrivit legii

19. POPRIREA CA MODALITATE DE EXECUTARE SILITA

Poprirea reprezint acea form de executare silit prin care creditorul urmrete sumele pe care o ter
persoan le datoreaz debitorului urmrit.
Ea const n indisponibilizarea n minile terului debitor al contribuabilului urmrit i n obligarea
acestuia de a plti direct creditorului urmritor ceea ce datoreaz creditorului su (debitorul urmrit).
Poprirea presupune de regul trei subiecte:
- creditorul popritor (cel care solicit nfiinarea popririi);
- debitorul poprit (cel care este obligat fa de creditorul popritor);
- terul poprit (care este debitorul contribuabilului).
Obiectul popririi
Sunt supuse executrii silite prin poprire orice sume urmribile reprezentnd venituri i disponibiliti
bneti n lei i n valut, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deinute i/sau datorate cu
orice titlu debitorului de ctre tere persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului i/sau le vor deine
terii n viitor n temeiul unor r.j. existente.

9
 Etapele popririi
1) nfiinarea popririi, care este decis de organul financiar urmritor, dup expirarea termenului la care
obligaia fiscal trebuia executat i se realizeaz prin comunicarea ctre terul poprit a unei adrese mpreun
cu o copie certificat a titlului executoriu;
2) Terul poprit are obligaia ca n termen de 5 zile de la comunicarea nfiinrii popririi s ntiineze
organul financiar de executare dac datoreaz sau nu vreo sum de bani debitorului;
3) Dup nfiinarea popririi terul poprit este obligat s fac de ndat reinerile prevzute de lege i s vireze
sumele reinute n contul indicat de organul de executare, comunicnd totodat n scris despre existena altor
creditori.

20. EXECUTAREA SILITA MOBILIARA

Urmrirea bunurilor mobile ale debitorului reprezint o modalitate de executare silit indirect a creanei
fiscale. Sunt supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptiile prevazute de lege.
Nu pot fi supuse executrii silite mobiliare:
a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor i la formarea profesional, precum i
cele strict necesare exercitrii profesiei sau a altei ocupaii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare
desfurrii activitii agricole, cum sunt uneltele, seminele, ngrmintele, furajele i animalele de
producie i de lucru;
b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului i familiei sale, precum i obiectele de
cult religios, dac nu sunt mai multe de acelai fel;
c) alimentele necesare debitorului i familiei sale pe timp de dou luni, iar dac debitorul se ocup exclusiv
cu agricultura, alimentele strict necesare pn la noua recolt;
d) combustibilul necesar debitorului i familiei sale pentru nclzit i pentru prepararea hranei, socotit pentru
3 luni de iarn;
e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ngrijirii persoanelor bolnave;
f) bunurile declarate neurmribile prin alte dispoziii legale.
Bunurile debitorului persoan fizic necesare desfurrii activitii n calitate de profesionist nu sunt
exceptate de la executare silit.
Executarea silit a bunurilor mobile se face prin sechestrarea i valorificarea acestora, chiar dac acestea
se afl la un ter. Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal.

21. EXECUTAREA SILITA IMOBILIARA

Urmrirea bunurilor imobile ale debitorului reprezint o modalitate de executare silit indirect a creanei
fiscale, presupunnd valorificarea bunurilor urmrite silit.
Sunt supuse executrii silite bunurile imobile proprietate a debitorului. n situaia n care debitorul deine
bunuri n proprietate comun cu alte persoane, executarea silit se ntinde numai asupra bunurilor atribuite
debitorului n urma partajului judiciar, respectiv asupra sultei.
Executarea silit imobiliar se ntinde de plin drept i asupra bunurilor accesorii bunului imobil,
prevzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmrite dect odat cu imobilul.
n cazul debitorului persoan fizic nu poate fi supus executrii silite spaiul minim locuit de debitor i
familia sa, stabilit n conformitate cu normele legale n vigoare.
La instituirea sechestrului i n tot cursul executrii silite, organul de executare silit poate numi un
administrator-sechestru, dac aceast msur este necesar pentru administrarea imobilului urmrit, a
chiriilor, a arendei i a altor venituri obinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru aprarea n litigii
privind imobilul respectiv.
Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alt persoan fizic sau juridic
Cnd administrator-sechestru este numit o alt persoan dect creditorul sau debitorul, organul de
executare silit i fixeaz o remuneraie innd seama de activitatea depus.

10
 22. CONTESTATIA LA EXECUTAREA SILITA

Persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea
prevederilor prezentului cod de catre organele de executare silita, precum si in cazul in care aceste organe
refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legii.
Contestatia se introduce la instant judecatoreasca competente si se judeca in procedura de urgenta.
Contestatia se poate face in termen de 15 zile, sub sanctiunea decaderii.
Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, poate dispune anularea actului de executare
contestat sau indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi.
In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare silita, la
despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-
credinta, el poate fi obligat si la plata unei amenzi.

23. TAXA PE VALOARE ADAUGATA

TVA poate fi definit ca fiind un impozit indirect, unic dar cu plat fracionat, avnd o cot fix, stabilit
asupra valorii adugate n fiecare stadiu al circuitului economic.
Particularitati:
1. are un randament fiscal ridicat
2. este stabil, nefiind supus fluctuatiilor determinate de conjunctura economica
3. este elastic, intrucat poate fi majorat sau micsorat in functie de nevoile concrete ale bugetului de stat.
Caracteristici:
transparenta TVA asigura fiecarui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact care este
marimea impozitului si a obligatiei de plata ce-i revine
unicitatea TVA nu este independenta de intinderea circuitului economic.
TVA este intotdeauna suportata de beneficiar
este un impozi neutru, eliminand inegalitatile fiscale intre circuitele de desfacere a produselor.
Sfera de aplicare: asupra bunurilor care pleaca de la producator pana la ultimul consumator
Persoana impozabila: contribuabilul consumatorul
Deducerea: se poate deduce din suma prevazuta pe factura
Cotele:
Cota standard a taxei pe valoarea adugat este de 20% i se aplic asupra bazei de impozitare pentru
orice operaiune impozabil care nu este scutit de taxa pe valoarea adugat sau care nu este supus
cotei reduse a taxei pe valoarea adugat.
Cota de 9% pentru produsele alimentare, productia de carte, produsele stomatologice
Cota de 5% pentru cartile scolare
Termenul de plata: pana la data de 25 a lunii urmatoare.

24. TAXELE VAMALE

Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute asupra mijloacelor de transport, marfurilor, capitalului
si persoanelor fizice la trecerea frontierelor de stat.
Politica vamala este un ansamblu de norme juridice pentru reglementarea comportamentului in
raporturile comerciale internationale. Cele mai importante norme sunt:
- Codul Vamal;
- Tariful vamal este un instrument tehnic menit sa faciliteze activitatea de vmuire (controlul vamal si
aplicarea taxei vamale). Primul tarif vamal a fost din anul 1875.
Sistemul vamal este alcatuit din instrumente sau parghii utilizate pentru influentarea activitatii vamale.
Pot fi instrumente prohibitive (nu interzic total intrarea sau iesirea unor marfuri) si intrumente liberale.
Natura juridica a taxelor vamale. Taxele vamale au o dubla natura juridica juridica:
- Fiscala reprezinta un venit la bugetul statului;
- Comerciala este un instrument prin care se incurajeaza sau descurajeaza transferul unor marfuri.
Masuri de politica vamala:
11
 - Clauza natiunii celei mai favorizate reprezint un regim favorabil pentru marfurile statelor care isi
acorda reciproc acest regim, la concurenta cu marfurile dintr-un stat tert;
- Regimul juridic national.
Functiile taxelor vamale:
1. Funcia de instrument fiscal sursa pentru formarea banului public. Taxe vamale protectioniste, taxe
vamale liberale.
2. Functia de intrument de politica comerciala.

25. INSPECTIA FISCALA SI CAZIERUL FISCAL

Inspecia fiscal reprezint activitatea ce are ca obiect verificarea legalitii i conformitii declaraiilor
fiscale, corectitudinii i exactitii ndeplinirii obligaiilor n legtur cu stabilirea obligaiilor fiscale de ctre
contribuabil/pltitor, respectrii prevederilor legislaiei fiscale i contabile, verificarea sau stabilirea, dup
caz, a bazelor de impozitare i a situaiilor de fapt aferente, stabilirea diferenelor de obligaii fiscale
principale.
Formele de inspecie fiscal sunt:
a) inspecia fiscal general reprezinta activitatea de verificare a modului de indeplinire a tuturor
obligatiilor fiscale si a altor obligatii prevazute de legislatia fiscala si contabila ce revin unui
contribuabil/platitor, pentru o perioada de timp determinata.
b) inspecia fiscal parial - reprezint activitatea de verificare a modului de ndeplinire a uneia sau mai
multor obligaii fiscale, precum i a altor obligaii prevzute de legislaia fiscal i contabil, ce revin unui
contribuabil/pltitor pentru o perioad de timp determinat.

Cazierul fiscal reprezinta un mijloc de evidenta si urmarire a respectarii disciplinei fiscale, contabile si
financiare de catre contribuabili, in care se tine evidenta persoanelor fizice, juridice si a entitatilor fara
personalitate juridica care au savarsit fapte sanctionate de legile fiscale, contabile, vamale si de cele care
privesc disciplina financiara
Cazierul fiscal se utilizeaza in scopul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, precum si al eficientizarii
de catre organele fiscale a procesului de administrare a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri
ale bugetului general consolidat datorate de catre contribuabili, prin asigurarea accesului la informatii care
releva modul de respectare a legislatiei fiscale, contabile, vamale si a disciplinei financiare de catre
contribuabili.

26. EVAZIUNEA FISCALA. NOTIUNE, FORME, REGIM JURIDIC, MODALITATI

Fenomenul de evaziune fiscal este privit ca nemplinirea voit de ctre contribuabili a obligaiilor fiscale
legale. Astfel, evaziunea fiscal poate fi definit ca fiind sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n
parte, de la plata impozitelor, taxelor i altor sume datorate bugetului general consolidat de ctre persoanele
fizice i persoanele juridice romne sau strine.

Formele evaziunii fiscale

Dup modul n care se procedeaz n activitatea de evitare a reglementrilor fiscale se face diferenierea
ntre:
evaziunea fiscal legal;
evaziunea fiscal frauduloas.
Prin evaziune fiscal legal se nelege aciunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgnd la o
combinaie neprevzut a acesteia i, deci, tolerat".
Prin evaziunea fiscal ilicit se nelege aciunea contribuabilului ce ncalc (violeaz) prescripia legal
cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor i contribuiilor cuvenite statului.

12
Regimul juridic
n anul 2005 a fost adoptat noua reglementare n materia evaziunii fiscale, respectiv Legea nr.241/2005
pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale, care reprezint regimul juridic actual, cu modificrile i
completrile ulterioare.

Modalitati:
Modalitati generale ale evaziunii fiscale
a) In cazul impozitului pe profit
reducerea bazei de impozitare
neinregistrarea integrala a veniturilor realizate
transferul veniturilor impozabile la societatile nou create in cadrul aceluiasi grup
incadrarea eronata in perioadele de scutire
b) In cazul TVA
aplicarea eronata a regimurilor deducerilor
necuprinderea unor operatiuni ce intra in sfera TVA in baza de calcul a taxei
neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului de 220.000 lei
neevidentierea si nevirarea taxei e valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate de la
clienti
sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare
c) La accize
micsorarea bazei de impozitare
nedeclararea corecta a operatiunii reale in cazul unor produse ale caror preturi erau
purtatoare de accize (mai ales alcool)
Evaziunea cu ajutorul conturilor bancare
O societate comerciala cu capital privat poate sa aiba deschise doua conturi la banci diferite.
Evaziunea fiscala prin intermediul paradisurilor fiscale
Paradisul fiscal corespunde unui stat sau zone geografice n care o persoan fizic sau juridic se bucur de
un sistem fiscal pivilegiat, fie pentru c nu pltete impozite, fie pentru c impozitul se determin n cote
mai mici dect n ara de origine.

13