Genetica MD - Curs 4 28 Octombrie 2013 PDF

GENETICA
MEDICINA DENTARA
CURS 4
28 octombrie 2013
AUTOR:
PROF.DR. EMILIA SEVERIN
UMF Carol Davila
Bucuresti
SINTEZA ADN in vivo
Modelul OKAZAKI (1968) foloseste E.coli
Reiji si Tsunako OKAZAKI
1) Enzima ADN
polimeraza NU poate
initia sinteza;
Modelul are in vedere

caracteristicile
2) ADN polimeraza
permite ADN POLIMERAZEI:
polimerizarea
nucleotidelor numai
in directia 5 3.
3
CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES
GENETICA MD
MECANISMUL MOLECULAR AL REPLICARII ADN
1. Procesul de replicare incepe din punctele de origine a replicarii

numite ORI;
2. De la ORI cele doua catene se separa formand o structura in forma

de Y sau furculita de replicare;
Originea replicarii
ORI
Furculita de replicare Furculita de replicare

Catena Catena
AVANSATA INTARZIATA
Catena
Catena
AVANSATA
INTARZIATA
4
GENETICA MD
3. De la ORI replicarea progreseaza in ambele directii pana cand

ADN este complet duplicat;
4. La nivelul ORI se fixeaza pe ADN proteinele de initiere a

replicarii;
5. Replicarea este initiata prin formarea unui PRIMER;
6. ADN polimeraza adauga nucleotide la extremitatea 3 OH a

primer-ului.
5
GENETICA MD
INITIEREA REPLICARII ADN

Catena ADN Initierea sintezei Sinteza PRIMER-ului Extinderea catenei cu
amorsa formarea PRIMER-ului ARN aj. ADN polimerazei
ARN
ADN
PRIMAZA ADN polimeraza
6
GENETICA MD
FRAGMENT (piesa) OKAZAKI
( la Ek are intre 100

200 nucleotide fiind - scurta secventa ADN sintetizata
de 10X mai scurta pe catena intarziata in timpul
comparativ cu piesa replicarii ADN.
Okazaki de la Pk).
7
GENETICA MD
MODELUL REPLICARII ADN
CATENA ADN
AMORSA
FURCA DE REPLICARE
FRAGMENTE OKAZAKI
formate pe CATENA INTARZIATA
CATENA AVANSATA
DIRECTIA REPLICARII ADN
CATENA ADN
AMORSA
8
GENETICA MD
a catena amorsa 3-5;

b catena nou sintetizata continuu (CATENA AVANSATA);
c catena nou sintetizata discontinuu (CATENA INTARZIATA);
d furca de replicare;
e primer;
f fragment (piesa) OKAZAKI
9
GENETICA MD
ENZIMELE REPLICARII ADN
HELICAZA SSBP PRIMAZA
ADN polimeraza III ADN polimeraza I LIGAZA

10
GENETICA MD
MECANISMUL REPLICARII ADN
3
3 5
5
3
5 3
5
HELICAZA: desface dublul-helix si elibereaza monocatenele.
PROTEINA SSB: (single strands binding protein) mentin

separate cele doua catene desfacute de helicaza, impiedica
reimperecherea bazelor.
!
PRIMAZA: asigura sinteza unui primer (6-30 nucleotide ARN) la
care ADN-polimeraza adauga dezoxiribonucleotide.
11
GENETICA MD
Directia replicarii 3
3 5
5
3
5 3
5
Enzima ADN POLIMERAZA III

adauga noi nucleotide la extremitatea 3 OH a primer-ului.
12
GENETICA MD
DIRECTIA REPLICARII
3
3 5
5 Fragment Okazaki
3
5 3 5 3
5
CATENA AVANSATA se sintetizeaza CONTINUU si are

un singur punct de initiere (PRIMER).
CATENA INTARZIATA se sintetizeaza DISCONTINUU

si are mai multe puncte de initiere.
REPLICARE SEMI-DISCONTINUA
13
GENETICA MD
3
3 5
5
3
5 3 5 35 3
5
CATENA AVANSATA : sinteza se face continuu, rapid

in directia 5 3.
CATENA INTARZIATA : sinteza se face discontinuu,

lenta, in directia 5 -3 dar in secvente scurte (100 1000
nucleotide) numite fragmente OKAZAKI.
14
GENETICA MD
3
3 5
5
3
5 3 5 35 3
5
ADN POLIMERAZA III

se deplaseaza pe catena matrita 3 5 sintetizand o catena noua
antiparalela, 5 3.
15
GENETICA MD
3
3 5
5
3
5 35 35 3
5
PRIMER-ii sunt eliminati prin degradare enzimatica in prezenta

ADN polimerazei.
16
GENETICA MD
3
3
5
3
5 35 3
5
ADN POLIMERAZA:
inlocuieste secventele ARN ale primer-ului cu secvente tip ADN.
LIGAZA:
uneste fragmentele OKAZAKI intr-o catena unica.
17
GENETICA MD
REPLICAREA ADN INCEPE IN MAI MULTE PUNCTE
DE ORIGINE SI PROGRESEAZA BIDIRECTIONAL
R = REPLICON
ORI = ORIGINE ORI 1 ORI 2 ORI 3
TIMP
19
GENETICA MD
FIDELITATEA REPLICARII ADN
Acuratetea replicarii este Exista mecanisme de

esentiala pentru control care mentin rata
transmiterea informatiei scazuta a erorilor de
ereditare in succesiunea imperechere aparute in
generatiilor celulare; timpul replicarii;
Gradul crescut de
fidelitate al replicarii ADN Lipsa corectarii erorilor
este asigurat de de replicare va duce la
activitatea specifica a producerea
ADN polimerazei (functie MUTATIILOR.
exonucleazica).
22
GENETICA MD
MECANISME DE REPARARE A LEZIUNILOR ADN
REPARAREA este realizata de un sistem

complex de enzime ce sunt capabile:
Proprietatea Proprietatea
unic a celulelor de a
moleculelor controla 1. s identifice greelile din ADN;
de ADN de i evita
a-i restabili acumularea
structura mutaiilor; 2. s nlture fragmentul de ADN cu
eroare;
primar,
iniial;
3. s sintetizeze un nou fragment;
4. s-l integreze n molecula de

ADN bicatenar; integrarea se
realizeaz dup principiul
complementaritii, dup replicare
sau independent de replicare.
23
GENETICA MD
nuclear
AUTOCORECTIA ERORILOR IN TIMPUL REPLICARII:

- activitate exonucleazic 3 - 5
CORECTIA ERORILOR DUPA REPLICARE:

- repar n special
MMR greelile din
- independent secvenele
(Mismatch de replicare;
- multienzimatic;
microsatelitice (cu
Repair) rat nalt de
mutaii).
- excizia nucleotidului
BER (Base Excision - excizia bazei greite; fr baz si completarea
Repair): golului.
- excizia unui fragment

NER (Nucleotide - recunoaterea de 24-32 nucleotide din
Excision Repair) : dimerului ; catena afectat si
completarea golului.
24
GENETICA MD
MECANISME DE REPARARE A ERORILOR de
REPLICARE ADN nuclear
AUTOCORECTIA ERORILOR IN TIMPUL REPLICARII:

- activitate exonucleazic 3 - 5
ADN
POLIMERAZA
excizeaza baza
incorect inserata
ADN
EROARE
POLIMERAZA
BAZA INCORECT
INSERATA
25
GENETICA MD
nuclear
Enzime de
reparare
Leziune intr-o catena ADN

EXCIZIA segmentului ADN lezat
ADN polimeraza ADN polimeraza completeaza gap-ulN
Capetele catenei ADN sunt legate intre

LIGAZA ADN ele intr-o catena unica
27
GENETICA MD
1. DIMERIZAREA TIMINELOR
deformeaza molecula ADN
MECANISMUL
DE
REPARARE A
2. EXCIZIA enzimatica a segmentului ADN
ADN deformat
PRIN
Enzima EXCIZIE-
RESINTEZA
exonucleazica
ADN
3. SINTEZA reparatorie a (repararea bazelor
segmentului excizat prin
polimeraza activitatea ADN polimerazei modificate sau alterate dupa
replicare)
ADN
ligaza
4. LIGAZA ADN uneste capetele
segmentului ADN nou-sintetizat cu
catena veche.
28
GENETICA MD
Coloana
fosfoglucidica
SURSE DE
LEZIUNI ADN
(produse de agresiuni endogene sau
exogene)
Pierderea
a) DEPURINAREA bazelor
GUANINA
a)Depurinarea prin hidroliza reziduurilor

nucleotidice ADENINA sau GUANINA se pot
pierde din catena ADN si se produc situsuri
b) DEZAMINAREA abazice ( aprox. 5 000 leziuni / genom / zi);
CITOZINA URACIL
b) Dezaminarea citozinei se formeaza
uracilul, baza caracteristica ARN ( aprox.
100 leziuni / genom / zi);
RADIATII UV c)Dimerizarea pirimidinelor radiatiile

ultraviolete solare produc dimeri ai timinei
TIMINA care deformeaza molecula ADN.
c) DIMERIZAREA Alte SURSE:

- erorile de replicare si recombinare, rupturi
mono- si bicatenare.
Dimerizarea
TIMINA TIMINEI
29
GENETICA MD
SURSE DE LEZIUNI ADN
ERORI DE REPLICARE
REPARAREA ADN
RADIATII X
(fragmente mici, sinteza
limitata)
RADIATII UV
AGENTI ALKILANTI
OPRIREA CICLULUI
CELULAR (APOPTOZA)
REACTII SPONTANE
MUTATII
CANCER
MOLECULE REACTIVE
ALTE BOLI GENETICE
30
GENETICA MD
MOLECULA ADN
INAINTEA actiunii radiatiilor UV toate

legaturile dintre baze sunt intacte
in vederea realizarii replicarii.
MOLECULA ADN
DUPA actiunea radiatiilor UV care

rup legaturile dintre p.b. si formeaza Arsuri Radicali liberi:
solare
dimeri de timina si impiedica Imbatranire-riduri
replicarea.
UV
INAINTEA UV - DUPA UV - Ruperea legaturilor

NORMAL LEZIUNI
34
GENETICA MD
SINDROM WERNER (progeria adultului)
SINDROM GENETIC CU
IMBATRANIRE
ACCELERATA
(pacientii dezvolta prematur ateroscleroza, cataracta,
osteoporoza, intoleranta la glucoza, incaruntire precoce,
calvitie, atrofie cutanata, menopauza la femei)
CAUZA: mutatii ale genei WRN (localizare pe crz.8p11-12)

codifica o helicaza;
Pacienta cu SW: Pacienta cu SW: - defecte ale enzimelor implicate in replicarea si repararea erorilor
la 15 de ani la 48 de ani de replicare a moleculei ADN.
Pacienta cu SW: Pacienta cu SW: Pacienta cu SW:

la 13 de ani la 21 si 48 de ani la 56 de ani
37
GENETICA MD
CARACTERISTICILE REPLICARII ADN LA
EUCARIOTE
7. Este
1. Este un proces
multirepliconica
biochimic si 4. Este asincrona;
(replicon= unitatea de
molecular;
replicare);
2. Are loc in nucleu in 5. Este de 10X mai

faza S de sinteza a lenta decat la 8. Este exacta si
interfazei ciclului procariote, doar 50 fidela;
celular ( dureaza circa nucleotide/ secunda;
8 ore);
9. Este programata:
3. Replicarea este de ORI se manifesta
tip semiconservativ 6. Este constant de la un ciclu
catena noua impreuna semidiscontinua; celular la altul avand
cu catena veche refac aceiasi succesiune in
molecula ADN; timp.
38
GENETICA MD
NUMARUL DE MITOCONDRII IN CELULA UMANA
TIPUL de CELULA
Majoritatea celulelor somatice: 100-10.000
Limfocite: 1000
Ovocite: 100.000
Spermatozoid: cateva sute
Hematia si celulele diferentiate terminale ale

epidermei NU au mitocondrii.
39
REPLICAREA ADN MITOCONDRIAL (ADNmt)
Furca
de
replicare
ADNmt
MITOCONDRIE
Ori H
Ori L
REPLICAREA ADNmt
40
GENETICA MD
Activarea Ori H
PRIMER-ul ARN initiaza
replicarea pe catena H
Catena Bucla de replicare
H
Catena L
Bucla de replicare
REPLICAREA
ADN MITOCONDRIAL
(ADNmt)
Extinderea
buclei de replicare
Activarea Ori L
In momentul in care
catena nou-sintetizata
ajunge in dreptul
Ori L, aceasta se
activeaza.
41
GENETICA MD
REPLICAREA ADN MITOCONDRIAL (ADNmt)
REPLICARE
CROMOZOM
CIRCULAR
42
CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright
GENETICA MD
APARATUL GENETIC in celula Ek
Este format din structurile celulare care contin

ADN, nucleul si mitocondriile,
precum si cele care intervin in realizarea
functiilor sale.
ADNn ADNmt
NUCLEU
MITOCONDRIE
CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES 43

GENETICA MD
ORGANIZAREA ADN IN CELULA EUCARIOTA
- Spatiul nuclear redus
Organizarea - Fazele ciclului celular

ADN-ului in
nucleu este
impusa de: - Functiile ADN
44
GENETICA MD
ORGANIZAREA ADN-ului IN CELULA EUCARIOTA
NUCLEU
Cromozomi nucleari
MITOCONDRIE
Cromozom mitocondrial
45
GENETICA MD
ADN-ul uman provine din doua surse: NUCLEU si MITOCONDRIE
Cromozomi nucleari
NUCLEU
MITOCONDRIE
Cromozom mitocondrial
46
GENETICA MD
ORGANIZAREA ADN IN CELULA EUCARIOTA
CROMOZOMUL
(chroma=culoare;
soma=corpuscul)

Structura lamentoasa formata
din croma?na condensata,
vizibila in ?mpul diviziunii
celulare.
CELULA EUCARIOTA
DIVIZIUNE
CELULARA
NUCLEU
INTERFAZA CROMATINA
CELULARA
ADN
GENOM~3200 Mb
GENETICA MD CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES
37 47
CROMATINA NUCLEARA SI CROMOZOMII
Reprezinta
cele 2
modalitati
diferite de
organizare ale
ADN-ului in
INTERFAZA
(cromatina) si
DIVIZIUNE
(cromozomi).
48
GENETICA MD
CROMATINA NUCLEARA
Interactiunile dintre
ADN si proteine au un
dublu rol:
La Ek moleculele de ADN dublu

- structural - in
catenare, liniare, sunt asociate cu
organizarea proteine histonice, nonhistonice si mici
supramoleculara a cantitati de ARN, formand un complex
moleculei de ADN; nucleoproteic numit
CROMATINA NUCLEARA.
- functional - in
mecanismele de
expresie si represie a
genelor.
49
GENETICA MD
CROMATINA NUCLEARA
HISTONELE:
Este alcatuita din

Sunt sintetizate de
ADN + proteine
histogene (HISTONE, NONHISTONE)
+ mici cantitati de ARN
Se clasifica in 5 clase
(dupa nr. si tipurile de
aminoacizi):
H2A, H2B, H3, H4

(au o structura conservata in
H1 evolutie, ceea ce
(histona cea mai mare,
demonstreza ca au un rol
structural important in
bogata in Lys)
organizarea
supramoleculara a ADN-
ului).
51
GENETICA MD
CROMATINA NUCLEARA
HISTONELE au un dublu rol:
1. Structural ( formarea nucleozomului);
2. Functional - reglarea expresiei genice prin mecanisme complexe:
- fosforilarea H1
- acetilarea - metilarea histonelor
produce
histonelor determina produce represia
condensarea fibrelor
activarea unor gene; genelor;
de cromatina.
Acetilare Kinaze
Metilare
52
GENETICA MD
CROMATINA NUCLEARA
PROTEINELE NON-HISTONICE:
Au rol:
- structural ( formeaza
Reprezinta un grup heterogen
matricea cromozomilor );
de proteine;
- functional (modularea
activitatii genelor).
53
GENETICA MD
STRUCTURA CROMATINEI NUCLEARE
MICROSCOPIA ELECTRONICA a evidentiat un
SISTEM IERARHIZAT DE FIBRE DE CROMATINA, de dimensiuni diferite.
PRIMUL NIVEL de organizare a ADN este

FILAMENTUL CU NUCLEOZOMI:
Nucleozomii sunt legati

intre ei printr-un ADN NUCLEOZOM
liber ( linker ~60 pb) si
H1 formand filamentul cu - unitatea structurala primara a
nucleozomi cu diametrul fibrelor de cromatina alcatuita
de 11 nm. dintr-un segment de ADN de
146 p.b. infasurat de 2X in jurul
miezului histonic (format din 8
molecule de histone: 2xH2A,
Nucleozomii nu sunt 2XH2B, 2xH3, 2xH4);
structuri statice, rigide,
permitand replicarea si
transcrierea ADN.
54
GENETICA MD
NUCLEOZOMUL
Aspect de
sirag de
margele pe
o ata
NUCLEOZOM
- unitatea structurala
primara a fibrelor de
cromatina alcatuita
dintr-un segment de
ADN de 146 p.b.
infasurat de 2X in
jurul miezului
histonic (format din 8
molecule de histone:
2xH2A, 2XH2B,
2xH3, 2xH4).
55
GENETICA MD
NUCLEOZOMUL
ADN-linker MIEZUL HISTONIC
sirag de margele pe o ata

ADN-ul atasat octamerului histonic
are circa 200 p.b.
NUCLEAZA
degradeaza
ADN-linker
NUCLEOZOMI
izolati
Octamer histonic
DISOCIERE in solutie
salina concentrata
DISOCIERE
56
GENETICA MD
FILAMENTUL CU NUCLEOZOMI
OCTAMER N
HISTONIC U
C
L
E
ADN infasurat O
Doi nucleozomi succesivi de 2X in jurul Z
se leaga intre ei prin ADN
miezului O
histonic. M
linker si H1.
Aspect de sirag de margele pe o ata
57
GENETICA MD
FIBRA DE CROMATINA de 30 nm
OCTAMER HISTONIC
ADN
ADN
ADN
linker
NUCLEOZOM
NUCLEOZOM
58
GENETICA MD
AL DOILEA NIVEL de organizare este reprezentat de

FIBRA DE CROMATINA de 30 nm:
Filamentul cu nucleozomi se
spiralizeaza in solenoid (prin
rasucire spre stanga) si formeza
FIBRA DE CROMATINA DE 30
nm:
- este unitatea fundamentala de

organizare a cromatinei in
nucleul interfazic;
- are un rol important in

functionarea genomului.
30 nm
59
GENETICA MD
AL TREILEA NIVEL de organizare este reprezentat de

FIBRA PLIATA in BUCLE LATERALE de lungimi diferite:
FIBRA de 30 nm BUCLA =DOMENIU
Fibra de
cromatina de
30nm se pliaza
in bucle
laterale numite
domenii si
formeaza
FIBRA PLIATA
IN BUCLE SCHELETUL NON-HISTONIC de ancorare al buclelor
(structura de mentinere a cromozomilor)
LATERALE
(300 nm).
30 nm
61
GENETICA MD
ADN
FILAMENTUL cu
NUCLEOZOMI
SISTEMUL IERARHIZAT de
FIBRE de CROMATINA
ADN CROMATINA - CROMOZOM
FIBRA de
CROMATINA
de 30 nm
FIBRA PLIATA
in BUCLE
LATERALE
Zona
condensata a
unui
CROMOZOM
(CROMATIDA)
CROMOZOM
METAFAZIC
62
GENETICA MD
PRIMUL (a) si AL DOILEA (b) NIVEL de organizare a cromatinei
ADN dublu catenar
Prelungiri
histonice
HISTONA
H1
ADN
linker NUCLEOZOM
NUCLEOZOMI FILAMENTUL cu NUCLEOZOMI de 10 nm
NUCLEOZOM
FIBRA de CROMATINA de 30 nm
63
GENETICA MD
AL TREILEA (c) si AL PATRULEA (d) NIVEL de organizare a cromatinei
BUCLE
SCHELET NON-HISTONIC
SCHELET de ancorare al CROMOZOMILOR
FIBRA PLIATA in BUCLE LATERALE 300 nm
CROMOZOM METAFAZIC
http://nicerweb.net/bio1151b/Locked/media/ch19/19_02ChromatinPackingD.jpg
64
GENETICA MD
STRUCTURA CROMATINEI IN CELULA EK
65
CROMOZOMUL si BENZILE CROMOZOMIALE
BENZILE CROMOZOMIALE reflecta structura interna heterogena a cromozomului.
1. buclele fibrei de 300 nm se

fixeaza neregulat de scheletul non-
histonic;
2. regiunile ADN bogate in A si T

formeaza aglomerari de bucle
numite cromomere;
BENZILE
3. condensarea progresiva a
cromozomului profazic determina
CROMOZOMIALE se
unirea cromomerelor invecinate in formeaza astfel:
gramezi ( structuri mari) colorate
intens si compacte (BENZILE G +);
4. regiunile ADN bogate in G si C

au un numar mai mic de puncte de
atasare, iar buclele sunt mai putin
dense in aceste zone prezentand
un aspect mai lax (BENZILE G-).
67
GENETICA MD
DIVIZIUNE INTERFAZA
CROMATIDE
CROMOZOM CROMATINA
BRAT
p
CENTROMER
ADN NUCLEOZOM
BRAT
q
68
GENETICA MD
CROMATINA INTERFAZEI
ADN + proteine (HISTONE si NON-HISTONE) = CROMATINA
Se prezinta sub 2 forme distincte morfo-functional:
EUCROMATINA si HETEROCROMATINA
TELOMER TELOMER
CENTROMER
EUCROMATINA HETEROCROMATINA
(cromatina putun condensata in interfaza) (cromatina puternic condensata in interfaza)
69
GENETICA MD
NUCLEU INTERFAZIC:
aspectul morfologic al CROMATINEI
Reticul
Endoplasmic
Dubla
rugos
membrana HETEROCROMATINA
nucleara
EUCROMATINA
Por
nuclear
Organizator
NUCLEOL Zona Zona
nucleolar
granulara fibrilara
70
GENETICA MD
EUCROMATINA
1.
se condenseaza si
decondenseaza pe
parcursul ciclului celular;
2.
5. este activa transcriptional
reprezinta segmentul activ al
fiind formata din ADN cu
genomului. secvente unice in care
predomina perechile de
baze G si C;
4.
3.
este putin condensata,
se replica la inceputul fazei S
colorata palid si formeaza
de sinteza a interfazei;
benzile G- ale cromozomilor;
71
GENETICA MD
HETEROCROMATINA
1.
este condensata pe tot
parcursul ciclului celular;
2.
5. este inactiva transcriptional
reprezinta segmentul fiind formata din ADN cu
inactiv al genomului. secvente repetate in care
predomina bazele A si T;
4.
este foarte condensata si 3.
intens colorata formand se replica tarziu, spre
benzile G + ale sfarsitul fazei S a interfazei;
cromozomilor;
72
GENETICA MD CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES
HETEROCROMATINA
Stabilizeaza centromerul
si telomerele;
Recunoasterea In celule, heterocromatina

cromozomilor omologi in
timpul meiozei;
poate avea functii diferite:
Diferentierea celulara.
HETEROCROMATINA poate fi:

CONSTITUTIVA si FACULTATIVA
73
GENETICA MD
HETEROCROMATINA
CONSTITUTIVA FACULTATIVA
constant condensata in variaza de la un tip

celular la altul, difera este reversibila,
toate fazele ciclului permanent inactiva poate deveni activa
celular, in toate transcriptional; in functie de stadiul
transcriptional;
celulele; de dezvoltare;
aceiasi localizare la prezinta o localizare prin mecanisme

nivelul cromozomilor formata din ADN inalt diferita la nivelul cz. epigenetice intervine
repetitiv (ADN satelit); omologi; in reglajul genic;
omologi;
dispusa in centromere,
brat q al cz. Y, bratele p
ale cz. acrocentrici, evidentiata prin cromatina X.
modelul de bandare C.
constrictiile sec. ale cz.
1,9 si 16;
74
GENETICA MD
HETEROCROMATINA
CONSTITUTIVA FACULTATIVA
Stabila Reversibila
Contine secvente ADN de tip Contine secvente ADN de tip

satelit LINEs
Polimorfism + Polimorfism -
Benzi C + Benzi C -
75
EUCROMATINA si HETEROCROMATINA
EUCROMATINA HETEROCROMATINA
- putin condensata; - foarte condensata;

- coloratie difuza. - coloratie intensa.
76
GENETICA MD
REFERINTE ELECTRONICE
Pentru ilusrarea experimentelor si a mecanismelor

moleculare prezentate s-au preluat imagini din
domeniul public.
SURSE:
http://images.google.com
www.google.com
http://www.juliantrubin.com/bigten/dnaexperiments.html
http://nucleus.cshl.org/CSHLlib/DNAinNY/Case5/Case_5.htm
http://www.allometric.com/tom/courses/bil255/bil255goods/09_dna.html
https://wikispaces.psu.edu/display/230/DNA+and+Chromosomes
https://deltawire.delta.ncsu.edu/around-campus/making-metabolism-easier-to-digest/
http://www.stolaf.edu/people/giannini/flashanimat/molgenetics/transcription.swf
Pentru clarificarea unor probleme legate de tematica

predata la curs se pot trimite intrebari la adresa:
geneticaintrebari@gmail.com
CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES 77

NE REVEDEM:
Luni
11
Noiembrie

Genetica MD - Curs 4 28 Octombrie 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Genetica MD - Curs 4 28 Octombrie 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GENETICA

Modelul OKAZAKI (1968) foloseste E.coli

Reiji si Tsunako OKAZAKI

Modelul are in vedere

1. Procesul de replicare incepe din punctele de origine a replicarii

2. De la ORI cele doua catene se separa formand o structura in forma

Furculita de replicare Furculita de replicare

3. De la ORI replicarea progreseaza in ambele directii pana cand

4. La nivelul ORI se fixeaza pe ADN proteinele de initiere a

5. Replicarea este initiata prin formarea unui PRIMER;

6. ADN polimeraza adauga nucleotide la extremitatea 3 OH a

INITIEREA REPLICARII ADN

PRIMAZA ADN polimeraza

( la Ek are intre 100

DIRECTIA REPLICARII ADN

a catena amorsa 3-5;

HELICAZA SSBP PRIMAZA

ADN polimeraza III ADN polimeraza I LIGAZA

HELICAZA: desface dublul-helix si elibereaza monocatenele.

PROTEINA SSB: (single strands binding protein) mentin

Enzima ADN POLIMERAZA III

CATENA AVANSATA se sintetizeaza CONTINUU si are

CATENA INTARZIATA se sintetizeaza DISCONTINUU

CATENA AVANSATA : sinteza se face continuu, rapid

CATENA INTARZIATA : sinteza se face discontinuu,

ADN POLIMERAZA III

PRIMER-ii sunt eliminati prin degradare enzimatica in prezenta

ORI = ORIGINE ORI 1 ORI 2 ORI 3

Acuratetea replicarii este Exista mecanisme de

REPARAREA este realizata de un sistem

3. s sintetizeze un nou fragment;

4. s-l integreze n molecula de

AUTOCORECTIA ERORILOR IN TIMPUL REPLICARII:

CORECTIA ERORILOR DUPA REPLICARE:

- excizia unui fragment

AUTOCORECTIA ERORILOR IN TIMPUL REPLICARII:

Leziune intr-o catena ADN

ADN polimeraza ADN polimeraza completeaza gap-ulN

Capetele catenei ADN sunt legate intre

a)Depurinarea prin hidroliza reziduurilor

RADIATII UV c)Dimerizarea pirimidinelor radiatiile

c) DIMERIZAREA Alte SURSE:

INAINTEA actiunii radiatiilor UV toate

DUPA actiunea radiatiilor UV care

INAINTEA UV - DUPA UV - Ruperea legaturilor

CAUZA: mutatii ale genei WRN (localizare pe crz.8p11-12)

Pacienta cu SW: Pacienta cu SW: Pacienta cu SW:

2. Are loc in nucleu in 5. Este de 10X mai

Hematia si celulele diferentiate terminale ale

Este format din structurile celulare care contin

CURS 4 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES 43

- Spatiul nuclear redus

Organizarea - Fazele ciclului celular

ADN-ul uman provine din doua surse: NUCLEU si MITOCONDRIE

La Ek moleculele de ADN dublu

Este alcatuita din

H2A, H2B, H3, H4

HISTONELE au un dublu rol:

1. Structural ( formarea nucleozomului);

2. Functional - reglarea expresiei genice prin mecanisme complexe:

PRIMUL NIVEL de organizare a ADN este

Nucleozomii sunt legati

ADN-linker MIEZUL HISTONIC