Genetica MD - Curs 8 - Noiembrie 2013 PDF

GENETICA
MEDICINA DENTARA
CURS 8
25 noiembrie 2013
AUTOR:
PROF.DR. EMILIA SEVERIN
UMF Carol Davila
Bucuresti
GENA
CONCEPTIA CLASICA CONCEPTIA ACTUALA
- gena este
- gena este unitate de segmentul de ADN
functie care care contine
determina un anumit informatia genetica
caracter. necesara sintezei
unui produs
functional (proteina,
molecule ARN).
2
GENETICA MD CURS 8 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES
GENA LA EUCARIOTE
GENA este un
ansamblu liniar de
secvente nucleotidice
ADN, necesar pentru
sinteza unui produs
Definitie: functional (polipeptid
sau molecula ARN)
precum si secventele
reglatoare implicate in
controlul expresiei
genice.
3
CONCEPTIA ACTUALA
DESPRE STRUCTURA GENEI
STRUCTURA
UNEI
GENE IZOAREA,
TEHNICILE DE
CLONAREA SI
ANALIZA GENETICA
SECVENTIEREA
MOLECULARA A ADN
GENELOR
4
ARNm3 ARNm1
3 5 3 5
A 5 GENA 2 3
D
N 3
GENA 3 GENA 1 5
ARNm2
5 3
CATENA TRANSCRIS DIN ADN

difera de la gen la gen
6
LA EUCARIOTE:
Regiunile transcrise si translate numite EXONI alterneaza

cu regiuni netranslate numite INTRONI.
GENA ARE STRUCTURA

DISCONTINUA
7
STRUCTURA UNEI GENE
CARE CODIFICA O PROTEINA
REGIUNEA - este flancata de 2 regiuni

laterale sau secvente de
CENTRALA reglare a genei (regiunea
(cadrul de lectura a informatiei
laterala 5 si regiunea
genetice) laterala 3).
- este transcrisa integral in - contine mai multe tipuri de

ARNhn; secvente cu functie diferita.
9
STRUCTURA UNEI GENE
CARE CODIFICA O PROTEINA
REGIUNEA CENTRALA
(cadrul de lectura a informatiei genetice )
5-S.S.T. = situs de 5 UTR= untranslated

start al transcriptiei region, regiune
ATG=codon initiator
sau situsul de initiere transcrisa dar
a transcriptiei netranslata
INTRON1
EXON1 EXON2
(5GT AG3)
3- S.T.T., AATAAA=
TAA, TAG, TGA 3UTR = untranslated situsul de terminare a
=codoni stop region transcriptiei, semnal al
poliadenilarii
10
STRUCTURA UNEI GENE CARE CODIFICA O
PROTEINA
1. regiunea
laterala
5 (promotorul 2. regiunea
laterala 3
REGIUNI genei implicat in
initierea ( imprecis
LATERALE: transcriptiei este delimitata si
format din TATA- putin cunoscuta).
box, CAAT-box si
GC-box).
11
GENA structural a Ek
Situs de iniiere
Codon Codon Situsul de
ADN
al transcripiei Situsuri de decupare a intronilor
ATG stop terminare
(A)n
Intron Intron
5' Exon 1 GT AG Exon 2 GT AG Exon 3 3'
Promotor
5ÙTR 3ÙTR
ARNm precursor TRANSCRIPIE
(ARNhn)
5`Cap Exon 1 Exon 2 Exon 3 3ÀAAAA
MATISARE
(SPLICING)
5`Cap Exon 1 Exon 2 Exon 3 3ÀAAAA
ARNm matur
Proteina TRANSLAIE
(lan polipeptidic)
STRUCTURA UNEI GENE CARE CODIFICA O
PROTEINA
Activator/
REGIUNE CENTRALA
Inhibitor
PROMOTOR
ADN
TRANSCRIPT INITIAL
ARNm precursor
ARNm
13
GENOMUL UMAN
- setul complet de
cromozomi din In conceptia
gameti. clasica:
- ansamblul
informatiei In conceptia
ereditare din ADN- moderna
ul unei celule sau (genetica
moleculara):
al unui organism.
14
GENETICA MD CURS 8 - A nu se copia sau distribui fara copyright
ORGANIZAREA GENOMULUI UMAN
GENOMUL UMAN
include genele si
secventele necodante ADN-ul nuclear
din: GENOM NUCLEAR
mare si complex
ADN-ul mitocondrial
GENOM
MITOCONDRIAL
mic si simplu
15
GENOMUL MITOCONDRIAL
(setul complet al informatiei genetice
continut in secventa de nucleotide a
moleculei ADN mt)
- are 16,600 Kb
GENOMUL NUCLEAR -37 gene
(setul complet al informatiei genetice
Continut in secventa de nucleotide a celor
24 molecule ADN diferite) Secvente conservate ( codante)
- are 3200 Mb Secvente conservate (alte tipuri)
~ 26.000 gene
TRANSPOZONI
Heterocromatina
Alte secvente neconservate in evolutie
16
ADN-ul CROMOZOMILOR UMANI
Eucromatina Heterocromatina
CROMOZOMUL GENE Totalul de baze Baze secventiate
Mb Mb
1 4,220 247.199.719 224.999.719 224 23
2 1,491 242,751,149 237,712,649 240 2,75
3 1,550 199,446,827 194,704,827 197 1,5
4 446 191,263,063 187,297,063 188 3,0
5 609 180,837,866 177,702,766 178 0,3
6 2,281 170,896,993 167,273,993 168 2,3
7 2,135 158,821,424 154,952,424 156 4,6
8 1,106 146,274,826 142,612,826 143 2,2
9 1,920 140,442,298 120,312,298 120 18,0
10 1,793 135,374,737 131,624,737 133 2,5
11 379 134,452,384 131,130,853 131 4,8
12 1,430 132,289,534 130,303,534 131 4,3
13 924 114,127,980 95,559,980 96,3 17,2
14 1,347 106,360,585 88,290,585 88,3 17,2
15 921 100,338,915 81,341,915 82,1 18,3
16 909 88,822,254 78,884,754 79 10
17 1,672 78,654,742 77,800,220 78,7 7,5
18 519 76,117,153 74,656,155 74,6 1,4
19 1,555 63,806,651 55,785,651 60,8 0,3
20 1,008 62,435,965 59,505,254 60,6 1,8
21 578 46,944,323 34,171,998 34,2 11,6
22 1,092 49,528,953 34,893,953 35,1 14,3
Cromozomul de
1,846 154,913,754 151,058,754 151 3
sex X
Cromozomul de
454 57,741,652 25,121,652 26,4 31,6
sex Y
Total 32.185 3.079.843.747 2.857.698.560 2.900 200
17
O teorie infirmata!
ADN care nu participa la sinteza de proteine era

considerat,
aparent, fara rol genetic si a fost denumit:
JUNK DNA sau ADN-ul necodant.
18
GENOMUL UMAN
secventierea genomului uman a evidentiat:
In genomul uman
exista mai multe
CLASE de ADN, ADN nerepetitiv
diferite prin ADN moderat repetitiv
repetitia ADN inalt repetitiv
secventelor
nucleotidice:
HETEROGENITATEA SECVENTELOR
NUCLEOTIDICE ADN
21
COMPONENTE DIN STRUCTURA
GENOMULUI NUCLEAR UMAN
GENOMUL UMAN: 3200 Mb
93% - eucromatina
7% - heterocromatina
GENE si secvente genice inrudite ADN extragenic

~ 1/3 ~ 2/3
Repetitii Repetitii in Secvente

Secvente codante Secvente
DISPERSATE TANDEM UNICE /
GENE (EXONI) necodante
nr.mic copii
ADN satelit
PSEUDOGENE LINE
FRAGMENTE
SINE
GENICE
ADN minisatelit
INTRONI, 5UTR
RetrotranspozoniL
si 3UTR,
TR
secv.reglatoare
Transpozoni ADN ADN microsatelit

fosili (Tn ADN)
22
TIPURI DE SECV. ADN REPETITIVE
CLASA/TIPUL NR. de LOCALIZARE
REPETITII IN TANDEM repetitii CROMOZOMIALA
ADN satelit
(blocuri de peste 100Kb) 5-150 Toti cromozomii
(centromer)
ADN minisatelit
(blocuri de 0,1-20 kb) Toate telomerele
Familia telomerica 6 Toti cromozomii
Familia hipervariabila (amprenta genetica a unui individ)
9-24
ADN microsatelit (STR=short tandem repeats)
(blocuri <100pb) 1-4 Toti cromozomii
CLASA/TIPUL NR. de LOCALIZARE
REPETITII DISPERSATE repetitii CROMOZOMIALA
SINEs (short interspersed nuclear elements):

familia Alu; ~ 5X105 Toti cromozomii
Elemente transpozabile
LINEs (long interspersed nuclear elements): familia

LINE-1; 105 Toti cromozomii
Elemente transpozabile
GENETICA MD CURS 8 - A nu se copia sau distribui fara copyright 23

Repetitii in tandem inversat (palindrom)
C-G
T-A
T-A
A-T
A-T
GAATTC G-C
5 GAATTC 3
CTTAAG CTTAAG C-G
3 5
T-A
T-A
A-T
A-T
G-C
5 GAATTC 3
ADN 3 CTTGAA 5
24
TRANSPOZONII
Barbara McCLINTOCK
1902-1992
- descopera transpozonii si
transpozitia genetica.
(Premiul Nobel pt. Fiziologie
si Medicina, 1983)
GENOMUL NUCLEAR este relativ instabil din

cauza elementelor mobile (transpozabile).
TRANSPOZON - secvente ADN care-si schimba

pozitia in genom.
25
IN FUNCTIE DE MECANISMUL TRANSPOZITIEI:
TRANSPOZONI ADN
New copy of
Noua copie a transpozonului
Transposon
TRANSPOZON
transposon
DNA of
ADN genomic
genome Transposon
TRANSPOZON copiat
is copied Insertion
INSERTIE
Mobile transposon
TRANSPOZON MOBIL
26
IN FUNCTIE DE MECANISMUL TRANSPOZITIEI:
RETROTRANSPOZONI sau RETROPOZONI
New copy
O noua copie of
a
RETROTRANSPOZONULUI
retrotransposon
Retrotransposon
RETROTRANSPOZON
Formation of a
single-stranded
Formarea unui ARN
prin transcriptie
RNA intermediate
RNA
ARN
Insertion
INSERTIE
Reverse
REVERS
transcriptase
TRANSCRIPTAZA
27
GENOMUL UMAN:
diferentele dintre genomul NUCLEAR si genomul MITOCONDRIAL
CARACTERISTICI GENOM NUCLEAR GENOM MITOCONDRIAL
Mrime ~3200 Mb 16,6 Kb
Numr de molecule ADN 23 in celulele 46,XX O molecula circulara de ADN

diferite 24 in celulele 46,XY
Numr total de molecule 23 in celulele haploide Cateva mii

ADN per celul 46 in celulele diploide
Asocierea cu proteine Histone si proteine nehistonice Neasociat cu proteine
Procentul de ADN codant ~5% ~97%
Numr de gene ~26.000 37
Densitatea genelor Mica (1 la 40 Kb) Mare (1 la 0,45 Kb)
Introni Prezenti in majoritatea genelor absenti
ADN repetitiv 30-40% Aproape inexistent
Transcripie De regula, fiecare gena este Transcriptie continua a mai

transcrisa individual multor gene
Mecanisme multiple, eficiente Nu au mecanisme de reparare

Repararea leziunilor ADN iar mutatiile se acumuleza
rapid
Recombinare Cel putin una pentru o pereche de Absenta

cromozomi meiotici
Mendeliana pentru genele de pe Exclusiv materna

Ereditate autozomi si cromozomul X ;
holandrica pentru genele de pe
GENETICA FIM CURS 8+9 - A nu se copia sau distribui fara copyright
cromozomul Y
28
GENELE UMANE
Nr.de gene nu este corelat cu

Au marime variabila;
marimea genomului;
Rolul pe care il
indeplinesc: Locul de expresie:
Se clasifica dupa criterii
diferite: STRUCTURALE / COMUNE = ubicuitare /
SPECIFICE = tisulare
REGLATOARE
Gene mobile:
Numar de copii in Localizare:
genom: elemente genetice
NUCLEARE /
mobile sau transpozoni,
UNICE /MULTIPLE MITOCONDRIALE
retrotranspozoni
30
COMPONENTE DIN STRUCTURA
GENOMULUI MITOCONDRIAL UMAN
MITOCONDRIE
CROMOZOMUL
CELULA EK CIRCULAR
MITOCONDRIAL
ADN MITOCONDRIAL
16,6 Kb
2 gene ARNr 13 gene ADN proteine
22 gene ARNt
31
PROIECTUL GENOMUL UMAN
Are trei obiective majore:
1.O harta a
markerilor
genetici;
2.O harta fizica;
3.Secventierea
completa a
genomului.
Problemele Etice, Legale si

Sociale (ELSI) care pot sa apara
din accesul la informatia
genetica personala se adauga
obiectivelor majore.
32
PROIECTUL GENOMUL UMAN
Descoperirea functiilor ADN si

a genelor
Compararea genomului uman
cu cel al altor organisme
Inca se mai lucreaza

Analiza variatiei genetice
Investigarea interactiunilor dintre indivizi si populatii
intre secvente ADN, produsul
genelor si factorii de mediu
33
STUDIUL UNEI GENE
1.
IZOLAREA GENEI
2.
DETERMINAREA
NR.DE COPII IN
GENOM
3.
LOCALIZAREA
CROMOZOMIALA
4.
MODUL DE
ORGANIZARE
(secventa de nucleotide)
5.
EFECTUL
FENOTIPIC
36
INTERACTIUNILE GENICE
(in conceptia clasica si in conceptia actuala)
37
INTERACTIUNEA DINTRE
EREDITATE SI MEDIU
GENOTIP
(GENE)
Expresia fenotipica a unei

gene depinde de:
MEDIU
- influenta altor gene
nealele si/sau actiunea - interactiunile cu gena alela.
mediului.
38
GENA
GENA creaza potentialul pentru dezvoltarea unui

caracter particular, exprimarea caracterului fiind
controlata de:
RELATIILE dintre GENE si MEDIU
39
GENA
2.Relatiile
1.Relatiile
genelor
dintre
cu
gene:
mediul:
Relatii Relatii
intre intre
gene Mediul gene
alele celular nealele
intern si cel
extern pot
produce
variatii ale
expresiei
genice.
40
CURS 8 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES
GENETICA MD
ALELE SERIE ALELICA
ALELE: FORME ALTERNATIVE ale

unei gene,ocupa acelasi Mecanismul de
locus in cromozomii
omologi si determina producere a alelelor
variante fenotipice ale este MUTATIA.
aceluiasi caracter.
O gena poate suferi

mai multe mutatii Setul de gene alele
diferite, cu efecte existent pentru un
fenotipice variate, dar locus dat se numeste
limitate la acelasi SERIE ALELICA.
caracter.
41
ALELIA MULTIPLA SAU POLIALELIA
Intr-o populatie, pentru
un locus dat pot exista
mai mult de 2 alele
(variante alelice
diferite).
Polialelia sau variantele

Polimorfismele genetice
genetice se gasesc la
sunt responsabile pentru
mai mult de 1% din
diversitatea si
populatia generala si
individualitatea
formeaza polimorfismele
fenotipica.
genetice .
44
INTERACTIUNILE ALELICE
Intr-o serie alelica,

alelele sunt ordonate in
functie de relatiile care Relatia:
se stabilesc intre ele, DOMINANTA /
relatii care determina RECESIVITATE
manifestarea fenotipica
a genei la heterozigoti.
EXCEPTII
de la relatia SEMI CO PSEUDO SUPRA
dominanta / DOMINANTA DOMINANTA DOMINANTA DOMINANTA
recesivitate:
45
ATENTIE !
Genele sunt In realitate,

caracterizate DOMINANTA /
ca dominante RECESIVITATEA dominanta /
sau recesive se refera la recesivitatea
pe baza manifestarea sunt atribuite
expresiei lor fenotipica a caracterelor
fenotipice. fenotipice.
unei gene.
46
De exemplu, gena mutanta betas (11p15.5)
a globinei umane:
HbS HbA1
HEMATIE IN
FORMA DE
SECERA
Sickle-cell HEMATIE
NORMALA
FENOTIP:
BOLNAV NORMAL
hematii in forma de secera
GENOTIP: betas/betas betaA/betaA
Dar persoanele heterozigote

betas/betaA ?
47
De exemplu, gena mutanta betas (11p15.5)
a globinei umane:
bs bs (homozigot): BOLNAV
La nivel CLINIC:
bs bA (heterozigot): SANATOS
bs bA (heterozigot) prezinta
La nivel CELULAR: trasatura sickle-cell.
La nivel bs bA (heterozigot) prezinta

MOLECULAR: ambele tipuri de hemoglobine
(HbA si HbS).
48
TESTUL DE STABILIRE AL ALELIEI
(TEST DE COMPLEMENTATIE)
METODA prin care se verific dac dou mutaii

diferite care afecteaz acelai caracter sunt:
A L E L E ( o c u p a c e l a i l o c u s i n
cromozomii omologi);
NEALELE ( genele se gsesc in loci
diferii, separai).
49
RELATIA DOMINANTA/RECESIVITATE
Manifestarea fenotipica a alelelor depinde de
relatiile care se stabilesc intre ele.
DOMINANTA COMPLETA
Fenotipul formei heterozigote este identic cu
cel al formei homozigote dominante:
Aa = AA dar diferit de aa
Se inscrie in modelul mendelian de ereditate.
50
PENETRANA I EXPRESIVITATEA GENEI
Expresia fenotipica a unei gene NU

depinde intotdeauna de fora sa,
fiind uneori influenat de
interaciunile cu alte gene sau de
factorii ambientali.
Aceste aciuni determin gradul de

PENETRAN i EXPRESIVITATE
al unei gene.
51
PENETRANA
Este definita de probabilitatea unei gene

dominante de a se exprima fenotipic .
Se supune legii tot sau nimic.
Se calculeaz matematic dup formula:
p= B / AA + An x 100
Unde:
p penetrana;
B numrul de indivizi bolnavi care au gena in
genotip si o exprima fenotipic;
AA + An numrul total de indivizi care au gena
in genotip.
52
PENETRANA
PENETRANA INCOMPLETA
PENETRANTA COMPLETA
II-1 are alela mutant dar nu
I-1 are alela mutant, manifest boala
manifest boala i transmite alela
i toi descendenii lui care au
copiilor lui, III-1 i III-3 care sunt
motenit alela manifest boala.
bolnavi.
http://www.uic.edu/classes/bms/bms655/lesson4.html
54
PENETRANA
1. Penetranta completa
Tipuri: sau puternica (100%).
2. Penetranta incompleta sau

redusa (sub 100%, o parte
dintre heterozigoti au Individul mosteneste
genotipul bolii dar nu alela mutanta, nu o
exprima fenotipul bolii ); manifesta clinic, insa o
explica saltul peste o transmite la descendenti.
generatie al unui caracter
dominant.
55
EXPRESIVITATEA
Defineste gradul/
intensitatea
(severitatea) de
manifestare clinica/
fenotipica a unei alele
mutante.
CONSTANT
Tipuri:
VARIABILA
56
EXPRESIVITATEA VARIABILA
spectrul de limitarea
varsta de manifestarii
manifestare debut a severitatea
DEFINETE: semnelor exprimarii
la indivizii
a de un
simptomelor clinice
anumit sex
BOLNAV:
OSTEOGENESIS IMPERFECTA surditate
Anomalii
dentare
Fragilitate
osoasa
Sclere
albastre
57
De exemplu, expresivitate variabila (spectrul manifestarii simptomelor):
OSTEOGENESIS IMPERFECTA
Afectiune AD;
Cauzata de deletia genei care

determina sinteza colagenului de
tip I;
Manifestari clinice variate: sclere surditate

usor albastre, fracturi multiple,
deformari scheletice grave, Anomalii
dentare
anomalii dentare, surditate.
Fragilitate
osoasa
Gena COL1A2 (7q21.3) Sclere
albastre
CRZ.7
58
De exemplu, expresivitate variabila (vrsta de debut a semnelor bolii):
BOALA HUNTINGTON
BOALA HUNTIGTON (BH)
HTT
Afectiune AD, cauzata de mutatii
ale genei HTT (4p16.3) care
determina sinteza proteinei
huntingtina.
sanatos sanatoasa
Bolnav BH Bolnava BH
Varsta de debut a semnelor
primele manifestari apar tardiv la GANGLIONI
adult (dupa 35 de ani) CRZ.4
BAZALI
Este o boala degenerativa

neurologica caracterizata prin
miscari involuntare ale membrelor
(coree) si pierderea progresiva a
functiilor mentale (demena).
59
CAZURI PARTICULARE:
PENETRANTA REDUSA SI EXPRESIVITATE

VARIABILA
ALOPECIE
Sex-influentarea :
caz in care un caracter
AD este exprimat cu
frecvente diferite de cele doua sexe.
Sex-limitarea :
caz in care un caracter AD este exprimat doar de
un singur sex, desi ambele sexe au gena in
genotip.
61
EXCEPTII DE LA DOMINANTA COMPLETA
EXCEPTII
CODOMINANTA
(relatia dintre doua alele diferite care in forma heterozigota interactioneaza
exprimand un fenotip nou; In genetica umana se poate exemplifica cu grupul
sanguin AB si MN vezi lucrari practice)
SEMIDOMINANTA
SUPRADOMINANTA
(alela dominanta de la forma heterozigota Aa determina intensificarea
caracterului exprimat la forma homozigota dominanta AA in genetica
umana nu s-au gasit exemple.)
PSEUDODOMINANTA
ALELELE LETALE
62
SEMIDOMINANTA :
relaia dintre dou alele diferite prin care la organismele
heterozigote apare un fenotip intermediar ntre genitorii homozigoi.
Exemplu: talasemia minor beta / beta0.
Talasemie minora 0
0
Talasemie minora
Sanatos
00
0
Talasemie minora
Talasemie majora
63
PSEUDODOMINANTA :
poate fi observat sub dou aspecte:
1. Cazul n care un organism heterozigot are o gen
recesiv pe unul dintre cromozomi, iar segmentul de
cromozom omolog cu gena dominant lipsete (este
deletat).
se observ rar n genetica uman. Exemplu:
ALBINISMUL OCULOCUTANAT ;
se transmite Ar, gena mutanta OCA1 este pe
cromozomul 11q.
11q14-q21
64
PSEUDODOMINANTA :
2.Cazul cstoriei dintre un heterozigot sntos i un
homozigot bolnav:
Nt x tt IMITA segregarea nn x Tn.
N=normal * n=normal
t=gena mutanta T=gena mutanta
Nt tt tt Nt Nt
tt Nt tt tt Nt
64
ALELE LETALE :
alele care n stare homozigot determin moartea organismului nainte de
vrsta reproducerii.
Exemplu:
genotipul betaS / betaS determin un fenotip letal anemia falciform (sicklemia).
S
S

Sicklemie
S

S
S S

65
INTERACTIUNI NEALELICE
reprezinta o forma de
interactiune intre gene
nealele in care o gena
EPISTAZIA mascheaza exprimarea
fenotipica a altei gene
situata pe un alt locus si pe
un alt cromozom.
GENA EPISTATICA
suprima exprimarea
unei gene dominante
cu care nu este
alela.
GENA HIPOSTATICA
este gena a carei
expresie fenotipica
este suprimata.
66
INTERACTIUNI NEALELICE
EPISTAZIA
poate fi demonstrata la nivel molecular prin actiunea
coordonata a mai multor gene implicate in sinteza unui
produs final.
FORMAREA ANTIGENELOR
ERITROCITARE DE SUPRAFATA :
ABH
Genele H,h localizate pe crz.19q13.3
Genele A,B,0 localizate pe crz.9q34

FENOTIP BOMBAY
(GRUPA DE SANGE BOMBAY)
O familie in care: sotul are

grupa sanguina A iar sotia
Este o forma rara de grupa grupa sanguina aparent O
sanguina a sistemului (functional se comporta ca
ABO, caz in care nu se grupa O dar genetic este
formeaza antigenii A si B. BO). Se naste un copil cu
grupa AB. Este exclusa
infidelitatea.
TATAL A MAMA
Grupa de sange
aparent O
AB O
COPIL 1 COPIL 2
FENOTIP BOMBAY
I Parintii
mamei
Explicatia cazului
II
III I
Arborele genealogic al II
familiei din Bombay
70
MECANISMUL DE FORMARE A ANTIGENILOR
DE GRUP SANGUIN A si B
N acetil-galactozamina FUCOZA
LEGENDA Hematie
N acetil-glucozamina GALACTOZA
71
FENOTIP BOMBAY
TATAL: genotipic HH sau Hh; AO A
MAMA: genotipic hh; BO
Copilul 1: genotipic Hh; AB AB
Copilul 2: genotipic Hh; OO O
Unde sunt localizate cele doua cupluri

de gene: A,B,o si H,h ?
72
POLIGENIA
reprezinta un tip de interactiune caracterele poligenice

caracterul fenotipic
intre gene nealele (situate in loci pot fi caractere
este rezultatul
diferiti), gene care impreuna cantitative si nu se
cooperarii genelor
determina un singur caracter supun legilor
nealele.
fenotipic. mendeliane.
EREDITATE
POLIGENICA
CARACTER
FENOTIPIC
Gene multiple
73
RELATIA O GENA UN CARACTER
PLEIOTROPIA
- caz in care o gena poate avea efecte fenotipice

multiple, distincte.
- Explicatia efectelor fenotipice multiple produse
de o singura gena este data de faptul ca,
produsul de sinteza al genei este implicat in
mai multe cai metabolice, in momente diferite
ale dezvoltarii ontogenetice.
- In genetica clinica:
pleiotropism relational si pleiotropismul
in mozaic.
74
PLEIOTROPISMUL RELATIONAL
Gena beta a globinei umane (codon

GAG)
Hb A normala
Hb S patologica Efect primar: acid glutamic, HbA
solubila in conditii de hipoxie.
Efect secundar: hematie de forma
normala, disc biconcav.
Efect tertiar: microcirculatie
normala.
Gena beta a globinei umane
Mutatie: GAG devine GTG
Efect primar: valina, HbS
insolubila in conditii de hipoxie.
Efect secundar: hematie in
forma de secera.
HEMATII
NORMALE Efect tertiar: microtromboze,
circula normal in
capilarele sanguine. microinfarcte, dureri; la trecerea
prin capilare membrana
HEMATII in forma eritrocitului este lezata, se
de SECERA
produce hemoliza si apare
NORMAL SICKLEMIE
blocheaza circulatia
capilara. anemia.
75
HETEROGENITATEA GENETICA
Gene (genotipuri) diferite produc fenotipuri identice

sau similare (clinic nu pot fi deosebite).
Poate fi produsa:
1. Mutatii in loci diferiti

(heterogenitate de locus sau non-alelica);
2. Mutatii diferite in acelasi locus

(heterogenitate alelica).Uneori, mutatii diferite ale aceleiasi gene
produc fenotipuri diferite (heterogenitate clinica).
76
HETEROGENITATEA GENETICA
MUTAII IN GENE DIFERITE PRODUC ACELAI
FENOTIP.
Crz. 17 Crz.13
BRCA1 BRCA2
CANCERUL DE SAN SI CANCERUL OVARIAN

77
FENOCOPIA
Caracterul fenotipic este produs de factorii

ambientali (NON-GENETICI) si se manifesta identic
cu caracterul produs de factorii genetici.
NORMAL
Purtator, sanatos
Bolnav
SPORADIC
78
De exemplu, talidomida administrata intre a 35-a si a 50-a zi
de sarcina produce FOCOMELIA.

REFERINTE ELECTRONICE
Pentru ilusrarea experimentelor si a mecanismelor

moleculare prezentate s-au preluat imagini de pe
site-ul:
http://images.google.com
www.google.com
http://users.rcn.com/jkimball.ma.ultranet/BiologyPages/N/
Nucleus.html
Pentru clarificarea unor probleme legate de
tematica predata la curs se pot trimite
intrebari la adresa:
geneticaintrebari@gmail.com

NE REVEDEM SAPTAMANA
VIITOARE !
Luni
2
decembrie

Genetica MD - Curs 8 - Noiembrie 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Genetica MD - Curs 8 - Noiembrie 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GENETICA

CONCEPTIA CLASICA CONCEPTIA ACTUALA

CATENA TRANSCRIS DIN ADN

Regiunile transcrise si translate numite EXONI alterneaza

GENA ARE STRUCTURA

REGIUNEA - este flancata de 2 regiuni

- este transcrisa integral in - contine mai multe tipuri de

5-S.S.T. = situs de 5 UTR= untranslated

5`Cap Exon 1 Exon 2 Exon 3 3`AAAAA

ADN care nu participa la sinteza de proteine era

GENE si secvente genice inrudite ADN extragenic

Repetitii Repetitii in Secvente

Transpozoni ADN ADN microsatelit

SINEs (short interspersed nuclear elements):

LINEs (long interspersed nuclear elements): familia

GENETICA MD CURS 8 - A nu se copia sau distribui fara copyright 23

GENOMUL NUCLEAR este relativ instabil din

TRANSPOZON - secvente ADN care-si schimba

CARACTERISTICI GENOM NUCLEAR GENOM MITOCONDRIAL

Mrime ~3200 Mb 16,6 Kb

Numr de molecule ADN 23 in celulele 46,XX O molecula circulara de ADN

Numr total de molecule 23 in celulele haploide Cateva mii

Asocierea cu proteine Histone si proteine nehistonice Neasociat cu proteine

Procentul de ADN codant ~5% ~97%

Numr de gene ~26.000 37

Densitatea genelor Mica (1 la 40 Kb) Mare (1 la 0,45 Kb)

Introni Prezenti in majoritatea genelor absenti

ADN repetitiv 30-40% Aproape inexistent

Transcripie De regula, fiecare gena este Transcriptie continua a mai

Mecanisme multiple, eficiente Nu au mecanisme de reparare

Recombinare Cel putin una pentru o pereche de Absenta

Mendeliana pentru genele de pe Exclusiv materna

Nr.de gene nu este corelat cu

2 gene ARNr 13 gene ADN proteine

Are trei obiective majore:

2.O harta fizica;

Problemele Etice, Legale si

Descoperirea functiilor ADN si

Inca se mai lucreaza

(in conceptia clasica si in conceptia actuala)

Expresia fenotipica a unei

GENA creaza potentialul pentru dezvoltarea unui

ALELE: FORME ALTERNATIVE ale

O gena poate suferi

Polialelia sau variantele

Intr-o serie alelica,

Genele sunt In realitate,

GENOTIP: betas/betas betaA/betaA

Dar persoanele heterozigote

La nivel bs bA (heterozigot) prezinta

METODA prin care se verific dac dou mutaii

Se inscrie in modelul mendelian de ereditate.

Expresia fenotipica a unei gene NU

Aceste aciuni determin gradul de

Este definita de probabilitatea unei gene

2. Penetranta incompleta sau

Cauzata de deletia genei care

Manifestari clinice variate: sclere surditate

Este o boala degenerativa

PENETRANTA REDUSA SI EXPRESIVITATE

GENETICA MD CURS 8 - A nu se copia sau distribui fara copyright ES

O familie in care: sotul are

TATAL: genotipic HH sau Hh; AO A