1.1.

DEFINITII SI CLASIFICARI:
TEROTEHNICA= stiinta ce se ocupa cu punerea in functiune, rodarea, exploatarea, intretinerea si organizarea activitatii
pentru un agregat complex.
Sunt incluse feet-back-urile informationale din domeniile specificate din partea de proiectare, in scopul modificarii
proiectului pentru a scadea costurile si duratele de intretinere.
MENTENANTA= totalitatea activitatilor necesare intretinerii si mentinerii conditiilor optime de functionare ale unui utlaj,
agregat sau ansamblu ethnic.
Contine toate masurile luate pentru restabilirea bunei functionary a agregatului respectiv.
DEFECTUL= o abatere de la buna functionare a unui agregat.
VERIFICAREA= operatiunea prin care se compara starea actuala de functionare a unui agregat cu specificatiile tehnice
nominale.
REGLAREA= setul de operatiuni prin care se corecteaza parametrii de functionare ai unui agregat.
CLASIFICAREA MENTENANTEI dupa tipul de actiuni:
PREMENT= mentenanta preventiva: se refera la totalitatea operatiunilor pentru mentinerea bunei functionari a
unui agregat, actiuni intreprinse inaintea defectarii agregatului, in scopul prevenirii defectarii.
Actiunile principale sunt:
-verificari
-reglaje
-inlocuiri cu caracter preventiv de piese/subansambluri
CORMENT= mentenanta corectiva: se refera la totalitatea actiunilor intreprinse pentru repunerea in functiune a
unui agregat, atunci cand acesta s-a defectat.
ACTIUNEA DE MENTENANTA poate fi:
-PLANIFICATA: se refera la revizii tehnice si inspectii tehnice periodice
-NEPLANIFICATE.
1.2.NOTIUNI DE TRIBOTEHNICA
TRIBOLOGIA= stiinta care se ocupa cu studiul frecarii, uzarii si ungerii.
FRECAREA= proces de natura moleculara, mecanica si energetica care se manifesta intre suprafetele unor piese aflate in
miscare relativa.
CUPLA DE FRECARE= ansamblul a doua sau mai multor piese aflate in contact si in miscare relativa.
CLASIFICAREA CUPLELOR dupa tipul si numarul contactelor:
1. PUNCTIFORME SAU LINIARE
2. DE SUPRAFATA PLANA/SFERICA/CILINDRICA.
PROCESUL DE UZARE= setul de fenomene prin care se indeparteaza material de pe suprafata cuplelor de frecare si prin care
suprafetele respective isi modifica forma si rugozitatea.
UZURA= rezultatul procesului de uzare
FIGURA CU FAZELE INCIPIENTE ALE PROCESULUI DE UZARE A UNEI CUPLE DE FRECARE
RODAJ= actiunea prin care se elimina rugozitatile mari (excrescentele): astfel, se produce o modelare a suprafetelor aflate in
contact.
-intensitate uzarii creste foarte mult pana la o anumita valoare;
-in perioada functionarii normale, intensitatea poate fi relativ constanta sau sa creasca usor;
-in perioada uzarii distructive, uzarea creste exponential.
TIPURI PRINCIPALE DE UZARI:
1. UZAREA DE ABRAZIUNE (ABRAZIVA)= fenomenul de uzare prin care se indeparteaza mecanic particule de material
de pe suprafata pieselor cuplei de frecare.
(ex. intre piston-cilindru, cand frecarea este uscata)
2. UZAREA DE ADEZIUNE (CONTACT) = fenomen ce implica formarea unor punti prin sudarea suprafetelor de contact
ale cuplei si ruperea acestor punti.
Puntile se fac intre asperitatile suprafetelor aflate in contact
(ex. la lagarele manetoane sau paliere cand ungerea este deficitara sau jocul este limitat)
Acest tip de uzare are drept consecinte:
-coeficient de frecare ridicat
-intensitate mare a uzarii
3. GRIPAREA= caz extrem de uzare de contact: reprezinta sudarea suprafetelor fara sa se mai poata decupla, ducand
la blocarea cuplei.
(ex. lagarele arborelui cotit)
4. UZAREA PRIN OBOSEALA (SUPERFICIALA)= aparitia unor solicitari periodice aplicate pe cupla respectiva, solicitari
ce de suprapun functionarii normale ale cuplei.
(ex. fenomenul de pitting (ciupire) la rotile dintate)
5. UZAREA PRIN COROZIUNE= fenomen de indepartare de material de la suprafata unei piese pe cale chimica sau
electrochimica. Se manifesta la contactul dintre un fluid cu suprafata piesei.
(ex. uleiul uzat contine apa si acizi care in contact cu piesele mecanismului motor conduc la aparitia coroziunii)
 6. UZAREA DE IMPACT=fenomen de desprindere de material de la suprafata unei piese ca urmare a aplicarii in mod
repetat a unor solicitari de tip impact.
(ex. pe fusurile arborelui cotit, daca motorul functioneaza cu detonatie)
7. UZAREA DE CAVITATIE= indepartarea de material de la suprafata unei piese din cauza curgerii profunde neliniare
ale unui fluid (lichid) la suprafata piesei respective.
(ex. la cilindrii, pe suprafata de racire)
PRINCIPALELE TIPURI DE REGIMURI DE FRECARE:
1. FRECAREA USCATA= are loc intr-o cupla de frecare fara ungere si este caracterizata de o intensitate mare a
fenomenului de uzare.
Aceste cuple functioneaza la viteze relativ mici.
2. FRECAREA LIMITA (ONCTUASA)= apare cand intre piesele cuplei de frecare se introduce un strat foarte subtire de
lubrifiant.
3. FRECAREA SEMIFLUIDA= apare atunci cand in timpul functionarii, unele suprafete ale cuplei de frecare
functioneaza fara lubrifiant.
(ex. in cupla piston-cilindru, la PMI)
4. FRECAREA FLUIDA= apare atunci cand intre piesele cuplei de frecare exista un strat continuu si permanent de
lubrifiant.
5. FRECAREA FLUIDA HIDRODINAMICA= apare atunci cand in cupla de frecare exista lubrifiant permanent si in mod
continuu ca urmare a unui regim hidrodinamic de functionare (deplasarea relativa a pieselor cuplei, creaza o
pana de lubrifiant).
6. FRECAREA FLUIDA HIDROSTATICA = apare atunci cand are loc ungerea cu strat continuu si permanent, dar stratul
este obtinut prin introducerea de lubrifiant prin presiune.

LUBRIFIANTI:
LUBRIFIANT= o substanta in diferite stari de agregare care se introduce in cupla de frecare in scopul scaderii intensitatii
fenomenului de uzare.
LUBRIFIEREA= operatia prin care se introduce intr-un lagar o substanta cu proprietati care au menirea de a inlatura frecarea
uscata. Pe langa aceasta sarcina , mai are rol in evacuarea partiala a caldurii, diminuarea socurilor, diminuarea vibratiilor si a
zgomotelor.
PROPRIETATILE LUBRIFIANTULUI:
VASCOZITATEA= proprietatea fizica a moleculelor din componenta lubrifiantului, prin care se manifesta frecare
ONCTUOZITATE= proprietatea unei substante (lubrifiant) de a adera la suprafata si de a forma pe acea suprafata o pelicula
aderenta.
TIPURI DE LUBRIFIANTI UTILIZATI LA AUTOVEHICULE:
-FORMA LICHIDA: uleiuri minerale si (semi)sintetice
-FORMA SEMISOLIDA: unsori consistente
-STARE SOLIDA: bisulfura de molibden (MoS2), grafit si chiar materiale plastice (teflon), introdusi in conditii severe de
frecare.
Mentenan preveniv subcap.
Acestea au ca rol, prevenirea defectarii subansamblurilor autovehiculului si sunt planificate periodic:
-REVIZII TEHNICE: sunt impuse de fabricantul autovehiculului, la anumite intervale de timp sau kilometri parcursi;
-INSPECTII TEHNICE PERIODICE :sunt impuse de Guvern, pentru a se asigura ca toate autovehiculele care se afla in circulatie
por functiona in siguranta;
-LUCARI NEPROGRAMATE: acestea apar in afara activitatii planificate.
PRINCIPALELE TIPURI DE LUCRARI DE MENTENANTA PREVENTIVA:
1. CONTROLUL SI INGRIJIREA ZILNICA (CIZ)
2. SPALAREA (S)
3. REVIZIA TEHNICA DE GRADUL I (RT-1)
4. REVIZIA TEHNICA DE GRADUL II (RT-2)
5. REVIZIA TEHNICA SEZONIERA (RTS)
1. CONTROLUL SI INGRIJIREA ZILNICA (CIZ)
SCOP: mentinerea autovehiculului intr-o stare decenta de functionare tehnica
MOMENTE: mare parte din activitate are loc inainte de plecarea in cursa, dar si in timpul transportului si dupa venirea din
cursa.
EXECUTANT: conducatorul autovehiculului.
TIPURI DE LUCRARI:
A. LUCRARI DE CURATARE INTERIOARA:
-salonul autobuzelor/microbuzelor;
-benele sau locurile in care s-a carat marfa;
-suprafetele vitrate;
-placile de inmatriculare;
B. LUCRARI DE VERIFICARI SUMARE SI INGRIJIRE ZILNICA:
 -verificarea plinurilor ;
-verificarea starii si fixarea capacelor;
-verificarea etanseitatii;
-verificarea starii bateriei;
-verificarea instalatiilor speciale;
C. CONTROLUL SI VERIFICAREA LEGATE DE SIGURANTA CIRCULATIEI:
-verificarea sistemului de rulare;
-verificarea suspensiei si puntii;
- verificarea sistemului de directie;
- verificarea sistemului de franare;
- verificarea instalatiei electrice.
2. SPALAREA (S):
SCOP: mentinerea unei stari de curatenie a vehiculului, facilitarea efectuarii altor lucrari de mentenanta, prevenirea
raspandirii epidemiilor, preintampinarea contaminarii si deprecierea marfurilor.
PRINCIPALELE TIPURI DE LUCRARI:
-SPALAREA: se executa de personal specializat, in locuri special amenajate, in cadrul autobazelor, al unitatilor de transport
sau in spalatorii comerciale.
Principalele ansambluri ale unui vehicul care se spala sunt: caroseria, cadrul, sasiul si suprafata exterioara a motorului.
-SALUBRIZAREA SI DEZINFECTAREA: se executa asupra autovehiculelor de transport de persoane, care transporta animale si
subprodusele acestora, inainte si dupa descarcare, apupra vehiculelor care transporta produse chimice,atunci cand se trece
la alt tip de transport, vehicule care transporta produse agricole alterate, atunci cand se trece la un alt tip de transport,
vehicule sosite din traficul international sau in situatii epizootologice speciale.
3. REVIZIA TEHNICA DE GRADUL I (RT-1)

SCOP: efectuarea lucrarilor de verificare, reglare, strangere, ungere pentru autovehicule.

EXECUTANT: sunt efectuate de personal calificat, in incinta unor unitati specializate din cadrul autobazelor, sau ale unitatilor
tip service.
TIPURI DE LUCRARI:
A. CONTROL, STRANGERE SI REGLARE:
- fixarea si etansarea unor sisteme ale autovehiculului (ex. sistemul de racire/ungere/ franare);
- intinderea curelelor pentru actionarea sistemelor auxiliare;
- fixarea agregatelor transmisiei
- verificarea articulatiilor din mecanismul de directie;
- verificarea starii si preinderea sistemului de evacuare;
- verificarea elementelor de caroserie: suruburi de fixare;
- verificarea/reglarea/strangerea sistemului de rulare: starea anvelopelor, adancimea profilului, reglarea
presiunii interioare a aerului din pneuri, verificarea strangerii piulitelor si suruburilor pneurilor.
- verificarea sistemului de franare: cantitatea de lichid de frana, etanseitatea din circuit
- verificarea bateriei de acumolatoare;
B. LUCRARI DE DIAGNOSTICARE pentru principapele sisteme
C. LUCRARI DE LUBRIFIERE:
-introducerea unsorilor consistente prin intermediul gresoarelor (la autovehiculele grele)
-se fac in conformitate cu schema data de constructor;
-se executa curatarea, verificarea si inlocuirea gresoarelor, inlocuirea uleiului pentru motor, a elementelor de
filtrare (la recomandarea constructorului), ungerea articulatiilor, a comenzilor, a balamalelor, verificarea si
completarea uleiului in rezervoarele agregatelor.
PERIODICITATEA: este stabilita de catre constructorul vehiculului, sau la 3000-5000 km echivalenti (se tine cont de
severitatea conditiilor in care functioneaza autovehiculul).
4. REVIZIA TEHNICA DE GRADUL II (RT-2):
SCOP: efectuarea lucrarilor prevazute la revizia tehnica de gradul 1, dar cuprinde si activitati specifice, efectuate cu o
periodicitate mai mare.
EXECUTANT: aceste activitati trebuie efectuate de catre un personal calificat, in unitati speciale.
TIPURI DE LUCRARI:
A. LUCRARI DE VERIFICARE, CONTROL, STRANGERI SI REGLAJE:
-fixarea grupului moto-propulsor pe caroserie sau pe cadru (sasiu);
-strangerea chiulase;
-verificarea colectorului de evacuare/ admisie;
-verificarea si strangerea la cuplu a rampei culbutorilor;
-strangerea baii de ulei;
-reglarea jocului termic in mecanismul de distributie;
-verificarea presiunii de comprimare;
-verificarea transmisiei: fixarea suruburilor carcaselor;
 -reglari ale functionarii ambreiajului;
-reglarea strangerii in lagarele cu rulmenti ale transmisiei principale;
-verificarea sistemului de franare: se schimba elementele de frecare (placute), se inlocuiesc lichidele din sistemul de
franare, se regleaza jocurile, se face aerisirea instalatiilor, se elimina apa din sistemul pneumatic;
-verificarea suspensiei si a puntilor: starea amortizoarelor ( daca exista scurgeri);
-verificarea elementelor caroseriei si a cadrului: daca exista crapaturi;
-schimbarea filtrelor din sistemul de alimentare;
-verificarea nivelului de zgomot si a emisiilor de gaze.
B. LUCRARI DE DIAGNOSTICARE: se fac lucrari suplimentare pentru:
-electromotor;
-alternator;
-instalatia de iluminat;
-sistemul de alimentare (functionarea pompelor de injectie cu elemente in linie)
C. LUCRARI DE LUBRIFIERE: se procedeaza ca la RT-1, in plus :
-completarea/schimbarea unsorii din lagarele rotilor, daca este cazul;
-schimbarea uleiului in pompele de injectie cu elemente in linie;
PERIODICITATE: 8000-12000 km echivalenti.
REVIZIA TEHNICA SEZONIERA (RTS)
Se efectueaza in functie de anotimp si cu periodicitate mare;
Se fac cu prilejul efectuarii unei RT1 sau RT2.
OPERATIUNI:
A. LUCRARI DE VERIFICARE/ CONTROL/STRANGERI/ REGLAJE:
-schimbarea pneurilor, la autovehiculele pentru pasageri/marfa;
-TOAMNA: verificarea instalatiei de incalzire si verificarea dispozitivului de pornire la rece;
-curatarea bateriei de acumulatoare si reincarcarea ei daca este cazul;
-verificarea concentratiei lichidului de racire;
-PRIMAVARA: spalarea exterioara a radiatoarelor;
B. LUCRARI DE CONTROL/STRANGERI/ REGLAJE cu periodicitate MARE:
-curatarea rezervorului de combustibil: TOAMNA, o data la 3-4 luni;
-verificarea si reglarea pompei de injectie;
-inlocuirea uleiului in pompa de injectie cu elemente in linie;
-inlocuirea lichidelor din sistemul de franare: LA 2-3 ANI
C. LUCRARI DE DIAGNOSTICARE:
-verificarea sistemului de franare;
-verificarea si reglarea unghiului de directie.
D. LUCRARI DE LUBRIFIERE: ca la RT1, sau RT2, in plus:
-schimbarea uleiului pentru motor in cazul in care constructorul impune;
-schimbarea uleiului de transmisie dupa 15000-24000 km echivalenti;
-schimbarea uleiului in rezervorul pompei de injectie cu elemente in linie.
PERIODICITATE: DE DOUA ORI PE AN: 15 martie-30 aprilie; 15 octombrie-30 noiembrie.
2.1.Functiunile mecanismului motor: - luam de la motoare
2.2.Schema constructiva : biela manivela la motoarele clasice.
1) Chiulasa
2) Cilindru
3) Piston
4) Segmenti
5) Bolt
6) Biela
7) Lagar maneton
8) Manivela arborelui cotit
9) Lagar palier
10) Contragreutate
11) Carter inferior
Cuplele de frecare ale mecanismului motor:
- piston cilindru;
- segmenti piston;
- segmenti cilindru;
- bolt umerii cilindrului;
- bolt piciorul bielei ( in unele situatii ) ;
- in lagarele manetoane si paliere;
- intre mansetele ( inelele ) de etansare si fusuri.
UZAREA DINTRE PISTON SI CILINDRU este de tip adeziva, abraziva, de contact, prin oboseala, de impact si de coroziune.
Lubrifierea in acesta zona este foarte dificila, regimul de functionare este foarte sever (dur ), regimul termic este foarte
ridicat.
Ajung impuritati din aerul atmosferic, ajung impuritati din gazele din E.G.R. , presiunile si fortele sunt aplicate cu soc.
Mai ales catre P.M.I. ungerea poate sa lipseasca din cauza vitezelor mici ale pistonului , se intrerupe ungerea hidrodinamica,
dar se intampla si la P.M.E.
Se poate intalni combustibil nears in exces care spala stratul de ulei.
Se intalneste uzare mai ales pe suprafata mantalei.

UZAREA CILINDRULUI este neuniforma atat axial cat si radial

- distributia uzarii in lungul generatoarei cilindrului : este maxima la P.M.I. ( in lungul cilindrului ) , gulerul de
uzare e inspre P.M.I. , dar nu exact la P.M.I.
- distributia uzarii in plan transversal in planurile B-B , C-C si D-D ale unui cilindru demontabil.
Variatia uzarii cilindrului motorului de SAVIEM 797-05 [ m ]
D2 = directia arborelui cotit ; D1 = perpendiculare pe axa arborelui cotit.

Distributia uzarii este diferita la cilindrii aceluiasi motor

Uzarea este mai intensa catre supapa de evacuare.

Daca uzarea este mare :

- ungerea este periclitata;
- se pierde etanseitatea camerei de ardere. Adica presiunea de compresie scade foarte mult facand imposibila
pornirea M.A.C.
- uzarea excesiva produce bataia pistonului, zgomot specific ca urmare a bascularii sale.
Cazuri speciale:
UZARI NEUNIFORME INTRE P.M.I. SI P.M.E.
- Segmentul nu se etanseaza corect. Cand segmentii ajung intr-o astfel de zona, o parte din gazele de ardere patrund din
camera de ardere in carterul inferior, creste presiunea in carter si deci conduce la pierderea etanseitatii in zonele cu inele de
etansare.
- Creste presiunea in canalele de ungere.
- Uzarea este neuniforma si se observa zone lustruite stralucitoare. Nu apar urme de uzare pe piston.
- Creste consumul de ulei.
CAUZE: abateri de forma ale cilindrului.
UZARE NEUNIFORMA CU ZONE LUSTRUITE STRALUCITOARE CATRE P.M.I.
CAUZE: - prelucrare gresita a cilindrului ;
- strangere gresita a chiulasei .
Apar depuneri de calamina pe capul pistonului.
Consecinte:
- Segmentii nu mai etanseaza corect, ungerea este inrautatita , o parte din ulei ajunge in camera de ardere , ajung gaze in
carterul inferior, creste presiunea si rezulta pierderi de ulei pe la etansari.
Nu apar urme specifice conjugate pe mantaua pistonului.
Cauze: - folosirea unui ulei neadecvat.
UZAREA PISTONULUI
Cuplele de uzari: - piston cilindru , piston segmenti , piston bolt;
LA CUPLA CU CILINDRUL, uzarea se manifesta in special in zona mantalei. Apare o neuniformitate a distributiei uzarii.
Grosimea maxima de strat indepartat este in zona inferioara. Este distribuita neuniform pe circumferinta.
Uzarea cea mai intensa este in plan perpendicular pe axa boltului.
Descriere: Apar zone de uzare si zgarieturi longitudinale.
Zona lucioasa este cauzata de lipsa de ungere si , printre altele, la alimentarea in exces cu combustibil.
Explicatie : combustibilul in exces inseamna combustibil nears, rezulta ca ungerea e compromisa in zona segmentilor.
Combustibilul in exces ajunge pe suprafata interioara a cilindrului, pe suprafata exterioara a pistonului si pericliteaza
ungerea.
CAUZA : ungerea incorecta si patrunderea impuritatilor in camera de ardere ( din aerul aspirat in motor ).
Explicatia suprafetelor lucioase este ungerea incorecta sau alimentarea cu combustibil in exces. Acesta provine de la un
amestec bogat in cazul pornirii la rece sau din cauza unei defectiuni a instalatiei de injectie injector care e fisurat si
picura ).
Alta cauza este presiunea de comprimare insuficienta sau arderea incompleta si incorecta a comustibilului.
UZAREA DINTRE PISTON SI SEGMENTI
Tipuri de uzari: - adeziva, abraziva si coroziva .
ADEZIVA: se formeaza puncte de sudura care cedeaza imediat : in zona primului segment , din cauza presiunii mari din
spatele segmentului si a regimului termic ridicat.
Temperatura ridicata face ca ungerea sa fie semifluida , dar cauzeaza si o oxidare a materialului ce produce smulgerea de
material de pe suprafata laterala a segmentului.
UZAREA ABRAZIVA : este eccelerata din cauza impuritatilor din aer ce ajung in camera de ardere.
UZAREA COROZIVA : fenomenul de coroziune se produce din cauza unor substante din combustibil ce apar in acea zona,
precum sulful, din care , prin ardere , rezulta combinatii chimice acide ( H 2SO4 ).
Daca are loc o scaderea temperaturii lichidului de racire, se manifesta mai rapede fenomenul de coroziune, rezultand
uzarea prematura a primului segment.
Cresterea turatiei intensifica procesul de uzare.
Uzarea axiala
Blocarea segmentului in canal inseamna iesirea lui din functiune.
Uzarea e afectata de fortele de presiune din camera de ardere, de fortele normale aplicate pe piston si de forta de inertie a
pistonului. Astfel, uzarea este mai intensa in partea dinspre P.M.I. a segmentului.
Efectele uzarii: Creste jocul de oscilatie a segmentului in canalul portsegmenti, micsorarea grosimii segmentului face ca
presiunea exercitata pe cilindru sa scada. Pozitia segmentului in canal va fi incorecta si va permite depunerea de cocs in lipsa
aerului , care blocheaza segmentul in canal.
CUPLA SEGMENT CILINDRU :
- uzare frontala a fiecarui segment si o uzare a cilindrului din cauza interactiunii cu segmentul respectiv;
- ungerea e deficitara in zona camerei de ardere;
- lipsa uleiului in aceasta zona duce la uzarea excesiva a segmentului;
- pe segment apar urme verticale unde au disparut umerii pentru curatarea uleiului in exces de pe suprafata cilindrului . Un
astfel de segment pluteste pe stratul de ulei.
Se formeaza astfel o pana de ulei, ajunge o cantitate relativ mare de ulei in camera de ardere si rezulta un consum ridicat de
ulei.
UZAREA DINTRE BOLT SI UMERII PISTONULUI :
Intre bolt si umerii pistonului exista o miscare relativa, o deplasare unghiulara cu viteza relativ mica ce impiedica ungerea
hidrodinamica, deci ungerea e dificil de realizat.
In functie de solutia de montare a boltului in piciorul bielei:
- fix : in aceasta cupla rezulta numai o mica oscilatie unghiulara a boltului in piston, iar uzarea are loc preferential pe
anumite zone ale circumferinte boltului, apare in mod diferit in aceasta cupla, inseamna ca e o solutie proasta.
- flotant : in functionare au loc rotiri complete ale boltului in umerii pistonului si in piciorul bielei.
O uzare excesiva in aceasta zona conduce la vibratii si zgomote puternice, rezultand bataia boltului.
UZAREA DINTRE BOLT SI PICIORUL BIELEI
- Boltul fix este introdus la cald ( se incalzeste piciorul bielei ) , este o solutie ieftina, dar dezavantajoasa din punct de vedere
al uzarii.
- Boltul flotant este montat cu joc si face posibila deplasarea care inseamna frecare si deci uzare. Boltul se monteaza flotant
in piciorul bielei printr-o bucsa din material moale ( alama ).
Bucsa se introduce presat in piciorul bielei apoi se monteaza boltul.
- Fortele aplicate sunt cu soc rezultand uzari de contact.
UZAREA LAGARELOR ARBORELUI COTIT
- Arborele cotit are lagare paliere si manetoane , deci sunt lagare de alunecare. Lagarul maneton se refera la legatura dintre
manivela si capul bielei, adica fusul maneton.
Exista miscare relativa intre fusul maneton si capul bielei, rezultand uzare adeziva, abraziva si de contact.
Pentru a reduce costul de reparare se introduc piese auxiliare cu rolul de a proteja fusurile manetoane si paliere precum si
biela. Aceste piese sunt cuzinetii sau semicuzinetii. Cuzinetii se folosesc rar.
Semicuzinetii se monteaza in capul si capacul bielei. Au un suport de otel pe care sunt depuse straturi antifrictiune. Pentru
protejarea lagarelor, acestea au dimensiuni mari pentru a rezulta presiuni de contact mai mici.
La lagarul palier fusul palier + alezajul din bloc : Pentru a proteja fusul si blocul motor se interpun piese ca sa preia
fenomenul de uzare: semicuzineti de palier, in semialezajul din bloc si capacul palier.
Evolutia procesului de uzare al unui fus al arborelui cotit.
zona 1 : pana la 75000 km , uzarea evolueaza lent.
zona 2 : are loc o crestere a fenomenului de uzare si lagarul nu-si mai indeplineste corect functia.
Uzarea excesiva a unui lagar produce cresterea jocului in acel lagar si face ca ungerea sa nu se mai desfasoare hidrodinamic,
deci calitatea ungerii scade foarte mult si scade presiunea uleiului in tot motorul.
- ungerea incorecta produce cresterea temperaturii si rezulta griparea lagarului.
- jocul mare in lagar inseamna aplicarea fortelor cu soc marit , rezultand zgomot si vibratii foarte puternice.
Jocul axial dintre arbore si bloc este un fel de lagar palier care asigura frecarea pe directie longitudinala.
- prin uzare excesiva creste jocul axial al arborelui cotit;
- jocul axial produce suprasolicitari ale lagarelor bielelor si functionarea cu soc a ambreiajului;
- pot exista semicuzineti axiali sau o pereche de cuzineti de palier cu mansete ce preiau forte longitudinale.
! jocul axial marit conduce la debite mult mai mari de scurgere la nivelul lagarului palier, rezultand scaderea presiunii
uleiului din sistem.
Uzarea in zona arborelui cotit mansete de rotatie ( simering )
- E vorba de extremitatile arborelui cotit : - intr-o parte e fulia cu curea ( inspre radiator )
- in cealalta parte e volantul ( spre S.V. )
Fusul arborelui cotit se roteste, iar blocul nu , deci trebuie sa se faca etansarea la ulei cu mansetele
( au o buza din cauciuc ) care impiedica iesirea uleiului.
- In zona unde vine buza mansetei se creeaza un canal, care cu cat e mai mare, cu atat nu se mai exercita presiune si curge
ulei.
Impuritatile din ulei
In functionarea motorului, arborele cotit se deformeaza, este solicitat la incovoiere si torsiune.
Prin incovoiere, lagarele nu mai functioneaza corect ( nu mai sunt coaxiali cilindrii , se decaleaza unghiular ), deci ungerea
are de suferit.
FACTORII CE INFLUENTEAZA UZAREA MECANISMULUI MOTOR:

1. PORNIREA LA RECE: exista factori ce accentueaza si intensifica uzarea: turatia motorului inainte de pornire este
redusa, si face ca amestecul carburant sa nu aiba calitatea ceruta pentru anumite cerinte. Rezulta zone cu amestec
foarte bogat si la MAC si la MAS, iar in masa de amestec raman picaturi de combustibil nevaporizat.
Unele picturi ajung pe suprafata interioara a cilindrului care este rece, avand ca efect amestecarea combustibilului
cu uleiul, degradand uleiul.
De asemenea, picaturile de combustibil spala suprafata respectiva, deci ungerea nu mai exista in aceste zone.
O pornire la rece este echivalenta cu 100 km parcursi.
2. MENTINEREA UNEI ANUMITE VALORI CVASI-CONSTANTE A TEMPERATURII MOTORULUI pentru ca frecarea sa fie
mai mica:
GRAFIC LUCRU MECANIC DE FRECARE IN FUNCTIE DE TEMPERATURA

Pentru a obtine o valoare scazuta a lucrului mecanic de frecare, trebuie sa se asigure o temperatura a motorului
intr-un anumit interval. Aceasta temperatura este mentinuta de lichidul de racire.
3. UTILIZAREA ULEIULUI INDICAT DE CONSTRUCTOR SI SCHIMBAREA LA TIMP A ULEIULUI SI A FILTRULUI DE ULEI;
4. EVITAREA DEMARARILOR BRUSTE: conduc la cresterea pronuntata a uzarii;
5. EVITAREA EXPLOATARII MOTORULUI LA TURATII RIDICATE: rularea cu viteza normala in treapta inferioara;
6. EVITAREA DEPLASARII LA TURATII FOARTE REDUSE ALE MOTORULUI: rularea cu viteza mica in treapta superioara.

FENOMENE DE DEFORMARE SI DE RUPERE:

IN ZONA PISTONULUI:
-ruperea umarului pistonului;
-capul pistonului spart diametral.
TIPURI DE FENOMENE:
-spargerea capului pistonului;
-spargeri/ruperi in zona port-segmenti;
-aparitia fisurilor/ ruperilor in zona umerilor pentru bolt;
-spargeri/ ruperi in zona mantalei.
CAUZE:
-arderea violenta ca urmare a autoaprinderilor sau din cauza detonatie.La aceste regimuri, presiunea variaza foarte violent,
explozia fiind intensificata.
-blocarea hidraulica: camera de ardere se umple partial/total cu lichid de racire/ulei/ amestec ulei-lichid racire/ apa de pe
drum inundat.
-ruperea dispozitivului de actionare a mecanismului de distributie (cureaua): nu mai este sincronizata miscarea supapelor cu
a pistoanelor, iar capul pistonului poate lovi supapele.
-ruperea unor bucati din alte piese: din talerul supapei sau din segment. Ele pot ajunge intre piston si chiulasa, provocand
pagube mari.
-pistonul lovit de bucati de segment datorata de deplasarea axiala a segmentului in canal, ducand la saparea in piston spre
camera de ardere; rezulta oscilarea segmentului si ruperea lui si astfel, ajungerea lui in camera de ardere.
-deteriorari ale pistonului de catre inelele de siguranta ale boltului datorita montarii gresite si saparii lui in zona mantalei.
-ruperi in umarul boltului: boltul este solicitat la incovoiere si forfecare, iar incarcaturile puternice la care este supus, duc la
ruperea boltului.
Pana la rupere, se poate initializa o fisurare pornind de la umar la capul pistonului.
Solicitari de oboseala in partea dinspre PMI pot duce la craparea acestei zone.
SEGMENTII:
Ruperea segmentilor se poate face:
-la montare (se monteaza cu un cleste special);
-in functionare, din cauza incarcarilor mecanice foarte mari la care se adauga regimul termic ridicat si uzarea accentuata,
acestia spargandu-se.
BOLTUL:
Pate fi fisurat pe generatoare sau pe circumferinta.
Este foarte solicitat la:
-forfecare in zona de iesire a umarului
-incovoiere in plan longitudinal/ transversal.
Aceste solicitari sunt de oboseala,iar din cauza oboselii se initiaza un fenomen de rupere care se continua ulterior.
BIELA:
Este cea mai solicitata piesa din blocul motor.
Se deformeaza la incovoiere spre flambare, in doua planuri:
-planul longitudinal al motorului (de incastrare)
-planul bielei (transversal)
CAUZE: incarcari mecanice foarte mari datorita arderii necontrolate.
Biela se poate rupe in situatii accidentale: blocarea hidraulica in camera de ardere, ruperea curelei de distributie, griparea
pistonului in cilindru.
Dupa ruperea bielei, bucata de biela poate sparge si blocul motor.
ARBORELE COTIT:
Acesta se deformeaza si/sau se rupe.
Este solicitat la :
-incovoiere in zona centrala a motorului;
-torsiune in zona fusului dinspre ambreiaj.
Toate solicitarile sunt aplicate ritmic rezultand solicitarea de tip oboseala.
Oboseala produsa de solicitarea la torsiune genereaza inceperea unei ruperi tipice de oboseala, ce se propaga.
Planul de rupere la oboseala este la 45 grade, iar suprafetele (rupturii) sunt netede.
Deformarea arborelui cotit este reprezentata de obocei de fusul maneton deformat. Atunci cand fusul maneton e deformat,
nici lagarul palier nu mai functioneaza corect.
CILINDRII:
Acestia se deformeaza si/ sau se sparg.
Deformarea poate fi indusa chiar de la montare: cuplul de strangere incorect la suruburi, sau garnitura de chiulasa este
aleasa gresit.
Pot aparea fenomene de oboseala ce pot induce uzura.
Fisurarea cilindrului se poate produce atunci cand lichidul de racire comunica cu uleiul, conducand la cresterea volumului
din carterul inferior.
Cavitatia pe suprafata exterioara a cilindrului= desprinderea violenta a stratului limita de lichid de racire de pe suprafata
exterioara a cilindrului.
CAUZE:- vibratii puternice ale cilindrului date de arderea necontrolata, joc exagerat intre piston si cilindru;
-temperatura prea mica a lichidului de racire, lipsa suprapresiunii a lichidului de racire sau lichid de racire
neconform.
FENOMELE DE SLABIRE A ASAMBLARILOR DEMONTABILE:
Apar in:
-zone din chiulasa si la nivelul cilindrilor demontabili;
-asamblari demontabile in zona lagarelor maneton/palier;
-in zone demontabile de la nivelul carterului inferior.
MONTARE CHIULASEI PE BLOC: se strange intr-o anumita ordine si la anumite cupluri de strangere. Ea trebuie restransa
dupa un anumit numar de km si dupa reparatii.
Fenomenele de slabire sunt favorizate de sarcinile aplicate ciclic mecanismului motor. Acest fapt conduce la slabirea acestor
asamblari: se produce alungirea suruburilor si se slabesc fortele de strangere.
In zona chiulasei poate avea loc slabirea etanseitatii camerei de ardere.
LA CAPACELE BIELELOR: suruburile se strang la cuplu in cazul unei reparatii. Nu se intervine la ele decat daca mentioneaza
constructorul.
SLABIREA UNUI CAPAC DIN LAGAR: poate produce incalzirea in lagar, cresterea jocului si zgomot ridicat.
FENOMENE DE BLOCARE SI DE GRIPARE
BLOCAREA= jocul dintre doua piese s-a anulat si nu poate sa existe deplasare relativa;
GRIPARE= aparitia punctelor de sudare intre piesele ce alcatuiesc cuple cinematice, puncte care formeaza punti care nu se
mai pot rupe. Insa pana sa apara griparea aceste punti de sudura se rup.
CAUZE: regim termic ridicat, lipsa de ungere sau ungerea proasta, montarea gresita sau piese cu dimensiuni gresite.

LOCURILE IN MECANISMUL MOTOR UNDE POT APAREA ACESTE FENOMENE:

-intre piston- cilindru;
-intre segment-canalul segmentului;
-in zona lagarelor manetoane/ paliere.
GRIPAREA PISTONULUI PE MANTA se produce in urmatoarele conditii:
-dilatarea puternica a pistonului datorita temperaturilor foarte ridicate in urma arderii incorecte;
-dilatarea conduce la anularea jocurilor, iar datorita lipsei uleiului are loc sudarea pieselor intre ele.
-la demarari bruste si repetate apar gripari pe directia la 45 grade de axul boltului;
-griparea poate sa apara si din cauza cantitatii de combustibil in exces;
-in cazul unui sistem de alimentare deficitar, apare griparea in zona capului pistonului si chiar o rupere din capul pistonului.
GRIPAREA IN ZONA LAGARELOR se poate produce in urmatoarele conditii:
-din cauza temperaturii foarte mari produsa de o ungere incorecta;
-pozitii relative gresite ale pieselor;
-jocuri foarte mari ceea ce fac sa nu se mai produca ungerea hidrodinamica;
-se produce curgerea materialului cuzinetului;
-degradarea completa a fusului (caz in care trebuie inlocuit arborele cotit, deoarece efectul griparii depaseste toate clasele
de reparatie ale unui lagar).
Defectiuni la nivelul cuzinetilor:
-deteriorarea din cauza impuritatilor din ulei;
-corodarea lor datorita substantelor corozive din ulei;
-efectul de cavitatie: desprinderea de material de la nivelul cuzinetului;

FENOMENE DE DEPUNERE A UNOR SUBSTANTE

Aceste substante sunt: CALAMINA, COCSUL , RASINI SI LACURI.
1. CALAMINA= substanta cenusie, dura, casanta, izolatoare termic si care apare la temperaturi ridicate in prezenta
oxigenului.
LOCURI IN CARE APARE:Se depune pe suprafetele pieselor din camera de ardere unde exista oxigen:
-capul pistonului,
-suprafata laterala a capului pistonului pana la primul segment,
-suprafata interioara a cilindrului deasupra zonei primului segment,
-pe talerul supapelor,
-pe suprafata chiulasei din camera de ardere,
-pe varful bujiei ,
-pe varful injectorului.
MECANISMUL DE APARITIE: in urma unui proces fizico-chimic complex:
-uleiul din camera de ardere ajunge la supape sub efectul de pompaj (sau datorita segmentilor uzati).
-componentele volatile din ulei se vaporizeaza, iar altele sufera oxidari partiale in prezenta oxigenului.
-in contact cu peretii cilinrului se produc rasini si lacuri.
-peste acestea se adauga funingine din cauza arderii incomplete in anumite zone, dar si picaturi nearse din combustibil.
Aceste substante, la temperatura si presiune ridicate formeaza CALAMINA.
EFECTE NEGATIVE:
-IZOLEAZA TERMIC CAMERA DE ARDERE ceea ce inseamna ca sistemul de racire devine ineficient, ceea ce duce la regim
termic al motorului ridicat semnificativ;
-CRESTE RAPORTUL DE COMPRIMARE din cauza scaderii volumului de ardere;
-CONTAMINAREA ULEIULUI CU BUCATI DE CALAMINA;
-OPTURAREA PARTIALA/ TOTALA A ORIFICIILOR INJECTOARELOR;
2. COCSUL= substanta inchisa la culoare, cenusie, ce apare la presiuni si temperaturi foarte ridicate in lipsa oxigenului.
MECANISM CHIMIC:
-la temperaturi si presiuni ridicate, substantele volatile se vaporizeaza, iar compusii relativ grei din ulei sufera un fenomen
de cracare (spargerea moleculelor)
LOCURI IN CARE APARE: in spatele segmentilor (mai ales in cazul primului segment)
EFECTE: depunerea masiva de cocs conduce la blocarea segmentului in canal. Astfel, nu mai deserveste la etansare si
ungere, iar comprimarea este compromisa.
3. RASINI SI LACURI:
MECANISM DE APARITIE: din cauza evaporarii componentelor volatile din ulei si depunerea sub forma de rasini/ lacuri pe
suprafetele piesei.
LOCURI IN CARE APARE:
-in zone cu temperaturi medii si mari: toate locurile dinspre carterul inferior;
-se depun in straturi subtiri pe toate suprafetele: suprafata interioara a pistonului, suprafata bielei si carterul inferior.
-grosimea stratului e foarte mica si nu are efecte foarte rele, acestea fiind nesemnificative.

VERIFICARI , REGLARI SI ALTE OPERATIUNI DE INTRETINERE

VERIFICARI:
Se verifica urmatoarele:
1. ETANSEITATEA CAMEREI DE ARDERE, prin:
-masurarea presiunii de comprimare;
Daca presiunea in camera de ardere este prea mica (4bar), poate fi din cauza uzarii intense a segmentilor sau a
neetanseitatii in zona supapelor. Pentru determinarea neetansarii, se introduce ulei in camera de ardere si se face din nou
masuratoarea.
Daca presiunea ramane scazuta, inseamna ca scaparile au loc in zona supapelor.
Daca presiunea creste, inseamna ca problema e in zona segmentilor.
-masurarea debitului de scapari de aer din camera de ardere;
-masurarea variatiei curentului absorbit de demaror la actionarea motorului.
2. JOCURILE IN CUPLELE CINEMATICE ALE MECANISMULUI MOTOR, prin:
-CANTITATIV, cu instalatii speciale de masurare;
-CALITATIV, prin analiza surselor de zgomot:
Un zgomot cu frecventa joasa, inseamna uzari la nivelul lagarelor;
Un zgomot cu frecventa medie in zona PMI inseamna jocuri in bolt.
REGLARI: nu exista pentru mecanismul motor.
OPERATII DE INTRETINERE:
a) INLOCUIREA ULEIULUI SI A FILTRULUI DE ULEI:
-se face cu uleiul indicat de constructorul motorului si schimbarea filtrului odata cu schimbarea lui.
-se face pe la 15000-20000 Km pentru autoturisme si la zeci de mii de km pentru autobuze, sau dupa o anumita perioada de
timp.
b) INDEPARTAREA CALAMINEI, se face pe mai multe cai:
METODA MECANICA: insemna indepartarea calaminei cu ajutorul unor unelte adecvate. Motorul trebuie demontat
pentru a ajunge la piesa cu depuneri (nu se demonteaza special pentru a indeparta calamina.Aceasta se
indeparteaza in cazul unei alte operatii la acel nivel)
PE CALE CHIMICA:
-prin demontarea motorului, separarea pieselor din otel, fonta pe o parte si cele din aliaje usoare pe de alta parte si
imersarea lor in bai cu solutii speciale pentru indepartarea calaminei.
-prin introducerea unor substante in camera de ardere a motorului cald, dar nu e recomandat.
CURATAREA PARTIALA: prin exploatarea motorului pentru scurt timp (10-15 min) la sarcini si turatii ridicate.
Astfel piesele ce marginesc camera de ardere au temperaturi ridicate si cresc solicitarile asupra straturilor depuse
de calamina.
Datorita temperaturii ridicate, se produce un proces de ardere a stratului de calamina dinspre camera de ardere,
iar presiunea ridicata si fortele mari sparg si distrug stratul de calamina.
Bucatile de calamina ajung prin supapa de evacuare, iar particulele mai mici, in ulei. Deci e bine sa se faca inainte
de schimbarea uleiului.
c) REFACEREA CUPLURILOR DE STRANGERE:
-strangerea suruburilor in chiulasa
-strangerea capacelor lagarelor arborelui cotit
De obicei, piesele uzate se inlocuiesc.
Sunt cazuri in care se fac prelucrari:
-alezarea la o cota de reparatie a cilindrilor nedemontabili uzati, si inlocuirea grupului piston, pentru a mentine aceleasi
jocuri.
-rectificarea lagarelor arborelui cotit la o anumita cota de reparatie.