UNITATILE MAJORE DE RELIEF DIN ROMANIA
Nr. Denumirea Mode de fomare Alcatuire geologica
crt unitatii de relief
1 Carpatii orintali Incretirea sc.tr in 3 tipuri de roci(paralelismul
orogeneza alpina culmilor):
Eruptii vulcanice in -r.vulcanice in V, cel mai lung
neogen lant vulcanic din Europa;
-sisturi cristaline in centru;
-r.sedimentare(flis) in E;Grupa
sudica a C.Or. este alcatuita
numai din roci sedimentare
2 Carpatii Incretirea sc.tr in -sisturi cristaline cu intruziuni
Meridionali orogeneza alpina de granite iar in sud apar calcare
3 Carpatii Incretirea sc.tr in -prezint o mare complexitate
Occidentali orogeneza alpina litologic i structural, fiind
formai dintr-un adevrat
mozaic de roci: vulcanice,
sedimentare i metamorfice
(isturi cristaline) in M
Apuseni,iar Banat si Poiana
Rusca sunt alc. din sisturi
cristaline si calcare(ex. Muntii
Aninei)
Tipuri de relief
-rel vulcanic (oas,gutai, tibles,
caliman, gurghiu, hargita)
-rel glaciar:rodnei, caliman,
maramures
-rel ruiniform:cicas, ceahlau
-rel glaciar ,carstic(Bucegi- pest
Ialomitei), Parang- pest Muierii si
Polovragi), Sureanu- pest Sura
Mare), pe conglomerate (Bucegi-
Babele si Sfinxul), al suprafeelor
de eroziune:
la peste 2000 m Borscu
intre 1200- 1600 m Ru-Ses
la peste 1000 m Gornovia
(Predeal)
-relieful carstic este extins i apare
sub forme diferite att exocarstice
ct i endocarstice:
platouri carstice cu
lapiezuri i doline: Padi-
Cetile Ponorului,
Vacu, Crbunari
vi de tip chei: Rmei,
ntregalde
depresiuni carstice n
Altitudinea maxima
2303m in Mrodnei Gr.Nordica;
2100m in M Caliman-Gr
Centrala; 1954m in M ciucas- Gr
Sudica
2544m in M Fagaras-vf.
Moldoveanu;
2505m in M Bucegi-Vf Omu;
2519 m in M Parang-vf. Parangul
Mare;
2509 m in M Retezat vf. Peleaga
1849 m M.Bihor-vf bihor
1374m M Poiana Rusca
1446 m M Banat- vf Semenic
Alte caracteristici
-este cea mai extins ramur a
Carpailor (peste 50%din
suprafaa acestora)
-prezint cea mai mare lime
130-140 Km n N i 80 km n
zona de curbur
-sunt lipsii de masivitate datorit
numeroaselor depresiuni (ex.
Depres Brasv, Ciuc, Gheorgieni,
Maramures)i culoare de vale
transversale (parial: Mure,
Moldova etc) i longitudinale
(Bistria, Trotu, Olt etc)
-culmile orientate pe direcie NV-
SE (excepie Carpaii de Curbur
orientai invers, pe direcie NE-
SV, alcatuiti numai din roci
sedimentare(flis));
-numii i Alpii Transilvaniei
-sunt cei mai masivi i mai unitari
morfologic i structural
-prezint cea mai redus suprafa
(21%) i lime
-prezint puine culoare de vale
transversale (Olt, Jiu, Strei) sau
longitudinale (Lotru), depresiuni
mari (Petrosani, Lovistei sau
Brezoi-Vidra, Hateg- Calan)
-Prezinta pasuri de mare altitudine
ex Pasul URDELE din S
M.Parang -2141m , Pasul Giuvala,
Pasul Lainici pe jiu, Paul Cozia pe
Olt, etc
-au altitudinea medie de 650 m
lipsa reliefului glaciar, sporadic
n M. Bihor apare relieful
periglaciar (depresiuni nivale,
forme create de nghe-dezghe)
-reprezint sectorul cel mai
fragmentat din Carpai
prezentnd numeroase depresiuni,
culoare de vale transversale,
pasuri i trectoriaspect
 care s-au instalat lacurile
carstice: Ighiu, Vroaia
peteri: Vntului (cea mai
lung din ar- 45 km,
padurea craiului),
Urilor(bihor),
Meziad(padurea craiului),
Scrioara (bihor), Focul
Viu (cu gheari)
- relieful pe isturi cristaline i pe
roci vulcanice
4 Subcarpatii Incretirea sc.tr in sedimentare(argile, marne, -rel carstic pe sare
Moldovei orogeneza alpina calcare si conglomerate -structural predomina strcutura
cutata reprez.prin sinclinale si
anticlinale
-rel pe marne si argile
5 Subcarpatii Incretirea sc.tr in sedimentare(argile, marne, -rel carstic pe sare(telega, slanic
Curburii orogeneza alpina calcare si conglomerate -structural predomina strcutura
cutata reprez.prin sinclinale si
anticlinale
-rel pe marne si argile
6 Subcarpatii Getici Incretirea sc.tr in sedimentare(argile, marne, -rel carstic pe sare
orogeneza alpina calcare si conglomerate -structural predomina strcutura
cutata reprez.prin sinclinale si
anticlinale
-rel pe marne si argile
7 DCT -sedimentare partea SEDIMENTARE -trei tipuri de structuri:
centrala a.cutata pe margini se
-incretire zona exploateaza sare;
marginala situata pe b.monoclinala pod.Somesan
latura de E c.domuri (se expl. gaz metan)
pod. Tarnavelor si Cp.Transilvaniei
-rel pe argile si marne
-rel de terase si lunci
-911m Culmea Plesu
-996m Magura Odobesti
-Dl. Chiciora 1218 m i Mgura
Mu 1018 m
-Dl. Becheci 1 080 m, Dl. Firu 1
060 m, Dl. iclodului 1 028 m
- altitudini medii de 425 m
discontinuu
-cmpia ptrunde adnc n
interiorul muntelui sub forma unor
depresiuni de tip golf:
1.Depres. Vad-Borod- pe crisul
repede
2.Depres. Beius- pe cr. negru
3.Dpres. Zarand, Gurahont- pe
crisul alb
-formai dintr-un singur ir de
depresiuni i dealuri de tip
subcarpatic
-produc alunecari de teren
-sunt complecsi datorita:
a. alcatuirii din doua siruri de
depresiuni si doua de dealuri;
b. patrunderii unor pinteni de
origine montana: P.Ivanetu;
c. prezentei unor fenomene
naturale: focurile vii (andreasu si
terca)si vulcanii noroiosi (paclele
mari si paclele mici);
d. producerii seismelor.
-produc a alunecari de teren
-prezint dou aliniamente de
depresiuni i dealuri
subcarpatice, orientate pe direcie
E-V
- produc alunecari de teren si
procese de versant
-format pe un fundament
carpatic acoperit cu o ptur
gras de sedimente, ridicat i
exondat la nceputul
Cuaternarului
-mprii n dou zone:
Zona marginal situat pe
laturile de E, S i V ale
depresiunii, este format n E din
dou aliniamente de depresiuni i
dealuri de tip subcarpatic (numita
si Subcarpatii Transilvaniei), iar
n V i S din culoare largi i
 depresiuni de contact
Zona Central- numit i
Podiul Transilvaniei, o regiune
tipic de podi format din mai
multe subdiviziuni:
a. Podiul Someelor
b. Cmpia Transilvaniei
c. Podiul Trnavelor

8 Podisul Moldovei sedimentare -sedimentare argile, calcare i -structura monoclinala -688 m Dl Ciungi Pod Sucevei -format pe un fundament de vs
gresii) i recente n S (pietriuri, -rel pe argile si marne PRECAMBRIANA, peste care s-
nisipuri, argile) au depus sedimente aduse de
raurile cu izvoarele in zona
montana
-se produc alunecari de teren si
curgeri de noroi
-orientat pe directia NV-SE
9 Podisul Getic Sedimentare Sedimentare: nisip, pietris, -rel monoclinal -altitudinile scad de la N (700-500 -fundamentul este de tip
argile -rel pe argile m) spre S (300-200 m) , i de la E carpatic, peste care s-au depus
spre V depozite sedimentare: nisipuri,
pietriuri, argile
-la contactul cu Subcarpaii Getici
apare o cuvertur de pietriuri,
numite pietriuri de Cndeti
-apare sub forma unui piemont
puternic fragmentat de ape
10 Podisul Dobrogei -apartine unitatii de -sedimentare : calcare, loess, -rel carstic -altitudini medii de 200-300m, iar -cea mai complexa unitate
orogen in N ( nisip in partea sudica; iar in -rel eolian maxima 467 m n Vf. Greci geologica si geomorfologica a
orogeneza Nord : granite, sisturi verzi, - Rel de terase si lunci (uuiatu) din M-ii Mcin Romaniei
Baikaliana- cutate calcare, conglomerate -Structural i geologic se mparte
sisturile verzi-Pod. n 3 regiuni delimitate de 2 falii
Casimcei, Peceneaga- Camena i Ovidiu-
orog.Hercinica Hrova :
granitele - Muntii a). DOBROGEA DE NORD
Macin) si unitatii de M-ii Mcin
platforma in S Pod. Niculiel- format din curgeri
de lav
Pod. Babadag-calcare
Dealurile Tulcei i Depresiune.
Nlbant-unde predomin
inselbergurile i pedimentele
b).DOBROGEA CENTRAL-
altitudini de 350 m , fiind alctuit
din isturi verzi. Cuprinde: Pod.
Casimcei i Pod. Istriei
c). DOBROGEA DE SUD-
altitudini coborte 150-200 m,
 fiind o zon caracteristic de
platform, prezentnd un
fundament format din calcare
peste care s-au depus strate de
gresii i loess. Cupr:pod oltinei,
pod. negru-voda, zona litorala.
11 Podisul Mehedinti Incretire orog. alpina -este alctuit din calcare, sisturi -relieful carstic apare sub forma 500/600 m -este o unitate de podi unic n
cristaline, gresii, marne) unor platouri extinse i culmi nalte Romnia deoarece se aseamn
calcaroase care au favorizat cu Carpaii dup genez,
dezvoltarea reliefului carstic evoluie i alctuire geologic;
(poduri naturale, chei peteri, -se asemana cu unitatile de podis
sohodoluri, etc datotita altitudinilor medii de
500-600 m
-eroziunea este intens , unitatea
fiind intens fragmentat de vi
adnci
12 Dealurile De Vest sedimentare -roci sedimentare recente: -structura faliata reprez prin -altitudinile medii sunt de 200- -o regiune discontinu;
argile, nisipuri, pietriuri horsturi si grabene 400 m -fundamentul este carpatic
-rel de terase si lunci -max. Mg. imleu-597 m, acoperit cu roci sedimentare;
Culmea Codrului-588 m, Dl. din loc n loc apar mguri
Prisnel-651 m actuite din roci cristaline sau
vulcanice (Mg. imleu, Culmea
Codrului, Dl. Prisnel
-au aspectul unui piemont -
fragmentat de numeroase vi i
ptrunderile cmpiei sub form de
depresiuni de tip golf
13 Campia de Vest sedimentare -roci sedimentare: nisipi, loess, -structura tabulara -altitudinile scad de la E (140-150 -s-a format prin umplerea
argile, pietrisuri -rel de terase si lunci m) la V (mai mici de 100 m) vechiului bazin panonic (de
-rel dezv pe loess origine tectonic) cu sedimente
-rel eolian -cp carei - dune de nisip aduse de ruri , fiind exondat la
nceputul Cuaternarului;
-este format pe un fundament
alctuit din blocuri cristaline,
peste care s-au depus depozite
groase de sedimente;
-dpdv genetic 3 tipuri de campii:
piemontane(Vingai, etc),
tabulare(Aradului, Carei) si
subsidenta(Somesului, Crisurilor.
Timisului)
14 Campia Romana sedimentare Sedimentare: nisipuri, loess, -structura tabulara -altitudinile scad de la 320 m(Cp -este cea mai extins zon de
pietrisuri, argile -rel de terase si lunci Pitesti) la 5 m Campia cmpie
-rel dezv pe loess(apar crovuri, Siretului Inferior - s-a format pe un fundament
gavane si padine) calcaros peste care s-au depus
-rel eolian -cp Bragan, S Cp. depozite sedimentare groase
Olteniei - la suprafa apare ,la E de Olt, o

15 Delta Dunarii -depunere de Sedimentare: nisipuri, pietrisuri -rel eolian
sedimente aduse de fl , mal -se difereniaz dou tipuri de
Dunarea si de curentii relief:
circulari din Mare A.relief emers(pozitiv)- reprez .
Neagra grinduri de 3 tipuri:
-fluviatile: Gr.Stipoc
-fluvio-maritime: Gr. Letea, Gr.
Caraorman, Gr. Saraturile
-continentale: Gr. Chilia
B.relieful submers (negativ)-este
reprezentat de:
-bratele Dunarii: Chilia, Sulina,
Sf. Gheorghe
-canale care fac leg intre brate si
lacuri, garle si mlastini
cuvertur groas de loess ce
ajunge la 40 m, iar la V de Olt
apar dunele de nisip, precum i n
luncile marilor ruri
- are o lungime maxim V-E de
600 km i o lime N-S de 130-
140 km
-trei tipuri genetice de cmpii:
piemontane(Cp. Pitesti, Ploiesti,
Ramnicului), de
subsiden(Cp.Siretului Inferior,
Buzaului, Titu),
tabulare(Cp.Gavanu-Burdea,
Olteniei, Baraganului)
-12,5 m Grindul Letea -se desf. de la Ptlgeanca , unde
Dunrea se desparte n dou brae,
Braul Chilia n N i Braul
Tulcea, care dup 17 km, n aval
de Tulcea se desparte i el n dou
brae : Braul Sulina i Braul
Sfntul Gheorghe;
-formata intr-un fost golf al Mrii
Negre prin procesul de colmatat
cu aluviuni n urm cu 10 000 de
ani, aduse de Dunare si curentii
circulari din Marea Neagra;
-este o campie fluvio-lacustra
aflata intr-o continua formare;
-declarata rezervatie a biosferei
in 1990- cea mai mare colonie de
pelicani din Europa