Sunteți pe pagina 1din 5

UNITATILE MAJORE DE RELIEF DIN ROMANIA

Nr. Denumirea Mode de fomare Alcatuire geologica Tipuri de relief Altitudinea maxima Alte caracteristici
crt unitatii de relief
1 Carpatii orintali Incretirea sc.tr in 3 tipuri de roci(paralelismul -rel vulcanic (oas,gutai, tibles, 2303m in Mrodnei Gr.Nordica; -este cea mai extins ramur a
orogeneza alpina culmilor): caliman, gurghiu, hargita) 2100m in M Caliman-Gr Carpailor (peste 50%din
Eruptii vulcanice in -r.vulcanice in V, cel mai lung -rel glaciar:rodnei, caliman, Centrala; 1954m in M ciucas- Gr suprafaa acestora)
neogen lant vulcanic din Europa; maramures Sudica -prezint cea mai mare lime
-sisturi cristaline in centru; -rel ruiniform:cicas, ceahlau 130-140 Km n N i 80 km n
-r.sedimentare(flis) in E;Grupa zona de curbur
sudica a C.Or. este alcatuita -sunt lipsii de masivitate datorit
numai din roci sedimentare numeroaselor depresiuni (ex.
Depres Brasv, Ciuc, Gheorgieni,
Maramures)i culoare de vale
transversale (parial: Mure,
Moldova etc) i longitudinale
(Bistria, Trotu, Olt etc)
-culmile orientate pe direcie NV-
SE (excepie Carpaii de Curbur
orientai invers, pe direcie NE-
SV, alcatuiti numai din roci
sedimentare(flis));
2 Carpatii Incretirea sc.tr in -sisturi cristaline cu intruziuni -rel glaciar ,carstic(Bucegi- pest 2544m in M Fagaras-vf. -numii i Alpii Transilvaniei
Meridionali orogeneza alpina de granite iar in sud apar calcare Ialomitei), Parang- pest Muierii si Moldoveanu; -sunt cei mai masivi i mai unitari
Polovragi), Sureanu- pest Sura 2505m in M Bucegi-Vf Omu; morfologic i structural
Mare), pe conglomerate (Bucegi- 2519 m in M Parang-vf. Parangul -prezint cea mai redus suprafa
Babele si Sfinxul), al suprafeelor Mare; (21%) i lime
de eroziune: 2509 m in M Retezat vf. Peleaga -prezint puine culoare de vale
la peste 2000 m Borscu transversale (Olt, Jiu, Strei) sau
intre 1200- 1600 m Ru-Ses longitudinale (Lotru), depresiuni
la peste 1000 m Gornovia mari (Petrosani, Lovistei sau
(Predeal) Brezoi-Vidra, Hateg- Calan)
-Prezinta pasuri de mare altitudine
ex Pasul URDELE din S
M.Parang -2141m , Pasul Giuvala,
Pasul Lainici pe jiu, Paul Cozia pe
Olt, etc
3 Carpatii Incretirea sc.tr in -prezint o mare complexitate -relieful carstic este extins i apare 1849 m M.Bihor-vf bihor -au altitudinea medie de 650 m
Occidentali orogeneza alpina litologic i structural, fiind sub forme diferite att exocarstice 1374m M Poiana Rusca lipsa reliefului glaciar, sporadic
formai dintr-un adevrat ct i endocarstice: 1446 m M Banat- vf Semenic n M. Bihor apare relieful
mozaic de roci: vulcanice, platouri carstice cu periglaciar (depresiuni nivale,
sedimentare i metamorfice lapiezuri i doline: Padi- forme create de nghe-dezghe)
(isturi cristaline) in M Cetile Ponorului, -reprezint sectorul cel mai
Apuseni,iar Banat si Poiana Vacu, Crbunari fragmentat din Carpai
Rusca sunt alc. din sisturi vi de tip chei: Rmei, prezentnd numeroase depresiuni,
cristaline si calcare(ex. Muntii ntregalde culoare de vale transversale,
Aninei) depresiuni carstice n pasuri i trectoriaspect
care s-au instalat lacurile discontinuu
carstice: Ighiu, Vroaia -cmpia ptrunde adnc n
peteri: Vntului (cea mai interiorul muntelui sub forma unor
lung din ar- 45 km, depresiuni de tip golf:
padurea craiului), 1.Depres. Vad-Borod- pe crisul
Urilor(bihor), repede
Meziad(padurea craiului), 2.Depres. Beius- pe cr. negru
Scrioara (bihor), Focul 3.Dpres. Zarand, Gurahont- pe
Viu (cu gheari) crisul alb
- relieful pe isturi cristaline i pe
roci vulcanice
4 Subcarpatii Incretirea sc.tr in sedimentare(argile, marne, -rel carstic pe sare -911m Culmea Plesu -formai dintr-un singur ir de
Moldovei orogeneza alpina calcare si conglomerate -structural predomina strcutura depresiuni i dealuri de tip
cutata reprez.prin sinclinale si subcarpatic
anticlinale -produc alunecari de teren
-rel pe marne si argile
5 Subcarpatii Incretirea sc.tr in sedimentare(argile, marne, -rel carstic pe sare(telega, slanic -996m Magura Odobesti -sunt complecsi datorita:
Curburii orogeneza alpina calcare si conglomerate -structural predomina strcutura a. alcatuirii din doua siruri de
cutata reprez.prin sinclinale si depresiuni si doua de dealuri;
anticlinale b. patrunderii unor pinteni de
-rel pe marne si argile origine montana: P.Ivanetu;
c. prezentei unor fenomene
naturale: focurile vii (andreasu si
terca)si vulcanii noroiosi (paclele
mari si paclele mici);
d. producerii seismelor.
-produc a alunecari de teren

6 Subcarpatii Getici Incretirea sc.tr in sedimentare(argile, marne, -rel carstic pe sare -Dl. Chiciora 1218 m i Mgura -prezint dou aliniamente de
orogeneza alpina calcare si conglomerate -structural predomina strcutura Mu 1018 m depresiuni i dealuri
cutata reprez.prin sinclinale si subcarpatice, orientate pe direcie
anticlinale E-V
-rel pe marne si argile - produc alunecari de teren si
procese de versant
7 DCT -sedimentare partea SEDIMENTARE -trei tipuri de structuri: -Dl. Becheci 1 080 m, Dl. Firu 1 -format pe un fundament
centrala a.cutata pe margini se 060 m, Dl. iclodului 1 028 m carpatic acoperit cu o ptur
-incretire zona exploateaza sare; - altitudini medii de 425 m gras de sedimente, ridicat i
marginala situata pe b.monoclinala pod.Somesan exondat la nceputul
latura de E c.domuri (se expl. gaz metan) Cuaternarului
pod. Tarnavelor si Cp.Transilvaniei -mprii n dou zone:
-rel pe argile si marne Zona marginal situat pe
-rel de terase si lunci laturile de E, S i V ale
depresiunii, este format n E din
dou aliniamente de depresiuni i
dealuri de tip subcarpatic (numita
si Subcarpatii Transilvaniei), iar
n V i S din culoare largi i
depresiuni de contact
Zona Central- numit i
Podiul Transilvaniei, o regiune
tipic de podi format din mai
multe subdiviziuni:
a. Podiul Someelor
b. Cmpia Transilvaniei
c. Podiul Trnavelor

8 Podisul Moldovei sedimentare -sedimentare argile, calcare i -structura monoclinala -688 m Dl Ciungi Pod Sucevei -format pe un fundament de vs
gresii) i recente n S (pietriuri, -rel pe argile si marne PRECAMBRIANA, peste care s-
nisipuri, argile) au depus sedimente aduse de
raurile cu izvoarele in zona
montana
-se produc alunecari de teren si
curgeri de noroi
-orientat pe directia NV-SE
9 Podisul Getic Sedimentare Sedimentare: nisip, pietris, -rel monoclinal -altitudinile scad de la N (700-500 -fundamentul este de tip
argile -rel pe argile m) spre S (300-200 m) , i de la E carpatic, peste care s-au depus
spre V depozite sedimentare: nisipuri,
pietriuri, argile
-la contactul cu Subcarpaii Getici
apare o cuvertur de pietriuri,
numite pietriuri de Cndeti
-apare sub forma unui piemont
puternic fragmentat de ape
10 Podisul Dobrogei -apartine unitatii de -sedimentare : calcare, loess, -rel carstic -altitudini medii de 200-300m, iar -cea mai complexa unitate
orogen in N ( nisip in partea sudica; iar in -rel eolian maxima 467 m n Vf. Greci geologica si geomorfologica a
orogeneza Nord : granite, sisturi verzi, - Rel de terase si lunci (uuiatu) din M-ii Mcin Romaniei
Baikaliana- cutate calcare, conglomerate -Structural i geologic se mparte
sisturile verzi-Pod. n 3 regiuni delimitate de 2 falii
Casimcei, Peceneaga- Camena i Ovidiu-
orog.Hercinica Hrova :
granitele - Muntii a). DOBROGEA DE NORD
Macin) si unitatii de M-ii Mcin
platforma in S Pod. Niculiel- format din curgeri
de lav
Pod. Babadag-calcare
Dealurile Tulcei i Depresiune.
Nlbant-unde predomin
inselbergurile i pedimentele
b).DOBROGEA CENTRAL-
altitudini de 350 m , fiind alctuit
din isturi verzi. Cuprinde: Pod.
Casimcei i Pod. Istriei
c). DOBROGEA DE SUD-
altitudini coborte 150-200 m,
fiind o zon caracteristic de
platform, prezentnd un
fundament format din calcare
peste care s-au depus strate de
gresii i loess. Cupr:pod oltinei,
pod. negru-voda, zona litorala.
11 Podisul Mehedinti Incretire orog. alpina -este alctuit din calcare, sisturi -relieful carstic apare sub forma 500/600 m -este o unitate de podi unic n
cristaline, gresii, marne) unor platouri extinse i culmi nalte Romnia deoarece se aseamn
calcaroase care au favorizat cu Carpaii dup genez,
dezvoltarea reliefului carstic evoluie i alctuire geologic;
(poduri naturale, chei peteri, -se asemana cu unitatile de podis
sohodoluri, etc datotita altitudinilor medii de
500-600 m
-eroziunea este intens , unitatea
fiind intens fragmentat de vi
adnci
12 Dealurile De Vest sedimentare -roci sedimentare recente: -structura faliata reprez prin -altitudinile medii sunt de 200- -o regiune discontinu;
argile, nisipuri, pietriuri horsturi si grabene 400 m -fundamentul este carpatic
-rel de terase si lunci -max. Mg. imleu-597 m, acoperit cu roci sedimentare;
Culmea Codrului-588 m, Dl. din loc n loc apar mguri
Prisnel-651 m actuite din roci cristaline sau
vulcanice (Mg. imleu, Culmea
Codrului, Dl. Prisnel
-au aspectul unui piemont -
fragmentat de numeroase vi i
ptrunderile cmpiei sub form de
depresiuni de tip golf
13 Campia de Vest sedimentare -roci sedimentare: nisipi, loess, -structura tabulara -altitudinile scad de la E (140-150 -s-a format prin umplerea
argile, pietrisuri -rel de terase si lunci m) la V (mai mici de 100 m) vechiului bazin panonic (de
-rel dezv pe loess origine tectonic) cu sedimente
-rel eolian -cp carei - dune de nisip aduse de ruri , fiind exondat la
nceputul Cuaternarului;
-este format pe un fundament
alctuit din blocuri cristaline,
peste care s-au depus depozite
groase de sedimente;
-dpdv genetic 3 tipuri de campii:
piemontane(Vingai, etc),
tabulare(Aradului, Carei) si
subsidenta(Somesului, Crisurilor.
Timisului)
14 Campia Romana sedimentare Sedimentare: nisipuri, loess, -structura tabulara -altitudinile scad de la 320 m(Cp -este cea mai extins zon de
pietrisuri, argile -rel de terase si lunci Pitesti) la 5 m Campia cmpie
-rel dezv pe loess(apar crovuri, Siretului Inferior - s-a format pe un fundament
gavane si padine) calcaros peste care s-au depus
-rel eolian -cp Bragan, S Cp. depozite sedimentare groase
Olteniei - la suprafa apare ,la E de Olt, o
cuvertur groas de loess ce
ajunge la 40 m, iar la V de Olt
apar dunele de nisip, precum i n
luncile marilor ruri
- are o lungime maxim V-E de
600 km i o lime N-S de 130-
140 km
-trei tipuri genetice de cmpii:
piemontane(Cp. Pitesti, Ploiesti,
Ramnicului), de
subsiden(Cp.Siretului Inferior,
Buzaului, Titu),
tabulare(Cp.Gavanu-Burdea,
Olteniei, Baraganului)
15 Delta Dunarii -depunere de Sedimentare: nisipuri, pietrisuri -rel eolian -12,5 m Grindul Letea -se desf. de la Ptlgeanca , unde
sedimente aduse de fl , mal -se difereniaz dou tipuri de Dunrea se desparte n dou brae,
Dunarea si de curentii relief: Braul Chilia n N i Braul
circulari din Mare A.relief emers(pozitiv)- reprez . Tulcea, care dup 17 km, n aval
Neagra grinduri de 3 tipuri: de Tulcea se desparte i el n dou
-fluviatile: Gr.Stipoc brae : Braul Sulina i Braul
-fluvio-maritime: Gr. Letea, Gr. Sfntul Gheorghe;
Caraorman, Gr. Saraturile -formata intr-un fost golf al Mrii
-continentale: Gr. Chilia Negre prin procesul de colmatat
cu aluviuni n urm cu 10 000 de
B.relieful submers (negativ)-este ani, aduse de Dunare si curentii
reprezentat de: circulari din Marea Neagra;
-bratele Dunarii: Chilia, Sulina, -este o campie fluvio-lacustra
Sf. Gheorghe aflata intr-o continua formare;
-canale care fac leg intre brate si -declarata rezervatie a biosferei
lacuri, garle si mlastini in 1990- cea mai mare colonie de
pelicani din Europa