STAS 856 856-71 - R38 48 Say STANDARDIZAREA ROMANA CONSTRUCTI DE LEMN Prescripfii pentru proiectare Editie oficiala INSTITUTUL ROMAN DE STANDA®DIZARE Str. Edgar Quinet nr. 6 BUCURESTIElaborat de: Colaboratori: Reductat final: Avizat de: Aprobat de: MINISTERUL INVATAMINTULUL Lustitutul Politelmie ‘Timisoara, eatedra de constructii metalice Responsabilul proiectului: ing. oon Caraba — Tustitutul politehnic Cluj Institttul de construetii Bucuresti — lustitutul de ccrcetiiri yi proiectiri pentru industria lemmului — Instilutul de studi yi proieetare pentru sistematizare, arhitecturd gi tipi- are INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Serviciul constructii gi materiale de coustruetii Any. Paula Stineseu Comisia de stundardizare pentru construcfii gi materiale de constructii DIRECTORUL GENEKAL AL INSTITUTULUE KOMAN DE STANDAKLIZARE NOTA, Notice Standardul stabileste prescriptiile de pro- ‘The standard states the rules for design- jectaro. a constructiilor de lemm civile, ing non-industrial, industrial and farm industriale gi agricole. construetions. Prin revizuii jole admisibile ti au Teconsiderat rezisten- hy the revision, the permissible strenghts ire \d seama de camicteris- were reconsidered’ taking into account the Ticile materialului Temmos din fard si sau characteristies of home wood mater al and completat gi dezvoltat unele dispozifii de several rules currently used for calaulating, calenl side consiructiile ae Standardul STAS 858-49, si STAS 2086. alaituire folosite curent in and building up the wood constructions, ie Jemn. were completed and developed. revinuiede: STAN | 856-49, ‘The standard revises: STAS 856-49, STAS 859-49, STAS 2085-51 SIAN 858-49, STAN 850-49, STAS 2085-51 51, elaborate initial in 1949 and STAS 2086-51 initially drawn up in respectiv in 1951. 1949, respectively in 1951Y EDITIE OFICTALA INSTITUTUL. ROMAN CONSTRUCTII DE LEMN 856-71 DE Prescriptil pentru prolectare STANDARDIZARE Comsat, ucrart Woon consmnuctIONS CONSTRUCTIONS EN DOS 1 KoLICTYKIIH JEPEDSIHBIE Prescriptions en we de Métabtins Design rules tio an profote Mpeanicamia 21s mpoextuponanna < CUPRINS = E page i 5 S| 2 onastmtoare 0... ee 5 El g. MATERIALE 6. . 6 ls E] 4 REMISTENTR ADMIRER owe 7 LE a DISPOZUNIL GUNERALE PENTRU PROTECTAREA ST CALCULUL CONSTRUC: e _4 JULOR DELEMN se vee woeee ree) 12 LE s BA Actiuni (inednedti) in constanet is ermparen Mnoteetvitor care solicit constenctin 12 ; 3 5.2, Reguli generale de proicetare. vices : g 3 5.3, Reguli gonerale pentru ealenl Lee Lee 2 |e 5 fol, Tamim do flan} si eoetieienti do zveltote limit. 15 £] 6, CALCULUL BARELOR DE LEMN CU SRCTIONE SIMPLA. 2... ee é Bare supuse la intindere axialh 6. x 7 g Baro supuse la compresinne axial. ee ee : 2 3, Blemente solicitate In moovaiene . 6. . | Blemento solicitate la intindere si inonvoiere . bene Elemente solicitate Ia compresiune gi incovoiere 6... 19 7. CALCULUL BARELOR COMPUSE. ee es Le 20 ZA. Definirea barelor compuse si prineipinl de ealenl. . . a) 7.2. Bare compuse solicitate la intindere axiali. ... 5. rr) 7.3. Bare compuse solicitate In compresinne axial... 20 TA. Ravre compnse solicitate In compresinne i incovoiere . 2... 2k | Grinzi compuse oe as tae 23 EI a 3 Intocuteste Data totrdi fo vigoare: STAS tte : 158-00; tab4h, 01.05.1072 zPag. + STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescrptit pentm proiectre 8. CALQULUL $1 EXECUTIA INBINARILOR ELEMENTELOR CONSTRUCTITLOR DE LEMN .. Dette . 81, Clasificarea imbinirilor 5.2... beeen Lae 8.2, Tmbiniri prin chertare 2... bees beeen beeen 8.3. Imbiniri ou pene prismatice de Jemn (pene gi clofuri de lemn). .... . . 8.4. Imbiniri ou pene inelare netede yi dintate. oe : 8.5. Imbinari en tije cilindriee . 2... Fee sees 8.6. Imbindri on pene flexibile (lamelare). ee 8.7. Imbinari cu enio gi suruburi pentru lemn, solicitate la smulgere . 8.8. Piese metalice intinse utilizate in constructiile de lemn . . 8.9. Imbindriincleinte 2.2.2... bee 37 fsNevespectarea Standardelor de Stat este urmarita conform lest ITIE OFICIAL’ 4 ee INSTITUTUL ROMAN CONSTRUCT DE LENIN 856-71 DE Prescripti pentru protectare STANDARDIZARE raulice, cit de comunl- cafil gt Instalagt Gor WOOD GONSTIUETTONS CONSTRUCTIONS EN BOIS KOHCTPYKIMM EPEBANHBIE Design rules Preseriptions en vue de Vétablissement | Tpeanucan 218 npoextnposannn Ata prodet Ll. Tregentul standard em rinde prescrip(iile pentru proieetarea construcfiilor de lemn, civile, industriale si agricole tratind: clisificarea constmnetiilor de Tenn, materialele din care x sealizeazit, dispozitiile de aledtuize si caloul, rezistenfele admisibile ale materialn- lui leninos precunt si unele date constructive do execntic. 1.2. Principiile de calcul, rezistentele admisibile gi datele construetive din prezentul stan- dad pot fi aplicate si la yroicetarea constructiilor de len cu alto destinafii decit cele de la pet, 1 {inind sean de condifiile telnice specitice construe iilor respective, dac& este eaaul. 1.3. _ Blementele si construcfiile de Jenm se calouleaz’ in domeniul elastic al compertirii nvaterialilui 1.3.4, Drezentul standard nu exclude posibilitates folosirii_ si altor proceiee de caleut in domeniul chistic, cu condifia ex sigurants coustauctiei sa fie asigurat 2, CLASIFICARE In prezentul standard construefiile gi clementele de construetii de Teun se clasitied astiel: a) dupa dusatit permanente, provizorii; b) dupi conditiile de exploatare: adkipostite (ferite de intemperii), neadipostite, in api (permanent sau timp indelungut), — supuse altermitiv in medin umed si useat; Date aprobirii Intocudeste : Dota intrdrii in vigoare: 02.09.1971 SPAS #8648; stn 85069: 206651 01.05.1972 Reproducerea interaisa 36 pageSTAS 855-71 CONSTRUCT! DE LEMN ~ Prescriptii pentru preiectore ©) dupa destinatie: construcfii civile, industriale gi agricole, — lucriri de arti (poduri, ziduri de sprijin ete), — construcfii hidrotehnice, — speciale (silozuri, buncdre, turnuri de ricire ete.). 3. MATERIALE Su. Speo'ile 1.1 ase folosite la elementelo de rezistenf’ ale constructiilor de lemn sint cele | reviizute is 1AS 857-67 yrecum gi eele de Ja pet. 4 din prezentul standard. Pentru clomentele folo to Cnstructiv ce nu necesita caleuio de rezistenfa se pot utiliza gialte specii cu condijia dv nu modifica comportarea normali a elementelor de rezistenfa. 3.2. La alegerea ma‘ crit Intui Jemnos so fino seama de umiditatea, de defectele gi anon: Lille admisibile y recum yi ce ecrelarea acestora ou categoriile pieselor si elementelcr de lemn yroviaute in SUAS £2117. 3.3. Shterialu! w, pe gortimente, utilizat pentru elementele de rezistenfii ale construc- fiilor de lewn este crs fn urmitoarele standarde: 3.3.1, Lemnul brut SPAS 435-62 folosit in construefii sub form’ de: — prijini, manele, bile STAS 1040-65, — Iemn rotund de riginoase gi foicase pentru constructii STAS 1294.69 si STAS 4342-68, — lemn brut rotund de mink STAS 256-67, — stilpi de fag pentru linii aeriene STAS 7498-66, — stilpi de lemn pentra linii aeriene STAS 257-70, — lemn rotund pentru pilofi STAS 2416-60. 3.3.2, Lemmul ccarisat se foloseste sub formi de: — seinduri 51 dulapi, — sipei gi rigle, — grinzi cu dou, eu trei si cu patru fete plane gi paralele intre ele gi grinei cu tositury, — margini, — lituroaic ete. 3.3.2.1. Sortimentele de cherestea se livreazi la dimensiunile stabilite de STAS 042-71 pentru riginoase gi STAS 8689-70 pentru foioase precum gi la dimensiunile stabilite pe busi de infelegero ‘intro producdtor gi beneficiar. 3.3.3. Pentru realizarea unor elemente de construcfii mai putin solicitate se pot folosi noile materiale trecum gi inlocuitori ai Temnului rezultafi din valorificarea superioaré a lem nului astfel — panel STAS 1575-60; — pliei din agchii de lemn PAL STAS 6438-67, — plici colulare de lemn STAS 1624-68, — plici din fibre de lemn PFL, STAS 6964-64, — placaje STAS 1245-70. 3.4. Materfalul metalic folosit de Feguld In constructiile de lemn (ofel rotund, profile, ofel lat ete) esto ofelul normal OL 37 prevaizut in STAS 500/1,2 — 1968. 3.4.1. Pentru realizarea imbinirilor se folosese: — gurubori pentru lemn ST.AS 1750-56, STAS 1451-56, STAS 1452-56, STAS 1435-56, STAS 1454.56, STAS 1455-56, STAS 1476.64, STAS 2349-64, STAS 920-69, STAS 935-63, — piulife STAS 926-69, — saibe STAS 7565-66. 3.42. Pentru confectionarea uncr elemente de constructie (grinzi din scinduri bitute in euie, arco cu inimé plin& etc.) oft gi asamblarea formelor realizate din elemente sul se vor folosi cuie din sirm& de ofel STAS 2111-65. LU 2CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare STAS 856-71 REZISTENTE ADMISIBILE 4.1. Rezistentele admisibile alo materialului lemnos din diferite speci pentru caleulul construofiilor definitive si provizorii sint date in tabelul 1 pentru fpoteza I de caloul. Tebetal 1 7 T Terisienje adnahie in GaN | Canstrurtih dvtonitive | Gslouclil proyemarh Ne Natueasotetaei sim: 1 Si sta stir sap [Natt stra bet [eit Fae | ro aa fet) ot | Pn + 1 T j 1 es {a0 1 | ro | 80 | 120 fiss_[ 130 | os | - 2 [op Totindere tu hungal firelr eu | 7 | 9 | 0 | — | a | a0 foo | — [5 titindere in Segal fibrelor x cone | | ruc ee staat sopuse he eon | dante ca {83 [100 | 100 | ss | so0 [120 | sa | 0 inptesive tu ungul febrelor ree | 100 | 130 | 110 | 60 | 120 | 155_| 130 _| 00 4 | compresiune normals pe tire eut|_15 | 00 | a | a5 | 16 | o0 | 9 | 1 | steiviee tn tungut fbretor (€ ew | 100 | 130_|a10 |_s0_| 120 | 155 | 120 | 05 5 | Strivire normals pe fibre fa) Noeonditionata | a) Pe orice suprafata de contact (Hig. 2:3) fy Ih crestge lateralo (ig. 6) 1 Condifionata. (pe suprateye ae strivire Tiinitate pentra ealeud 1) Pe plese de rezemare (tig. 4 sau 8) cu conllifile a > h gl @ 40 em i Pe pene prismatice ca fbrele aye vate! noralal ye fibrete elementelor ubinate (tig. 7) eat| 25 | 80 | ao | 25 | a0 | oo | as | a0 4) ta traysnutter:Trontate (tg. 8) 3} re suprafetete de reazemate constructitor vane gu ya ose sea tn Tung fibrelor proven din Iuewvurere ra | 20 | zo | to | os | se | ot | ve 9 | Fovtceare tn planul fibrebr 4) longitud:nala ta imbinari eu prag cu erestare frontal, cu lung anea de fortecare luata fx ealeu dois tmim 10 gtivaxiinum 2.8 ¢0. 0) | = Ls" peie pr'suiaties eu fibrele agezat Iu Geceast directie cw fivele elemen- {elon imbinate (11) by transcersala A fa" pene’ prsmatice cu fibrele ayezate norinal pe ditectia tibrelot pleselor Hinblea (C871 Lajos |e} f a] 6 [wo] os [is 10 | Forleeare im plaunl fbretor, ong tudinala, | ‘avind 41 0 eouponenta trausvarsala | 1a tmnbinant cu erestare laterata, eu tun fimea’ de forfeeareIuata i caleul fnaximum 5? (ig. 13) @ pentru ungniul de tnbinare 25 daNjom? a=, hb aaNjem? 2 daNjem? a=05 & in care: — reaofiunea pe reazem, in da: D gi h— lapimea gi inaltimea sectiunii, in emPag. 14 stas ass-71_ | CONSTRUCTI DE LEMN — a oe Fig. 16 Pentru valori intcrmediare ale raportului Raa se va determina prin interpolare liniars m h>18 om a=03h 12h gi a>dta Se recomanda ea tiierca si nu se faci in unghi drept, oi oblie (fig. 16, linia pune- tata). In cazul cind in apropierea rezemelor sint forfe concentrate mari se interzice execu- tarea chertarilor 5.3.9. Pentru stabilirea sistemului geometric al fermelor gi al grinzilor de lemn cu perete plin, se recomanda ca inalfimea acestora fm (distanfa maxima intre axele celor dowd talpi) na se determine pe baza rapoartelor: 1 pentru ferme dreptunghiulare sau poligonale 6 tia sanehi + =) U pentru ferme triunghiulare aia Tos “(5 -4) T pentru grinzi de lemn cu perete plin. in care: I deschiderea de caleul 5.3.10. Barele fermei vor fi centrate dup schema statied respectiva. Acolo unde din consi. derente de ordin constructiv, nu se poate evita o prindere excentrici, se va fine seama in ealeul de solicitarile suplimentare. 5.3.11. Sigofile calculate ale clementelor incovoiate, determinate pe baza incdrcirilor in constructii firi aplicarea coeficientilor dinamici, eau’ de oboseals hind in considerare seo- fiunea bruté a elementelor, nu vor depigi valorile sigetilor admisibile date in tabelul 4. In caloul nu se considers deformatiile elastice sau permanente ale imbiniriloreS : CONSTRUCTII DE LEMN ~ Present pentru prletore STAS 856-71 ‘Tabelut 4 ‘aloarcasagelior edt ible (a) tn fanetie de eachidérea () entra Denumizes elmentslor de construct elemento comatocttior Provizorin sh anlar Detinitiv Grinaiteedilor de rulare pentru poduel rutante manu: ‘ale si pentra grinzi rulante 00 Grinaiie elor de rulare pentru carucioarerulante 400 > Grinzite seeundate ale platformelor industziate etud] 250 din sushi lini erate sa utiajeeane produc ibrafit ‘i200 Grinaite plansector dimtre etaje Grineile deoperigulni 31 planstelor podartor feruve din elewnente et eeliune Unitard sau come ‘pus, cu except ia eelor tute In exie | 00 Fern aia elemente subir batate in eute sete garpantet, pete or 91 Temainatorutul: pene sl eaprior steed ‘oliile acoperisulyi rile sh stiipige! in planul perefior a sprosurile_geamurilor 5.3.12, Se reeonindi ea grinaile cu secfiunes compust, solicitate la incovoiere simplé xk noexecite cu o contrasigentd egall oa nigeata produsd dle inedredrile permanente plus jun fate din scfinnile tonporure de lung durati. cu aplicare intermitenta. 5.8.13. Vemele de care nu este suspendat tavanul, se vor execula eu 0 contrasigeatd de ‘minimum 1/200, iar cele care suporta gi tavanul, se vor executa cu o contrasigeat& conform pote 33.12 5.3.14, La sistemele static nedeterminate este necesar’ o verificare a eforturilor gi a defor- miafie! structurii in ipoteza deformafiei imbinarilor eu valorile din tabelul rwetul 5 Tctormaya ‘upot inbinar | Kner beer : [em = Inbinati cu prague Valor acest deformatitcorspund LA sau tani ca 4.5 _| “potecet“ek tn clementeletmbingrit ‘eivatenes elvtrtuntare eget ~ tauinasi eu te et Teslstonele admis, Pests Iinarice 2,0 _| uri’ mat mlel se vor reduce valor eformalilior tm aceeapl proportie = Imbiniti cu pene de tier tel = Imbiniei eu eloturt La sistemele static determinate, cu desehderi mai mari de 15° m gi cu iniltimi mai mici decit cele previzute la pet. 5.3.9 86 vor verifica numai sigetile pe baza deformatiilor imbinarilor dato in tabelul 5.” 15. Eforturile unitare caleulate, nu trebuie si difere de rezistentele admisibile, corespun- aiitoare ipotezei de calcul, decit,on 3% in plus sau 5% in minus, dacé elementul de construc- fie nu trebuie dimensionat constructiv. 54. Lungimi de flambaj si coeficienti de zveltefe limita 1. Lungimile de flambaj ({)) ale barelor ou seefiune simpli, solicitate Ia compresiune, 6 iau din tabelul 6 in fumefic de modul de rezemare la capete gi intermediar.Pag. 16 STAS 856-71 | CCONSTRUCTI DE LEMN ~ Present pent prietore Tabetul 6 ‘Bare cu seatlune simpla comprinate aval { N 1” iw N r Modul de _rezemate le ne ln i taeteare fv] 4” w tw Langimen de Mamba} ty | 21 | : | ost 4 | 000 o.siataia..4 5.42. Lungimile de flambaj (1) ale barelor grinzilor cu zibrele se iau conform tabelelor 7 Hi 8. ‘Tabetul 7 (Geinai co sabrele eimple Tigi ‘Tlanibal Cp ) a elementelor sevens pint | iti tanta tata [aiagonate 91 montant Ga tm panel gens jo 1 ! | Jn care: 1 lungimea elementulul tntre nodurite teoretice de 1a capetele; 4, distanta tntre nodurile fixate tmpotriva deplasarit clementului transversal planulvi grinti Tabelul 8 fe tnerucigate 1 prinse Intro elo im punctal de intersecie Schema grinnit Diecta de ttm | netays mire Ny gi | EomgPmER deslambal fy fu planut gens - 4 <0 t fm planat normal pe|_Ni= ® ost lanl grinat tn azul End: N> 0; 1 < PM 4 GAY? Ny> 05 [ML > IN, 1; efortul 1a comprestune tn bara ce ge ealculeard Ia flamba 1} efortul in contra’ diagonala, Valorie poritivereprezints tntinderi, cele negative compresiuni. INL si INgl “valorite absolute ale eforturiior Ny st NyPag. ‘CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescripfii pentru proiectare STAS 856-71 ” 5.4.3. Lungimile de flambaj in planul cadratni pentrn stilpi en seotiune constant, se iau egale on do 2 ori lungimea reali a stilpului (l= 2t). La stilpii eu seotiune variabila in trepte (cu o singuré treapt), Inngimea de flambaj se calculeazi separat pentra fiecare parte a stilpului. Pentru partes superioari » stilpului, Iungimea de flambaj se poate Ina egalé cu Tungimea ci reali dack capiitul superior al acesteia este impiedieat si se doplaseze (reze- mind po contravintuiri longitudinale, acoperig rigid ete). Tn caz contrar, Iungimile de flambaj pentru ambele parti se vor Ins de 3 ori Iunglmile realo ale partilor ‘stilpului. 5.4.4. Lungimile de flambaj ale stilpilor in plan normal pe planul eadrului se vor Tua egale en distanja dintre legiturile care impiedicd deplasarea in aceastd directie. 4.5. Coeficientii de aveltete (a) ai elementelor comprimate, nu vor depasi valoarea maxim admisibila (.) din tabelul 9. Tabelul 9 CCoutilentul de zveltete ‘maxim admis () entra: Denumizea elementelor CConstructit Consteuctit onstruclit | povizor! aetinitive | Mouxillare La grinzi on afbrele 41 area: {hipl, dlagonate §(' montat! de reazem 350 175, 175, 200 120 150 Stiipi secundari (pentru pereti, supraluminatoare, ete.) si 28bre| 150 15 Tele stilpilor eu seefiune compusa Contravintui 200 200 6, CALCULUL BARELOR DE LEMN CU SECTIUNE SIMPLA 6.1, Bare supuse In intindere axial eh ou formula: Barele supuse la un efort de intindere axial (Ni) se ver (2). fn care: Aq aria sectiunii nete a barei: slibirile existente pe o portiune de maximum 20 em misurati in Iungul barei se considers in aceeagi seefivne transversal’ a barei 6.2, Bare supuse la compresiune axial Barele supuse la compresiune axial se verified : a) la compresiune, cu relatia: Ne om Stee 3 4 ® tn caro: Aq se ia conform pet. 6.1. , efortul de compresivne b) lo stabilitates elastied. en relapia: wy18 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare in caro: ® | coeficientul de flambaj minim al barei care se dii in tabelul 10, in frmetie de dmas sau se caleuleaz’ en relafia: a e=1- o8() pentre << 75 {100 (6) = = pentru 2.75 | A aria seefiunii de caloul a barei ‘Tabelut 10 2 [5 fea fa | ° 1,000 oes | ogo7 | 0,005 | oso | oes o388 dase | og | ols | mane | olen tact diego | foie | ova | sas | ogo a om | ose | ogo | oss | oers ass aisas | ose | an Osa nan | osst_| ose oss oon | oo ose asa | o'son Det O34o0_|_ojt00_|_ tant 0208 0.929 | ogo | oto olaae san | ease | oer 348 e226 | tae | tam o,208 ones | oa | oss ttre ies | ota | Sano 3h ove [_Batt_| otto oat onas | om | ozs oats | Suir | erin | octon 0 ort06_|_of05 | sooo _|_O:008 | oloos 180 0.005 | 0,008 | ont | 0,000 0.087 190 0,085 | 0.084 | o20ss | ros? | cnet | ooost O07 200 Notind cw ly gi An aria bruti respectiv net ale seofiunii celei mai solicitate, se va tine seama de? — pentra secfiuni fark slibisi sau eu slibiri care nm ies la margine gi la care aria slabirilor nu depigeste 25% din sectiumea bruti se consi- derk A = Ay; — pentrn seofiuni cu slabiri care nu ies la margine dar Ja care aria Hilor doptjepte 25% din sootiunen brut, so considers A = 4 4, — pentru secfiuni eu slibiri simetrice exre ies In mangine se consideri A Cind slibirile ce ies Ia margine sint nesimetrice, bare se ealeuleazi la compresi- une excentries. ¢) la conditia do rigiditate (aveltefe) Iungimea de zveltefe nu trebuie si depit- eased valorile admisibile de la pet. 5.4.5. 6.3. Elemente solicitate In incovoiere 6.3.1, Blementele supuse la incovoiere so verifick eu relafi Ia ineovoiere 6) la forta thietoare a)CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectore STAS 856-71 WW, modulul de rezisten{ net pentrn punctul gi sectiunea cea mai solicitata a grinzii, I momentul de inertie brut al sectiunii in raport eu axa prineipalé de inerfie per- pendiculari pe planul de actiune al solicititrilor. SS momentul static in raport cu acceagi axi a ariei care alunecs, M momentul incovoietor in sectiunea cea mai solicitati In incovoiere, 7 forfa t&ietoare in sectinnea cea mai solicitaté la lunecare, < efortul unitar de lunecare in dreptn! planului determinat de axa neutri, in secti- unea cea mai solicitatd, litimes sectiunii in planul in care se caleuleazi efortnl 6.5.2. Blementele solicitate la ineovoiere oblic& se verifiet cu relatia: Me, My Wan Wye _ Mz gi M, reprezint& componentele momentului incovoietor eorespunaitoare axelor principale @ —@ gi y —y Wer gi Wyoteprezintd modulele de resistenta in raport eu aceleagi axe eorespunzi- toare punctulni celui mai solicitat care trebuic verificat ‘A in mod obligatorim gi conditin de rigidi- So ®@ 6.3.3. La elementele incovoiate se veri tate (sligeati) eu relafia: $ efortul unitar de comprosiune ealeulat on aria secjiunii brute (41); W. oe = 2 1 Ay os Pentru excentricitafi relative mil ce an valoarea sub valoarea 0,1 se aplick formula : Xe at as) ea Ww fn caro: e= MIN. ® coeticientul de flambaj in raport cu axa (2 — 0); W_ modulul de rezistenti al sechiunii brate; A sri seofiunii de caleul Ia flambaj conform pet. 6.2. 6 b) Condifia de stabilitate » barei in plan’ normal pe planul incovoierii se verifies ou relatia: Sone (16) in care: A arin secfiunii dé caleul conform pet. 6.2. b, % _coeficientul de flambaj in raport en asa _y — y (normaki pe axa a — 9). ©) Verificarea Ia forfecare a elementelor solicitate la conpresinne en incovoiere se face cu relafia (7) in care forfa taietoare 7 so inlocnieste en: C pot (7) g in care: T forfa tAietoare a barei supuse numai la incoroiere, £ coeficient determinat eu relofia (13) 7. CALOULUL BARELOR COMPUSE 7A, Detinirea barelor compuse si principiul de caleul 74.1. Barele compuse so aleatuiese din dou sou mai multe clemente (seinduri, dulapi, rigle, grinzi) solidarizate longitudinal intre ele prin diferite procedee de imbinaye. de solidari 71.2. La caleulul barelor compuse se fine seama de deformaren elementel rare. 7.2. Bare compuse solicitate Ia fntindere axial Barolo compuse supuse la un efort de intindere axialii (2,) se verified aplicind reln- tia (2) fiecirai clement component actionat Ja eapete, Forfa XN, se repartizearh ficcivut ele. ment proporfional eu secfiunea bruta. 7.8. Bare compuse solicitate la compresiune axial 7.3.1. Barole compuse supuse Ia un efort de compresiune axialt se pot realiza sub forma de: — bare pachet (fig. 17 @) la care toate elementele sint acfionate Ine mitati — bare cu furcri continue (lig. 17 b) si bare eu eclise continne (fig. 17) la care numai elewentele principale sint legate de stractura de rezis- tenti gi sint actionate Ia oxtremititi. Fururile gi eclisele continue nu sint legate gi niei actionate la extremiti{i, mirese rigiditatea barei gi cons- tituie elementele secundare;a CONSTRUCT! DE LEMN - Preseriptii pentru proiectare STAS 856-71 — bare cu fururi seurte (fig. 17 d) la care elomentele principale stnt age- gato Ia oarecare distantd unul fafi de altul gi asamblate intre cle prin fururi seurte gi izolate; — bare eu nabrele (fig. 17 ¢) 5 bar en perete plin (fig, 17 f) Ja care clementele principale sint asam- blate intre ele printr-un perete din dou% straturt de scinduri. foe t | v 7 a 9 gy Fig.17 Caloulul barelor compuse colicitate la compresiune axial’ A, Caleulul barelor pachet (fig. 17 a). a) Verificarea barelor pachet in raport cu axa @ — @ normali pe rosturi, so faco eu relafia: 73. di 4, respectind dispozifiile constructive aritate mai sus. Pontru barele dimensionate constructiv se poate lua I, = 0, Tabelul 12 ual F_peatr elu legituritoe Compresiune| compresiune| OBSERVATIE, — 6 (ein) dlmensiunen sectiuntltransversale @ bazei paratelé eu rosturle, em) dametril Uel ellindzee 7.3.2.2, Bare cu fururi lungi gi bare cu eclise continue (fig. 17 b, ¢) @) Verificarea barelor in raport cu axa @ — o normal pe rosturi sefaco eu relatia (18) in care $0 ia A = Ap (aria clementelor prinoipale) gi g, determinat in funofie de coefi- cientul (2) in care: Tye momentul de inerfic al elementelor principale, Ix, momentul de inerfie al elementelor secundare, ye lungimea de flambaj a barei compuse in raport cu axa @ — a. b) Verificarea barelor in raport cu axa y — y paraleli cu rosturile, se face conform pot, 7.3.3.1 6 cu precizarea od in calculul Ini ay gi al lui e se ia: (25) in care: Ipy $i I momentele de inerfie ale clementelor principale gi secundare in raport eu axe y—y A, aria seofiunilor brute a elementelor principale. Bare cu fururi sourte (fig. 17 3). 4) Verificarea barelor cu fururi scurte in raport ou axa @ — @ normal pe rosturi, se face ca pentru o secfiune plins, cu relatia (18) fir a se tine seama de fururi; b) Verificarea in raport cu axa y — y, paralelé eu rosturile, se fave cu relatia (19) in care %, se determin’ conform pet.'6.2, b in funefie de coeficientul de zvelteté echiva- Tent 2: care so determin’ ou formula: 1ne STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Prese i pentru proiectore (26) in care: m nuniirul de elemente componente; a coeficientul de zveltete al unui element izolat dat de relatia: bin care: i he 1, distanfa tntre dowd fururi seurte; i, raza de girafie a sectiunii unui element izolat in raport eu axa 1—1 din (fig. 17 d) OBSERVATIE, — In cazul cind sectiumen compusd solictat& Ta compresione are un momar mie de legdturl Sau are 0 lungime redusi, atunci se va determina atit coeficientul 3y (aya cum ea ceetet) cit st coeticlentul 2 (netintnd seama de legaturl 1 presupuntud ” ef Hecate. ekeneot Tuereaza independeit. 7.8.24, Bare compuse eu zitbrele (fig. 17 €) sau eu perete plin (fig. 17 f). 4) Verificarca in raport cu axa @ — @ a barelor eompuse, en zibrele sau eu perete plin, se reduce Ia verificarea in raport cu axa © — @ a unei bare eu fururi scurte. Coelic cientul de zveltete al fiecdrei ramuri se stabilegte cu relafia (26) in care coeficientul de sub- irime al unui element se ia: 1 pentru barele eu zibrele, unde J, este distant dintre douk noduri conseeu- * tive de po acceagi parte a barei, iar i este raza de giratie a unui element in raport cu axa 2'—2 paraleli cu @ — a (fig. 17¢ gi 17). dy = 0 peuten barele eu perete plin. 0) Verificarea in raport cu axa y — y, © face cu relafia (19) in care % se deter- mind in funetie de dy caloulat eu relatia (26), in care se introduce: — i =0 pentru ambele bare ou zibrele sau eu perete plin, {imea b (cm) care intré in expresia (21) se miisoard perpendicular pe planul zibrelelor sau a peretelui, — numiral secfiunilor de forfecaro n. reprezinté sectinnile do forfecare ale tijelor cilindrice din toate rosturile dintre zabrele sau perete si tilpi, — numarul rosturilor se ia r = 2. Dack cocficientul de zveltete >, al unui element separat dintr-o bard cu zibrele com- primata eentrie, este mai mare decit coeficientul de zveltefe echivalent 2 al bareiintregi obligatoriu s0 va face verificarea @7) in care: % 50 determink conform pet. 6.2. b pentru r, (corespunziitor elementului respectiv), 4A aria brut a sectiunii transversal @ barei compuse, Je forja axialé de compresiune corespunziitoare intregii’ bare. 7.4. Bare compuse solicitate Ia compresiune si fneovoiere 7.4.1, Barolo compuse solicitate la compresiune eu tneovoiere in raport cu axa y — y se verifies : a) La condifia de rezistenfa in planul de actiune al momentului incovoietor cu rela- fia de la pet. 6.5 a, astfel: x, om : "-Z nwt Sm (8) in care: ke coeficientul de reducero al modulului de rezistenti pentru a so fine seama de deformatiile imbindrilor ky = 0,9 pentru barele cu un rost 8 pentru barele cu dou’ sau mai multe rosturiCONSTRUCT! DE LEMN — Preseriptii pentru proiectore STAS 856-71 M, momentul ineovoietor in raport: Vi by V7 0 IT a) . — _cocficient calenlat eu relatia (13) in funetie de 24: determinat ca la pet. 7.3. b) Ta tlambajul unui element izolat, marginal ou relafia: eu axa y — y paraleli eu rosturile fig. 17 a, 29) in care: Ay si Ws aria si modulul do rezistenta al sectiunii brute, 2% coeficientul de flambaj calculatdupa coeficientul de aveltefe al unui element izolat Iuind Iungimea’ de flambaj egaki cu distanta intre doud elemente do imbinare inveeinate. ¢) La Innecarea de-a lungul unui rost, eu relatia: 8 aL L Ai (30) 1n care: A, aria diagra mei forfei tiietoare pe o porfiume de bari, Z forta de lunecare ce se dezvolti pe acea portiune. Dack A, este supratata fortei tiictoare de Ia extremitatea barei pind la sectiunea de moment maxim se obfine forta de lunceare totali Z: care trébuie preluati de numaral de clemente de imbinare pe Inngimea- mentionats a barei: L, apt 31 ST, es im care: Eq efortul ce poate fi preluat de un element de imbinare, 1,6 coeficientul numeric co sporeste cu 50% numirul elementelor de imbinare distri- buite uniform pe Tungimea barei onsei WVATIE. — La ealeutul coeiciontulut pce Intervine tn expresia tui iy (Petatile 20 gf 26) eoetietentul eta din tabelut 12, coloaaa ,comprestune $1 ineovolere 4) Ta conditia de stabilitate a barei in raport ew axa a — ¢ (flamboj in afara pla- nului de incovoiere) ce se verified eu relafia (4) in care se introduce coeficientul de flambaj @ al barei in funotie de coeficientul de zveltote al barei intregi in raport cu axa @ — @, se va tine seama ci in eaznl barelor cu fururi continuie sau ou eclise continui raza de girapie ie 8h 50 ealeuleze conform pet. 7.3.2.2. a. 7.42. Barele compuse sol vvorities : ‘ie Ia compresiune eu incovoiere in raport cu axa @ — @ se 4) 1a conditia de rezistenfa, in planul de actiune al momentului ineovoietor eu rela- pin (32) In calculul tui & se introduce 4 caleulat ou raza de giratie a rectiunii barei consi- derate ca fiind aleétuits numai din elementele principale (fig. 17 a...d). 6) la condifiile de stabilitate in raport eu axa y — y conform pet. 7.3.2.1. b, 7.3.2.2.b 73.2.3. b. 7.5. Grinzi compuse 7.5.4. Grinzile compuse solicitate la ineovoiere so pot realiza din dous sau mai multe piese do lemn suprapuse, imbinate longitudinal cu unul din mijloacele de imbinare ce poate prela eficient forfele de lunecare dintre piesele imbinate, astfel ea grinda xi se comporte cit mai apropiat de o grind ou secfiunea unitark. In mod obignuit se foloseso ca elemente de imbinare: penele de lemn prismatice, ponele floxibile preeum gi alte elemente de imbinare ea de ex. penele inelare netede, pene inelare dinjate ete. 7.5.2, Caleulul grinzilor compuse solicitate 1a incovoiere se face prin:rc STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN — Preseriptii pentru proiectare 4) Verificarea Ia tneovoiere cu relafia (6) in care so fine seama de deformabilitates tmbinirilor: 433) considerata ca o grind cu seofiunea unitars, (imbindrile find considerate nedeformabile) ; Ke cooficiont de reducere care fine seama de deformabilitatea imbiniilor gi care se ia: Ez = 0,9 gi 0,8 pentru grinzi din dows elemento respectiv din trei elemente imbinate ou pone flexibile sau cu pene prismatice (fig. 18 gi 41). Ky = 0,8 gi 0,6 pentru grinzi din dous gi trei elemente imbinate en clofuri (fig. 19). Fig 19 5) Verificarea la forja tiictoare luind in considerare forfa de luneeare (Z,) la care trobuie sh reziste fiecare element de imbinare (pana), eu relatia: rs I, (34) in care: L forta thietoare medie intre pana ce se caleuleazi gi pana invecinaté: dinspre mij- Jocul grinaii; 8 momeniul static al elementului a edtrui Innecare este oprité de elementul de imbi« nare oe se caleuleazi, in raport eu axa nentri a grinzii intregi; I momentul de inerfie al grinzii intregi fata de axa mai sus menfionati ¢ distanta de la clementul de imbinare ce se calculeaz’ la cel mai apropiat dinspro mijlooul grinzii. Forfa L, trebuie si fic mai mict sau cel mult egalé cu efortul admisibil pe ele- mentul de imbinare caleulat conform pet. 8.3.3 gi 8.6. NumArul total de elemente de imbinare pe o jumitate de grind’ se poate calcula eu formula: SoA Ss. 35) "=T 7 (9) tn care: Tz forja de lunecaro admisibili po un element de imbinare (pani); peeCONSTRUCT! DE LEMN — Preser STAS 856-71 8 si T an semnifieatia de mai sus, iar A este suprafata totalé a disgramei forfei taictoare de la o extremitate pind in punetul unde momentul incovoietor este maxim. In cazul grinzilor inedireate cu sareini mobile A reprezinti infaizurditoarea fortelor t&ietoare ma- xime pe o jumitate de grind. ‘Distributia elementelor de imbinare se face tmpir{ind suprafa{a forfel tdietoare in plirti egale gi agezind cite un element de Imbinare la extremitates dinspre reazim a fiectrel fractiuni de suprafata. Dacé clementele de imbinare se distribuie uniform (fig. 18 gi 19) numérul obfinut en formula (85) se sporeste on 50%, pentrn a se fine seama de solicitarile variabile ale ele- mentelor de Imbinar 6) Verificarea rigiditatii comparind sigeata caleulati eu sigeata admisibila (tabelul 4), La ealculul sigefii se ia momentul de inerfie conform relafiet : I=hls (36) in care: Jy momentul se inerfie al secfiunii brute (considerind intreaga secfiune a barei) in raport eu axa neutra, ki coeficient de reducere, pentru a lua in considerare deformaia imbindrilor gi are valoarea de 0,7. 8, CALCULUL $I EXECUTIA IMBINARILOR ELEMENTELOR CONSTRU LEMN ‘ULOR DE 8.1, Clasifiearea imbinirilor Imbindrile elementelor constrnctiilor de Temn se pot elasifien in funefie de: — rolul pe ere il au in constructie, — natura solicitirii la eure sint supuse, 8.1.1. Dupi rolnl pe care il an in coustruetie, tmbinkrile se clasifi a) imbiniri de prelungire, cind nu transmit efort (tig. 20), eind transmit efort axial de intindere (fig. 21) sam compresiune (fig. b) Imbiniti de solidarizare, utilizate la tmbinarea Iongitudinali a barelor incovo- iate (fig. 23) gi a barelor compriniate (fig. 24). ‘) Imbiniri in noduri, care se exeeuti ori de elte ori douk sau mai multe piese se intersecteazi intre ele; aga sint imbiniri de inerneigare (fig. 25), imbingri de ramiti- a) yy d ‘ ne LC TLE © @ © Fig. 20 Fig. 24 Fig, 2 in: ydSTAS 856-71 CONSTRUCTH DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare 4 2 im ey { - i a Helene HEH Le iis w e ap Fig. 29 Fig: 24 9) 9) J) db Fig, 27 8.1.2. Clasifioarca imbindrilor dup natura solicitirilor Ja care sint_supnse: 8.1.2.1. Imbinarile prin chertare solicitate ta strivive si forte 4) imbindri prin chertare frontal (fig. 29, 30, 40), +) imbinari prin chertare laterla (fig. 35), ¢) tmbinsri cu cep (fig. 37). cml ted=*. * CONSTRUCTII DE LEMN — Prescriptit pentru preiectore STAS 856-71 8.1.2.2. Imbiniri cu pene prismatice gi inelare solicitate la strivire 3i forfeeare: a) tmbiniri en pene prismatice si clofuri din lemn (fig. 41, 42, 43), b) Tmbinkri on colise en tacheti (lig. 21) ¢) Tmbiniri en pone inclare netede (fig. 46), d) Tmbinsri en pene inelare dintate (fig. 45). 8.1.2.8. Tmbiniti on tije cilindrice si pene flexibile solicttate Ia ineovoiere, iar elementele imbinate la strivire 4) Tmbindri on tije cilindries (enie, Imleane, dornnri st gtiftnri) (fig. 48, 50, 51), b) Tmbindri en pene flexibile (pene flexihile de lenm sau metal} (fig. 53, 54), 8.1.2.4. Tmbiniri on enie gi gurnburi penimn Iemn solicitate la srmnlgero (fig. 55). 8.1.2.5. Tmbinkri en piese metalice supnse Ja intindere (zbanfuri) (fig. 56), 8.1.2.6. Imbiniri incleiate solicitate 1a forfecare (fig. 57). 82, Tmbintri prin chertare 8: Meneralithti a) Imbinarile prin chertare asigurd transmiteren eforturilor dela 0 pie direct prin suprafa{a de contact corespunzittor pisnith, Tmbinirile prin chertare se caracterizeart prin: — deforma{ii mari, in prima faa a solieitiirii initiate, pink la reatinarea unui contact perfect intre supmifefele care transmit, efortnl, = deformatii mai miei, in faza a dona a sol tnlui intre piese, b) Piesele unei tmbiniri prin chertare se prind intre ele prin guruburi en cap pitrat san hexagonal, seoabe ete, eare an ea rol — men{inerea contactulni i — impiediearea deplasirilor irii dnp realizarea eo re suprafefele care transmit efortnl, ative intre piese, fn caloulul de rezisten{i al imbinarilor prin chertare nu se tine seama de eforturile pe care ar putea eventual si le preia elementele de prindere gi se {ine seama de slabirile de seegitne pe care le produc ¢) Nu se recomandi imbiniiri en chertare mixt% (fig, 28 a) Ja eare efortul este trans- mis atit prin praguri cit gi prin alte mijloace de imbinare (suruburipentrn Temn, guruburi, ouie ete). De asemenea nu se recomandé imbiniri In care eforturile se transmit. concomitent prin praguri care pot avea deformafii diferite (fig. 28 } si 28 ¢, pragurile din pilot respectiv Gin talpa inoireindu-se mai mult deeit cel din eile).STAS 856-71 8. 1. Ta imbinérile frontale eu prag se vor aven In vedere urmiitoarele date constructive: 4) Directia guruburilor de solidarizare se va Ina perpendicular’ pe planul tegiturii astfel ea prin stringerea uloanelor si mu se produc forte tangentiale pe planul tegiturii care ar puten deplasa o piest fa{4 de cealalti, Bulonul trebuie si treaed pe elt posibil prin mijloou) tegiturti (fig. 31 si 33) Pentru unghiuri a < 30° direotia buloanelor se ponte lua. i perpendicular pe axa piesei cu contraprag, trecind aproximativ prin mijlocul tegiturii (fig. 20 gi 30). 4 ae Fig, 20 Fig. 30 In eamul e& existi subgrinda (fig. 29 si 30), ca va fi astfel aledtnita inet surubn- rile si treact simetric fafa de tesitura ei (in eazul nui surub prin mijloc). Diametrul surubului se va lua aproximativ egal en 1/25 din Iungimea Ini gi cot pufin 12 mm. Daci natnra constructiei o permite, in mod exceptional se pot pune si scoabe sau zbanfuri ca in fig, 32. Pig a Fig. 32 4) Ta imbiniri en prag simpln se recomanda Iungimea progulni p> 10 he $i p> > 2h inst minimum 20 em. Pentru ealeul fy << 10 he $i tp <2 h (tig. 29). Ja imbiniiri en prag dubln se recomandi: lp > 10 yes y>2 h gi ley > 10 Tye Pentru ealenl se va Ina ing Iyy< 10 Iyey yo < 2h §t lay S10 hee (tig. 20). ¢) Iniltimen prinmlai prag (adineimen chertirii Ay.) trebuie si fie minimum: em penten grinzi ecarisntes 3 em pentrm grinai necearisate gi maximum: A In nodurile de reagem ale grinzilor ew zibreles 1 3 LA to nodurile intermediate ale grinzilor en 2ibrele sau Ia elementele eu © geosine mai mie& Indltimea celui de al doilen prag (ie) va fi mai mare eu cel pntin 2 em decit inal times primulni prg si va fi limitata in Taport cu tnilfimea grinzii chertate (h) ca $i in eal de mai sus, .. ,,d) Tesitura pragului se recomandii a se face normal pe axa piesei eu contraprag (fig. 29 gi 30)CONSTRUCT DE LEMN ~ Prescripti_ pent proictre | stAs es6-71 Dack contrapragul este complet inecat in piesa cu prag inclinarea se di dupi biseo: toare (tig. 33). Fig. 98 Se recomandi ca muchia superioaré a celui de al doilea prag si fie agezaté in axa clementulni comprimat (fig. 30). ¢) Se admite transmiteres eforturilor In prag gi prin intermediul unui edleti, respec~ tindn-se condifia ea transmiterea efortului si se fac numai prin edleti (tig. 34 a, b, ¢) et 8.2.2.2. Imbinirile eu prag, cu chertiri laterale (fig. 35) nu se recomandit; se admit namai 1a tmbin&ri pe reazem. <STAS 856-71 CONSTRUCTH DE LEMN — Prescriptt pentru proiectore 4) Lungimea pragalui J; trebuie si respecte constructiv: 1, > 20 em Y>10 hes VSD. ») Trngimen activ aleul la forfecare se va Ina: Uy S10 he gi <5 b ¢) Adincimea chertérii trebnie si fie: he <0,25 b Ia piesele on dons chertiri (simetrice). A, 0,5 b la piesele eno chertare (asimetrice) 4) Grosimea minima (}) a ecliselor trebuie si fie cel putin egala cu 1,26 a, reco- mandindu-se a se Ina: 5 =1,5 a im care a este grosimea dulapilor imbinafi. 6) Tmbindtrite prin chertare Tater Se vor asigura en surnburi de stringere, 8, 2.2.8, La imbinirile de prelingire prin chertare, se recomanda respectarea datelor construc- tive conform fig. 36 a, bye. a) Fig. 36 a) Cind imbinarea este snpusii si la un moment incovoietor (tig. 36 8, ¢) legiturile (suruburi, zbanturi, ete.) trebuie verifieate In actiunea acelui moment. }) Nu se recomandi tmbiniiri prin chertare en skibiri nesimetrice deoarece produe momente in bare datoritis dezaxirii eforturilor. 8.2.2.4, Imbinirile transversale prin chertare ale grinzilor en stilpi constructive conform fig. ST a b. vor respecta datele Fig. 37Pag. 33 CONSTRUCTH DE LEMN ~ Prescriptii pentru proiectare STAS 856-71 ‘Transmiterea efortului pe suprafata de contact dintre stilpi gi grind’ se face prin strivire normal pe fibro Ia grinda gi in hingul fibrelor Ia stilp. Din suprafata de contact, se va scidea suprafata cepului. Adineimea locagului va depisi cu 0,5..1,0 em indlfimea cepuh Rezemarea grinsii rotunde pe stilpi se face prin tegirea grinzi recomandi chertare fri tegire (fig. 37 ¢). 8.2.2.5. Tmbindri frontale im gemmehi, care transmit efortul numai prin strivire pe suprae fetele de contact, se vor face conform fig. 38 a, b, o. OBSERVATIE, — Imbinarea tn care planurile de contact slut talate dupa bisectoarele wighturiior exterioare, se reeomanda in eazurile 240" sauac> 50" (fig. 38 0). In cavurile elnd unghiul are 0 Naloare ciprinsi Intre 40.90" se recomanda Imbinarea in fg. 38 € Rezistenfele admisibile Ia striire oyye 50 lau ca pentru imbiadri prin ehertiri trontale fintnd seama de inclinarea fibrelor pleselor fata de normale Ia planul de cuntact, iar in azul babinailor dupa tre: planar (fig. 36 b, 38 ¢) se Tal ea peuteu.tmbinart prim cher tart laterale (tabelul 1) (fig. 87 b). Nu se Fig. $8 8.2.2.6. Imbinari frontale ortogonale selor ficind un ungbi intre elo a > aga fel ca unghiul > 75° (fig. 59 0). nu tesituni fink prog (fig. 20 a) se admit in cam! pie. . Cind «< 75°, suprafata de contact se taie oblic, 4) Fig. 39 823, Caleulul imbindrilor prin ohertare. 8.2.3.1. Caloulul imbinirilor frontale cu prag simplu (tig. 29) consti in: a) Verifjcares oforturilor unitare normale de strivire, eu formula: (37)Pag. 34 STAS 856-71 CONSTRUCTI DE LEMN ~ Prescriptit pentru prolectare in cure: Ny efortul total din piesa cu contraprag; Ay aria activd de strivire. vy ‘Verificaren cforturilor unitare tangenfiale, eu formula: ry ttt (38) 4; 8) in car F, = Nz. cos % proiectia pe planul de forfecare a efortului total din piesa cu contraprag, 4; = bly — aria activa do forfecare, care in caleul 60 limiteazd le max. 10 he gi max. 2h daca esto mai mare ea aceste valori. ¢) Verificarea la intindere a Darei in seefiunea cea mai slibiti, se face ou relafia (2) sau (11) dupa cum efortul de intindero (¥)) treco prin centrul de greutate al seofiunii neto sau prin centrul de greutate al sectiumii brute. Iu relafia (11) so va introduce: Ma Nee (39) in care: ¢ excentricitatea efortului de intindere (N,) faté de centrul de greutate al seofi- uunii skibite, 4) Verificarea gurubului de solidarizare se face cu relajia: Ku = Soe 0 + (40) in care: Kz coofivient: de deformatie a edrui valoare este cuprins intre 2 si 4; An aria seotiunii slibite (in zona filetati) a gurubului ca reistenta admisibilii a materialului din care -a confecfionat gurubul (STAS 763/1-71); NV efortul axial din gurubul de solidarizare ce se determina cu formula: W = Ne. tg (00° —2) (at) {in care: WN, efortul axial din piesa ou contraprag; « reprezint& unghiul dintro piesele de imbinat (tig. 29). ¢) Verificarea Ja strivire a suprafefei de contact dintre subgrinda gi piesa de reazem {cosoroaba) se face cu relatia: Vac 2 oe Ge Son (2) tn care: Vy reactiunea grinzii in reazemul 4, ) lapimea subgrinzii, © Vitimea cosoroabei, f) Determinarea numirului de cuie (n) necesar prinderii subgrinzii de talpa inferi- card, 86 face ou relat aa (43) in care: ZL, efortul admisibil al unui cui determinat conform pet. 8.5.3, TZ actiunea static’ a componentel orizontale din gurub stabilité cu relatia : L=N.sme. ws) . Caleulul imbiniirilor trontale eu prag dublu (tig. 22) consti in: 4) Verificates eforturilor unitare normale de strivire pe ambele praguri cu relatiile:‘CONSTRUCT DE LEMN ~ Presi STAS 856-71 (45) W, si H, eforturile de strivire de pe cele douk praguri, eater mai jos in ipotesa c& fiecare prag se incared proportioual cu suprufata cu formulele de = 46 Ant dss e) Ay gi As ariilo suprafefelor de strivire ale pragurilor 1 i 2, 2, efortul total din piesa ew contrapragur. b) Verificarea eforturilor unitare tangenfiale din planele de forfecare, eu relafiile: PY 1,5 dp pentru elemente intinse, B,> d, pentry elemente comprimate, a) a Fig. 47 tie, Distante (6,) dintre centrele a dou pene inelare conseeutive (tig. 47 a) trebuio wi ie: 8, >2 dy.STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN — Prescriptii pentru proiectare In camul tiierii obliee a ele entului (fig. 47 &) distanta (Sj) trebuie si fie: Ny > 1,25 dy pentru elemento intinse, 4,22 0,75 dy pentru elemente comprimate. 8.4.2.8. La imbinirile unui element de construcfie se vor folosi pene inelare netede (sau din- fate) de avelayi diametru yi de aceeayi indlyime 8.42.9. Intr-un rind se pot ageza col mult trei pene inelare couseeutive. 8.42.10. Sortimentul de pene inelare netede folosite in construe{iile de lemm, se di in tabe- hu 13, Tabelul 12 [neat inoror tp [en CGroines tne fp en | oa | Pevinetral penet ea | 968 Greutatea pe bueats Loot | ot Slabiren sectiunié dulapuiui prods | ent) a3 | a5 | 18 | 30 sroines [em | ot Lon | oo iuime ale dae [aE | AE I | OA te) pir tayinea | em 845. Caleulul imbindrilor eu pone inelare netede gi din fate. 84.3.1. Caleulul imbinirilor cu pene intclare netede, consti int 4) Verificarea penelor inelare, cu relatia: LL (64) fn care: L efortul transmis de o pana inelarié Zop efortul admis pe o singuré din: — Condifia de strivire, cu relatia: Lass = Bp dp > 008 (63) anit (cel mai mie dintre Lays gi Ley) determinat in care: a: = 80 daN Jem"; by inilfimea penei inelare; d, diametrul interior al penei inelare. — Condifia de forfecare, cu formula: (66)Pag. 43 CONSTRUCT DE LEMN - Prescriptii pentru proiectare STAS 856-71 se ia din tabelul 1 (punctul 8); esto coeficientul de neuniformitate a distribufie’ eforturilor unitare tangent iale pe suprafata de forfecare gi care se in: 0,125 pentru imbinirile care transmit un efort de compresiune; 0,250 pentru imbindrile care transmit un efort de intindere; } tungimea plamului de forfecare, care se ia ly = dy; € brajul de pixghie al euplului de forfecare gi care se iat 0,50 6 pentru dulapi cu pene inelare pe o singura parte, 0,25 B pentru dulapi eu pene inelare pe ambele parti, b flind grosimen dulapuni. Daca efortul ce actioneazd asupra unei pene face unghiul 2 eu direetia fibelor pie sei pe care se produce efectul de strivire sait forfecare, valorile Luy. gi Ly se umultiplica eu coeficientul A dat in tabelul de mai jos in funeie de x: (68) in car N efortul axial din bara innaaita, Zp efortul admis pentru o singuri pani, determinat ca la punetul 84.3.1 a. 6) Verificarea eforturilor unitare normale in seefiunea cea mai slubita, se face eu formula (2), in care se introduce Aq caleulati in ipoteza ci toate slibirile (determinate in locagul penelor, de gaura pentra surubui de stringere, ete.) sint concentrate in acceasi sect une transversal. 8.4.3.2. Calculul imbindrilor cu pene inelare dinate, se face ca la imbinirile eu pene inelare netede, cu deosebirea ci efortul adiisibil pentru o pand se caleuleazi cu formula Lap = 200 dy [da] (69) in care: d, este diametrul exterior al ponei inelare exprimat in em. 8.5. Inbinari eu tije cilindriee 85.1. Generalitafi 8.5.1.1. Tijele cilindrice suruburi, dormuri, cuie de lemn, enie de sirma (fig, 48), sint piese metalice s4u din lemn de forma ‘eilindrick introduse fn’ elementele de imbinat transversal direofiei efortului pe care il transmit de la un element Ja altul. Surub Dorn Cul ole sina Fig. 48Pag. 44 STAS 856-71 CONSTRUCTII DE LEMN ~ Preser it pentiu proiectare 8.5.1.2. Dupi modul de solicitare, imbinirile on tije cilindrice sint simetrice (fig. 49 a, D) sat nesimetrice (tig. 49 ¢ d, ¢). 8.5.1.3. Dupi nunkrul planelor in care se poate produce deplasarea elementolor imbinate, xe deosebese imbiniri cu o singnr’ secfiuno de forfecare, cu dou sau mai niulte scefiund de forfecaro. a) 4) o o e) Fig. 8.5.2. Date constructive si elemente de caleul. 8.5.2.1. Suruburile gi dornurile se asaz& intotdeauna pe un numar par de rinduri_ longitu” dinale (doud, patru ote.), iar cuicle 'se pot dispune atit pe un numar par eit gi impar de vinduri. 8.5.2.2. Tentrn » bund comporlare a imbinivilor ew tije eilindriee trebuie respectate varian- tele de distribujie a acestora axttate in fig. 90 gi fig. OL, precum gi distan{ele minime dintre axele giurilor, respectiv de la giurile extreme pini ia marginea pieselor asamblate, indi- cate in tabelul 14 gi tabelul 15 in care s-a notat cu d diametrul tijei. ‘Tabetul 14 Serubuel | Dornurl de Imbinasi cu [ sidoeauri | Pojaurl ie ofel Grosimea pachetulul >104]<104 | >104 | 9 fp 8 Grosimea peuolor flesibile de ofel se i fy = 4...8 mum, imilfimea hy = 10 tpl? toy iar lungimea b) = > (egakt eu Kifimea geinzii). 8.6.2.6. Distan| » parte gi de alta Distan| 4 a dintre axcle a doud peno fexibile de ofel trebuie sk fies a> 25 tp...30 ty. 8.6.3, Caleulul imbiniirii cu pene sibil Zar (cel mai a melare de Jenn consti dintre Lye sau Lys) pe 4) Condifia de strivire a Temnului Ling = 11 byhpe in determinarea efortuluiadmi- are il poate tramsmite o pani, din: (i) b) Condijia de incovoiere a penei Tui = 50 bp» tye (7) tulul imbinarii cu pene Jamelare de ofel consti in determinarea efortului adini- jLe: pe care poate sil transmit © pani: Lins =16 bp hoe 8.7. Imbiniri eu cuie gi guruburi pentru Temn, sotieitate Ia smulgere &TL. gere al La imbinrile eu cuie solivitate lu suulgere (fig. 35 a), efortul admisibil de smuul- lui se deterusinit eu relat ia des ban’ in care: d, diametral eninly d= 0,5 em); in em (pentru cuie cu diametrud mai mare ea 0,5 em. lw lungimea de ineastrare a ouiului, in em, se ia: low > 10 de lw > 2 h (le grosimes seindurii) vom Tezixtenja admisibili la smulgere yen — pentru lemmul de riginoase uses tam = 3,5 daNjom? — pontru Temnul de riginoase verde sm umed: tom = 1,0 duNjem’, me oni, etre xe ins rat el last] | fons >a: * Fig. 55j. 50 STAS 856-71 ‘CONSTRUCTH DE LEMN = cripfil pentru proiectore 8.7.2. La imbinirile eu guruburi peutrn lenu solieitate Ja smulgere (fig. 66 b), efortul admi- do smulgere a gurubului (Nom) s¢ ealewleazi eu formula: Mosm = db + Faom qa) tn care: 4 diametrul surubului, in em, pe porfiunea nefiletati, bm lunginea de incastrare a surubului, in em, care se ia in considerare numai po porfiunes filetata, sum Tezisten(s udmisibili Iv smulgere care are valoarea pentru lemn de riginoase: Fam = 15 daNJom’. 8.8. Piese metalice intinse wtilizate in construesiile de lemn 881. Gonoralitayi 8.8.1.1. Piesele metalico (suuburi, platbande, tiranfi, zbanfuri) utilizate in coustrucfiile de ieinn servese atit pentra realizatea unor eleniente intinse a fermelor, arcelor i stilpilor (montanfi, tAlpi inferioare, diagonal, tirani) oit gi pentru asamblarea pleselor de lemn intre ele (juruburi, cuie ete.). 8.4.2. Dato constructive. 8.8.2.1. Intinderea tiranfilor so realizeaz’ prin stringerea piulitelor previimute de obicei In ambele capete, Pentru a inkitura desurubarea piulifelor de a extremitifile suruburilor $1 tiruufilor sint proviznte coulrpiulife, 8 Pentru iniivirea suprafetei de stri si guruburilor se unc cite o gaiba. 8.8.2.3. Datorita acpiunii corosive pe caro o au agenfii atmosferici asupra ofelului, grosi minima a piesclor coufertionate din ofel lat trebuio si fie de 6 mm, iar diametrul mini al pieselor rotunde de 12 um. 24. Nu se recouand’ folosirea platbandelor cu Witime mare, deoarece acestea favori- vire dintre piulifi si lemn, la capetele tiranfilor 8. geazi tparijia eripiturilor si putrezirea lemnului. 8.8.3. 0 lul pieselor metalice intinse utilizatein con- structiile de lemu. 8.8.3.1, Caloulul guruburilor gi tiraugilor se face Ia efortul de intindere (47) cu relafia: Me ° 87 Cap) ov (Cp < O%ax) a Cotegoria F Cotegeria a Cofegeria 7 Fig. 60Pag. 54 STAS 856-71 CONSTRUCTI! DE LEMN ~ Prescriptii pentru proi ANEN A NOTATIE SPRCLALE Notatii Denumizea Unita A Aria wnt seetiunt emt Ay __| Ania scetinnit neute emt | An _| Avia sectiunli nete emt Ap__| Avia dingrane’ torte tietoare _ Neem Ar__| Aria supratetet de fortecare _ emt aan. 1 Moment de inertie fy__| Moment de incrtle al seetiuntt brute _tn__| Moment ae ineetic al seetinnit nete | toe _| Moment de inertio al piesetor principale ia raport en asa ta Iyy | Hem in raport cu axa yy _ Iiz_| Moment de inertie al pieselor seoundare in raport cw axa 2-2 emt ly lem In raport cu axa yey emt L Fort de Iuneeare aan Lay __| ort adisioat ta strive aan bat fort sdmisibil ta fortecane aan M_| Moment incavoictor Moment incovoietor in rapnrt ew axa a | dann Ie rpoe ov a3 exm | [aes Fort aval de eompresiane a on avai deter [aan onde toner tay Ne | Ponte weve a S| Moment state at er rate ent 7 [Fort taetore sos » | Bimensne, tines one set on Linen ve pene en Siaeatt ss cm fa__| Sica latin ati on [Dimension ane sein cm 1 | sara ae strate | ova ae ivatie me rport eu axa em tn rapart eu axaCONSTRUCTII DE LEMN — Prascripti pentru proiectare STAS 856-71 eta ews van ula unet pene | em Gocficient de svettele Cocticient de sporite a zveltefeh @ Gosteient de flambad = ee Cocficient de flamba) In raport ew asa et - gag |_Rerintenta adiaisibila ta compresi “aaNien . 5 q;__|_Hevistenta admisibil ta aaNeint at ~ | Rezistenta admisibita ta strvire daNient cot __|_Revistenta admistbiML la intindere aaNjen a aN