Arey Ordinal MDRAP ne/A44 Ob DS 2014 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A ANCORAJELOR IN TEREN, indicativ NP 114-2014‘CUPRINS 1 optscr st DoMent De APLICARE Il TERMINOLOGIE. SIMBOLURI. DOCUMENTE DE REFERINTA iL Teminope ta Seo M3 Document det UL TRGRIDE ANCORATE I CERINTE SPECIFICE DEFROIECTARE TLL Tipu dance 112. Came spite MLS. Goes pick Ma Maca pestee IV PREVEDER! GENESALE De PROIECTARE Vi Peele ving crs pte ( IV Caegra gets LE epee eee v2" ni 13. ssf sun de pieare v4 Bape deprmce IVS. Conse td picts x ceca IV. Movie piece mote rexel V_ PROIECTAREA GEOTEENICK ® ANCORAIELOR V1 Pedinconaea orl V2. Cah tesra na vii Guise 23 Valea se oe incr 23 ‘vain dene seer tomlgee site earn reruns heer WE Val de cll reser asl sbi ince V2 Valdes cist srt va “Gaula soca int econo oes) ss een ert Wi Cond devia Ise limi de expe rvs) V2 Conn de ventone la Sut limit utd de plane «cent VA Veritowea gum! cxlowne usenet Ws Bee wari acrlr Ve Insc uma conte anor Anexa A (Informativi): Relat de caleul exemplificative pentru caleulul rezistenei la smulgere a ancorajelor ‘Anes B (informativa): Retaii de calcul exe4mplificatve peri caleulul static al ancorajelor1 OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE LL Prezentul normativ se aplicd la proiectarea ancorajelor in teren realizate cu caracter permanent/provizoriu i utilizate Ia ancorarea in tren a unor Inert de construct permanente sau temporare 12, Prevederile normativului sunt armonizate eu prevederile (princpii si reguli) standardului european de proiectare geotehnic8 SR EN 1997-1 cu anexa ui nafionsld (SR EN 1997-1/NB). 13. Usiizares ancorajelor nu este recomandats in urmatoarele conditt de tere: ‘piménturi sensibile la umezire, agile eu contract gi umfaei mari, piminturi méloase §3 pimantur are congin materi organice. 1.4. De asemenea, nu se recomands utlizares encorajelor in cazul in care nivel hidrostatc se fla deasupea punctului de porte al forajului ancorajuli, stunci edd acest nivel nu poate fi cobort sau end nu se dspune de o tehnologie adecvath cares permit prevenirea curgeri ape (cu antrenarea particulelor de pimént). Numa tehnologi idenifieats ‘orespunzitoae pena toate fazele de execuare ale ancorajului(forare, amare njctare), pe baza nor Ineerctr, este considera afi adecvatd pentru relizarea lurarilor de ancorate fa 1S Le sabilireafezabi iii ancoraelor, precum sila proietare si punerea scestra In oper se va fine cont de existena sau posibiltatea apartei pe amplasament a unot surse de vibrai sau jocuri 16. Pentru execufia ancorajelor se vor avea in vedere prevederile din tandaedul SR ENIS37, 1.7, Punerea in opera si Incercarea ancorajelr in teren se realzeszi cu echipamente $1 utlaje speciale, eu personal calficatpotrivit lepslayiei fn vigoare, precum si cu personal cu cexperieai in exccuta/supravegherea acestor ler 18, Prezentul normativ se_adreseara_tutuor factorilor implica in procesul invesijonal: proiectanji, executanyi de lueriri, specialist cu ectivitate in. domeni, construtllor atest /autorizai in condiile leg st investiori care realzeszA Iuerri de susnere si/sau de stabilizare a masivelor de pimént, de ancorare in tren a unor construct sau alte tpuri de lucriri in care sunt utlizate’ancorajela, precum si organisme de vetficarecontol, ec,IL. TERMINOLOGIE. SIMBOLURI. DOCUMENTE DE REFERINTA, 111 Terminologie fn cuprinsul prezentului normativ se ullizeaz’ urmitori termeni, cu defile aferente 1, ancora) in teren ~ dispoztiv capabil sa transmit o for de tactune aplicata Ia un strat cu capacitatea portant necesar 2, ancora) permanent - ancoraj a cirui durata de viaja este mai mare de doi ani (ancora casa A sau B. 3, ancora) provizoriu (temporar) - ancora) a cdrui durat de vai este rai mic8 de ‘doi ani (ancora lasa C), 4. ancoraj de clas A — ancorgjul permanent care se uilizeazs pentru construct de importa iI, ag cum sunt definite in codul CRO. ‘5. ancoraj de clash B - ancorajul permanent care se utlizeazi pentru constuctii de mportanja Il si 1V, asa cum sunt definite in CR 0. 6. amcoraj de clasi C ~ ancors prvizori. 7. ancoraj de compresiune - ancora) la care forta de intindere din armBturs este transmisd zonei de ancorare prin intermediul unui tub metalic. Amitura este conectat In capitulindepirtat al tubulu, iar acest transmiteeforturile la bulb prin incletare /aderenta. 8. armiturd - numita s tendon - parte a unui ancorj In teren care este sapabilt <8 transmit forjle de intindere de la zona de fxare la capul ancorajulsi,Poate fi realizata din bre rigide de oje! sau din toroane din sirma de ojel pentru beton ‘recomprimat (TBP), 9. capul ancerajului — pare a ancorajului in wren care tansmite forte de tatiune protectiaanticoroziva; ©). precizareaincercivlor care urmeaza efi realizate; P) siabilres: echipamentului de tensionare care va fi slizat; etapelor de organizarefealizare a lucrrilor, misurilor de remediere; * masurlor de securitatea mune i protect mediuuis 4). realizarea si incercarea ancoraelor de proba; analizarea rezultatelr si modificarea solu iniiale, dacd este cazul, 1) stabilrealurdrilor de itrefinere 1V.42. In funetie de natura paniculard a lucrailor de ancora) poate fi necesard rmodificares (in sensu diversfidri/amplifiari/simpliticri) etapelor enumerate la 1V 4. 1V.43. Principle de verifcare adoptat [EN 1997-1 gi SR EN 1997-1/NB. proiectarea ancorajlor sunt cele din SR 161V.5 Considerati privind proiectarea si exeeutia V5.1. La proiectarea gi execujia ancorajelor se vor respecta prevederile din SR EN 1997-1, paragraful 8.4 gi se va fine seama de consderaile privind execufa gi proiectarea indicate in SR EN 1537, capitlul 7 1V.52. in cazul utlzarit ancorgjclor pretensionate, deplasarea peretelui ancorat se poste produce Inspre teren datoripretensioniri si poate cauza deteriorri ale sructurlor fexistente, in special la lueririle de drumur. Acest fenomen se constats in situatia de Droiectare care are la baz8 ipoteze pesimisteprivnd siguranjastructuri,cazin care tebuie s& ‘st verifice eventualeledeteririripe care le poate produce peretele care se deplasexz& inspre teren. IV.6 Metode de proiectare si modele de calcul 1V.6.. Metodele prin care se verified stirile limita sunt cele prevazute la paragraful 2.1 (4) din SRN 1997-1, rexpectiv 2) prin caleul (conform paragrafului 24 din SR EN 1997-1; ) pe bazi de modele experimental sau Inctrcar de probl (conform paragrafului 2.6 din SR EN 1997-1), Metodele bazate pe modele experimentale sunt indicate a fi utlzate Ia Wveriti ‘complexe, la care comportarea strictri ancorate sa ancorajului in iteractiune eu teremul mu poate fi corect modelats prin metodele de caleul curente. Din aceasta categorie fac parte ‘modelele de laborator (lasce sau centrifgate) sau la sara reali 1V.62. lncacirle de proba care stau la baza proiecttiiancorajelor sau a verificdsit caleulelor acesora trebuie s8 respecte prevedeile din SR EN 1537. Modul de sable a rezistenje de calul pe baza incarcai de proba este prezentat in acest normativ pl 83-Reaulatl cnleullor vor compara de te rest psii, experi specific in domenia, 1V.64. La proiectare, pentru veriticarea stirilor limiti se vor aplica procedecle descrise in SR EN 1997-1, paragrafele 2.4.7 (pentru starea limita ultima) gi 2.4.8 (pentra ‘starea limita de exploatare norma). IV... Valorlecoefcienilor paral de sigurans pentru actun, efecteleactiunilor si reaistene sunt cele prezentate in Anexa A din SR EN 1997-1 iin SR EN 1997-1/NB, 1V.66, Determinarea valrilor de proiectare ale parametilor geotehnici se face tn conformitate cu prevederile normativuli NP 122. 1V.67. Modell de calcul utlizt webuie s8 descrie comportarea prezumati a terenului, penta stare limit considera 1V.68. Daca pentru o stare limitt nu exist modele de calcul fable, caleulul tebuie realizat pentru o alt stare limit folosind coeficieni care si asigue c& depigirea sti limite considerate este sufcient de improbabil. In astfel de cazui,proectarea se poate face si pe ‘bazd de modele experimentale sau incerei "7\V. PROIECTAREA GEOTEHNICA A ANCORAJELOR V1 Predimensionarea ancorajelor V.1:1, Predimensionarea si stabiliea distribu injale a ancorajelorse va face tindnd ‘ont de: 2) valoarea globald a soliitrii din incietrle de exploatare (serviciu) preluats de ancorae; ') restric prvind poi si trascee impuse ale ancoraelor; ©) valorile ovientative ale soictirilor de exploatare care pot fi preluate, in mod curent, de ctre ancorj; in funcjie de natura terenului in care se face ancorazea, acest Sunt = 30OKN pentru pméntricoezive: * 40OKN penta isipurl fine; = _SOOKN pentr peti 4) solute adoptate a cris similares )_Sistemele de ancorare floste in practice inginereases curent 'V.12. In carl lucrrilor de susfnere a excavailor in zone constrite, prim ind de ancoraje se va amplae Ia un nivel care si permit ca traseul acestora si fe la minim 2 m de ‘conducteledealimentae eu apd, canalizare etc. ila minim 4m faa de supafie tren. ‘V2 Caleull Ia starea limit ulti V.2.1 Caleulul ancorajalui V.2.1.1. Valoarea de caleul, Ra, a ezistenel la smulgere, R,,a unui ancor, tebuie ‘4 Indeplinease& condiia limits Pas Reg wy unde: P~valoarea de calcul a forte din ancora 21.2. Determinareavaloilr de calul al rezistenei la smulgere a ancoajelor se face pe baza rezultatelor incercivlorexperimentale sau prin calcul. ¥.2.2 Valoarea de calcul afore din ancora} 'V2.2.1 Valoarea de caleul a frei din ancorj, Py, trebuie sta structuri ancorate gi se considera drept valoazea maxim dite '8) fora corespunzatoare str limita ultime exeritata de strctura ancora, dacl este relevant, >) fora corespunzitoare stiri limits de exploatare(serviciu) exercitatt de structura ancorati, its pe baza caleulul V.222. In determinarea valori de caleul a forfei din ancora, Py, se va fine seama de prevederilecapitolulu IV al prezentului normativ side cele dn SR EN 1997-1 (seefiunile 2s 8) corelat eu SR EN 1997-1/NB, 18¥.23 Valori de calcul ale rezistentelor ta smulgere stabilie pe baza recultatelor incercirilor V23.. Valoarea de calcul a rezistente la smulgere, Ras tebuie stilts pe baza valor caracteristce a rezistejei la smulgere, Rea, liza relatia: Bad = Ret! Yo 2) unde: 75 ~ cocficent pana de siguran pentru rezistenfa la smulgere (cqnform Tabeluli ‘A.12 (RO) din SR EN 1997-1/NB). Le ancorgjele pretensionate $i la verfcdrile stislor limita pentra stracturi (STR) si teen (GEO), trebuie ulizate valorle RT sau 24 ale coeficienilor pail de rezistng la smulgee, asf! ‘er entra ancorse provizori(temporare): ‘ag pentru ancora permanente V.23.2. Este indicat st se coreleze valoarea earactersticd cu Tnceredrle de control prin aplcarea unui coefiient de corelare &. Aceastd prevedere se refert la tipuile de ancora care nu sunt contolate in mod individual prin inceresi de receptie. Dac se foloseste tun coefcient de corelare &, valoarea acestuia trebuie 8 fie conform SR EN 1997-1/NB, aragrafl 8.52. V.2.4 Valor de calcul ale recistenfelor la smulgere stabilite prin caleul Valoarea de calcul a rezistenjei la smulgere tebuie evalusta tn conformitate cu prevederile din SR EN 1997-1, paragrafele 2.4.7 (SLU) si 2.48 (SLE), dupd caz, corelat cu SREN 1997-1/NB, V.2.5 Valor de calcul ale retistenfelor structurale V5.1, La proieetarea structurali a ancoraelor trebuie indeplinité. urmitoarea condite: Rai SRes a3) unde: Ry, valoarea de calcula rezistenfei la smulgerea strcturi unui ancon V5.12. Revisenta materiahului ancorajlor tebuie calcula in conformitate eu standardele SR EN 1992-I-1, SR EN 1993-1-10 si SR EN 1537, dup ca, V.5.1.3, Atuneicnd se dispune de rezutatele unor incercai de conto, valoazea de caleul a rezistenfei la smulgere, Ry trebuie si jnd seama de tracjiunea de prob (artcoll 9.5 din SR EN 1537) [NOTA: In anowa A a prez norma sot preeint, ca crater exemplify, eli de cll a reat It sleet aco a foe de are Axi esses sca) san ani Je ‘ern (bua de sncor) 19V.3 Caleulul la starealimiti de exploatare(servici) V3.1. Calcul ancorsjeor fa starea limits de exploatare (Servic) se va efectua sespectand prevederile din SR EN 1397-1, paragraful 86 V3.2. Valoarea cocficientuui de model (coeficient care ine seama de modell de calul)aplicatasupra forei corespanzitoare sti limith de exploatare pentru ca rezistenta ancorgjuui s8 asigure o securitatesuicienta este indicatd in SR EN 1997-1/NB, Se poate aMlopta valoarea 1.0 pentru coefcientul de model cu conditia aplcirit prevederilor paragraflui V2.2 al prezentului normatv. V4 Conditit de verificare in functie de relaxaren ancorajului si deplasarea ‘lementului ancorat V4.1 Condifia de verificaretastarea limita de exploatare(serviclu) V4.1, Conditin generalé de verficare la stares limit de explostae este ca, sub fetal incircirilor totale de exploatare pentra situate de proietare peristent (permanent) sau normald si tranzitorie (grupare fundamentald), fora pe directa ancorajului, Pa, mu epigeasca efortal de pretensionare din faza final (dup& consumaea pirderlor) In cazul in care ancorajele relizeazh gi precomprimares structriancorate (ca de cexemplu in cazu barajelor hidrotenice),stabilireaefortului de pretensionare se va fac gi in functe de condiile de verificae la fisurare in diverselesectuni ale sructuni,aleghndu-se valoarea cea mai mare. 'V.4.12, Proiecantul va anaiza dact deplasarea elementului ancora, ea urmare a de- precomprimiri terenului, reprezité o situate care rebuie verficatl. Se ve avea in vedere influenjaacesiora asupra constucilorInvecinate V.4.13, Condjile de verficare in diversele sectvni ale structurii vor corespunde prevederilor din SR EN 1992-1-1 sicelor din normativele specific in vigoare. La ancoraele din clasele A gi B, la verificarea la fisurare in secfunile elementul ancorat se va avea in vedere introducerea unui coeficient de impreczie al forjei de precomprimare egal cu 0.95 say 105 in faza inital 0.9 sau 1.1 ja faza finals. In acest scop, se va adopt valoarea minima ‘sau maxim, dupd cum este mai defevorabil, V.4.14. Dimensionarea sau verificarea secfiunii de armiturd se va face pe baza urmitoare elatii de calcul 16 tea os unde: PZ «fora din ancora sub efetulincicirlor totale de exploatare (servciy) pentra situaile de proiecure persistentd (permanent) sau normals gi tranzitorie (gruparea fundamental); Ay~ aria tansverslé a arnaturiiancoraiulu ope efortul untar de blocae (efortl untar transmis arméturi de cite dispozitival de tensionare a ancorjulu) 4» suma pierderlor de tersiune in ancor E> coeficient al pierderi de tensune (a se vedes Tabelul V-1), 20Tabell V-1,Valorilecoeficientuluipierderilor de tensiune & Valoarencoefcenall ¢ Natura inckrerilor care produc slit! tn pentru aveoraje de clas u A B c Tenpingerea pints Gin principal) 1 10 | 08 Alte nsec ae se 10 CCalculul conform relatci (V-4) comportd urmatoarele conditii_ suplimentare determinate de: «) Rezerva necesar pentru contolul ancoraelo a tensionare: i. pentru TBP (toroang din sirma de ofl pentru beton preconprimat: on cocficent pata de siguran, car se va lua conform cu Tabelul A-1 TabelulA-1. Coeficient partial de siguramtd re ‘Aucoraje de casi AGB c "Toroane TEP 118 Tr Bare PC E05 To, A2 Caleulul reistengel la smulgere a ancorajului in functi de stabiltatea de ‘ansamblu: element ancorat masis de teren Rezistenja la smulgere a ancorajuli tn fameie de teren poate fi determina cu relaia: Rigi, a2 unde: ‘Ye covficient partial de siguranta, egal cu 2.04 pentru ancorajele de clash A gi B; = 1.78 pentru ancoraele de last C. M = for de smulgere determinats prin calcul, pe baza valorilor caracterstice sle pparametrilor terenului. Se determina pe baza relailor urmioare in func de ‘atu trenufui de fundae: incare 26‘ft -reisea careers pe supraia lateral zoel injectate, ga ex ‘= 1000 kNim? pentru roci din grupa tare, 2000 kNim? pentru roci din grupa foarte tare, = 3000 kNimm* pentru roci din grupa extra-tare, D.-dianeel frau 22 = Kngimea zone de ancorare i stl > cu coeficiental de: 10 wandgsleist) ay near: Dg dametrl rein efectv al Wb forma en ijectae, abit cu (my a3) C= cantttes totald de ciment (in tone), introdusi in zona bulbului la injure si reinjectare: Dy- nu se v8 lua fn caleul eu valoare mai mare deeét 3D pentra pémfoturi necoezive gi, respectiv, 2.5D pentru cele coezve, unde D este diametral Inia de forae; fi rezisenja caracteristic’ pe suprafaja Iateral8 a zonei de ancorare, conform cu Tabelul A-2, Tabelul A-2. Rezistenga caracteristicd pe suprafaja laterala a zonei de ancorare, ft FEN] Qcemihennmamand Tir reinjeciare ‘areinjecare oP 30 10 nisipuricu [40° 9235" 10s 130 35 120) 150 Z 70 100) Saad 30 10 > pen pctisui (10cm Wi amd 2{zixff) a6) incare: Dy ~ diansirul efectiv al bulbului, jinind cont de cantitatea de ciment {trodusi prin injectare in 2ona acestua si de poroztatea a terenulu, ar nu mai mare de 0.5 m; “ff = 200 kN 2> pontra recive eu in zona d wt aa0,2(zhas! ana, an In care: B~ cocficient care depinde de modul de reaizare a supraligiilor, find gal cu I.1 pentru metoda explozilor 5.0 pentu ale metode;, 4+ a supe! supper, determina prin proicia pe plane ‘normale a axa ancorajui, 2 rezistenja caraterstic pe Supraftasupralirgiilor, conform eu Tabelul AS. [NOTA: Sumaren Zs st va fe suai pent zonn de ancore fn cae mst supa. Ie acs! ‘upraltigilor prin explo, dlametele vor decree sre ona Hert anor, amt spall safidermin'® Tabelul A-3. Rezistenta caracteristied pe suprafa supralargrilor, ey [kNim] pentru Te 051..0,75 076.10 S10 350 500 600 3 450 600 750 10 750 900 1100) 220 1350 1600 1600) NoTe (2) Rela penrs determina valor Na un crc informa, und tone de che elabortr Siseelor de ancorre tn fzn de pre-dimensionre a cetr, preva ide cl peta de veer scorn fia desta prelinin atanel end gun de ste Ge score ements cal en (2) Conti de verter a staea nit de stb ans (clement ancorat msi de tren ang) ta sub fc netrrior ini in upd fundamental, accfenale scum, nso st Rot ‘oie seb oasis fora, considera en relearn ress sa rh Salven sel de ancora, (2) Pentre se vor onside aloe de cle le carats getnice. Nu sor aot fn eae ‘renal ince temporal aver sti ‘ea simple los st ce weirs se fc a eee in pendant ca ‘dopare il cortices paral de sigur mal mare std egal ca Spent Fe creer de aca ferespunaare SLE). ‘De el, verified aia se due parame ancorjli (gis, ). Veifearea sable Seva ace spe eapeleinemediare de execu (4 Pena acorjele das Cr ma est neces vere sub fel gpailr acdsee. {La acu de ls A se pte nel Se asp cu pln Wh, edopendent Semel Se mga prviet perry asambil ssc, 1a subs Soler se vor consider iotze elt mal aroite de mad de Mere al trea sa element anor a momenta er eos dimer a verifaefra Perera de cl coresparaiore LJ a ev a mal mie 1250 chic dak ipotezs lint considera ncaa condo Insley oi ede Dak Pe 213045 vor renin fotezle imi colder, precum spot peomeia crs, chin ‘ces condi inegaltatn rn vb, sch, sel sev dopa vara reaa 28ANEXA B (Gnformativay [RELATII DE CALCUL EXEMPLIFICATIVE PENTRU CALCULUL STATI ‘AL ANCORAJELOR B.A. Evaluareainedreitilor BL.1 Sustinei cu un singur nivel de ancoraje }) Cazul palplanyetor Diagrama pentru stabilirea solictisilor din ancoraje este dat in Fignra B-l. Deonrece exte posibil sf nu se mobilizeze intreaga recistengé pasiva a pimintuli, Ia verfcdile ‘corespuncitoare in beul coeficientului K, se va lua valoarea ey rate) posrdKe | pa=y(H+d)Ka Figura B-1 Impingerea pamantulul —cazul i) 28{i) Cazulelementelor vertical (piloi) cw elemente rmediareelasice Jn acest caz se va considera si rezistenja R, care in nasere pe cele dous fee latrale (planele FLA din Figura B-2) corespunzatoae elementuli veical. La piménturi necoezive reistena Ry este dat de frecare Ry = Py tg, unde Pp este similard impingeri in stare de epaus, pentru Ky=1: a igtts + $) B2 {La pmantur coezve, neglindefectul unghiulu de frecare pe planele FLM rezult ea igas +8 @) o__,| pori(hee)k Lei Figure B-2. hmpingerea pamntulul~cazul i)Ui) Cazul pilot ditangagi Procedeul este indicat in cazul piménturloe coezve si al rcilor la care efeetul de boltd permite eliminareaelementelorintermediare. Tinind cont de rgiitateapiloilor entra ‘Kei K, Vor considera urmdtoaree valor, pentru stiri imi ale exploatait normale i oo =k, 4m, -&y) De asemenes, inte nivelul terenului si ancoraj se considerdimpingerea in stare de epaus (Figura B3). yk eR ‘Figura B-3. mpingerea pant. Cazurile i) iv) a'v) Cazul peretilor din beton ‘ne perete si pimnt se va considera un unghi de fecare: @s) Pentra fine cont de rigiditateapereteli, pentru stiri limit ale exploatiri normale, ‘ocficieni impingerii pamntuli Ks ky se vor lus: 2 Kp ok thm Ky) 1 Kak, La, Peep aaurssen oo) La partes superioar inte nivelulterenlui gi anor se va considera impingerea in stare de repas ea la eazul i) de mai sus in toate cazurile fora din ncarcdrle de explostare(servciy) se determina din condita 4e echilbrs side moment nul in dreptl ancorajulti, Forta corespunzitoae incdctrilor limit se stables considerind valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale tren B.1.2 Sustineri cu ancoraje la mai multe nivele {In acest caz nu mai sunt valabile disgramele triunghiulare, deosrece nivelele de ancoraje se execut8 in etape difeite, modifcind forma: ‘In fimeje de natura terenului se vor considera rormativuli NP 124), Ca gi in cazulelementelorancorate cu un singur rind de ancoraje, in caleul se poate ‘considers punetul de moment nul este foarte apropat de punetul de efor nul La susinerile eu mai multe nivele de ancoraje se vor face verficari si tn etapele intermediare de execuje. Pentru primul rind de ancoraje verficarea se va face conform Parsgrailui BI. Optimizarea solujiei presupune determinareasoliitisilor si in elementul ancorat gi ‘moditicarea pozitei anconjelor pentr a objine diagrame de eforturi cu valori extreme eat sai reduse 32oz | ozs | o7on $651 | ie swad 308 Late terennecoeziv _terencu coeziune _teren cu coeziune redust ‘idicats Figura B-4 Impingerea pamantulu, Elemente ancorate la mai mute nivele B.2 Verifiedi de stabilitate Verificarea se face pe baza ipotezei conform céteiapierderea stabiliti are foe prin formarea ureisuprafee curbe de cedar (aproximata prin planul FD) inte axul de rotae al Pereelui xu vertical care trece prin centrul zone de ancorare a ancorajulu (Figura B-) Rezolvarea pomeste de Ia echilibrl frjelor care afionesza asupra prismului AFDC, respectiv GG greutateaprismului de pian, a= Impingerea atv pe planal DC; ‘Pa reatiunes pereteui corespunzitoae impingeri active a volumului FAB; 28 eacjunea pe plantl FD; ‘5~ fra in ancora corespunzatoare situate de ehilbru considerate slr) fo+2,y amd andbao-»] a ‘> unghiul de inclinare al planului FD + rghit de frecare internal pimantulis ‘-urghiul de fecare intr perete si pian; -inclinareaancorajuluPay Pe Figura B-S,Verificarea de stabiltate pentru ancorarea la un singur nivel Acolo unde este cazul se va fine cont de prezenjaapei sau de caractersticile diferite ale strturilor. ‘Suprasarcina Ia nivetulterenului sau pe elementl ancorat se va considera doar dacs va condiuce lao situaie mai defavorabila pentu planul FD, respectv o inclinare val nid, seu dacd ese permanent si existent inainte de realizareaancorajelo, ‘azul ancorajclor cu supralirgiri ale bulbului se considera e& planul FD tree la |.Om de punetul de tnceput al supralirgrlor. {in cazl ancorajetor pe mai multe nivele se procedeazs progresiv (Figura B-6), asf 42) _ se stabilesteechilibral pentru primal prism de pamnt AFDC; si se objine Si 1) se continua pentru AFD;C; ge obineS; 31 aga mai depart Lungimea ancorjelor se va alege astel inest punctele D, si e giseasch in afta ‘oricirul prism AFDC. In caz contrar ancorajul respectiv fie nu inteevine in calcul, He imtervine paral, in functie de porta ocupat,Figura B-6, Verifcarea de stabilitate penirw ancorarea la mai multe nivele 35