FLORIAN DUMITREL
Probleme de
analiza matematica
pentru clasa a XF-a
i Copyright 02013
ART
up Edita
“Tost dope spn ace ers pri dtr
epee nepal a aja oeundl e
‘Spe au ea ser pl nea
forentstiapific:
Prof. Univ. Dr. Constantin Buse,
Universitatea de Vest din Timisoara
Coperta:
‘Alexandru Dag
Deserlren CIP ere dlsponBis Ia Bibotec Nafiaalta Rema
ISBN 978-973-124-874-5
‘Tipht CNL CORES S.A
Pentru camenz i put adres:
Departamentull Difcare
SP. 78, OP. 3, sector |, Bucur
telefon
cnn 2a41746s
71213516
(074430080
Se sco importante reducer
Cuprins
Profait. - < - 5
Partea I. Enunfuri
Capitotul 1, Siruri de numere reale
Capitotul 2, Limite de functii »
Capitolul 3. Funetii continue a
Capitolul 4, Funct derivabile at
Partea a Ta. Solugit
Capitotul 1, $iruri de numere real. 8
Capitotul 2. Limite de fancti 149
Capitolul 3, Funefii continue . sins MET
Capitotul 4, Funcfi derivabile 247
Bitliografie Bil Prefati
Culegerea conjine peste 500 de probleme, grupate in patru capitole care
acopera programe de anlizi matematic& pentru clasa a XI-a: 1. Siruri ée
rumere reale, 2. Limite de functi, 3. Funcfii continue, 4. Functii derivabile.
Cartea reuneste probleme clasice si 0 serie de probleme nonstandard
date Ia olimpiadele si concursurile de matematica din ultimii ani san
selectate din reviste de matematicd.
fn fiecare capitol, distributia problemelor s-a ficut gradat, de la cele de
nivel relativ mediu, care au menirea de a fixa cunostinfele, pind Ia problemeke
‘cu grad sporit de dificultate, care necesititchnici ingenioase de rezolvare,
Fiecare problema este insofitd de solufii complete. Sunt sigu:, ins, c4
dificultatea si complexitatea unor probleme implicd gi alte c&i de tezolvare,
ingenioase si poate mult mai simple; ca urmere, solicit eu sincere mulumiri,
orice intervente in aceasta directe.
Prin continutul siu variat, cartea se adreseazi in egal misuri elevilor
de clasa a XI-a, celor care se pregitese pentru examenele de bacalaureat si
admitere in institute de invapimdnt superior, dar si profesorilor de
‘matematic’ care se pregatese pentru susfinerea unor examene gi concursuri
Lucrarea de fafi ofert un material didactic util pentru aprofundares
cunogtinfelor dobindite la clast si, mai ales, pentru pregitiree clevilor
cepabili de performanfé in vederea perticiparii la diverse concursuri de
matematic’,
Autorui Partea I
ENUNTURI CAPITOLUL 1
Siruri de numere reale
init A= {yn n EN, n> 2}
@. Gussi
LL. Si se determine margi
1.2. Un gir (@y)yo1 de aumere Satregi ete convergent dack gi numal duct
este stationar, edict exist ry > | astfel nicht a, = dug perth oFice n> no.
1.8. Fie (n)qo1 $1 On)y>1 dowd siruri care, pentru orice n > 1, indeplinese
condligin
Jan = ba! tin [Pal »
‘unde (um), este un git de numere positive convergen’ la vero. Si se arate c&
(Qn)qs es convergent dact si umai dack (b,)y>1 este coxvergent si. masi malt,
cele dows siruri au acooagi limit =
LA, Fie o :N +N o functie injectiva si (éq)yo9 tn gir de narete rele
a) Dact (dn)qs9 este convergent, si te demonstreze c& (ao,.)),9 ete
‘convergent gi
clita, Qo¢a) = im an
b) Daca (ayin)) a9 este convergent, result elt (2q),>0 este convergen:?
1.5. Fie (aq), um sir de mumere reale, asifel inet, lim (a3 + ap +1) = 0.
S8 oe arate c& Lm. an = 00.
1.6. Fie f : NN o functio injoctivi. $x se arate e& lim f(n) = co.
Riiméne adevirettafirmatia, daci se inloculegte condifia de injectvitate cu cea
do surjectivitate?
LT. Dack {an)qoy este un gir cresciir si nemirginit superior (respect v
eserescitor gi nemi-ginit infrior), atunci ay ~+ 40° (respectiv Gq ~+ —00).
1.8. Fie (an}qo1 tn gir de numere reale nemirginit superior. $i se arate ef:
‘8) (a)qsa confine un subgir strict creseditor;
1b) (an)qo1 confine un subgir cu limita +00.
1.9. Fie (z,),51 tn git mirginit. SX se demonstrove of, dack toate subgirurie
sale convergente au scecasi limit, atuaci siul este convergent.
1.10, $8 se arate ck sirul (2n)yao dat de 24 = 2" +3" na canfin
{n progresie geometric
subgiruri
Radu Gologan LU. Fie @ €R si (an)yoy CQ {a} aq -¥ 0. Dac
Dn
4 = 2, 1 Pas dn € Zs de> O84 (Pus dn} = 1s
ih
1 se arate 8 gn — 0.
1.22, Dac un gir de numere reale (an),53 are proprie:ates
dim, (on-1 ~ aq) => 0,
4 ge arte €& ay —> 00.
1.13. Seconsicert sia (ay), definit prin ay > Oi any
NZL Sk se calculeze im a,
1
+ peatre
ant gz Pe
Sorin Micu
1.14, Si se arate ct girul ({Inm}),o4 nu are limits, unde {2} reprezinté
partes fractiorard a nundrului real 2.
115. Sis caloulce Jim Sk logs}, unde (e) este parte factionsré a
numérului real x. =
Florian Duntirel
1.16. Fie (1) oi $i mirgnit care are propectaten
Paeaea
nts ~ ay 2 sin — sin
pentr orice n > 1. Sse arete cA girul este convergent,
Mirwen Conga
LAT. Fie a5 ER, ¢1 ux sir convergent de numere reale. SK se studizze natura
sirului ([aa)),>, Unde [3] reprezint& partes intreagi a numdrulai real
10
Niccloe Pavelesen
nan ste a (J -1)
1.23. $& se calculeze: =
a) dim, { va? +32} 5;
») dim, { (2 +.V3)"} unde {a} reprezin& parton fractionari a memicalat
real a. e
1.24. Fie 0,8 € N*. $8 se caleuleze im { /o%EF Fa} , unde (=) este pastes
fraflonarta mami real
Yate (043) in>y)
128, 6 ete slog = (42
stone gi
18 Sestak in (qt gg tte)
as rap
1.27. SK se studieze convergenta sirului (on),>; €4 termentl general
Lit 1
Opal at gg tte OER,
1
: “yt
1.28, $6 se calles im, ¢ ey $)
1.30, Fontrn focre ui natural pnoti ay () = J £. Sve ante 2,
Pentre orice» N, srl (On (P))unx ete convergent g
B= 1, 14 =2, by = 2+ 5. CP bpm DE %
unde i = in on ()-
t
tat Begley + dott dh wen Santact
fence = Linon 9) = 3
Cesar Apestoleace oes
LSI. Sk se caleuleze Jim » =a
rnin Caegr
1.30. Fe (Onan © poroswinteta fa > Og10, > 0m
wuss
Wp, (b+ 24d) aon
wart (bebe) atesmmpas
1.83. Si se demonstreze cf sirul (an), 4 termemul gencral
1
opnltsete tt ten
33
ste strict descrescitor gi mirginit
1.4, 34 ve caluleze
9) din (Seataget~ tat)
a Gai tinea tae,
©) lim (ee) unde mm = 14 Ett th, eH
1.25. 86 ve caleulee
i
9 ba Dray!
ps (toe 2 1
>) Jim (4+ 54g +-+g)
) in (ir arp + Py =)
1.56. £4 ve demonstreze identitatea Iti Catalan
1.87. Fle (ay)yoy C (1y00) eu in dq = 1, 88s caleuleze Tim. {aan}, unde
reR = us
Dan Popescu
1.33. Fie girul ry = f/o+ 1 n> 2,undea € R, a > 1. Si se studies
menotcnia sirclui gi si se caleuleze im m izy — 1)
ry
1.89. SX se calculeze im, Cfya"(1 unde a € (0,1)
Dina Serbanescu
1.40. Fie siral (an)q>1 definit prin
On +2) (an m-2"), n2L.
2 gi neny
Sa se caleuleze im, "ayaa".
Traian Teimdion
LAL. Se considers srl (on)yoy defini descrptv atiot
1,2.28,83,44,4,4,5,5,5,5,5
Si se ealeuleze lim +
ose
ee ee
+slonscaesk uD, maa ngs dogma lak vecloinn les 2
Gabriel Conde
PAC ee re ere
vaved atys tte a.
Siise arate cd cricare ar fia € A, exist un git (aq),.1 © A {a} corvergent la a.
Florien Dumi'rel
1.44. Fie gE R, 0< [gl <1 (On)pos un gir marginit de numere reale. S&
se arate e& girul 7
n= Dood, w>1
este convergent.
1.45. Pic giul (zn)ysy de numere rele positive atl mt
lim, £)=2va aro
sin, (m4 2) = 24
Sis caleuleze Jim, 2m
1.46. $irul (en)yap ndeplinjte condi:
29 € (Ol), O< amu S2- 4, nEN
Sik se arate ck sirul este convergent si sii se calculeze im a,
0. Avramescu
3 LAT. Si se studieze convergenga sirului (dn}q defiait prin recurente:
a ER, anes
Floriaa Demitret
1.48. Se consideré siral (a,)q; definit prin egalitatea
3 + aq +1
Sice calculeve lim (a%a,), unde a € R.
1.49. Siral (rq), este definit prin egaltatea
tne,
unde a > O este fixat. Si se caleuleze lim nq.
1.50. Se se arate of sul (an)q>45 definit prin ey = 1 gi n41 = 5 = By hae
sete convergeat:
Cezar bupie
151. Fie girurile (2n),>1+(bn)nz1 astfel tncat ay = by = 1 si
1
ans = b+, bogs = on 2
Pentru orice n > 1. Si se arste cX cele dou giruri mu au limits, dar girul (aby);
este convergert.
Lasrengiu Ponaitspol
1.52. Fie fan),o1 8 (Oyo1 Oui irri de mumere real, este edt
1
Timo = 16 im 2
uty = 1 im,
Si se arate c& lim dn = im by = 1
Florin Dumirel
1.58. Fle Cn)no1 n)az1 »(Gnaar © (0500) atl tnt
i dnbace = 1 si lim (a +08 +6)
Sé ve arate imag = im by = im, ey =
ristinel Moric
1.54, Fic girul (a,)q 1 definit prin ay = a> 1 s4 dut1 = 02 ~an +1. S850
esteem,
1.55. Se consider irl (Eye definit prin
m=O, ay = 19h SPH ad 4 51, DD
Soe arate of gira ese convergent a se caluleze lim
56. Fic (an}yso um sir de numere rele definit prin
49 € (0,1) $13 = 2aq +1, 020.
Si se arate eX sirul este convergent si are limita 1.
Florian, Dusnitre!
157. Fic a> 01 (n)yay defnit prin
0, ten = 84+
Si se demonstreze ei sirul este convergent gi si so exlculoze limite sa.
158. Fiefunctia {Rj +R, f(@) = 22g f= fesonof men
SK ae caleuleze lim, fy (2), 2 > 0.
1.59. Se consideré girl (Zn)qoy defini prin
m= agi tet = ong.
eyire
i se caleuleze im 2°25,
a Dorinel Anca
1.60, Fes (Egon deft pin 31 =1 i xngt = 1+ n/a 021. She
caleioze jim,
e Marian Urstrescu
161. Se considert sit! (eu)gsy dint prin ay =1 gh ayy = +m Sse
demcnstreve ct grul este convergent gis se determine limita sa.
1.62. Fie a € (0,1), (a)aso © [Osa] sium sit (#a)q0 definit prin
Aw) n+ Andnns 21.
0,21 €R, East
8 se arate it sirul (2,)yng este convergent
= Ton Sava gi Tudor Spader
15 1.63. Fie (aq}41 un git ecnvergent de mumere reale, cu limita a € (1,1)
Sil se demors:reze ci
lima a1a2..0q
1.64. Fie (a,),>1 un git convergent de numere reale, $i se caleuleze
Jim, (0m ~ 01) (0n41~ 03) (anys ~ On)
Marin Tatog
1.5, Fie ten)yo9 un sir convergent de mumere rele care are lita x gt
1 1
n= jm (Chto + Chai +. CBzq), n> 1.
Sé se arate ef jirul (én}yoy este convergent sare limita 2.
1.36. Fie (1m)qo1 un si convergent de mumere reske. Sit se demonstreze et
Tim eta ~ a + las — 09] ++ [tae — eal
1.68, Lema Stole-Cosaro. Fie (2u)qss $n),
reale e1 proprietafile: *
1) (nana este sitict cresc&tor gi tye + +00
Gees ty 2 ee
ee OS yn =e
Atuncgil (52) are init tim, 2
te) a ek,
1.69, Sh oe ealcuene:
ams a
asigjsn VE
ciel
1 douk giruti de namere
r
>) tim —~—
) Oe VEE EF a
1.70. $é se arate of ru exist nici ofuneierafonalt f+ R—+ Ratio! teat
ean
soyetttetengt
Pentru ace n € N*.
T, Vlaicu $i M. Tasks
L.TL. Fie (an)xo1 $i (bo)na1 dou sirui do mumore reale convergente, cu
lim, om ~ 2 6 im fyb. Sie arate
fi, Seo beatae) taboo,
unde « € Sq
1.2, Dac (Gn)aaoexte 0 progresicaittichavdnd rier > 0 sap > 0
si se caleuleze
fim, Yao (CRI? + 01 (Ch)? +». + a9 (CHP.
1
1.78. Pie ay = Osi dy = nay rn, n> 1.Sitse calculese lim *
LfeEn
Parn Darel
1.74. Fe (cn)qpu un sede numere rae postin, extfel tnt
finn (ent ~ 24) = 1
mee
Sk se caleuleze lim 2 $i
a Viorel Lupcor
1
1.75. Pie srl (on)qon defini prin a; >0 5 ang1 = Ont 2
48) SK se arate c& lim, ay =o.
in 2
1) Sto cable in, 2.
Sigua = Vara to Fay, 221. Sise
1.76. Fie giral (an)qoy CW a1 =
calculeze lim
Ton Droteti
1.77, Fie gral (emg denis prin
®nal
atm Fo
ry=a>1$i tm =
Si se arate ci sirul este convorgent gi si se detormino limita sa. -
Lucian Tuescu gi Toma Gheorghizu
Ink /
1.78, SK ve arate ok YE 2 14M pease ace hyn € M9! apo ve
caleuleze
fig LE S94 V+ ut Yan
i inn
” 1.79, Se considers sirul (x), definit prin
nelsemi—nt(Vi) ty m2.
Sse clots tim 2
1.80. Se considers gral (,)y> defiit prin recurenga
son en 4, we
8) $8 se arate ob sirul (=")
) $8 se caleuleze lim 7,
‘este convergent.
meh as
Ch. Marchitan
L81. Sil (aq)q are proprietile:
4) Jim n (ant ~ tm) =a ERS
ijn BHA yo
Si se arate cl (an)y>1 este convergent.
1.82, Fie a9 € (0,7) si dn¢a = sina, n€ N, $8 80 caleuleze lim y7ia,.
T Dieudenné
1.83. Fie 9 € N° ficat gi un sir (zn)yoy CR, astfel incdt
tim Cnty zn) = ACR.
Stow eaculese im, 2%,
Cosmin itu
1.84. Fie (n)q>3 Ua sir cu proprictates cXsirul (an.-1 ~ nan}, estemirginit.
Si se calouleze =
Marius Stiasan
1.85. Fie a1 € (0,1) si ang = a2 ~ ay +1 pentru n > L. S& se calculeze
Jim, 2143. si Jim, ay)"
1.86. Se considers guile (¢n)ary Si nano) C0 do > O ib € (0,1), definite
prin
Or 41 = One Si Brgt = by 008 VBn.
sie cable im
Forias Dente
1.87, Se consider srl (¢n)a dfinit prin
dg = 0; = 15k ngs = VOR + dy, BE
$8.0 caleuleze in
Florian Dusnitrel
On
ne 1, Shee
LBB. Fie giral (an)qs0 definit prin ay > 0 gi ay = 1+
caleateze im, (a)”
Fooriax Duraitre!
1.89. Fie (tn)g31 i (be)y31 dou sur cu propriety
i) by Osh by # byes pentra orice n € N;
buat 5
ra este mirginit;
: (a ot
ii) exist’ lim $* = A€R,
as
Six demonic ogra ($262) are Limi oi
Sitviu Stissel
1.90. Fie (anyon $1 (n)aat dows suri cu proprictitile:
4) (aa)q; ete doserossstor gi convergens la 0;
ii) (by + ba + + Dn)y>r este mairginit.
tant gil (= oh) cate convergent.
et dss
1.91. Sk se stadiexe convergenta siulul zy = >
1.92. Fie f : [0,1] + R 0 funcfie cu proprietatea
If@)- FMI 2, exist i EN, F< k 4 , defini prin 2 DE Fpunde ae {-1.1}
Ss
pentru orice k € N. S& se arate c& (zn), este convergent gi limita sa este mumir
irafional.
Vasile Pep
ro 1.194, Fie (aq),5 un sir de numere naturale nenule «x: proprietifile:
1) G1 divide aq, pentru orice n >
pentru orice n > 2.
Marian Andronacke
1.135. Fle (a,),., un gir de numere naturale nentle, asfel incat ay divide
auea st SH > 41, pentru orc ke NY Si se demons irl
este convergent gi linita sa este num irazional
Florian Dumitrel
1.136, Fie (2y)q1 un git de numere reale eu proprieta
1) skal an = 35 of eae convergent;
1 grt = 3 ete mig
Sse dons’ chiral (blast = (} et verges ude (ete
paeafactbnns rah ea” St ere ane
Bryan Bes
1.137. 6 (edu sr bint de mune oxi. Penn ¢ > a
neti vctin
Mun) card kIL- 0 avem lim Nelo)
1.138. Fee (a,),5, un sir mrginit cu proprietatea
1
nia $F (tn +n),
pentru orice m > 1
8) Stise erate ci sirul (An),>1 definit ce relagia Ay = max (On, day)
ste sonverget.
+) Folosind eventual a), st se demonstrezec& (an), este convergent
26
1.189, Fie (4), un sir marginit de mumere reale, cu propriewatea
slim, (229 — 2m) =
38 oe arate c& lim y= 1.
Dore Cerageo
1.140, Fie siral ag =14 2424+
\ epi og 14 54 5 tot
a) Skise caloukze lim
bi) SK se arate c& (¢n),>1 confine un subir (en),>, eu proprietatea,
1
tin, (+ ++) =a
ts ia * hea 7 ae
Florian Dumitret
L141. Fie (2)qo1 un git cu proprietatea ck ajn1 + a gi Zan — B, unde
4, DER. $i se demonsireze cit
Sin
y
1142, Fie f | R-+ Ro funcfie periodic cu proprietates cf existii > 0
astfel incat
f@)-f@) <2lz-91
enim orice 2,y € R, iar (2n)q91 Un gir strict crescitor cu lim, 2, = co
mea punctelcr limita ale ginului
CF Cx)qas coincide cu Im f
FE Paul Georgesc si Gabriel Popa
iat
1.148. Sia (639 este defnt prin ay > Og aq = 2-4 —* penn n > 1
SK so demonstreze cl ay 1.
Florin Bree
1.144. Fie (@9)yp1 tn sir de numere reale eu proprietaten
1
O Sam Seat
pentru orive m,n €N*, m> n. Si se arate of (rn)aog este coaverzent.
ad ‘Marius Popescu
2 1.145. Fie (0n)po1 tn git de numere real, stret deserescdtor gi convergent
1 0, cu proprietatea
ons SHO, ne N
8 se arate elim, 1 (ay ~ Out)
1.146, Fie (on), un sir defnit prin relaile
a1 > Lh ayen = 20h 1, n> 1.
Sie calculere im :
nde Par02-Onaa
H. Wilf, American Mathematica! Monthly
: 1
LAAT. a $850 arate oh srl (Snaps y te = TAG + +t pete
moroton,
1b} Si se demorstreze oX exist ua gir (dn)yy C {0,1} astfel tncat
‘in (4
Ghent
Radu Gotagan.
1.148. Fi
a hs aspera ps
m=1$ an =/y,-— |
vets fan gtefine
8H se arate cif sirul mu are limit.
Gatris! Popa
1149, Fle gral (25)ya1 defini pin 21 > Ost 2y-1 = on —n}, n> 1. Sk 50
calaiese ig 2,
Florin Vipescu-Jalea
1.150, Fie (zn),>1 un sir de mumere reale defnit prin vail
ana> Osan =[r—2], a1
‘Si se arate ci sirul este convergent gi si se calculeze limita sa.
Viorel Vajeitu
28
CAPITOLUL 2
Limite de funct;
2.1. Sise arate ck functia f:R* +R, f (x) = eF sin sna are Kimittéls +0
2.2. Foe funcfile f,g : B+ R astfel fncat
Satu) =F12)9(0)+ F(nale)
penn 2,7 Rac iL
yaks acatee Jim TI ($), wae
oer.
2.3. Fle f :R +R o functie aditiva, adic o functio et proprictates
fe+=fle)+ f(y)
pentru orice z,y € R. Sk se arate ck dack f are limita fnkrun punct, atunsi f
are limit tn orice punet din R
2.4, 88 se determine a ¢ R pentru care functia
are limita ta a.
2.6. Fie mulfimea D = RY \ {+k | € Z}.. Si se arate ok
1) +00 este punct de acurulare al mulfimii D.
by) Fancjia ¢: DR, f(a) =" oe are limit la oo.
2.6. a) Si se arate c& functia J : (0,0) +R, f (2) =eos ve Fz FI
are limit la +00.
1) She eeu im (aoe VIFF HEFT + coe VET=AEAT)
1d
Ast sin = — eos.
2.7, Fie functia f :R* +R, f(z) = ———2 ——, unde 1 € R. Si se
arate cf f nu are limita ta punctul zp
Gh. Siretohi
2.8, Fie functia f :R—+R, f(x) =0n2"+an15""! +... +a;2 4p, unde
eB oe, 028m oF Senet fin FED
Fe c een 20s
29, She aratect Jim, (14 2)" =e 2.18. Si 90 caleuloe fim “=F Oe8
(Gin? x + cos)" — cox" =
250 Gin? e+ cose)" — cos =
20. Fie f € R [X] un polinom de grad n > 1, en suma coelicienslor egal
2.10. Pie f : (0,00) —+ Ro functie miginit, $% se arate
Ete of (Ocean magia (Se plea 2.19. Si se calculeze , unda m,n € R’.
tim, (+s (0)?
cum: Sé se calculeze im S211)
2AL. Si se calzeleze lim in ( Ye" Frey ~a), unden €N, n> 2. rae
2.21. Si se, leze lim = ——"__) unde m,n € N°.
ae 21 tect (Ting ~7maars) tmenne
2.12, 8% se calouleze lim
= Y%e—1— Yet 1042 tg (tg) — sin(sinz)
2.22, 9X se caleuleze kim 3
218, Stocstemine sc €R as tm x (ce VFA) =} ty S08)
2.14, 84 se determine a1,3, jd € R astel neat 2.28. Sit se calouleze im, =? (arctg VET a +1 ~ arcte ve
fost
224. ise caleate lin (54 ~~)
dia, (oe FaeFE—) = 3
ator 4d
2.25. Si se determine 0 0, ecuatia erat — ett
loner Nalin unde a,b, 2,d € (0,00) \ {1}, e# d.
2.28. $i se calculeze:
© i (v2cos:r)"*™*;
are in intervalul (0,2z) 0 unieX solufie u (A), apoi sk se ealealeze
im? (wWO+1)—uQ)
0 i ee adenine » AB © a
PBF sa” Me™ tg 808
¥) tin 27%, unde m,n € 2" at int
im 2? (zs — e748), unde abe R, @
6 ig x(t-cc) 4) im, 2 (ei ). \do.0,beER, a 0, astfel Ines
tim 2 (Vea™
resi) =2
2.37. Sis» dotermine a,b € R astfel inca:
dig (o/aF Fae + 0/7 FIs t4) =
258, Rome, tesa cists ner tn EL fb
Ban Popescu
2.59. Fier. €N, n> 2 fixat, Sie calculeze lim > (~1)* Chin (x +k)
i
140, Si se calculeze tim (1+ > ———2* ___) eng,
20, 88 se eae Xn ( ‘laurcyaen) wnen
yitz+
unde m € N, m>2
Virgit Niewta
2.42, $i co calouleze im n?(Ya-2™Ye+ “Y6}, unde O 1 Skee aang ate +)
2.43.
ss 2B asin (in)
2.44. Si se desermine asimptotele functici
PRR, fle) =e VP ee4l.
2.45. Fie functia f: RR, f(z) =ar+ Vz" +b2+¢], a,b,c €B, a>0.
Sé se determine a,b, 6, stind cd dreapta y =r + 1 este asiapto‘k obicd spre
“foo Ia grafcul lu f si scensta intersecteazX grafcal in puretul de abc
2.46. Si se caleuleze lim = —
2
de mori.
2.47. Fie irul(an)q4 do numere reale positive, cu a) = 1, astfel tnt
tim 1228 0x2) -€05 (032). -c08(a12)
a a
pentru orice n € N*. Si'se determine termienul general al sieului,
[ote -
2.48. Si se calculece im nen.
Andrei Vernexow
2.49, Si se caleuleze
tig M2" sina sn 2» sine Ce
*
Laurenti Penaitezol
bak a
2.80. Si se arate c& lim ( tin, zt ) B
Laureriv: Panaitopol
2.51. Fie f:R > Ro functie periodied § neconstantd. Sk se arate ci f au
are asimptote orizontale si nici oblice.
2.52. Fie f,g:R—+ R dout func perodioe cu proprietaten
im (F @) — ale)
Sik se arate ci f=.
3B 2.58. Fie J: RR o functie cu propriet
4) exintd a > 0 astfel mest f(z +0) = f(z) + a pentru crice 2 €R;
ii) F este marginité pe (0a)
Liz)
2.54, Fie : R-+ Ro functie periodick eu proprictatea ei
Sise demonstreze e&
BaP maer
Sse caleulse lim af (Ten!), unde T > 0 este 0 perioeda « functie: J.
Vasile Gorgoti
2st. ewes i, (CH)
2.56. Pio f :R—+ Ry 0 functie cu proprictetea oi
Him 2f (2) =A€ (G00)
Si se catculeze limita girulut
m= FOF £2) +.4+F(n), a2.
Flovias Demitrel
2.57, Flew € R, a> Osi o functic f:R +R, astel ineat
f@+)-fl2)>a
Peniru cre 2 > 0. $i se caleuloze im (2)
Miai Piticari
2.58, Sis determine a,b € R pentru care fancia
(0,00) +R, f(2) =2"(6+6in2)
tro limiti a 400 gs 9 aleuleze im, (2), tn czar tn cae linia ex
32.59. Fie f: RVR o functe monctond cu proprictaiea
L(F(2)) =2f 2) —2, YER
Sie calcuere Jim £), tm ipotea ef limita exists
: ; i@) 1
200. Fie J sR Ro funie ou propretatin in GY = 3. su
calelze Jim f(2)
2.61, Se considers fanctin f2R—+R, f (2) = =.
sade (te uere. 118)
Mie Diaconu
2.62, Fie CR um interval, a € I gi f,g: +R. Considerim functia
fe), e€1°Q
A:IOR, aey={ 110). porte
6 se demonstreae ef urmatonrle afirmafi sunt echivalente:
i) exist lim h (2) = A €R;
Ji erieare arf sirurle(2u)gnx (LQ) \ 40) 8 indasa © (TV @D\ (2),
cu limita a, ave
lin, f (@n) = ita, f (tn) = >
2.63. Si se determine a € R pentru care functin
{3 zeQ
FRORS@=) 8, ceR\Q
are limit tna
2.64. Fie DCR, a € R un punct de acumulare al raulfimi D gi o functie
f: D\ {a} + R. Dack pentru orice gir z. + a (zm € D\ {a}, n> 1), sirul
(FGen))yay are limit atunci f are limits tna.
2.65, Fie D CR, xo € R un punct de scumulare la sténga 0 gio functie f : (0,4) —+ R cu proprietatea e& exista:
cee
sca 5° (20) = pnts ae te a
Bo, Bee 30 of ho) Bea operat
ig) rer,
‘84 se demonstreze c&
1 (a) 1(cts) (a) 2
2.69. Si se calculeze:
ban T(+sd);
St
v Jn (Set)
2.70. Si se determine funcfille f: (0,00) — (0,00) care au propsietiie
9) s¢et w= 4 (2) petra oxo sy € (0,0);
3) In 7)
Petre Nachila
2.1L, Fle e,b€R, a R 0 funcji care are limite laterale finite fm orioe punct
din (a,}]. S& s2 arate c& f este marginita,
Pal Déyoy
2.80. Fie f sR R 0 funchie cu proprictatea
I (p-aVv3) =p-W3, (ng en.
Si se arate of, dack f are limita in a9 =0, atunci lim f(x} = co.
Florian Dumitre)
2.81. Fie j : (0,00) — (0,00) 0 functe crescitoare,astfol inet
ifoN@=VFra Ws>0.
St se caleuleze tim, £2)
S088, Peg maleate omelets cB «
fanctie {IR —+ R'cu proprictaten ed, pentru atice n € N* gi orice = € [¢n.dn4t)s
O14 an bt Oy
t(e)=
St se demonstreze clin f (2)
Florian Dumitrel
37 2.85. Fie f :R-+R o furcti erositosre, atfl nest
Bp JEG) =e.
Ske arate e& lim (2) = 00.
2.84, $3 90 dotermine funsile J: +R care au proprcttile:
)iety=Se)+FQ)i
8) f are limi ta co
2.85, FinpeN, p> 251 f (0,00) +R o funeic eu propsitil
£0) ack
i) exit ti, £2
i) cxisté Jip FE+ DIO) ye
Sii se arate ok b = pa
Dorin Andrica
2.80, Fie {+R ofancte eu propre:
4) exstt lim f(2)= AER;
4s) exist cx > 0 astfcl inet Jim 2°" (f(z +1) - f @)) =LER.
Sto ace ode Jim 2*(A~F(), ound ta ct eats
2.87. Fle 1c R wn interval gl fancile f : 1+ Ry g: (00) +R cave au
promiet2tile:
8) [fis) = $(@)1 < (ep) pentru ore 25y € 1, 2 > y5
Romeo Iie
eit 1) at at Fg
stm denmaves tig J 29
260, Fea > Dannie ;R-+Rofncepoadohca rian
etext tig 2 ge donate ok f et.
Meraina Pope
2.90. Fie f : (0,00) + Re functie crescitoare, astfel neat
lim (Fe +1)~f@) =0.
Ss demonstreze eX lim (f (e+ a) — f (z+b)) =0 pentru arice a, € Ry.
Forian Dusnitre!
2.91. Fie f (0,00) +o funesio moncton’, astfel cat
lim, (F(2t)~ f(@)) = 0
Si. arate of pentru orie a > 0 avem im (f (az) ~ f(@)) = 0.
“orc! Chirits sé Marian Andronache
2.92. Fie f : (0,00) —+ (0,00) 0 funefie creseétoare cu proprictatea
£Q2) _
#7) *!
stsedenmae ch fin 1 1 pon oe 2 >
Merce! iri
2.93. Fie f : R—+ Ro funstie crescitoare pe Q si deserescitcare pe R\
Dact, in plus, f are limite la -too, si se demonstreze ci f este constamvé.
2.04. Fie f : (0,00) + R eu proprictatea f (2) ef) —2 pentru orice x > 0
48) Sse demoastreze cf f este strict monotoms.
b) tse arated Jim (2) =o sim LO) =
Laurentiu Panaitopot
ae ey ese
i) f(z) + f(y) < f (@ +y) pentru orice 2,y 2 0;
ii) exist M > 0 astfel meat |f (z)| < Mz pentru oricz x > 0.
ae 7
janet pene nd (ar 200 ron fin, £2 = tn
J (2) < Lz penteu orice x > 0; ——
Dye tg
2.96. Fie a € (0, 1) gi o functie marginit& f : R ~ R care are proprictatea
tim (F@ +1) af (2) =.
SK searate ck im f (2) =0.
Emil C. Popa 2.97. Fie f : (0,0) +R 0 funcgie cu proprictatea,
(May € (0,00), 22 y.
Sw-2
lim, (f (2) ~ 2) =
Gabriel Dospinsscu
CAPITOLUL 3
Functii continue
8.1. Si se determine a,b,c € R astfel inedt funcjia
FRR, r-{
8 fie continua pe R.
3.2, Fie u:R—R continuk in 2 € R gi funefia
F:ROR, f(z) =senule).
4) Dact 1 (20) #0, atunei f este continu in 29
») Dak u (zo) = 0, atunci f este continua in 25 dack gi numai doc w se
anuleask pe o vecindtate a lui 20.
8.8, Bio u: RR continu in 2o €R gi fametia
PRR, f()=|u(x)]
1) Dack (20) ¢ 2, otunci f este continu tn 20.
b) Dack w (zp) € Z, atunci f este continuk fn zo dack si mumes dack
exist o vecnstate V a punctului zp astfel neat u(¥) < [ulzo),1 +0 (zel)
3.4, Fie u: R + Ro functie contin, periodick si neconstants. Studieti
continuitatea funefilor:
ornan sa {*(3) eer
y e=0
wenn oe)-{ w(). 240
weno
3.5. Si se studieze continuitatea functiet
1 seq, 2-2. nae :
pao rea{ reQ, 2-2 nge% a>0, (xa)
& cere
(herctia tui Riemann) 3.8. 84 se de functiile continue f : 0,00) + R cu proprietatea
=1(2) s?44, wonaem, oo)
Net Orichirim
Fie funcjia f : R + R eu proprietaile:
F(z) =Opon:m orice 2 € [0,1);
ii) (+1) = f(z) +2 pentru orice 2 € R.
a) Si se studieze continuitatea funetiei f.
}) Si se arete cf f (2) > 0 pentru orice z €R si si se ealeuleze limitele
ae si tim VEC),
Litera Niewlescu
3.8, Fie f,g: 1 +R (I CR este interval) si furctia,
{ f(@), zeI°Q
g(a), z€I\Q"
Duct f si g sunt continue in a € J, tuned h este continud ino dack gi mural
dart F(a) = 9(@)
3.9. Studiagi continuitaten functic:
aIoRh
teal -f % seine
von re={ 5 em, ZENG
Fie f: 1+ J (unde 1 gi J sunt intervale CR) 0 functie bijectiv’s
si continua “ntr-un punct a € J. SK se demonstreze o&, dacs f-} are limita in
b= f(a), atunct f* este continus tn b.
at
8.11. Fis furctia f :R— R, sey={ #03 20 5x se arate ch girul
2-0
(Guinan definit prin ay € R (fixat) si ans1 = j (aq), pentre orice n € N, exte
convergent
3.12, Fie f : R-+R o functie neconstant& cx proprictaten
F(etrT) =F(2),
oricare ar fiz € R gi oricare ar fir € Q, unde T > 0 este det, SA se rate c& f
este discontinud fa flecare punet din R.
a
3.13. Fie f :R— R o funetie strict crescitoare pe R cu propristates o& fof
cote continu pe R.
2) Demonstrafi cd f este continu pe R.
») Bate condigia de monotonie necssara?
3.14, Determinafi funcfiile continue f :R +R, eu f(0)
F(x) > 2+ F(x) si f Bx) < et F(x)
astfal incst
pentru orice 2 €R.
3.15. Detorminafi funciile continue f :R —» R care ou propristates
J (lors 2) — f (low
pentru orice x € (0,00).
Yasils Berinde
3.16. Fie f : R + Ro funcfie continuii mn origine, astfel mest f(z) = f (sin x)
pentru orice z € R. Sé se arate cA f este functie constantii.
8.17. Fio f :[0,1]—+ R o fanctio continus in punctul zo = 1. Stiind et
f(z) =
oricere ar fi x € [0,1], #8 90 demonstreze 8 f este constant’
(2-241),
Pri, Dumitre!
3.18, Fie 0
S-ar putea să vă placă și
- Matematica Pentru Grupele de Performanta Clasa A XI-aDocument311 paginiMatematica Pentru Grupele de Performanta Clasa A XI-aAlexandru Moraru100% (19)
- Culegere Admitere Treapta II Si Olimpiade Vol.1 - Mangu & Carbunaru Et Al (1984)Document431 paginiCulegere Admitere Treapta II Si Olimpiade Vol.1 - Mangu & Carbunaru Et Al (1984)Geta BercaruÎncă nu există evaluări
- Didactica Matematicii - Monica PurcaruDocument377 paginiDidactica Matematicii - Monica Purcarumugurel_codrean100% (27)
- Mircea Olteanu - Analiza Matematica - Notiuni Teoretice Si Probleme RezolvateDocument302 paginiMircea Olteanu - Analiza Matematica - Notiuni Teoretice Si Probleme Rezolvatevaliq2002100% (6)
- ISTJ Introvertit Senzorial Ganditor JudecatorDocument8 paginiISTJ Introvertit Senzorial Ganditor JudecatorGeta BercaruÎncă nu există evaluări
- Radu Serban AlgebraDocument78 paginiRadu Serban AlgebraGeta Bercaru100% (1)
- Subiecte CIG 2017Document1 paginăSubiecte CIG 2017Geta BercaruÎncă nu există evaluări
- Articol8 PDFDocument8 paginiArticol8 PDFGeta BercaruÎncă nu există evaluări
- Siruri Recurente PDFDocument6 paginiSiruri Recurente PDFGeta BercaruÎncă nu există evaluări
- Inegaitati SSMRDocument8 paginiInegaitati SSMRGeta BercaruÎncă nu există evaluări
- cls7 Lectia9Document8 paginicls7 Lectia9Toma Alexandru TiberiuÎncă nu există evaluări
