SEMIOLOGIA NERVILOR

CRANIENI
(2)
NERVUL TRIGEMEN V

- nerv mixt: asigura inervatia senzitiva a

fetei si masticatia
- trigemenul senzitiv : 3 ramuri
- trigemenul motor: 1 ramura
1. Trigemenul senzitiv: protoneuronul
senzitiv este localizat n ganglionul
Gasser (din foseta Meckel de pe faa
antero-superioar a stncii
temporarului). Prelungirile sale
dendritice se grupeaz n trei ramuri
care constituie nervi de sine stttori:
nervul oftalmic
nervul maxilar superior
nervul mandibular
Ganglionul Gasser radacina
senzitiva trunchi cerebral
 NERVUL OFTALMIC

* teritoriu cutanat:
- se formeaza prin
unirea a 3 ramuri:
n. lacrimal, n.
frontal, n. nazal
intra in orbita prin
fanta sfenoidala
peretele extern a
sinus cavernos
ggl. Gasser
NERVUL MAXILAR SUPERIOR

* teritoriu:pleoapa inferioara, partea

superioara a obrazului, buza superioara,
aripa nasului, gingia si dintii maxilarului
superior, mucoasele jugale, gingivale,
nazale si palatine

- ramurile se unesc si intra in craniu prin

gaura rotunda mare ggl Gasser
Inervatia senzitiva a fetei
NERVUL MAXILAR INFERIOR (N. MIXT)

* teritoriu senzitiv: buza inferioara, menton,

reg infer a obrazului, regiunea temporala,
condct auditiv extern, pavilionul urechii,
mucoasa jugala, gingia si dintii maxilarului
inferior
** primeste aferente gustative (nervul
coarda timpanului) si senzitive din 2/3
anterioare ale limbii (nervul lingual)
- intra in craniu prin gaura ovala ggl
Gasser
2. Trigemenul motor: originea real o
reprezint nucleul masticator (pontin).
Axonii si ies din punte i alturndu-
se trigemenului senzitiv ajung la
ganglionul Gasser. Fibrele masticatorii
trec pe sub ganglionul Gasser, se
alatura ramurii inferioare senzitive,
formnd nervul mandibular.
> muchilor masticatori.
Nucleii nervului trigemen
 3 nuclei senzitivi :
- nucleu spinal (bulb + segmente cervicale
C1-C3)
- nucleu principal (punte)
- nucleu mezencefalic
transmit informatiile senzitive spre
talamus
1 nucleu motor: in mezencefal (nc
masticator)
EXAMENUL CLINIC AL NERVULUI V
- examenul sensibilitatii pe fiecare dintre cele
3 ramuri:
- sens tactila
- sens termica
- sens dureroasa
- examenul reflexelor
- examenul functiei motorii: masticatiei
SEMIOLOGIA LEZARII NERVULUI V
SIMPTOME POZITIVE:
NEVRALGIA TRIGEMINALA
* esentiala (idiopatica)
* simptomatica (secundara)

SIMPTOME DEFICITARE:
HIPO / ANESTEZII
NEVRALGIA TRIGEMINALA

ESENTIALA
SECUNDARA
NEVRALGIA TIGEMINALA
ESENTIALA
debuteaza dupa 50 ani (in a 2-a jumatate
a vietii)
Predominanta la femei (F/B = 3/2)
 ETIOPATOGENIE

cauza periferica: agresiune mecanica

discreta asupra ganglionului Gasser sau
radacinii senzitive (calcificare duramater,
chist arahnoidian, bucla vasculara)
mecanism central: descarcari epileptiforme
la nivelul nucleului V bulbar
Factori hormonali
Factori vasculari
 Caracteristici clinice
1. Durere paroxistic: de tip fulgurant, cu
durat de secunde 2, 3 min., care se
succede n crize, la intervale uneori foarte
scurte, cu intensitate accentuat, uneori
insuportabil.
durerea este descris ca: lovituri de cuit,
ocuri electrice, arsuri cu fierul rou;
numrul crizelor variaz 1-2 pn la
zeci/zi, sunt grupate in salve
paroxismele nu se succed cu o anumit
regularitate; pot surveni n cursul zilei, dup
intervale libere de cteva zile, sptmni,
luni, ani; nu apar noaptea
violena paroxismelor, provoac frecvent un
rictus al feei sau un spasm palpebral ori
labial ipsilateral durerii tic dureros al feei
Discrete manifestri vegetative asociate:
lcrimare, salivaie, hipersecreie nazal,
congestia pielii, hipersudoraie
2. Durerile sunt provocabile: sunt
declanate de un stimul minim pe care
bolnavul l poate sesiza sau nu l mai
sesizeaz din cauza debutului brutal i al
violenei maximale a durerilor.
stimuli declanatori: tactil (atingerea cu un
fir de pr), vibrator (curent de aer), de
distorsiune (n micrile de masticaie i
vorbire);
ariile de declanare ale durerii sunt numite
zone trigger : pot fi unice sau multiple:
pielea feei, mucoasa labial, bucal,
gingia, dantura, micrile limbii sau acte
reflexe: nghiit, tuse, strnut, etc.
In timpul crizei, pacientul intrerupe orice
activitate: sta imobil
prezena zonelor trigger imprim o atitudine
i un comportament caracteristic: deoarece
paroxismele dureroase nu sunt previzibile i
bolnavul este terorizat de posibila lor
reapariie; el are tendina de a evita orice
stimul bnuit a fi declanator al paroxismelor:
nu se alimenteaz pentru a evita micrile
mandibulei, nu-i asigur igiena bucal, nu
se spal, nu vorbete, nu iese n aer, recurg
la antialgice toxicomanie suicid
 3. paroxismele dureroase sunt unilaterale:
nu depesc niciodat linia median a feei
(dreapta> stanga)
4. localizarea durerii este strict la nivelul
V: ramura maxilar pare cel mai des
afectat, fiind urmat de ramura
mandibular i oftalmic
5. lipsa modificrilor obiective n
teritoriul V afectat este elementul
caracteristic caracterului idiopatic

6. Absena durerilor reziduale sau

parestezii lor n perioadele intercritice
(intre parixisme, pacientul e normal).
 Evolutie
este discontinu,

perioadele dureroase alterneaz cu

perioade de acalmie prin remisiune
spontan.

Paroxismele dureroase pot induce

tulburri psihice automutilri,
sinucideri.
 Diagnostic pozitiv
bazat pe:- simptomatologia clinica
tipica
- examenul neurologic normal
(lipsa tulburrilor de sensibilitate obiectiv,
sau de reflexe n teritoriul V)
Examinrile complementare: pentru
diagnosticul diferenial cu celelalte
nevralgii ale feei: radiografii craniene,
ex. Eeg, ex. LCR, ex. Stomatologic, ex.
ORL, ex. de laborator, ex. CT, ex. RMN,
ex. arteriografic
 Tratament
1. TRATAMENT MEDICAMENTOS: initial

a) antiepileptice:

CARBAMAZEPINA 600-800 mg/zi

OXCARBAZEPINA 600-1200mg/zi
GABAPENTIN 1500-1800 mg/zi
LAMOTRIGIN 100-400mg/zi
FENITOIN 300 mg/zi
b) miorelaxante centrale:
BACLOFEN (Lioresal) 60 mg/zi
CLONAZEPAM (Rivotril) 0,5 - 2 mg/ zi
c) antidepresive:
AMITRIPTILINA 75-150 mg/zi,
 2. Termocoagularea percutana a ggl Gaser
sau a radacinii trigeminale
3. TRATAMENT CHIRURGICAL:
- Metode percutane: microcompresia
percutana cu balon a ganglionului Gasser;
rizotomia retrogasseriana percutana cu glicerol;
ganglioliza trigeminala percutana prin
radiofrecventa; injectarea percutana cu
adriamicina
- Decompresia microvasculara
- Radiochirurgia cu Gamma Knife
 NEVRALGIA TRIGEMINALA
SECUNDARA (SIMPTOMATICA)
 ETIOLOGIE
Leziunea nervului V intr-un anumit punct al
traiectului sau:
- nucleul V: scleroza in placi, AVC..
- unghi ponto-cerebelos: neurinom de
acustic
- ggl Gasser: zona zoster
- traiectul radacinilor:
Cauze extracraniene: sinuzite, tromboflebite
pterigoidiene, osteite apicale de origine
dentar, traumatismele nervului facial,
neoplasme
Cauze la niv bazei craniului: Tu, trauma
Cauze intracraniene: tumori de fos
posterioar, anevrisme ale arterei bazilare,
malformaii arterio-venoase, leziuni
inflamatorii, leziuni traumatice
 Simptomatologie clinica
durerea este continu, pe fondul
permanent dureros pot surveni paroxisme
nevralgice, durerile sunt de mic
intensitate, localizate pe ntreaga hemifa
exist tulburri obiective de
sensibilitate: hipo / anestezie la nivelul
tegumentelor i mucoaselor din terit V; sau
diminuarea / abolirea reflexului cornean;
sau afectarea rdcinii motorii cu paralizia
ms masticatori
 Conduita
Necesita obligatoriu investigatii
complementare pt precizarea sediului
leziunii si cauzei acesteia: IRM cerebral,
CT baza craniu, consult stoma / BMF,
consult ORL, etc
Tratament: al cauzei + Carbamazepin
NERVUL FACIAL VII
Nerv mixt: motor + senzitiv + vegetativ
Componenta motorie (nervul facial pr -zis)
inerveaza musculatura fetei
Componenta senzitivo-senzoriala (nervul
intermediar Wrisberg VV bis) asigura
inervatia gustativa 2/3 ant limba + zona
cutanata mica (conca urechii, CAE)
Componenta vegetativa: secretia gl
lacrimale si salivare
 Nervul facial VII motor:
Nucleu pontin
Origine aparenta: santul bulbo-pontin
unghiul ponto-cerebelos inferior de n
VIII conduct auditiv intern (impreuna cu
n VIII, VII bis si artera auditiva)
apeductul Fallope in stanca temporalului
traict in baioneta gaura
stilomastoidiana gl parotida 2
ramuri: cervico-faciala si temporo-faciala
Teritoriul nervului VII motor:
 Particularitati
1. ramura temporo-faciala inerveaza
musculatura din 1/ 2 superioara a hemifetei
/ ramura cervico-faciala inerveaza
inferioara a hemifetei
2. nucleul facialului are 2 parti:
- Neuronii din partea superioar a nucleului
asigur inervaia musculaturii din teritoriul ramurii
temporo-faciale,
- Neuronii din partea inferioar asigur
inervaia musculaturii din teritoriul ramurii cervico-
faciale.
Poriunea superioar a nucleului primete
fibre motorii de la ambele emisfere, n timp
ce poriunea inferioar primete fibre numai
de la emisfera contralateral.
In caz de leziune supranucleara (corticala,
subcorticala) , musculatura jumatatii
superioare a fetei este respectata, fiind
afectata doar hemifata inferioara (de partea
opusa leziunii) = pareza faciala de tip
central
In caz de leziune a intregului nucleu facial
pontin sau a trunchiului nervului se
produce interesarea n mod egal a ntregii
musculaturi a feei (de aceeasi parte) =
pareza faciala de tip periferic
Semiologia lezarii nervului VII

1. Semne motorii
2. Tulburari de reflexe
3. Semne secretorii (lacrimale, salivare)
4. Tulburari senzoriale (gust)
Examenul clinic al n VII
EX. FUNCIILOR MOTORII: examenul static
lagoftalmie [inchiderea incompleta a ochiului]
epifor [scurgere lacrimi pe obraz]
semnul Negro (ochiul pare deplasat n sus)
pliurile hemifrunii paralizate sunt terse
anul nazogenian ters
comisura gurii de partea bolnav situat
mai jos
clipitul lipsete
EX. FUNCIILOR MOTORII: examenul
dinamic
pleoapele de partea bolnav nu se nchid
semnul Charles Bell [la cererea pac sa inchida ochii, ochiul
lezat nu se inchide dar globul oc deviaza fiziologic in sus si in afara]

nu apar cutele frunii n jumtatea bolnav

deviere a gurii spre partea sntoas
bolnavul nu poate sufla drept n faa lui,
nu poate fluiera, nu poate pronuna corect
labialele (b, p, m)
 scap alimentele
semnul Souques n deficite fine, genele
de partea bolnav se ascund mai puin
printre pliurile pleoapelor strnse,
prnd mai lungi
EXAMENUL REFLEXELOR abolirea pe
partea bolnav:
Reflexului de clipit la zgomot, lumina,
amenintare (nazopalpebral)
Reflexului cornean.

EXAMENUL GUSTULUI:
ageuzie: pierderea simului gustului pe
partea afectata
PARALIZIA FACIALA PERIFERICA

= paralizie ce intereseaza totalitatea

muschilor de pe hemifata afectata

Se pune in evidenta prin: examenul

static si dinamic al motilitatii faciale
 Simptomatologie clinica

- stergerea ridurilor fruntii

- largirea fantei palpebrale
- inchiderea ochiului imposibila (lagoftalmie)
- semnul Charles Bell
- semnul Souques
 - stergerea pliului nasogenian
- caderea comisurii bucale
- devierea gurii spre partea sanatoasa
- imposibilitatea de a umfla obrajii, de a
sufla, pronunta consoanele labiale
 - abolirea reflexelor corneean, de clipit
- diminuarea secretiei salivare
- diminuarea secretiei lacrimale
(hiperlacrimatia apare prin eversiunea
pleoapei inferioare)
- disparitia gustului in cele 2/3
anterioare a limbii
 Etiologia PFP

Paralizia faciala a frigore , idiopatica (tip

Bell): cea mai frecventa
- rolul frigului ?, infectie virala+++ =>
inflamatie + edem al nervului ce trece prin
canalul osos din stanca temporalului
compresiune nerv cu degenerarea acestuia
- tulb gustative sunt frecvente
- 80 % din cazuri se vindeca spontan
Paraliziile faciale secundare:
- leziunea nervului facial la nivel pontin (AVC,
SM)
- tumora de unghi pontocerebelos
(neurinom de acustic)
- fracturile stancii
- otite / zona zoster a ganglion geniculat
- infiltratie sarcoidozica a nervului,
poliradiculonevrita acuta, diabet, colagenoze
 Conduita in PFP

- bilant neurologic (detectare cauze secund.)

- bilant electrofiziologic (EMG)
- examen clinic ORL si audiometrie
- bilant biologic (glicemie++)
- bilant radiologic (stanca)
- bilant IRM (suspiciune neurinom acustic)
 Complicatiile PFP
Spasmul facial postparalitic: contractur a
hemifeei paralizate, pe fondul creia apar
micri involuntare cu caracter paroxistic
Ulceraii corneene: se datoresc
lagoftalmiei i lipsei de protecie a corneei.
Sindromul lacrimilor de crocodil:
hiperlacrimaie homolateral paraliziei
faciale, care se declaneaz n timpul
alimentaiei;
 Tratamentul PFP
Etiologic:
In paralizia a frigore:
- antiinflamator: - steroidic prednison
(1 mg/kgc/zi) sau metilprednisolon
- nonsteroidian
- neurotonic: milgamma N
- fizioterapic: raze ultrascurte, ionizri,
cureni triunghiulari
 Forme particulare
Sindromul Foville pontin inferior: de
aceeasi parte: paralizie VII periferic,
paralizie de lateralitate a privirii , de
partea opusa: hemiplegie
Diplegia facial: sau dubla paralizie
periferic; apare n: poliradiculonevrite,
meningite bazale
PARALIZIZ FACIALA DE TIP CENTRAL

cauzata de leziuni corticale sau ale cilor

descendente motorii, situate ntre scoara
cerebral i nucleul de origine al VII (fasc
cortico-nuclear)
respecta teritoriul facial superior, predomina
pe teritoriul facial inferior
 nsoete o hemiparez / plegie de
origine vascular, tumoral, traumatic,
inflamatorie situata de aceeasi parte
este unilateral (n mod constant);
- fara tulburari secretorii, fara anomalii de
reflexe
- Examen EMG normal
NERVUL ACUSTICO-
VESTIBULAR VIII
 NERVUL ACUSTIC VIII
NERV SENZORIAL (face parte din
analizatorul acustic)

Protoneuronul senzitiv se afl n ganglionul

spiral Corti (n urechea intern).
Prelungirile dendritice >celulele
senzoriale ale organului Corti,
Axonii > lama spiral > nervul acustic
Excitantul specific: VIBRAIILE
SONORE, influeneaz celulele
senzoriale din organul Corti pe cale
aerian sau pe cale osoas.
Nervul acustic conduct auditiv intern
unghiul pontocerebelos nucleii
acustici bulbo-pontini > ganglionii
geniculai mediali i coliculii quadrigemeni
inferiori cortex temporal bilateral
 Examinarea n acustic
Acumetria fonic: examenul audiiei cu
voce tare i cu voce optit; n: cuvintele
optite de la o distan de 6 m (metod
calitativ).
Acumetria instrumental: se face cu un
diapazon i const n testarea perceperii
vibraiilor diapazonului (metod calitativ).
Audiometria: metod cantitativ.
Semiologia lezrii nervului acustic
SIMPTOMELE DE IRITAIE:
Hiperacuzia: percepie auditiv
exagerat;
Acufenele (tinnitus):senzaii percepute
fr s existe o excitaie a aparatului
auditiv de la o surs situat n afara
organismului.
Halucinaiile auditive
SIMPTOMELE DE DEFICIT:
Hipoacuzia
Anacuzia sau surditatea
NERVUL VESTIBULAR VIII
SINDROMUL VESTIBULAR
 REPERE ANATOMICE
Protoneuronul senzitiv este dispus n
ganglionul Scarpa ( conductul auditiv
intern)
Prelungirile dendritice > cu celulele
receptoare din labirintul membranos (din
maculele utriculare i saculare i din
crestele canaliculare). Axonii> nervul
vestibular care, mpreun cu nervul
acustic unghiul pontocerebelos
ptrunde prin anul bulbo-protuberanial
n trunchiul cerebral
La nivelul urechii interne, sistemul
vestibular este strans legat de sistemul
cohlear
o leziune a urechii interne si/sau a
nervului VIII: asociere de semne
vestibulare si cohleare
 Repere fiziologice
Excitantul specific:
schimbarea poziiei capului, care prin
deplasarea ce o imprim lichidului
endolimfatic, produce excitarea elementelor
receptoare.
excitaiile sunt integrate de formaiile
vestibulare, cerebel i scoara cerebral o
serie de reflexe complexe care au drept scop
meninerea echilibrului static i dinamic al
organismului
Conexiunile nucleilor vestibulari se fac cu:
- nucleii nervilor oculomotori (miscarile
ochilor)
- nucleul nervului XI (miscarile gatului)
- motoneuronii coarne anterioare
spinale (miscarile trunchiului)
- cerebelul
 SINDROMUL VESTIBULAR
Totalitatea simptomelor si semnelor care
rezulta din lezarea sistemului vestibular
Functia aparatului vestibular: mentinerea
echilibrului axei corporale si a stabilitatii
oculare in timpul miscarilor
 I. SIMPTOME
Vertijul = senzatie de deplasare a obiectelor
in jurul pacientului / senzatie de deplasare a
corpului pacientului in raport cu mediul;
Agravat de miscarile capului
Senzatia descrisa de pacienti: rotatie, ca si
in lift, ca pe un vapor, se invarte capul
insotit de greturi, varsaturi, paloare,
transpiratii si alte semne vegetative
 II. SEMNE CLINICE
Nistagmus: oscilatie ritmica si conjugata a
globilor oculari. Are 2 componente: una
lent, tonic, in directia opusa labirintului
lezat, i una rapid, clonic, ce reprezint
reacia de readucere a globilor oculari la
normal.
Se manifesta spontan sau provocat la
miscarile automate (de urmarire)
Tipuri: orizontal, orizonto-rotator, rotator,
vertical
 Tulburari ale echilibrului static si ale
mersului : devieri lateralizate
Proba Romberg / Romberg sensibilizat
- n sindromul vestibular se constat o
deviere a corpului
Proba braelor ntinse:
- devierea tonic a braelor, de obicei spre
partea bolnav
Proba mersului n stea:
- pacientul deviaz: la mersul nainte de
partea labirintului lezat, iar napoi, de partea
opusa
III. EXAMINARI COMPLEMENTARE
1. Probe vestibulare:
* proba calorica
* proba rotatorie
* electronistagmografia
2. Audiograma
3. Potentiale evocate auditive
4. IRM cerebral
IV. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
falsele vertije:
* simptome anxioase ce apar in spatii
deschise sau aglomerate (=agorafobie)
senzatii de tipul frica de a nu cadea,
golirea capului
* scaderea debitului sanguin cerebral: la
debutul lipotimiei
Alte tipuri de tulburari de echilibru (ataxii)
 V. FORME TOPOGRAFICE
SINDROMUL VESTIBULAR PERIFERIC:
leziune a labirintului sau nervului vestibular

SINDROMUL VESTIBULAR CENTRAL :

leziuni ale nucleilor vestibulari
SINDROMUL VESTIBULAR PERIFERIC
vertij rotator foarte intens, acentuat de
miscarile capului pacientul sta imobilizat
la pat
Tulburari vegetative +++ (greturi,
varsaturi); anxietate ++
Dezechilibrari cu lateropulsie spre leziune
(Romberg + lateralizat) in ortostatism si la
mers
Proba deviatiei indicilor pozitiva spre partea
leziunii
La privirea laterala spre leziune, nistagmus
orizontal rotator, cu bataia rapida spre
partea opusa devierii
=> sindrom armonios (toate probele
indica spre o singura parte = labirintul
hipovalent)
Acufene, hipoacuzie - frecvente
Probe vestibulare: hipoexcitabilitate
labirintica in partea lezata
 SINDROMUL VESTIBULAR
CENTRAL
Vertij de intensitate minora
Nistagmus evident +++ multidirectional, cu
sens variabil (rotator si vertical)
Tulburari de echilibru ++, ne-sistematizate,
dar constante
Romberg pozitiv in mai multe directii:
deviere nesistematizat, tonic a corpului;
=> sindrome dizarmonic
+ alte simptome de leziune a tr cerebral
 SINDROMUL VESTIBULAR
Periferic Central
armonios dizarmonic

Vertij intens moderat

Semne cohleare + -
Nistagmus orizontal rotator pur, vertical
orizonto-rotator multidirectional
Secousa lenta,
deviatia indicilor, lateralizate de p lezata nu sunt lateralizate
Romberg, mers in stea
Semne neurologice absente prezente
 ETIOLOGIA LEZIUNILOR
VESTIBULARE
inflamatorie (otite, neuronita vestibulara,
labirintita)
scleroza multipla
Traumatismele stancii temporalului
neurinom de acustic, tumori de unghi ponto-
cerebelos
vasculara (AVC, sindrom Wallenberg)
medicamentoasa: barbiturice, fenotiazine
ORIENTARE DIAGNOSTICA IN
VERTIJE
Faceti diferenta intre vertij propriu-zis si
pseudo-vertij:
* senzatia de incetosare a vederii flou
vizual ce precede lioptimia sau hipo TA
* atac de panica, agorafobii
* senzatii de dezechilibru la schimbarea
pozitiei capului
I. VERTIJ DE DURATA SCURTA
(SECUNDE), POZITIONALE

II. VERTIJ DE DURATA MEDIE (CATEVA

ORE)

III. VERTIJ DE LUNGA DURATA (ZILE,

>12 H)
 I. VERTIJ POZITIONAL
PAROXISTIC BENIGN
Vertij violent de durata scurta (< 30 sec),
repetitiv
Declansat de schimbarile de pozitie,
trecerea din clino in ortostatism, rotatia
rapida a capului
Nistagmus tranzitor, epuizabil, cu latenta
scurta (secunde)
Episoadele vertiginoase se repeta, insa
intensitatea vertijului diminua in zilele
urmatoare de la debut
Mecanism: cupulolitiaza canalului semi-
circular posterior, prin acumularea de
otoliti
Diagnosticat prin provocarea vertijului si a
nistagmusului pozitional prin manevrele
DIX HALLPIKE
Tratament :manevrele eliberatoare
Epley, Semont
 II. BOALA MNIRE

Triada simptomatica, survenind in crize

paroxistice :
*Vertij acut, durata de cateva ore (2-3h)
* acufene (tinnitus) unilateral
* hipoacuzie de partea lezata surditate
fluctuanta, dupa cateva episoade
Cauza: cresterea presiunii endolimfei (hidrops)
dilatatia / distensia labirintului membranos
III. NEVRITA VESTIBULARA

sindrom vertiginos periferic sever, de

aparitie brutala, insotit de importante
semne vegetative ++ (varsaturi, greata,
paloare, ), anxietate
Durata: zile saptamani
Vertij rotator intens, accentuat de
miscarile capului, ortostatiunea imposibila,
Nu se aociaza cu alte semne neurologice
etiologie virala (v urlian, herpes,
varicela,..)
Tratament depresoare ale functiei
vestibulare:
* antihistaminice (betahistine)
* antiemetice
* acetil-leucina (Tanganil)
* sedative: benzodiazepine
 III. AVC
Vertij intens, cu durata lunga asociat cu
alte semne neurologice: caracteristic in
AVC de teritoriu vertebro-bazilar:
* sindrom Wallenberg: sindrom
vestibular de tip central + sind cerebelos +
sdr Cl B Horner + sdr altern senzitiv
* AVC cerebelos izolat: sdr. cerebelos+
sdr vestibular central + sdr HTIC (cefalee)
NERVUL GLOSOFARINGIAN IX
- Nerv mixt: motor, senzitivo-senzorial si
vegetativ
Repere anatomice:
-3 nuclei bulbari:
-nc ambiguu pt fb motorii
-nc dorsal (comun cu n X) pt fb senzitive
-nc salivar inferior. pt fb vegetative
Traiect IX:

Le nervul format prin unirea celor 3 radacini

paraseste bulbul iese din craniu prin
gaura rupta posterioara reg amigdaliana
ramuri terminale
Functii n IX:

1. motorie: muschiul constrictor superior al

faringelui deglutitia pt solide
2. senzitiva : sensibilitatea generala in 1/3
posterioara a faringelui si limbii.
3. senzoriala : sensibilitatea gustativa in 1/3
posterioara a limbii
4. vegetativa : inerveaza parotida
Semiologia lezarii nervului IX:

1. Tulburari de deglutitie - frecvente, in

special pt solide, responsabile de episoade
de tuse in timpul alimentatiei
2. Vocea usor modificata
3. Valul palatin este cazut de partea leziunii
4. Reflexele de fund de gat - abolite de partea
paralizata
Semiologie du IX:

4. Semnul cortinei (paralizia constrictorului

superior): cand pacientul pronunta vocalele
a sau e, pertele posterior al faringelui se
deplaseaza spre partea sanatoasa (~ o
cortina care se inchide)
5. Hipo / anestezie unilaterala a 1/3
posterioare a limbii si orofaringe
6. Absenta gustului in 1/3 post a limbii
Lezarea nervului IX este cel mai frecvent e
asociat cu leziunea nervului X, rezultnd
un vl palatin flasc i czut pe baza limbii,
care nu ascensioneaz la vocalizare,
abolirea reflexelor velopalatine i
faringiene, tulburri de deglutiie pentru
lichide
Deviaia luetei: normal (A), paralizie de IX i X
stng (B) drept (C), paralizie bilaterala (D)
Semiologia n IX:

Nevralgia glosofaringiana:
- Crize dureroase cu debut si sfarsit brutal
localizate la nivelul bazei limbii, istmului
bucofaringian, lojei amigdaliene,iradiind
spre unghiul mandibulei si conductul auditiv
extern
- pot apare spontan sau pot fi declansate
de deglutitie
 NERVUL VAG X
Nerv mixt : motor, senzitiv si vegetativ ++
3 nuclei bulbari:
- nc ambiguu fibre motorii pt muschii
valului, faringelui, laringelui
- nc dorsal al X fibres eferente
vegetative
- nc fasciculului solitair primeste
aferente de origine vegetativa
Traiect n X:
Trunchiul nervos format prin unirea celor 3
radacini din3 nc paraseste bulbul iese din
craniu prin gaura rupta posterioara
traiect la niveatului, toracelui, abdomenului
multiple colaterale viscerale:
- nervul laringeu superior
- nervul laringeu recurent
- plexul gastric, etc
Fiziologie: functiile n X:
motorie: inervatia motorie a valului palatin,
muschilor faringieni si laringieni
senzitiva : sensibilitatea laringe, partial
faringe, epiglota,..
vegetativa +++ : hipotensor, cardio-
moderator, reglarea functiei unor glande
exocrine digestive si gl endocrine: tiroida,
pancreas, glande suprarenale
Semiologia lezarii n X:
n leziuni unilaterale:
devierea vlului i luetei spre partea
sntoas,
voce bitonal,
tulburri de sensibilitate cutanat n zona
retroauricular i a mucoasei faringiene,
abolirea unilateral a reflexului faringian i
velopalatin
n leziuni bilaterale:
cderea vlului palatului i a luetei,
voce nasonat,
tulburri de deglutiie a lichidelor
grave tulburri respiratorii
manifestri cardioinhibitorii, hipoTA care
pot atinge intensiti sincopale;
Etiologia lezarii n IX si X:

leziuni vasculare, tumorale sau

degenerative bulbare
leziuni osoase sau meningiene la baza
craniului
leziuni extra-craniene
NERVUL
XI
 NERVUL SPINAL XI
pur motor, constituit din 2 radacini : spinala si
bulbara
* radacina spinala: origine in cornul ant C1-
C6, patrunde in craniu prin gaura occipitala
* radacina bulbara provine din nc ambiguu
radacinile se unesc la nivel bulbar
trunchiul XI gaura rupta posterioara se
imparte in 2 ramuri :
Ramura pt ms sternocleido-mastoidian si
trapez
Fibre care se unesc cu n X = nerv laringeu
recurent ms laringelui
Semiologia lezarii n XI:
LEZIUNEA UNILATERAL:
tulburri de fonaie>voce bitonal;
n paralizia trapezului: umr czut, omoplat
deplasat n jos i n afar; ridicarea umrului
de partea leziunii se face limitat
Paralizia sternocleido-mastiodianului:
torticolis discret
LEZIUNEA BILATERALA:
- tulb de fonatie si de respiratie severe
NERVUL
XII
 NERVUL HIPOGLOS XII
Nerv motor: responsabil de inervatia
motorie a limbii
Origine in bulb (nc lingual) siese pe fata
anterioara a bulbului gaura condiliana
limba
Functii: masticatie
deglutitie
fonatie
Semiologia lezarii n XII:
LEZIUNE UNILATERALA:
n cavitatea bucal limba este deviat spre
partea sntoas;
la protruzia limbii se produce o deviere
spre partea paralizat;
micrile de lateralitate i verticalitate ale
limbii sunt deficitare;
atrofia hemilimbii paralizate
fasciculatii
Paralizie de nerv XII drept: limba n repaus (A),
protuzia limbii (B)..
 LEZIUNE BILATERALA
limb imobil (sau protruzie foarte
limitat);
atrofie global cu fasciculaii difuze;
importante tulburri de masticaie,
deglutiie i articulare a cuvintelor.