Index actualizat in 18.11.

2011 ora 22:00 Toate biletele 1 210 rezolvate

A
Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit ..................................................................................................................... 111
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei ..................................................................................................................... 63
Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere .............................................................................................................................. 45
Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere. ............................................................................................................................. 37
Amenintari la adresa independentei ......................................................................................................................................................... 23, 131
Aspecte conceptuale privind etica .............................................................................................................................................................. 139
Aspecte conceptuale privind etica. ............................................................................................................................................................... 16
Atributiile principale ale consiliului de supraveghere .................................................................................................................................... 150
Auditul estimrilor contabile ...................................................................................................................................................................... 102

B
Bunurile sau serviciile primate i independena ......................................................................................................................................... 33
Bunurile sau serviciile primite i independenta .......................................................................................................................................... 43

C
Calitatea lucrrilor i autocontrolul ...................................................................................................................................................... 34, 43
Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri .................................................................................. 65
Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor ...................................... 60
Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere? ...................................................................... 131
Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar? ................................................................................ 11
Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o intreprindere redresabil (in locul
optiunii falimentului)? .............................................................................................................................................................................. 91
Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda
comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun integral de informaii de pia? .............................................................. 109
Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in totalitate, in cazul evaluarii
economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora? ....................................................................................... 91
Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? .............................................................................................................................. 96
Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? .......................................................................................................................... 97
Care este definitia goodwill-ului? ................................................................................................................................................................. 98
Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc ..................................... 43
Care este finalitatea expertizelor contabile? ............................................................................................................................................... 22
Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilantului functional? ........................ 107
Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului
financiar? .................................................................................................................................................................................................. 102
Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare? ........................................... 101
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor? .................................................................................. 111
Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada
nedeterminata (infinite) de timp? ............................................................................................................................................................ 92
Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri ..................................................................................................................................... 66
Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA. ........................................................ 64
Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de
ordin profesional? ..................................................................................................................................................................................... 44
Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de
ordin profesional? ..................................................................................................................................................................................... 37
Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea de insolventa? .................................. 133
Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice? ..................................................................... 45
Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de
conducere sau administrare? .................................................................................................................................................................... 17
Care este riscul legat de control? ............................................................................................................................................................... 120
Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?....................................................................................................... 86
Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii? ..................................................................................................................... 122
Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila? ............................................................................. 21
Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului? .... 113
Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor n vederea determinrii
impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor ............................... 11
Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? ................................................................................................................... 49
Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania? ............................................................................. 66
Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili? ........................................................................................... 35, 110
Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii? ..................................................................................................... 85
Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ? ......................... 133
1
Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor? ......... 131
Care este termenul lichidArii societATii de la data dizolvArii ................................................................................................................ 129
Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?........................................................................... 90
Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar? ............................................................................................................................... 147
Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar? ................................................................................................................................ 10
Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii? ..................................................... 106
Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? ................................................................................................................................ 48
Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare? .......................................................................... 139
Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? ................................ 156
Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial pentru a fi ncadrat n categoria microntreprinderilor? ........ 60
Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible amortizarea fiscal. .................................................. 15
Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta
sau alte prestari de servicii. ...................................................................................................................................................................... 13
Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in vederea determinarii activului net
corijat? ..................................................................................................................................................................................................... 132
Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar? ................................................................................................ 145
Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de
credibilitatea datelor ............................................................................................................................................................................... 103
Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? ....................................................................... 51
Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate? ................................................................. 148
Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete
integritatea si obiectivitatea?.................................................................................................................................................................... 44
Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete
integritatea i obiectivitatea?.................................................................................................................................................................... 37
Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)? .............................................. 108
Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile? ..................................................................... 31
Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute? .................................... 57
Care sunt masurile premergatoare lichidarii? .......................................................................................................................................... 124
Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net
contabil corectat? .................................................................................................................................................................................... 100
Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se determine valoarea patrimoniala" Activ
corectat? ..................................................................................................................................................................................................... 99
Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ net
contabil corectat? ...................................................................................................................................................................................... 99
Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ? ................................................................................................................ 133
Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale? ..................................................................................................... 157
Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?............................................................................................................ 114
Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitatei? .......................... 153
Care sunt organele care aplica procedura insolventei? ................................................................................................................................ 124
Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi? ....................................................................... 131
Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi? ............................................................. 143
Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului? ........................................................................................................ 96
Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului? ..................................................................................................................... 95
Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit? .................................................................................... 113
Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventei ...................................................................................................... 138
Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic? ........................................................................................................................ 134
Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? .......................................................................................... 58
Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii ..................................................................................................... 28
Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili? ................................................................................... 45
Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? ................................................................................................................... 46
Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate? ............................................................................. 62
Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor? ............................................................. 106
Care sunt tehnicile de actualizare? ............................................................................................................................................................ 135
Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi? .................................................... 147
Care sunt veniturile ce nu se iau n calcul la determinarea impozitului pe veniturile microntreprinderilor? ..................................... 61
Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea substantiala)?........................................................... 104
Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil corectat)? ........................................... 105
Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?............................................................................................................................................... 150
Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client ............................................................................................................................ 90
Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie are si cum influenteaza valoarea
intreprinderii? ........................................................................................................................................................................................... 52
Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra valorii acesteia? ............................. 140
Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce .................................................................................................... 35
Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor? .......................................................................................................................................................................................... 145
Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu cheltuielile salariale? ................................................ 146
Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere? ........................ 21
2
Ce documente, registre, declaraii se completeaz n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri?.................................................... 80
Ce este auditul financiar? dar auditul statutar? ....................................................................................................................................... 123
Ce este auditul intern? ............................................................................................................................................................................ 11, 144
Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii. .................................................... 142
Ce este expertul contabil? ............................................................................................................................................................................. 113
Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia? ................................................................................. 52
Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita" de TVA cu drept de deducere ........................ 63
Ce este partea invizibila" a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia? ........................................................................ 50
Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia? ......................................................... 51
Ce este rata de actualizare? ........................................................................................................................................................................ 135
CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE................................................................................................................................................. 121
Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)? .................................................................................................................. 112
Ce este i ce semnificaie are importana relativ? ................................................................................................................................... 122
Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?................................................................................................ 118
Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? ................................................................................................................................... 117
Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi? ..................................................................................................................... 150
Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila? ............................................................................................................................................ 119
Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina? .............................................................................................................. 150
Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina? ............................................................................................................... 151
Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina? .............................................................................................................. 151
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare. ...................................................... 141
Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii? .......................................................... 157
Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da? ................................................................................... 93
Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni? .......................................................................................................................... 151
Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar? ......................................................................... 152
Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar? ................................................................................ 10
Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin rentabilitate................................................. 148
Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? ................................................................................................................. 88
Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului? .......................................... 137
Ce operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de vedere al TVA ................................................ 64
Ce presupune acceptarea unui client?............................................................................................................................................................ 76
Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate? ................................................................................. 115
Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii ................................................................. 150
Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi? .............................................................................................. 53
Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern? ....................................................................................... 20
Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor? ..................................................................................................................................... 103
Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai mic dect valoarea rdmas neamortizat
fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit? ................................................................................................ 16
Ce se intelege prin procedura falimentului? ............................................................................................................................................. 134
Ce se intelege prin termenul insolventa ..................................................................................................................................................... 133
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ? ..................................................................................................................................... 117
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta? .................................................................................................................................. 33
Ce semnificatie are interesul general (interesul public) ............................................................................................................................................ 30
Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea? .............................................................................................. 50
Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica? .................................................................... 53
Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da? ............................................................. 97
Ce sunt serviciile profesionale? ................................................................................................................................................... 24, 29, 32, 140
Ce sunt si ce rol au normele contabile?...................................................................................................................................................... 116
Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? ..................................................................................................................................................... 115
Ce sunt testele de conformitate? ................................................................................................................................................................. 107
Ce sunt testele de permanenta? .................................................................................................................................................................. 108
Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor? ................................................................................................................................... 138
Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor? ............................................................................................................ 44
Cine pot fi lichidatorii? ............................................................................................................................................................................... 126
Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie? .............................................................................................................. 148
Clasificati diferitele tipuri de evaluari ....................................................................................................................................................... 121
Codul etic IFAC; rol, structura .................................................................................................................................................................. 137
Codul etic IFAC; rol, structur. ...................................................................................................................................................................... 17
Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert ..................................................................... 41
Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert ..................................................................... 29
Conceptul de independen n audit. ........................................................................................................................................................... 59
Conceptul de independenta si tipurile de independenta ............................................................................................................................. 22
Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ? ............................................................................................................... 118
Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil? ........................................................................................................... 33
Confirmarea externa (directa).................................................................................................................................................................... 104
Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama? .................................................................................................... 36
Continutul raportului de audit ..................................................................................................................................................................... 91
3
Continutul unui raport asupra controlului intern .................................................................................................................................... 107
Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. .................................................................................................................................. 79
Controlul de calitate la nivelul organismului profesional .................................................................................................................................. 77
Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi? .............................................................................................. 90
Criterii de stabilire a onorariilor ................................................................................................................................................................ 30, 42
Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi? ............................................... 152
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? ............................................................................................................ 13, 144
Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit? ...................................................................................................................................... 57
Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?. ............................................................................................ 88
Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza? .................................. 73
Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi? ............................................................................................................. 86
Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi? ..................................................................... 86
Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?................................................................................................................... 89
Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii? ........................................................................................................................ 92
Cum poate fi definit evaluarea economic............................................................................................................................................... 108
Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cash-flow-urilor? .................................. 94
Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat? ........................... 156
Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? ..................................................................................................................................... 153
Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow? .................................................................................................................... 112
Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul? ................................................................................................. 81
Cum se calculeaza" valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati semnificatia acesteia .............................................. 134
Cum se clasific profesionitii contabili? ............................................................................................................................................... 9, 121
Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi? ...................................................................................................... 138
Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi? .......................................................................... 58
Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? ..................................................... 58
Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? .......................................... 59
Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? .......................................... 59
Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? ..................................................... 61
Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? ........................................................ 58
Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili? .................................................................................................................................... 24
Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor? .. 46
Cum si cand se determina pro-rata TVA? .................................................................................................................................................. 73

D
Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii? .......................................................... 129
Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare? ........................................................................ 110
Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata. ............................................................................................................................. 13
Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaza .............................................................................. 12
Dai definiia auditului n general i identificai elementele fundamentale ale acesteia ........................................................................ 122
Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia ..................................................................................................... 123
Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca
la achizitionare s-a dedus TVA................................................................................................................................................................. 77
De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni? ............................................................................ 128
De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale? ................................................................................................... 146
De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? ............................................................................................................ 149
De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi? .............................................................................................. 126
De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei evaluari economice? ...... 110
de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). ......................................................................................................................... 55
Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului ..................................................................................................................... 118
Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului....................................................................................................................... 34
Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia. .................................................. 151
Definii lichidarea societilor comerciale ................................................................................................................................................. 123
Definiti valoarea actuala a unui bun ............................................................................................................................................................ 124
Definiti valoarea de origine. ........................................................................................................................................................................ 124
Definii valoarea de pia. ........................................................................................................................................................................... 123
Definiti valoarea de utilizare ......................................................................................................................................................................... 124
Definii valoarea just ................................................................................................................................................................................. 123
Definiti valoarea substantiala ..................................................................................................................................................................... 124
Despre competenta profesionala si prudenta ...................................................................................................................................... 20, 142
Despre confidentialitate .............................................................................................................................................................................. 132
Despre integritate .................................................................................................................................................................................. 19, 135
Despre obiectivitate ................................................................................................................................................................................. 20, 136
Despre profesionalism ................................................................................................................................................................................... 132
Despre profesionalism. .................................................................................................................................................................................. 21
Despre respectarea standardelor si normelor profesionale........................................................................................................................ 42

4
Despre respectarea standardelor si normelor profesionale. ....................................................................................................................... 22
Despre Standardele Internationale de Audit ................................................................................................................................................. 140
Despre Standardele Internationale de Audit. .............................................................................................................................................. 15
Dizolvarea societatilor comerciale ................................................................................................................................................................. 124

E
Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit ................................................................................................. 85
Elementele posterioare inchiderii exercitiului............................................................................................................................................. 97
Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere. ........................................................................................................................ 106
Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare ........... 140
Enumerati impozitele si taxele locale. ................................................................................................................................................................ 46
Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-gust pentru o actiune de
promovare.................................................................................................................................................................................................. 45
Evaluarea controlului intern: coninut, etape ........................................................................................................................................... 108
Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii. ............................................................................................................................... 84
Examenul situatiilor financiare .................................................................................................................................................................... 99
Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere ................................................................................................................................. 99
Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep .................................................................................................................................. 114
Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii ............................................................................. 87
Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal ......................................................................... 44
Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal. ........................................................................ 38
Explicati conceptul si tipurile de independenta ........................................................................................................................................ 130
Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara
a fntreprinderii ........................................................................................................................................................................................ 146
Explicai diferenele dintre pre i valoare ................................................................................................................................................ 121
Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii ................................................................................................ 54
Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii............................................................................................... 87
Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii ...................................................................................................... 122
Explicai principiul competenei n audit .................................................................................................................................................... 58
Explicati principiul confidentialitatii in audit ............................................................................................................................................. 59
Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit ............................................................................................................................. 58
Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia ............................................................................. 134
Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil ............................................................................................................. 23, 32
Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.............................................................................................................. 140
Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare ...................................................................................................................................... 139
Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii .............................................................................................................................. 139
Explicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi? .............................................................................. 120
Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit ..................................................................................................... 76
Explicai semnificaia datrii raportului de audit ...................................................................................................................................... 86
Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit .................................................................................................................................. 53

F
Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare .................................................................................................................... 98
Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare ............................................................ 97
Faptele descoperite pn la data raportului de audit ................................................................................................................................. 97
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza. ........................................................................................................................... 110

I
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare .......................................................................................................... 86
In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are lichidatorul? ......................................................... 130
In ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru
care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organele fiscale. .......................................................................................................... 40
In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate? ............ 62
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?......................................................................................................................... 133
In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? ................................................................................................................. 153
In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii? ................................................................................. 56
In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute? .................................................................................................................... 55
In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat? ......................................................................................................... 133
In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate ............................ 63
n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare? ..................................................... 131
In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale? ............................................................................. 125
In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului? ....................................................................................................................... 128
In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea? ................................................................................................................................. 12
5
Interesul propriu ameninare la adresa independenei. .......................................................................................................................... 61
Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament ............................................................................................. 65
Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare ............................................................................................................... 102

M
Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei ............................................................................................................ 62
Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei ............................................................................................................. 127
Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei. ................................................................................................... 24
Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate
limitat la determinarea venitului net n sistem real .............................................................................................................................. 41
Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici. ..................................................................... 53

N
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile ............................................................................................................................................ 136
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile................................................................................................................................................ 17
Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). ............................................................................................. 56

O
Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil ........................................................................................... 129
Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare .................................................................. 128
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial ........................................................................................................... 127
Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management Si resurse umane.............................................. 129
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic .................................................................................................................... 126
Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). .................................................................................... 54
Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala. ............................................................... 70
Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni ................................................................................................................. 147
Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati....................................................................................................... 67
Onorariile si independena ........................................................................................................................................................................... 43
Onorariile i independena ........................................................................................................................................................................... 32
Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare ........................................................................................................................................... 86
Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare. ....................................................................................................................................... 86
Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare. ...................................................................... 87
Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare ............................................................................................................................... 87
Orientarea si planificarea auditului ........................................................................................................................................................... 109

P
Paragraful introductiv al raportului de audit statutar ............................................................................................................................... 90
Paragraful opiniei: tipuri de opinie.............................................................................................................................................................. 88
Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit ...................................................................................................................... 89
Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit ............................................................................................................................................. 101
Pstrarea arhivelor clientului ....................................................................................................................................................................... 43
Planul de misiune: coninut, rol. ................................................................................................................................................................ 108
Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor ....................................................................................................................................... 43
Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor. ...................................................................................................................................... 34
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de consultanta. ........ 73
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de transport
intracomunitar de bunuri. ......................................................................................................................................................................... 69
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA Tn cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor
mobile corporate. ........................................................................................................................................................................................ 70
Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare
aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ........................................................................................................................ 38
Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea cladirii ............................................................ 123
Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine acesta ..................................................... 10
Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA ................................................................................................ 82
Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor n anul 2009 si apoi n anul
2010 ............................................................................................................................................................................................................ 44
Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.......................................................................................................................... 136
Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea. ................................................................................ 125
Prezentati care este regimul pierderilor fiscale n cazul impozitului pe profit ......................................................................................... 19
Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare n cazul veniturilor ............................................................................................... 42
Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale ................................................................................................................................ 125
Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. ............................................................... 47
6
Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.......................................................................................................................... 60
Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului ....................................................................... 47
Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea
produselor alimentare prin intermediul unui magazin s/i venituri din activitatea unui bar de noapte ................................................ 11
Prezentati deducerile personale n cazul impozitului pe salarii ................................................................................................................. 43
Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de ....................................................................................................... 31
Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n intravilan ce au ca destinaie teren pentru
construcii. ................................................................................................................................................................................................. 25
Prezentati modul de determinarea al avantajului luat n calculul salariului brut n cazul n care un salariat folosete autoturismul
angajatorului n interes personal ............................................................................................................................................................. 43
Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni ........................................................................................... 151
Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania.................................. 73
Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei................................................................................................... 9
Prezentati regimul deductibilitatii n cazul provizioanelor................................................................................................................................ 18
Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile. .................................................................................................................................... 15
Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea. .............................................................................................................. 14
Prezentai regimul TVA n cazul nchirierilor de cldiri .................................................................................................................................... 80
Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni ............................................................................................ 146
Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents? ..................................................... 137
Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale? .................................................................... 50
Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate? ...................................................................... 50
Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice,
nete)? ........................................................................................................................................................................................................ 107
Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile? ................................................................................................. 108
Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?............................................................. 47
Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea
evaluarii? .................................................................................................................................................................................................. 113
Procedurile analitice n auditul situaiilor financiare ............................................................................................................................... 103
Programul de control: rol, continut, forme de prezentare ....................................................................................................................... 106
Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul. ................................................................................................................. 63
Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului ........................................................................................................................ 64
Protejarea independentei prin normele legale si profesionale ................................................................................................................... 63

R
Raportarea unei misiuni de compilare......................................................................................................................................................... 57
Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare ............................................................................................................................... 52
Raspunderea disciplinara ............................................................................................................................................................................. 45
Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil. ....................................................................................... 39
Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni. .......................................................................................................................... 38
Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni ................................................................................................................................... 47
Relatiile profesionistilor contabili cu clientii ............................................................................................................................................... 49
Relaiile profesionitilor contabili cu clienii. .............................................................................................................................................. 40
Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei .............................................................................................................. 62
Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea ............................................................................................................................ 120
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale ............................................................................................. 119
Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare ............................................................................................................................ 130
Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare .............................................................................................................................................. 129
Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni ................................................................................................................................................. 151
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor ....................................................................................................................... 24
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale ................................................................................ 25
Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu...................................................................................................... 28
Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu .......................................................................................... 120
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei .............................................................................................................................. 141
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. ................................................................................................................................... 14
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public............................................................................................................................ 36, 141
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. ............................................................................................................... 14
Rolul raportului de audit .............................................................................................................................................................................. 91
Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune ............................................................................................................................. 93
Rolul si continutul notei de sinteza............................................................................................................................................................... 92
Rolul si continutul scrisorii de afirmare. ..................................................................................................................................................... 93
Rolul si importanta dosarului exercitiului................................................................................................................................................... 80
Rolul si importanta dosarului permanent ................................................................................................................................................... 81

7
 S
Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni ..................................................................................................................................... 147
semnificatie are interesul general (interesul public)? ................................................................................................................................. 22
Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve ................................................................................................. 90
Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei ................................................................................................................ 61
Structura dosarului exercitiului ....................................................................................................................................................................... 81
Structura dosarului permanent .................................................................................................................................................................... 84
sunt caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile? ......................................................................................................................... 29
sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ? ............................................................................................................................ 115

T
Tehnica observarii fizice (directe) .............................................................................................................................................................. 104
Tehnica sondajului ...................................................................................................................................................................................... 105

U
Utilizarea lucrarilor auditorului intern ....................................................................................................................................................... 95
Utilizarea lucrarilor unui alt auditor ........................................................................................................................................................... 94
Utilizarea lucrrilor unui expert .................................................................................................................................................................. 96

8
Biletul nr. 1
Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot
sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de
servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna
guvernare a intreprinderilor.
2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei
categorii sfera de cuprindere a impozitului.
ART. 13 Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane,
denumite n continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romne; Norme metodologice
b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent
n Romnia;Norme metodologice
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n
Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic; (n vigoare de la 1 ian. 2012)
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o
persoan juridic romn;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate
att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul
datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn.
f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene.
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia,
nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din
Romnia, ct i din strintate;
b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente care desfoar
activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra prii din profitul
impozabil al asocierii care se atribuie fiecrei persoane; (n vigoare de la 1 ian. 2012)
d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o
persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz
venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

9
Biletul nr.2
1. Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii
unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din
contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni
de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai
cuprinztoare dect cea de audit statutar.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i
certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor
comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acionari, asociai).
2.Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se
determine acesta.
Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului
n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata
impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre : 15.000 euro i 10%
din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit
Biletui nr.3
1.Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar?
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor,
n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la
aceste nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin
oferirea unei resigurri referitoare la:
acurateea declaraiilor financiare;
continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
existena unor fraude;
respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme
sociale.

1. Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe

10
 langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin s/i
venituri din activitatea unui bar de noapte.
Determinarea impozitului pe profit aferent activitii de bar de noapte (art.18CF)
Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxim dintre:
- 16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau
- 5% x Total venituri din aceasta activitate .

Astfel, vom calcula impozitul pe profit n ambele moduri, urmnd s decidem ulterior care este
suma de plat.
Biletul nr.4
1.Ce este auditul intern?
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea
profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei
opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii (entitii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri
pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea
eficacitii sistemelor contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest
caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul
intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul
asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.
2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare
cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot
rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor.
pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) :
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din
Codul fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de
natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este
deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala
stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va
proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in
rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de
dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare
derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului
impozabil."
11
 Biletul nr.5
1. Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar?
Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:
Statutul auditorului
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din
structura intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern
lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.
Obiectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a
sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei
opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern
este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate
functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora,
Pozitia fata de frauda.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand
auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia
prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a
procedurilor de control intern.
Independenta
Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul
intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii
auditata nu si fata de conducere.
Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul
intern este permanent in intreprindere i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit
planului de audit intern.
Metodologie
Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul
pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza
unei metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este
adaptata la specificul si cultura intreprinderii.
Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaza.
Cheltuieli nedeductibile sunt:
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
Biletul nr.6
1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor ,
calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural

12
de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea
legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.
Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii:
-conformarea la regulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-reprezentarea in fata instantelor juridice
- servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la
cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare
2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.
Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
a)cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de
protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i
n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice;
c) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intr
sub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare,
ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea
corespunztoare a unor activiti ori uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree,
servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pn la internarea
ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, pentru
colile pe care le au sub patronaj, precum i alte cheltuieli efectuate n baza contractului colectiv de
munc. n cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: tichete de cre acordate de
angajator n conformitate cu legislaia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i
salariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i
odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare
pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale
asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament;
Biletul nr.7
1.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3
obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:
- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze
practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si
societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia;
c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica
faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standard profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum
investitorii, creditorii etc.

13
2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de
management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri
de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
- serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri
sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se
efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate,
de pia sau orice alte materiale corespunztoare;
- contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul activitilor
desfurate.
Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut
la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice
autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale,
serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea.
Pentru servicii de management, consultan i asisten tehnic prestate de nerezidenii afiliai
contribuabilului, la analiza tranzaciilor pentru determinarea deductibilitii cheltuielilor trebuie s se
aib n vedere i principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea ntreprinderilor asociate
din Convenia-model cu privire la impozitele pe venit i impozitele pe capital. Analiza trebuie s aib
n vedere:
(i) prile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoatere a cheltuielilor i veniturilor pe baza documentelor justificative care s
ateste prestarea acestor servicii
Biletul nr.8
1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este
platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare
asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care
formeaza publicul .
2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.
Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate
potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor
Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr.
334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse
private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat
mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n
scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente
specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a
burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale;
Biletul nr.9
1. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita
a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii
reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora,
iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii
14
profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si
sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi
comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in
educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor
economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.
2. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre
capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor
existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin
capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un
an, potrivit clauzelor contractuale.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful
anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei
luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;
b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile
in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a
guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta
limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor
straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing,
societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In
cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in
Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.
Biletul nr. 10
1.Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. ISA
se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru
servicii conexe.
ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu care
sunt tiparite, si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub forma materialelor
explicative si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate n
contextul materialelor explicative, si al altor materiale care ofera ndrumari privind modul de aplicare.
Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a
recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare ntregul text al ISA, incluzndu-se si materialele
explicative si celelalte materiale continute n ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin.
n situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ISA, cu
scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Cnd apar astfel de situatii, auditorul
financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere.
ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative
2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible amortizarea
fiscal.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ
urmtoarele condiii:
a) este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat
terilor sau n scopuri administrative;
b) are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la data intrrii n
patrimoniul contribuabilului;
c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an.

15
Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot
sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru
componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de
cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. Sunt, de
asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere, concesiune,
locaie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca
imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea
rezultat prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale utile, precum i
pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n subteran i la suprafa;
d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n
scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice
viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor aparinnd
domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public;
f) amenajrile de terenuri.
Biletul nr. 11
1. Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul
unui individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor
morale si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans
reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.
2. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai
mic dect valoarea rdmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea
impozitului pe profit?
Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix,
diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia.
Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si
completrile ulterioare ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori scoaterea din funciune
a mijloacelor fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de
intrare a mijloacelor fixe, diminuat cu amortizarea fiscal.
Valoarea fiscal ramas neamortizat reprezint, in conformitate cu prevederile pct. 715 din H.G.
nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare,
diferena dintre valoarea de intrare fiscala i valoarea amortizarii fiscale.
Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitar a unor prevederi referitoare la
impozitul pe profit, conveniile de evitare a dublei impuneri, accize i taxa pe valoarea adugat,
precizeaz :
n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile nregistrate ca
urmare a casrii sau cedrii unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferen ntre
valoarea fiscal de intrare a acestora i amortizarea fiscal, dup caz, sunt cheltuieli efectuate n
scopul realizrii de venituri impozabile.
Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile
ulterioare, prevede :
(1) Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n
16
calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Prin urmare avnd in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rmas neamortizat
(calculat ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare i amortizarea fiscal) a unui mijloc fix care face
obiectul unei vnzri este cheltuial in scopul realizrii de venituri, iar impozitul pe profit se
calculeaz dupa regula general stipulat la art. 19 alin. (1) din Codul fiscal.
BiletuI nr.12
1Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie
de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile
reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca
reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul
profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de
interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate
in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament
profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre
utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru
aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui
sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si
etice.
2 Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor
folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare?
Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Titlului II, art. 21, cheltuielile efectuate de o societate
se impart in trei grupe:
I. Cheltuieli deductibile
II. Cheltuieli cu deductibilitate limitata
III. Cheltuieli nedeductibile
In grupa cheltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si:
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu
functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur
autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal,
cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
Biletul nr.13
1. Codul etic IFAC; rol, structur.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta
anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative
din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau
angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
17
 Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte
2 Prezentati regimul deductibilitatii n cazul provizioanelor.
Codul fiscal:
ART. 22 Provizioane i rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate
cu prezentul articol, astfel:
b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor; Norme metodologice
c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004,
25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea
creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g)
i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice
d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de ctre
instituiile de credit, instituiile financiare nebancare nscrise n Registrul general inut de Banca
Naional a Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;
i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit
reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra
clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri,
constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita
18
sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului,
corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor
de ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de
ntreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn.
i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit
reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra
clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care
ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri,
constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita
sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului,
corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor
de ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de
ntreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn.
(7) n nelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se
nelege i majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(8) Provizioanele constituite pentru creanele asupra clienilor, nregistrate de ctre
contribuabili nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile n limitele prevzute la alin. (1) lit. c), n
situaia n care creanele respective ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) nu sunt garantate de alt persoan;
b) sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;
c) au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschis procedura
falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie;
e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creana respectiv.
BiletuI nr. 14
1. Despre integritate.
Concept: Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s fie drept si onest n toate
relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare
consumatorii.
Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele,
comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea:
- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare
2. Prezentati care este regimul pierderilor fiscale n cazul impozitului pe
profit.Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile
impozabile obinute n urmtorii 5 ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01 2009). Recuperarea
pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe
profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz existena prin divizare sau
19
fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiinai sau de ctre cei care preiau patrimoniul
societii absorbite, dup caz.
n cazul persoanelor juridice strine, pierderea se recuperaz lundu-se n considerare numai
veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia.
Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere
fiscal intr sub incidena regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de
impozitare a profitului.
Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i
limita celor 5 ani.
Biletul nr. 15
1. Despre obiectivitate.
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei
preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o
alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala
cinstea si corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza
influentei nedorite a altor persoane.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua
obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa
domine un caracter rezonabil
- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce
obiectivitatea
- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si
daunatoare asupra rationamentului lor professional
2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?
Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelai venit i n decursul aceleiai
perioade impozabile, sunt supui impozitului pe venit att pe teritoriul Romniei, ct i n strintate,
au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat n Romnia a impozitului pltit n strintate,
denumit n continuare credit fiscal extern, n limitele prevzute n prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acord dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii:
a) se aplic prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia i statul
strin n care s-a pltit impozitul;
b) impozitul pltit n strintate, pentru venitul obinut n strintate, a fost efectiv pltit n mod
direct de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin reinere la surs de ctre pltitorul
venitului. Plata impozitului n strintate se dovedete printr-un document justificativ, eliberat de
autoritatea competent a statului strin respectiv;
c) venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri
prevzute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acord la nivelul impozitului pltit n strintate, aferent venitului
din sursa din strintate, dar nu poate fi mai mare dect partea de impozit pe venit datorat n Romnia,
aferent venitului impozabil din strintate. n situaia n care contribuabilul n cauz obine venituri
din strintate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat n
Romnia se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ar i pe fiecare natur de venit.
Biletul nr.16
1. Despre competenta profesionala si prudenta
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa detina competentele necesare
desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit si satisface cele doua componente ale principiului:
- obtinerea competentei
20
 - mentinerea competentei
Meninerea competenei necesit o permanent contientizare si nelegere a evoluiilor relevante pe
plan profesional tehnic si n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine
capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu
profesional.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvate.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatori de
servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii
exprimate drept afirmarea unui fapt.
2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?
Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv expertizelor contabile judiciare i
extrajudiciare, regsindu-se n Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, n Norma
profesional nr. 35 privind expertizele contabile i n Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili.
Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor
Autorizai din Romnia reglementeaz obligaia expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice
interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena
profesional, exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu respectarea principiului
independenei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de
interese i n nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale.
Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor privind expertizele
contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni:
N 1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile:
Independena expertului contabil; Competena expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile;
Secretul profesional i Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului
deontologic privind expertiza contabil.
N 2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor
judiciare i numirea experilor contabili; Contractarea i programarea expertizelor contabile;
Documentarea lucrrilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic
privind expertiza contabil.
N 3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiz
contabil; Semnarea i depunerea raportului de expertiz contabil. Aceste norme se suprapun
demersului profesional privind expertiza contabil.
N 4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model
de Raport de expertiz contabil judiciar; Model de Raport de expertiz contabil extrajudiciar.
Reglementarea profesional a activitii de expertiz contabil are drept obiectiv crearea unui
cadru care s asigure buna desfurare a activitii experilor contabili ce desfoar astfel de misiuni.
Biletul nr.17
1. Despre profesionalism.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si
reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional
sau un membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza,
profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si
experienta pe care o detin

21
 - sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca
desfasurata de altii
2 Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt
termenele de depunere?
Contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele din Romnia
ale bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate
efectuate trimestrial (scadena este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului urmtor). Termenul
pn la care se efectueaz plata impozitului anual (impozitul anual plile anticipate) este termenul
de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit (25 aprilie).
Celelalte societi comerciale au obligaia de a declara (declaraia 100) i plti impozitul pe
profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se
calculeaz impozitul. Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de impozit pe profit
(declaratia 101) pn la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmtor.
Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data
de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.
Contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice, pomicultur i
viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie
inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.
Biletul nr.18

1. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.

Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu

normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de
integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie
sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
2. Care este finalitatea expertizelor contabile?
Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea si
depunerea lui
Biletul nr. 19
1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de
natura serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur
garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate.
Independenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale
conceptului de independenta.
Componentele fundamentale ale independenei sunt:
- independena de spirit/gandire (raionamentul profesional) = independenta de drept = acea stare a
profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in
conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara.
- independena n aparen (comportamental) = independenta de fapt = presupune ca o terta persoana,
bine informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului
contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia.
Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament profesional
22
trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana
acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care, avnd
toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile.
2 Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilitii de a aciona n interes
public. Aadar responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile
unui client sau unui angajator individual. Acionnd n interes public un profesionist contabil ar trebui
s respecte i s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clieni, donatori de credite, guvernani, angajatori,
angajai, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanatorilor i alte persoane care se bazeaz
pe obiectivitate i integritatea profesionitilor contabili pentru a menine funcionarea corespunztoare
a economiei. Aceast ncredere impune profesiunii contabile o rspundere public.
Interesul public este definit drept bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de
profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:
- auditorii financiari independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor
financiare prezentate instituiilor financiare ca suport parial pentru mprumuturi i
acionarilor pentru a obine capital;
- directorii financiari au atribuii n diverse domenii de management financiar i contribuie la
utilizarea eficient i efectiv a resurselor entitii economice sau publice;auditorii interni
furnizeaz asigurarea n privina existenei unui sistem de control intern corect, care sporete
ncrederea n informaiile financiare externe ale entitii;
- experii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la aplicarea corect a
sistemului de impozitare;
- consultanii manageriali au o responsab fa de interesul public n susinerea lurii unor
decizii manageriale corecte;
Profesionitii contabili au un rol important n societate. Investitorii, creditorii, patronii i alte sectoare
ale comunitii financiare, inclusiv guvernul i publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o
contabilitate financiar i raportri corecte, pentru un management financiar eficient i sfaturi
competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite. Atitudinea i
comportamentul profesionitilor contabili atunci cnd presteaz astfel de servicii au un impact asupra
bunstrii economice a comunitii i rii lor.
Profesionitii contabili pot rmne n aceast poziie avantajoas numai continund s ofere publicului
aceste servicii unice la un nivel care s demonstreze c ncrederea publicului este bine fundamentat.
Este n interesul profesiunii contabile din Romnia de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite
de profesionitii contabili c ele sunt executate la cel mai nalt nivel de performan i n conformitate
cu cerinele etice asociate acestor servicii.
Biletul nr.20
1. Amenintari la adresa independentei.
Exemple care pot crea ameninri la adresa independenei, pot fi:
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului;
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie
din care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a
contractului fa de client;
prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta
direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client;
pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri
care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client.
2. Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.
23
 Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit
unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de
etica impuse de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
Biletul nr.21
1.Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in
doua mari categorii :
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari
- masuri de protectie in mediul de lucru.
2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?
Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in
legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii
tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor
societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din
lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea
acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o
gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra
gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
Biletul nr.22
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.
IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care
pot fi acceptate in mod general la nivel international.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea
acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si
profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale
informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau
grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se
ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si
mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare,
pentru consolidarea sustinerii standardelor.
Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail
dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile
comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat
dupaq o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea
24
 pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.
Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca de exemplu:
-servicii de contabilitate
- audit
- fiscalitate
- consultant managerial
- management financiar
Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor
profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva.
Biletul nr.23
1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona
in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru
integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si
publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele
adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte
standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele
jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea
masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru
cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a
calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de
control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale
reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara;
organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui
obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si
organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau
firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
2.Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n
intravilan ce au ca destinaie teren pentru construcii.
Sursa: Cod Fiscal
Codul Fiscal art. 258: Calculul impozitului
C:\Users\X\AppData\Local\Local Settings\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00070193.HTML - #(1)Impozitul
pe teren se stabileste lund n calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii n care este
amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform ncadrarii facute de consiliul
local.
25
2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosinta
terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin nmultirea suprafetei terenului, exprimata
n hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta n urmatorul tabel:
(la data 01-ian-2007 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III modificat de Art. I, punctul 232.
din Legea 343/2006 )

CAPITOLUL III: Impozitul si taxa pe teren

Impozitul/taxa pe terenurile amplasate n intravilan - terenuri cu constructii

Zona n cadrul Nivelurile impozitului / taxei, pe ranguri de localitati

localitatii - lei/ha -
0 I II III IV V
A 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613
B 7.408 5.600 4.540 3.832 613 460
C 5.600 3.832 2.874 1.821 460 306
D 3.832 1.821 1.519 1.060 300 153

(la data 01-ian-2010 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III referinte de aplicare anexa 1 din
Hotarirea 956/2009)

PARTEA 2581: Norme metodologice Cod Fiscal

(1)Impozitul pe teren se stabileste anual n suma fixa, n lei pe metru patrat de teren, n mod
diferentiat, n intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:
a)n intravilan:
C:\Users\X\AppData\Local\Local Settings\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - #1.pe ranguri de
localitati, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV si V;
C:\Users\X\AppData\Local\Local Settings\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - #2.pe zone,
identificate prin literele: A, B, C si D;
C:\Users\X\AppData\Local\Local Settings\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - #3.pe categorii
de folosinta, astfel cum sunt evidentiate n tabloul prevazut la pct. 80;
C:\Users\X\AppData\Local\Local Settings\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00071251.HTML - #4.prin
aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie prevazuti la art. 258 alin. (2), (4) si (5) din Codul
fiscal;
Calculul impozitului
(1) Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metri ptrai de teren, rangul
localitii n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin a terenului, conform
ncadrrii fcute de consiliul local.
(2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin
terenuri cu construcii, impozitul pe teren se stabilete prin nmulirea suprafeei terenului, exprimat n
hectare, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel:
|______________________________________________________________________________|
|Zona n | |
|cadrul | - lei/ha*) - |
|locali- |_____________________________________________________________________|
|tii | Nivelurile impozitului, pe ranguri de localiti |
| |_____________________________________________________________________|
| | 0 | I | II | III | IV | V |
26
 |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| A | 7.404 | 6.148 | 5.401 | 4.681 | 636 | 509 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| B | 6.148 | 4.648 | 3.768 | 3.180 | 509 | 382 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| C | 4.648 | 3.180 | 2.385 | 1.511 | 382 | 254 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| D | 3.180 | 1.511 | 1.261 | 880 | 249 | 127 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|

Norme metodologice:
78. (1) Impozitul pe teren se stabilete anual n sum fix, n lei pe metru ptrat de teren, n mod
difereniat, n intravilanul i extravilanul localitilor, dup cum urmeaz:
a) n intravilan:
1. pe ranguri de localiti, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV i V;
2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C i D;
3. pe categorii de folosin, astfel cum sunt evideniate n tabloul prevzut la pct. 80;
4. prin aplicarea nivelurilor i a coeficienilor de corecie prevzui la art. 258 alin. (2), (4) i (5)
din Codul fiscal;
80. La ncadrarea terenurilor pe categorii de folosin, n funcie de subcategoria de folosin, se
are n vedere tabloul urmtor:
_____________________________________________________________________
| Categoria | Subcategoria | Simbol |
| de folosin | de folosin | (cod) |
|___________________|______________________________________|__________|
| 1. Terenuri | - construcii | C |
| cu construcii | - curi i construcii | CC |
| | - diguri | CD |
| | - cariere | CA |
| | - parcuri | CP |
| | - cimitire | CI |
| | - terenuri de sport | CS |
| | - piee i trguri | CT |
| | - pajiti i tranduri | CPJ |
| | - taluzuri pietruite | CTZ |
| | - fie de frontier | CFF |
| | - exploatri miniere i petroliere | CMP |
| | - alte terenuri cu construcii | CAT |
|___________________|______________________________________|__________|
81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul localitilor, att n
cazul persoanelor fizice, ct i n cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmtoarele date:
a) rangul localitii unde se afl situat terenul;
b) zona n cadrul localitii prevzute la lit. a);
c) categoria de folosin;
d) suprafaa terenului;
e) n cazul terenului ncadrat la categoria de folosin "terenuri cu construcii", suprafaa construit
la sol a cldirilor;
f) majorarea stabilit n condiiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. (Nivelul
impozitelor i taxelor locale prevzute n prezentul titlu poate fi majorat anual cu pn la 20% de
consiliile locale, judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, cu excepia taxelor
27
prevzute la art. 263 alin. (4) i (5) i la art. 295 alin. (11) lit. b) - d).
82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, n cazul unui teren
amplasat n intravilan, avnd categoria de folosin "terenuri cu construcii":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevzute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localitii unde este situat terenul: 0;
b) zona n cadrul localitii: A;
c) categoria de folosin: terenuri cu construcii;
d) suprafaa terenului: 598 mp;
e) suprafaa construit la sol a cldirilor: 56 mp;
f) Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt, n anul 2006 pentru anul 2007, majorarea
impozitului pe teren cu 19% .
B. Explicaii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezult din economia
textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determin suprafaa pentru care se datoreaz impozit pe teren: din suprafaa terenului deinut
n proprietate se scade suprafaa construit la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp;
2. Se determin impozitul pe teren:
2.1. n tabloul prevzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate n
intravilan - terenuri cu construcii, n coloana "Nivelurile stabilite n anul 2006 pentru anul 2007 - art.
296 alin. (1)" se identific suma corespunztoare unui teren amplasat n zona A din localitatea care are
rangul 0, respectiv: 7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp;
2.2. suprafaa de teren pentru care se datoreaz impozit pe teren, prevzut la pct. 1, se nmulete
cu suma prevzut la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei;
2.3. avnd n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, n anul fiscal 2006
pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt majorarea impozitului pe
teren cu 19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majoreaz cu acest procent sau, pentru uurarea
calculului, impozitul pe teren se nmulete cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit
prevederilor pct. 15 alin. (1), fraciunea depind 50 de bani se majoreaz la 1 leu, impozitul pe teren
astfel determinat se rotunjete la 478 lei.
Biletul nr.24
1. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca
un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar
pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza
noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu
diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor
profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot
indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in
mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente
vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra
credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru
membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea
profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei
profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti
contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt
relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de
28
contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele
abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin
care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
2. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii
Situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen i bun gust pentru o
aciune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de
posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o
neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume
domeniu al contabilitatii
Biletul nr.25
1.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
2.Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Liber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen
adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate i de o asisten care s le permit s
presteze servicii de calitate.
Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul
misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliati (ali profesioniti contabili, avocai,
ingineri, geologi sau ali experi). n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenelel
tehnice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate n mod necesar regulile de etic ale
profesiunii.
ntruct profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie
s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre expertul consultant. El trebuie s se asigure
ce expertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale
profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip aceti experi.
Aceast asigurare se poate obine:
-fie cernd experilor respectivi s citeasc regulile de etic;
-fie cernd experilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a regulilor de etic;
-fie dnd sfaturi dac apar conflicte poteniale.
Cnd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el
trebuie s refuze ncredinarea misiunii sau s o ntrerup (dac a ncepul).
BILET 26
1. Care sunt caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile?
Caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile sunt:
- det;inerea unei competent;e intelectuale specifice, obt;inută prin formare şi
29
nvăt;ămnt;
- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de
organismul profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate
- recunoaşterea unei datorii vizavi de public, n ansamblu.
Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor şi de public, poate
fi n contradict;ie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligat;iile lor de loialitate, vizavi
de angajator.
Ţinnd seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nat;ionale
să definească reguli de etică pentru membrii lor, nct să garanteze o
calitate optimă a serviciilor şi să păstreze ncrederea publicului n
profesie.
Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe
independent;ă, pe ştiint;ă n profesie, pe competent;ă.
2. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie să reflecte n mod fidel valoarea serviciilor prestate, t;innd
seama de următoarele elemente:
1. competent;a şi cunoştint;ele obt;inute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire şi experient;a persoanei care participă la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculează n funct;ie de tarifele orare sau zilnice n vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii
subestimate.
Cnd se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure
că nu este sacrificată calitatea şi că se respectă normele
organismului internat;ional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări deplasări de exemplu se nregiszrează
distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se t;ine seama n stabilirea onorariilor sunt:
a. competent;a şi cunoştint;ele necesare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experient;ă a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii.
Biletul nr.27
1. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de
interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta
persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru
buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile
o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva
a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla.
Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare
prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a
30
 obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de
management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei;
Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care
sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta
la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare;
Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public
in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea
Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-
a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna
iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea
unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta
nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta
interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii
statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea
competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de
supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este
condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante
pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel
putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar.
Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o
procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi
asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor
statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control
intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale
continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
2.Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de
transport in cazul autoturismelor.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de tipul mijlocului de transport,

conform celor prevzute n prezentul capitol.
(2) n cazul oricruia dintre urmtoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se
calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3
sau fraciune din aceasta cu suma corespunztoare din tabelul urmtor:
____________________________________________________________________________
___
Tipuri de autovehicule lei/200 cm^3
sau fraciune
din aceasta
____________________________________________________________________________
___
1. Motorete, scutere, motociclete i autoturisme cu
capacitatea cilindric de pn la 1600 cm^3 inclusiv 8
2. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
1601 cm^3 i 2000 cm^3 inclusiv 18
3. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
2001 cm^3 i 2600 cm^3 inclusiv 72
4. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
2601 cm^3 i 3000 cm^3 inclusiv 144
5. Autoturisme cu capacitatea cilindric de peste
3.001 cm^3 290
31
 6. Autobuze, autocare, microbuze 24
7. Alte autovehicule cu masa total maxim autorizat
de pn la 12 tone inclusiv 30
8. Tractoare nmatriculate 18

Biletul nr.28
1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?
Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai
multe imperative, si anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;
- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti,
angajatori si terti ca profesionisti in domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca
criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;
- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste
servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr.29
1.Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit
unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de
etica impuse de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
2. Onorariile i independena.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o
parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in
ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi
32
pusa in pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la
acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu
situatia economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau
contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite
sau de rezultatele acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand
in aceasta categorie.
Biletul nr.30
1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?
Competena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul unei
cunoateri adnci a problemei n discuie (Dicionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competena profesional se obine prin studiu practic. S acionezi fr s studiezi este fatal. S
studiezi fr s actionezi este inutil (Mary Beard).
Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaii profesionitilor
contabili:
a). meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct clienii sau
angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i
b). s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i profesioniale, atunci cnd ofer
servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor i
aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii.
Competena profesional poate fi mprit n dou faze separate:
(a) obinerea unui nivel de competen profesional;
(b) meninerea unui nivel de competen profesional.
Meninerea unui nivel de competen profesional necesit o permanent contientizare i
nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea
profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s
desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional.
Standardul Internaional de Educaie (IES) nr.7 emis de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC)
prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n
ntmpinarea nevoilor publicului;
Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili;
Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvat.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a
unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
2.Bunurile sau serviciile primate i independena.
Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot
constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de
cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
Biletul nr.31
1.Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil?
Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
33
 abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului
cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii;
abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de
serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane;
respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un
potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare;
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru
profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i
client sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal,
prevenirea i sancionarea splarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea
informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare:
solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o
autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni
sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
2. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.
Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul
calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si
procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform
principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective.
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se
definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:
- calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat
care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit
Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala
Biletul nr.32
1.Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului.
Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz neinfluenat de alii.
Independena presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale
conceptului:
independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional care nu este
afectat de influene exterioare pe de o parte;
independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n aciune care permite
beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte.
Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de
afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra
profesionistului contabil.
34
 Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte de
acceptarea misiunii, se procedeaz astfel:
se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este
posibil,
se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( abinere ).
2. Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor.
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de
catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau
comisiaone.
Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta
pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale).
Nu se pot incheia contracte globale.
Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.
Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute
In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului
comun).
Biletul nr.33
1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un
caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in
profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional

Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor

Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
35
 Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2. Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce
achizitioneaza un imobil?
Persoanele fizice care au achiziionat, n perioada 2005 2009, de la alte persoane fizice, imobile noi
sau terenuri construibile nu au obligaia plii TVA. Aceast plat a taxei pe valoare adaugat este n
obligaia vnztorilor persoane fizice.
Agenia Naional de Administrare Fiscal precizeaz c persoanele fizice care au vndut terenuri
construibile i construcii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligaia nregistrrii n scopuri de
TVA (n condiiile prevzute la art. 152 din Codul fiscal sau nainte de nceperea activitii economice
conform prevederilor art. 153 din Codul fiscal) i plii TVA la bugetul de stat aferent livrrilor.
Persoanele fizice, care au achiziionat construcii noi i terenuri construibile n scop personal, nu au
obligaia plii taxei pe valoare adugat .
Incepnd cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzacii cu construcii noi i terenuri
construibile n perioada 2005 - 2009, chiar dac nu au fost nregistrate ca pltitori de TVA la
momentul iniierii construciilor, i pot deduce taxa pe valoare adaugat aferent cheltuielilor
efectuate, n primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent dac au fcut
sau nu obiectul controlului organelor fiscale.
Biletul nr.34
1. Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama?
Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin profesional;
nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese, insa
profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.
Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil
poate fi in conflict cu unele cerinte interne si externe:
- un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice
relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului
contabil.
- Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.
- Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese:
profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la un
competitor al clientului;

profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict.
- Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea msurilor
de protecie:
notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea aprea i obinerea
consimmntului acestuia de aciona n asemenea mprejurri;

notificarea tuturor prilor interesate;

utilizarea unor echipe distincte de misiuni;

indrumarea echipei, confidenialitatea.

- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate
avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
- n cazul cnd un conflict de interese reprezint o ameninare la adresa unuia sau mai multor

36
principii fundamentale, ameninare care nu poate fi eliminat profesionistul contabil concluzioneaz c
nu este corespunztor s accepte misiunea.
2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este
platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a
situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care
formeaza publicul
Biletul nr.35
1.Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de
ordin profesional, dac politicile
stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la
urmtoarele:
- examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este
suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct
trebuie notificat n acest sens;
- dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema
nivelului ierarhic cel mai ridicat;
- solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
- dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni
grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entitii care 1-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii
respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
2.Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea
regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea?
Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune
tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte
de interese.
Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana
obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari
de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza
respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni)
suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor.
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea,
verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile
de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor
care pun in discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor
profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot
37
fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor
profesionala sau a colaboratorilor lor.
Biletul nr.36
1.Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt
incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit
legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:
- sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
- sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
- sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.
2. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal.
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se
situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie
efectuata cu competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie
conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice
indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta
fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in
primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui
memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.
Biletul nr.37
1. Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni.
Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi
solicitate:
a) de catre client:
- dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent)
- la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)
- fara consultarea profesionistului contabil in functie
b) de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului
profesional.
Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul
contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca
motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
- sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client,
in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale;
- sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura
generala a serviciilor profesionale prestate.
38
 Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste
aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in
functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea
profesionistului contabil contactat.
2.Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului
pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe
venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt
urmtoarele:
a) venituri din activiti independente
b) venituri din salarii
c) venituri din cedarea folosinei bunurilor,
d) venituri din investiii,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activiti agricole,
g) venituri din premii i din jocuri de noroc,
h) venituri din transferul proprietilor imobiliare,
i) venituri din alte surse.
16%
Biletul nr.38
1. Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta
apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa
poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune
o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul
contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat:
- daca clientul a autorizat acest lucru;
- daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:
- de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate
elementele pertinente sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii
profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se
datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana
atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l
inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist
contabil;
- sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta
autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine
asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara
profesionistului in functie:
39
 - sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
- sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:
- sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice
profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
- sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa
poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate
problemele importante privind nominalizarea sa.
2. In ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care
sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organele fiscale.
Categoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au
obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea CIF-
ului (codul de identificare fiscala), respectiv NIF-ului (numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor
fizice nerezidente),
sunt:
A. INREGISTRAREA FISCALA A PERSOANELOR FIZICE CARE OBTIN VENITURI
IMPOZABILE
I. Veniturile din activitati independente care cuprind:
- venituri comerciale
- venituri din profesii libere
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice nerezidente)
Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere,
arendare) nu se inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia
inregistrarii contractului de inchiriere/arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la
incheierea contractului.
Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana fizica romana
Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei:
- autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul Comertului;
- legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil autorizat, avocat, notar);
- conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil,
- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte ncheiate n conformitate
cu prevederile Codului comercial.
Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa desfasoare activitati economice
generatoare de venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul Registrului
Comertului, unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala (formularul 070), obtinandu-se astfel
Certificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare (utilizat in relatiile cu tertii, precum
si pentru declararea si plata impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general
consolidat)
In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia
sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la
organul fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de
functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator,
40
 Biletul nr.39
1. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat
de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la
capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea
si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize
de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al
clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea
principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si
incheierii contractului dupa:
a) evaluarea riscului;
b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise,
acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
2.Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei
activiti economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net n sistem real.
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate
conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinat conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinat conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaia pltit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i
n strintate, n interesul serviciului, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile
publice;
d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pn la 2% la fondul de
salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie;
Legea 571/2003(Cod fiscal)-art.48
Biletul nr.40
1. Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta
adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa
presteze servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in
cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili,
avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe
competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de
etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul
41
prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie
sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale
ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate,
el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).
Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:
Liber-profesionistul contabil daca
- Are competenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa
cunoasca regulile de etica
2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu
normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de
integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie
sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
Biletul nr.41
1. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama
de urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este
sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict
interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.
2. Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare n cazul veniturilor
din drepturi de proprietate intelectual, n cazul n care venitul net nu se
42
determin n sistem real.
ART. 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectual
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectual se stabilete prin scderea din venitul
brut a urmtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuial deductibil egal cu 20% din venitul brut;
b) contribuiile sociale obligatorii pltite.
(2) n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrri de art monumental, venitul net se
stabilete prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuial deductibil egal cu 25% din venitul brut;
b) contribuiile sociale obligatorii pltite.
(3) n cazul exploatrii de ctre motenitori a drepturilor de proprietate intelectual, precum i
n cazul remuneraiei reprezentnd dreptul de suit i al remuneraiei compensatorii pentru copia
privat, venitul net se determin prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de
gestiune colectiv sau altor pltitori de asemenea venituri, potrivit legii, fr aplicarea cotei forfetare
de cheltuieli prevzute la alin. (1) i (2). .
Biletul nr.42
1. Onorariile si independena.
Billet 29 intrebarea 2
2. Prezentati modul de determinarea al avantajului luat n calculul salariului brut n cazul n
care un salariat folosete autoturismul angajatorului n interes personal.
75. Evaluarea avantajelor n natur sub forma folosirii numai n scop personal a bunurilor din
patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosinei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicndu-se un procent de 1,7% pentru
fiecare lun, la valoarea de intrare a acestuia. n cazul n care vehiculul este nchiriat de la o ter
persoan, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
Biletul nr.43
1. Bunurile sau serviciile primite i independenta.
Bilet 30 intrebarea 2
2. Prezentati deducerile personale n cazul impozitului pe salarii.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1.000,01 lei
i 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin
ordin al ministrului finanelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se
acord deducerea personal.
(3) Persoana n ntreinere poate fi soia/soul, copiii sau ali membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soului/soiei acestuia pn la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri,
impozabile i neimpozabile, nu depesc 250 lei lunar.
(4) n cazul n care o persoan este ntreinut de mai muli contribuabili, suma reprezentnd
deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform nelegerii ntre pri.
(5) Copiii minori, n vrst de pn la 18 ani mplinii, ai contribuabilului sunt considerai
ntreinui.
(6) Suma reprezentnd deducerea personal se acord pentru persoanele aflate n ntreinerea
contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal n care acestea au fost ntreinute.
Perioada se rotunjete la luni ntregi n favoarea contribuabilului.
Biletul nr.44
1. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.
Bilet 31 intrebarea 2
2. Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt
loc de munc.
(1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din
43
venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun
a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz.
Biletul nr.45
1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.
Bilet 32 intrebarea 2
2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se in
seama?
Bilet 34 intrebarea 1
Biletul nr.46
1. Pstrarea arhivelor clientului.
Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de
predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract,
fiind obligatirie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere,
documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului
daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de
conservare prevazute de lege.
2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea
actiunilor n anul 2009 si apoi n anul 2010.
In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurile realizate de persoanele
fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul
societilor nchise, sunt venituri neimpozabile.
Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile
mobiliare n cazul societilor nchise, realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor
prevzute la alin. (3) lit. a).
(3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii, altele dect cele prevzute la
alin. (1) i (2) se efectueaz astfel:
a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile
mobiliare n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat
anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului
reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul
rscumprrii de titluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup
caz, la fiecare tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data
de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal
contribuabilul are obligaia depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal
stabilete impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat,
i emite o decizie de impunere anual, lundu-se n calcul i impozitul reinut la surs, reprezentnd
plat anticipat. Impozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor
de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai
mic de 365 de zile de la data dobndirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor
de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai
mare de 365 de zile de la data dobndirii;
Biletul nr.47
44
1. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se apreciaz respectarea
regulilor de etic n ceea ce privete integritatea si obiectivitatea?
Bilet 35 intrebarea 2
2, Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Bilet 35 intrebarea 1
Biletul nr.48
1. Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal.
Bilet 36 intrebarea 2
2. Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor?
Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri comerciale, profesii libere
din activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept
venituri din activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul fiscal.
I mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste
in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a
depunerii declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 Declaratie privind
venitul estimat conform OMEF 2371/2007) sau pe baza veniturilor din anul precedent. In cursul
anului persoana fizica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului
anual pe venit, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin
completarea declaratiei de impunere (formularul 200 Declaratie privind veniturile realizate). Pentru
declararea veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15
mai 2012. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului
datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din
regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate.
Biletul nr.49
1. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili?
Bilet 24 intrebarea 2
2. Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Bilet 36 intrebarea 1
Biletul nr.50
1. Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si
bun-gust pentru o actiune de promovare.

cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile
rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere
sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu
al contabilitatii
2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?
potrivit art. 80
(3) Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din activiti independente, cedarea
folosinei bunurilor i din activiti agricole se reporteaz i se completeaz cu venituri obinute din
aceeai surs de venit din urmtorii 5 ani fiscali.

45
 (3^1) Pierderile din categoriile de venituri menionate la art. 41 lit. a), c) i f) provenind din
strintate se reporteaz i se compenseaz cu veniturile de aceeai natur i surs, realizate n
strintate, pe fiecare ar, nregistrate n urmtorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele:
a) reportul se efectueaz cronologic, n funcie de vechimea pierderii, n urmtorii 5 ani
consecutivi;
b) dreptul la report este personal i netransmisibil;
c) pierderea reportat, necompensat dup expirarea perioadei prevzute la lit. a), reprezint pierdere
definitiv a contribuabilului. __._,_.___
Biletul nr.51
1. Raspunderea disciplinara.
Este o rezultant a abaterilor svrite de un membru al Corpului prin care se ncalc dispoziiile legii,
ale Regulamentului de organizare i funcionare al CECCAR, ale Codului etic naional al profesionitilor
contabili. Aciunea disciplinar pentru sancionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu
aciunea penal, civil sau administrativ, fie n afara existenei unei asemenea aciuni.
Principiul Penalul ine n loc civilul" nu se aplic n materie disciplinar.
2. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele
fizice din cedarea folosintei bunurilor?

ART. 63 Pli anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinei bunurilor

(1) Contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pe parcursul unui an,
cu excepia veniturilor din arendare, datoreaz pli anticipate n contul impozitului pe venit ctre
bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.:

Sumele reprezentnd pli anticipate se achit n 4 rate egale, pn la data de 15 inclusiv a ultimei
luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 decembrie.
Pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se efectueaz
potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraiei privind venitul realizat.

(2) Fac excepie contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pentru
care chiria prevzut n contractul ncheiat ntre pri este stabilit n lei, nu au optat pentru
determinarea venitului net n sistem real i la sfritul anului anterior nu ndeplinesc condiiile pentru
calificarea veniturilor n categoria veniturilor din activiti independente pentru care plile anticipate
de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, i impozitul este final.
Biletul nr.52
Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de
gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada
de timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de
organizare si functionare al Corpului.
Enumerati impozitele si taxele locale.
Impozitele i taxele locale sunt dup cum urmeaz:
46
 a) impozitul pe cldiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelier;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Biletul nr.53
Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

Audit statutar Audit contractual

1 Numirea se face de ctre AGA Numire de ctre management
2 Misiunea este plurianual sau Misiune cel mult anual
recurent
3 Se emite un raport de audit Se pot emite diferite rapoarte
4 Se supune anumitor prevederi din Reglementrile etice nu sunt la fel de restrictive
Codul etic al profesiei
5 Misiunea este permanent Misiune punctual
6 Misiunea se efectueaz prin sondaj Misiunea poate presupune verificri totale
din cauza multitudinii de operaiuni
ce trebuie verificate
7 Nu poate avea imixtiuni n gestiunea Poate avea natura unei consultane
unitii

Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a
acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3 sau fraciune din aceasta cu o anumita suma
stabilita in CF.
Impozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii
in care autoturismul este instrainat.
Biletul nr.54
Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?
Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in
mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile
concluzii din lucrarile auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul
si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.

Misiune de audit pe baz de Audit statutar

proceduri convenite
1 Nici o asigurare Asigurare ridicat, dar nu absolut
47
 2 Procedurile puse n lucru de auditor Procedurile sunt standardizate, clientul ne
sunt definite de ctre auditor de avnd nici un rol n stabilirea lor
comun acord cu clientul i cu toi
beneficiarii rezultatelor acestei
lucrri
3 Destinatarii sunt exclusiv prile Destinatarii sunt AGA i ali teri
care au convenit procedurile puse n
lucru
Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber
profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii.
Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri
specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile
clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat:
-daca clientul a autorizat acest lucru;
-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
- de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele
pertinente nu sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii
profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza
respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
- inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost
prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a
autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este
refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile
necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie:
-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:
- raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte
nominalizarea sa;
- sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca
accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante
privind nominalizarea sa.
48
Biletul nr.55
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele
de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul
prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun,
furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel
compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist
contabil posesor al competenelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar
si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.

Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume:
integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa
de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu este independent
trebuie s fac o meniune n raport.
Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i principiile
fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n
cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare
2. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii,
semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca :
participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a
afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la
acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este
un atribut exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea
pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu
respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul
acceptarii si incheierii contractului dupa:
d) evaluarea riscului;
e) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei
profesiei;
f) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele
societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul
contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a
profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se
reziliaza.
Biletul nr.56
49
 1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale,
precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de
raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);
Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in
timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care
trebuie sa fie scrisa si clar exprimata.
2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu
(cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i
influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele
intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de
ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investi-ional al ntreprinderii,
efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii,
superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de
organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.),
competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc.), competena managerial
(calitatea personalului, performanele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.
Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori
din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei
valoare obinut prin capitalizare reprezint goodwill-ul ntreprinderii.
Biletul nr.57
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale?
Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer exclusiv la
examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare; dac numai unele chestiuni
particulare nu sunt acoperite de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit,
de baz.
2. Ce este partea invizibila" a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia?
Partea invizibila = goodwill
Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii.
Metode de determinare:
a) metoda directa (renta de goodwill actualizata)

GW = CB ANC * i
i rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
GW pozitiv: prin profiturile nete nregistrate ntreprinderea depete pragul de rentabilitate
Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obine valoarea goodwill-ului ce urmeaz s majoreze
valoarea patrimonial a ntreprinderii.
GW negativ (badwill): prin actualizare se obine valoarea badwill-ului care vine s diminueze
valoarea patrimonial a ntreprinderii, semnificnd o penalizare a valorii ntreprinderii pentru insuficiena de
50
rentabilitate fa de exigenele pieei sau pentru exces de patrimoniu.
b) metoda bazata pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiar a ntreprinderii - pt
intreprinderi industriale mici si mijlocii
GW = ANC + CB * k
K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre 1,5 i 5.
c) metoda indirecta neta
GW = Val. Globala ANC
d) metoda indirecta bruta
GW = Val. Globala - VSN
Biletul nr.58
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate?
O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care rezum situaiile sale
financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaterea doar a
cifrelor cheie privind situaia financiar i rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul
unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor.
Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile financiare sunt condensate, iar
lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie s le citeasc mpreun cu situaiile financiare n
ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este Situaii
financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar nchis la
data de 31 decembrie 2000".
Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele
elemente de baz:
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare
condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de
opinie exprimat nacel raport;
- o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n
concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o
opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea
situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din
situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat.
- o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se
menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii,
situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul
lor i cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea
acesteia?
n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generat de
ntreprindere este superioar celei ce s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu activul net
corijat.
In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.
51
 pragul de rentabilitate al ntreprinderii = ANC i
i= rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar
Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus.
Biletul nr.59
1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare
condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de
opinie exprimat nacel raport;
- o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n
concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o
opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea
situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din
situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat.
- o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se
menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii,
situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul
lor i cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie are si
cum influenteaza valoarea intreprinderii?
Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele
sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
= Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea
profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
Sp = CB ANC x i
Biletul nr.60
1. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.
Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile
financiare ca, de exemplu, creane, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion.
Aceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de
baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i,
n consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditat (auditate).
Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situaiile
financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor
n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt
legate ntre ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra
crora i va exprima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit
n cazul auditrii situaiilor financiare n ansamblu.

52
 Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza cruia a fost auditat
rubrica respectiv din situaiile financiare.
Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei
asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei
rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare.
2. Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?
Goodwill = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea
profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
GW = CB ANC x i
Biletul nr.61
1. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici.
Standardul Internaional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabilete
procedurile i principiile fundamentale ct i modalitile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de
examinare asupra unor informaii financiare previzionale cuprinznd att previziuni - cele bazate pe
cele mai plauzibile ipoteze, ct i proiecii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intr sub incidena
acestui standard examenul informaiilor financiare previzionale exprimate n termeni generali ca, de
exemplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii n raportul anual.
Intr-o misiune de examinare a informaiilor financiare previzionale auditorul trebuie s
reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s aprecieze dac:
- ipotezele cele mai plauzibile reinute de conducerea ntreprinderii ca baz a informaiilor
financiare previzionale sunt rezonabile i, atunci cnd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt
coerente cu obiectivul informaiilor fi
nanciare previzionale;
- informaiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative
sunt descrise n notele anexe, i rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de
ipoteze teoretice;
- informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile
financiare istorice
2. Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi?
n conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi
grupate n: drepturi, relaii, active necorporale nedifereniate (grupate) i proprietatea intelectual.
Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa
evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a
activelor necorporale
Activele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodwill.
n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul
suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate
si/sau ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei
identificabile
Biletul nr.62
1.Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.
Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente
viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse
pentru pregtirea acestor informaii (ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile).
Proiecii = informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la
aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai
plauzibile cu ipotezele teoretice.
53
 Informaiile financiare previzionale pot cuprinde situaii financiare sau numai unul sau mai multe
elemente din situaiile financiare i pot fi pregtite:
- ca instrument de gestiune intern, de exemplu, pentru a facilita evaluarea unei investiii, sau,
- pentru a fi difuzat la teri ca, de exemplu: prospecte sau informaii viitoare n scopul atragerii de
investitori; raport anual care formeaz informaii acionarilor, autoritilor sau altor pri
interesate, informaii cu privire la trezorerie
prezentate finanatorilor etc.
2. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a
patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite, i
anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la valori dinamice bazate pe
rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care
poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-
ului sau badwill-ului.
- metoda practicienilor
- metoda retail
- metoda bazata pe goodwill
Biletul nr.63
1. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru
toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s
cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui
referenial contabil identificat (asigurare negativ).
Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i anume: independena,
integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa
de normele tehnice i profesionale.
Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind contient c anumite circumstane
pot exista care s conduc la anomalii semnificative n situaiile financiare.
Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului limitat, auditorul trebuie
s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod
esenial proceduri constnd n cereri de informaii sau de explicaii precum i proceduri analitice.
O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informaiile examinate
nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ.
Termenii i condiiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor i de clientul
su; acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele
principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la:
- obiectivul misiunii;
- responsabilitatea conducerii cu privire la situaiile financiare;
- ntinderea examenului limitat fcnd trimitere la standardele internaionale de audit sau la
normele sau practicilenaionale;
- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaii considerate necesare pentru
realizarea misiunii;
- coninutul raportului care va fi emis de auditor;
54
 - faptul c nu se poate atepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea erorilor, acte sau
fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune;
- faptul c nici un audit nu va fi efectuat i, n consecin, nu va fi emis o opinie de audit.
Pentru a sublinia acest punct i evita orice confuzie, auditorul poate preciza c o misiune de
examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea exigenelor legale sau ale unor teri ntruct nu este
vorba de un audit.
2. Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.
Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor const n ponderarea valorii
patrimoniale i valorii prin rentabilitate, reinndu-se:
a) media aritmetic simpl:
Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2
b) media ponderata
Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2)
K1 si k2 coeficienti de pondere pot lua valori de cel mult 5
Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul.
GW = (CB/i ANC) / 2
Biletul nr.64
1. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina
natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat.
Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare:
- cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate
anterior
- cunoaterea activitilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor contabile aplicate n sectorul
din care face parte ntreprinderea precum i a sistemului contabil al acesteia;
- caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor.
Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai principii ca i n cazul misiunilor
de audit de baz.
Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare:
- cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
- analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i
ntocmirea documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor fi nscrise n notele anexe i
pregtirea situaiilor financiare.
- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i
elementelor neobinuite cutnd n mod deosebit n:
compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente;
compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele previzionale;
studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele
planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea unor
evenimente care se produc dup data raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare).
In cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii
semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse, care s-i
permit s exprime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su.
55
 2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?
Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii,
angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a ine cont de modul de finanare a
acestora.
Valoarea substanial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a
bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi proprietar (nchiriate, mprumutate, leasing etc.)
minus valoarea actual a elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n
ntreprindere.
Cu ct valoarea substanial brut este mai mare cu att remuneraia sa va fi mai puternic micornd
profitul i diminund valoarea goodwill-ului.
Biletul nr.65
1. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei
asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse n timpul examenului limitat; raportul
trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n
toate aspectele lor semnificative"), conform unui referenial contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii permindu-i
lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de
audit nu este exprimat.
Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
- identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat;
- responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprinderii;
- paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd:
trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 910 referitor la examenele limitate
(sau norme naionale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice
meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un
nivel de asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului i c nici o opinie de audit nu
este exprimat;
- exprimarea unei asigurri negative;
- data raportului;
- adresa auditorului i semntura.
Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
- s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul nu a descoperit fapte care s-l fac s
gndeasc, c situaiile financiare nu sau o imagine fidel conform unui referenial contabil identificat;
- dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referenialului contabil
identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului, cuantific incidenele
asupra situaiilor financiare i n acest caz:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv;
fie - atunci cnd incidena faptelor descoperite asupra situaiilor financiare este att de
semnificativ nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient
56
 pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tuaiilor financiare - pune o concluzie
nefavorabil indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine fidel
conform referenialului contabil identificat;
- dac exist o limitare important a ntinderii examenului limitat, descrie aceast situaie i:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri care ar fi trebuit fcute
dac nu ar fi existat limitarea respectiv;
fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii examenului limitat sunt
semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor financiare.
2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii?
Valoarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru a crea o ntreprindere
avnd aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat; mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt
constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri
permanente necesare exploatrii (CPNE).
Capitalurile permanente ale ntreprinderii (capitaluri proprii plus mprumuturi pe termen lung) trebuie s
fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus,
capitalurile permanente trebuie s finaneze activul fix net i necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca
ntreprinderea s se afle n echilibru financiar.
Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraii; aceast remuneraie se va compara cu beneficiul
previzional pentru a pune n eviden superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului.
Biletul nr.66
1.Raportarea unei misiuni de compilare.
ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza
de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de
auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de
misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective;
utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care
aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit
aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea
ntreprinderii;
- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare
compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n
consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n
anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate
sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau
compilate fara audit, nici examen limitat.
2.Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii
substaniale brute?
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea
57
activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.
Biletul nr.67
1.Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?
Necesitatea unui Cod etic const n:
- necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
- meninerea (conservarea) ncrederii publicului n profesie;
- asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatorilor ai
serviciilor acestuia;
- confirmarea autoritii lucrrilor efectuate de profesionitii contabili;
- necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului
din care face parte.
2. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a
societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor
procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la
evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si
valoarea pachetului.
Biletul nr.68
1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
Integritate, obiectivitate, competen profesional i pruden, confidenialitate, profesionalism, respect
fa de normele etice i profesionale.
2.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la
media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de
inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Biletul nr.69
Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz
servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie
asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin
declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicati, s nu se
afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial rationamentele
profesionale ale acestuia.
Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in
valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva
Biletul nr.70
1. Explicai principiul competenei n audit.
58
 Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen i pruden,
fiind obligat s-i menin un nivel ridicat de cunotine i competen profesional, care s justifice
ateptrile unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele
evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau o experien pe care nu le
are.
Competena profesional are n vedere:
- obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, vechime, examen de acces,
examen de aptitudini;
- meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie
(normele naionale i internaionale n domeniul contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea
unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i
internaionale n materie.
2.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de
schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
Biletul nr.71
Explicati principiul confidentialitatii in audit.
Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului
cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele
informaii;
abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor
de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane;
respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un
potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare;
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea
(pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client
sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal,
prevenirea i sancionarea splarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea
informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare:
solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie
speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care
privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Biletul nr.72
59
1. Conceptul de independen n audit.
Componentele independenei sunt:
- Independena de spirit (a raionamentului profesional) caracterizat prin starea de spirit care
nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite raionamentul
profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i pruden
profesional;
- Independena n aparen (comportamental) caracterizat prin evitarea faptelor i
circumstanelor care pot fi att de semnificative nct o ter persoan, logic i informat (deinnd
toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la
concluzia c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii sau
grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament
profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c
importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat,
care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile.
2.Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial pentru a fi ncadrat
n categoria microntreprinderilor?
o microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele
condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaz venituri, altele dect cele prevzute la art. 112^2 alin. (6);
b) are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este deinut de persoane, altele dect statul i autoritile locale.
(6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice
romne care:
a) desfoar activiti n domeniul bancar;
b) desfoar activiti n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al pieei de capital, cu
excepia persoanelor juridice care desfoar activiti de intermediere n aceste domenii;
c) desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, consultanei i managementului;
d) au capitalul social deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de
angajai.
Biletul nr.73
Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile
microintreprinderilor
Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile
microintreprinderilor ncepnd cu anul fiscal urmtor, daca:
a) realizeaza venituri cu exceptia celor din activiti n domeniul bancar; asigurrilor i
reasigurrilor, al pieei de capital, jocurilor de noroc, consultanei i managementului;
b) au de la 1 pn la 9 salariai inclusiv;
c) au realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei al 100.000 euro;

60
 d) capitalul social al acestora este deinut de persoane, altele dect statul i autoritile locale ,
sau este deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajai.
i dac nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor, potrivit prevederilor
prezentului titlu.
Pentru anul 2011, persoanele juridice romne pot opta pentru plata impozitului pe venitul
microintreprinderilor dac ndeplinesc condiiile de la a) la d)
O persoan juridic romn care este nou-nfiinat poate opta s plteasc impozit pe
veniturile microntreprinderilor, ncepnd cu primul an fiscal, dac condiia n termen de 60 de zile
inclusiv de la data nregistrrii sa aiba intre 1 si 9 angajati.
Microntreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere ncepnd cu anul fiscal urmtor
anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condiii.
Biletul nr.74
1. Interesul propriu ameninare la adresa independenei.
Interesul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea
beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor
cabinete intr n conflict cu clientul respectiv. Exemple:
- participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv;
- un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu
clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- relaii de afaceri cu clientul (altele);
- potenial angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale;
2.Care sunt veniturile ce nu se iau n calcul la determinarea impozitului pe veniturile
microntreprinderilor?
Baza impozabil a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie veniturile din
orice surs, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor n curs de execuie;
c) veniturile din producia de imobilizri corporale i necorporale;
d) veniturile din subvenii de exploatare;
e) veniturile din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobnzi i/sau penaliti de ntrziere,
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;
g) veniturile realizate din despgubiri, de la societile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
(2) n cazul n care o microntreprindere achiziioneaz case de marcat, valoarea de achiziie a
acestora se deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul justificativ, n trimestrul n
care au fost puse n funciune, potrivit legii.
Biletul nr.75
Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.
Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul
dintre membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului
clientului i astfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al
angajamentului fa de client

61
 Exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care
a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care
poate exercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un
client al crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurrii)
profesionistului fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare
sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa
de client).
Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii,
sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
Biletul nr.76
Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia,
promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca
fiind compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat
raionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al
aciunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a aciona ca un avocat sau consilier al clientului
n litigiile lui sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri.
Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
Biletul nr.77
Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.
Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu
cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al
acestora, devine prea nelegtor fa de interesele clientului.
Exemple : un membru al cabinetului/societii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu
funcie de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influen direct i
important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul ; un fost partener al
cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii
obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea
acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele
care gestioneaz patrimoniul clientului).
In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate?
Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia
evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele
intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei.
Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale
tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc
cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.
Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de
concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.
Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare
62
riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n
mod rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr-un interval de timp prea mic pentru a ndeplini
condiiile din definiia valorii de piaa.
Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor
tranzacii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul
lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se
anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in
dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda
apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont
de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei.
Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul
riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice
noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din
proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in
curs de redresare.
Biletul nr.78
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.
Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/soc este implicat s
acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la
persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului.
Exemple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul
unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce
necorespunztor cantitatea de munc executat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor.
In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate
Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a
intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine
seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de
,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen
Biletul nr.79
1. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.
Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari.Aceste
masuri se impart n trei categorii:
- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor
profesionale;
- masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.
2. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita" de TVA
cu drept de deducere.
- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune de
bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru,
de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in
contul acestora.
Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin
63
alte doua texte de lege din Codul fiscal:
art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre o
persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre
autoritatile fiscale din alt stat membru;
art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu
drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau
achitate pentru achizitii.
Biletul nr.80
1.Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.
Aceste msuri constau n:
- aprobarea de ctre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd contractul a fost semnat de
persoanele mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client;
- nominalizarea angajailor competeni ai clientului mputernicii a lua decizii manageriale;
- stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar (situaiilor
financiare) corect;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor i valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de
validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu societatea/cabinetul de audit.
2.Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al
TVA.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), n cazul unei vnzri la distan care se
efectueaz dintr-un stat membru spre Romnia, locul livrrii se consider n Romnia dac livrarea
este efectuat ctre un cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care
beneficiaz de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau ctre orice alt persoan neimpozabil i dac sunt
ndeplinite urmtoarele condiii:
a) valoarea total a vnzrilor la distan al cror transport sau expediere n Romnia se
realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit vnzare la distan,
inclusiv valoarea respectivei vnzri la distan, sau n anul calendaristic precedent, depete plafonul
pentru vnzri la distan de 35.000 euro, al crui echivalent n lei se stabilete prin norme; sau
b) furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea
vnzrilor sale la distan, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru n Romnia, ca
avnd loc n Romnia.
(3) Locul livrrii este ntotdeauna n Romnia, n cazul vnzrilor la distan de produse
accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre persoane neimpozabile din Romnia, altele dect
persoanele juridice neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. (2) lit. a).
Biletul nr. 81
1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului
- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;
- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de
cabinet;
- identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea
mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;
- politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind
independenTa;
- politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si
auditor care ameninTA independenTa;
- politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client;
- comunicarea modificArilor intervenite n politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor
Si colaboratorilor;
- existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a
64
independenTei;
- existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile
stabilite;
- politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA
independenTa Si obiectivitatea;
- consultarea organismului profesional cu privire la independenTA;
- rotirea personalului cu funcTii de rAspundere;
- eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia i este afectatA independenTa;
2. Ce operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de
vedere al TVA.
Sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA urmAtoarele operaTiuni:
a) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre
aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legAturA cu activitatea economicA desfASuratA,
dacA taxa aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial;
b) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre
aceasta pentru a fi puse la dispoziTie altor persoane n mod gratuit, dacA taxa aferentA bunurilor
respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial;
c) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA de bunuri mobile corporale achiziTionate sau produse de
cAtre aceasta, altele dect bunurile de capital prevAzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi
utilizate n scopul unor operaTiuni care nu dau drept integral de deducere, dacA taxa aferentA
bunurilor respective a fost dedusA total sau parTial la data achiziTiei;
d) bunurile constatate lipsA din gestiune, cu excepTia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).
Unde:
a) bunurile de capital reprezintA toate activele corporale fixe(definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3), a
cAror duratA normalA de funcTionare este egalA sau mai mare de 5 ani, precum Si operaTiunile de
construcTie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaTiile sau lucrArile de
ntreTinere a acestor active, chiar n condiTiile n care astfel de operaTiuni sunt realizate de
beneficiarul unui contract de nchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe
corporale se pun la dispoziTia unei alte persoane;
Nu constituie livrare de bunuri, n sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitATi naturale sau a unor cauze de forTA majorA, precum
Si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevAzute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum Si activele
corporale fixe casate, n condiTiile stabilite prin norme;
c) perisabilitATile, n limitele prevAzute prin lege;
Biletul nr. 82
1.Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament
ProfesioniStii contabili trebuie deci sA fie pregAtiTi sA justifice orice abatere, de la cerinTele etice.
Nerespectarea cerinTelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui
abateri profesionale care pot da naStere unor acTiuni disciplinare.
Puterea acTiunii disciplinare este stabilitA prin reglementArile C.E.C.C.A.R.
MAsurile disciplinare pot apArea, de obicei, n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de bazA Si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniStilor
contabili;
- nerespectarea regulilor de eticA;
- conduitA discreditabilA sau dezonoratA.
InvestigaTiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale Si
locale ale Corpului trebuie sA ia n consideraTie toate plngerile. InvestigaTiile pot, totuSi, sA fie
introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de cAtre o entitate administrativA, fArA sA fie fAcutA o
plngere. InvestigaTiile pot fi fAcute verbal sau prin corespondenTA. Trebuie ntotdeauna
65
 nStiinTat membrul mpotriva cAruia se face plngere, precum Si cel care a fAcut plngerea.
Acolo unde existA o disputA, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplinA ale
filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun sA se facA publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. Astfel, sunt informaTi
att membrii, ct Si publicul larg. TotuSi, aspectele de confidenTialitate Si tipul ncAlcArilor
trebuie sA fie luate n consideraTie atunci cnd se decide metoda de publicitate.
2. Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri
Faptul generator reprezintA faptul prin care sunt realizate condiTiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei.
Exigibilitatea taxei reprezintA data la care autoritatea fiscalA devine ndreptATitA sA solicite plata
de cAtre persoanele obligate la plata taxei, chiar dacA plata acestei taxe poate fi amnatA.
In cazul unei livrAri intracomunitare de bunuri, scutite de taxA conform, exigibilitatea taxei intervine
n cea de-a 15-a zi a lunii urmAtoare celei n care a intervenit faptul generator.
Prin excepTie de la prevederile alin. De mai sus, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii, dacA
factura este emisA nainte de a 15-a zi a lunii urmAtoare celei n care a intervenit faptul
generator
Biletul nr.83
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un
caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in
profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente

66
 2. Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri.
ART. 1321 Locul achiziiei intracomunitare de bunuri
(1) Locul achiziiei intracomunitare de bunuri se consider a fi locul unde se gsesc bunurile n
momentul n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) n cazul achiziiei intracomunitare de bunuri, prevzut la art. 126 alin. (3) lit. a), dac
cumprtorul i comunic furnizorului un cod de nregistrare n scopuri de TVA valabil, emis de
autoritile unui stat membru, altul dect cel n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1),
locul respectivei achiziii intracomunitare se consider n statul membru care a emis codul de
nregistrare n scopuri de TVA.
(3) Dac o achiziie intracomunitar a fost supus la plata taxei n alt stat membru, conform alin.
(1), i n Romnia, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce n mod corespunztor n Romnia.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplic dac cumprtorul face dovada c achiziia intracomunitar a
fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n statul membru n care are loc achiziia
intracomunitar, conform alin. (1).
(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica n cazul operaiunilor triunghiulare, atunci cnd
cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153 face
dovada c a efectuat o achiziie intracomunitar neimpozabil pe teritoriul altui stat membru, n
condiii similare celor prevzute la art. 126 alin. (8) lit. b), n vederea efecturii unei livrri ulterioare
n acel alt stat membru. Obligaiile persoanelor implicate n operaiuni triunghiulare sunt prevzute n
norme.

Norme metodologice:
Art. 1321
12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziii intracomunitare de bunuri
este ntotdeauna n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n
care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n
scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie expedierea sau transportul
bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv achiziia intracomunitar se consider c are loc i
n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care se
ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) n sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata
taxei achiziia intracomunitar i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul
bunurilor i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate
solicita restituirea taxei achitate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de
TVA. Restituirea taxei aferente achiziiei intracomunitare se realizeaz astfel:
a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin
nregistrarea cu semnul minus n decontul de tax prevzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziiei
intracomunitare i a taxei aferente;
b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal,
restituirea taxei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare.
Exemplu: o persoan impozabil din Romnia nregistrat n scopuri de TVA conform art. 153
sau art. 1531 din Codul fiscal, achiziioneaz n Ungaria (locul unde se ncheie transportul bunurilor)
bunuri livrate din Frana. Persoana respectiv nu este nregistrat n Ungaria n scopuri de TVA, dar
comunic furnizorului din Frana codul su de nregistrare n scopuri de TVA din Romnia, pentru a
beneficia de scutirea de tax aferent livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din Frana. Dup
nregistrarea n scopuri de TVA n Ungaria i plata TVA aferent achiziiei intracomunitare conform
art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiv poate solicita restituirea taxei pltite n
Romnia aferente achiziiei intracomunitare, care a avut loc i n Romnia conform art. 1321 alin. (2)
din Codul fiscal.
(3) n conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, n cazul n care pn la data
67
la care intervine exigibilitatea taxei pentru achiziia intracomunitar efectuat n statul membru care a
atribuit codul de nregistrare n scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, persoana
impozabil face dovada c achiziia intracomunitar a fost supus la plata TVA n statul membru unde
se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. 1321 alin. (2) din
Codul fiscal.
(4) Obligaiile prilor implicate n operaiuni triunghiulare prevzute la art. 1321 alin. (5) din
Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14)."
Biletul nr.84
1. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.
Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare
interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional
referitor la probleme contabile si de etica
- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de
pregatire sau experineta pe care le detine
- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat
sa fie inteleasa in contextul ei
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si
uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie
aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si
procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
a. sa incalce legea;
b. sa incalce regulile si standardele profesiei;
c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in
numele angajatorului;
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind
contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului,
initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme
semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau
cu consiliul de administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre
angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie
decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar
datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara
o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa
vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la
problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu
acestia.
Competenta profesionala
68
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa
execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa
asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul
de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea
unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu
onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura
adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile
cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta
pentru respectarea acestei cerinte.

2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor
de servicii de transport intracomunitar de bunuri.
Servicii de transport intracomunitar de bunuri [sursa: extras din Ghid practic MFP]
Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in Romania
Aceste servicii sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, ceea ce conduce
la stabilirea in Romania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre
doua persoane impozabile stabilite in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul care
trebuie sa emita factura cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxa.
De exemplu daca o companie din Romania presteaza catre o alta companie stabilita tot in Romania un
transport intracomunitar de bunuri din Bulgaria in Ungaria, locul prestarii este in Romania, iar
obligatia platii taxei revine prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul
din Romania are un cod de inregistrare in scopuri de TVA in alt stat membru, daca nu are si un sediu
fix in respectivul stat membru.
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in alt stat membru
Daca prestatorul este stabilit in Romania si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri,
catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte state membre, serviciile de transport sunt
considerate servicii intracomunitare si nu au locul prestarii in Romania. Locul prestarii pentru aceste
servicii este considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit beneficiarul. Pentru a
aplica regula de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, clientul trebuie sa comunice prestatorului un cod
valabil de TVA din alt stat membru si o adresa a sediului activitatii economice sau a unui sediu fix din
Comunitate. Aceste servicii se raporteaza de catre transportatorul din Romania in declaratia
recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite
inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar
de bunuri .
De exemplu, daca o companie din Romania factureaza in beneficiul unei companii stabilite in Spania
un transport de bunuri de la Bucuresti la Madrid, locul prestarii serviciului este in Spania, locul unde
este stabilit beneficiarul, prin urmare operatiunea nu este impozabila in Romania din punct de vedere
al TVA. Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de catre prestator declaratia
recapitulativa lunara, la rd.3 si 3.1 din decontul de TVA.
Aceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie care are sediul activitatii
economice in Romania dar are un sediu fix in alt stat membru si este inregistrat in scopuri de TVA in
acel stat membru, daca transportul este realizat pentru respectivul sediu fix.
Prestatorul este stabilit in alt stat membru, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de transport intracomunitar de
bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile de transport sunt
considerate achizitii intracomunitare de servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia platii taxei
revine beneficiarului stabilit in Romania care, daca este inregistrat in scopuri de TVA, va aplica
69
mecanismul taxarii inverse. n situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va
trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de a beneficia de acest
serviciu si va depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind o achizitie intracomunitara de
servicii, exista si obligatia declararii acestei operatiuni in declaratia recapitulativa lunara (390).
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Frankfurt la Timisoara este prestat de o companie din
Germania catre o companie stabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din
Codul fiscal,
locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal,
serviciul fiind deci impozabil in tara in care este stabilit clientul. ntrucat prestatorul nu este stabilit in
Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa si
inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa (390).
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Uniunii Europene
n situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre
beneficiari stabiliti in afara Comunitatii se aplica regula B2B, respectiv art. 133 alin. (2) din Codul
fiscal, numai daca se face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al TVA,
serviciile nefiind impozabile in Romania. Chiar daca un astfel de transport face obiectul regulii B2B,
serviciul nu se raporteaza in declaratia recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar.
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Giurgiu la Atena este efectuat de o companie stabilita in
Romania catre o companie stabilita in Turcia, serviciul nu este impozabil in Romania, daca se face
dovada ca beneficiarul transportului intracomunitar este o persoana impozabila.
Prin exceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul sau este o persoana
impozabila, va aplica prevederile art. 133 alin.(5) lit. c) din Codul fiscal, considerand ca serviciul este
realizat in beneficiul unei persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe
transportul.
Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europene, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in afara UE si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri
catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile au locul prestarii in
Romania. Beneficiarul persoana impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un astfel de
serviciu, respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul taxarii inverse daca este
inregistrat in scopuri de TVA in Romania, sau, in cazul in care clientul nu este inregistrat in scopuri de
TVA, va depune un decont special de taxa. O astfel de operatiune nu reprezinta o achizitie
intracomunitara de servicii, prin urmare nu exista nici obligatia raportarii acestui serviciu in declaratia
recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in scopuri de TVA in cazul in care nu este inregistrat.
De exemplu, in cazul unui transport de bunuri de la Marsilia la Cluj prestat de o companie din Elvetia
catre o companie stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul
fiscal, locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania conform art. 133 alin. (2) din Codul
fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in Romania. ntrucat prestatorul nu este stabilit in Romania,
clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa ( rd. 7 si 19
din decontul de TVA) . Nefiind o achizitie intracomunitara de servicii, aceasta operatiune nu se
raporteaza in declaratia recapitulativa. ncepand cu data de 1 ianuarie 2010, transportul local de bunuri
direct legat de un transport intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri.
Biletul nr.85
1. Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
Obligatiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA Tn cazul
prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporate.
70
(5) Orice lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale si evaluarea/expertizarea bunurilor
mobile corporale constituie operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a TVA daca aceste servicii sunt
prestate cu plata de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare.
Locul prestarii Principiu
Conform prevederilor art. 133, alin. (2), lit. h) pct. 2 din Codul Fiscal, locul prestarii este considerat a
fi locul unde sunt prestate expertizele / lucrarile efectuate asupra bunurile mobile corporale.
Exemple a) O societate romaneasca A presteaza servicii de intretinere a fotocopiatoarelor pentru alta
societate romaneasca, B. n momentul prestarii serviciilor de intretinere, bunurile se afla la sediul B
din Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat
fizic).
b) O intreprindere mica din Romania, A, asigura servicii de reparatii auto pentru alta societate
romaneasca, B. n momentul prestarii serviciilor de reparatii, masinile societatei B se afla in Romania.
Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic). Totusi,
pentru aceste servicii nu se datoreaza TVA in Romania din moment ce A este o intreprindere mica.
c) Societatea daneza B solicita servicii de reparatii pentru un fax utilizat in biroul sau de vanzari din
Bucuresti. A, o societate romaneasca, efectueaza serviciile de reparatii la sediul societatei daneze din
Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic).
Pentru serviciul respectiv se datoreaza TVA in Romania.
d) O societate romaneasca A executa intretinerea unui utilaj pentru B, o societate din Italia.
Angajatii A se deplaseaza in Italia pentru a executa serviciile de intretinere a utilajului la sediul B.
Serviciul prestat de A are loc in Italia (respectiv locul in care se efectueaza serviciul).
Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA in Romania.
e) O intreprindere mica, A, din Romania, expediaza bunuri in Ungaria in vederea repararii. B, o
societate din Ungaria, executa lucrarile de reparatii si returneaza bunurile in Romania. Serviciul prestat
de B are loc in Ungaria (adica locul in care se efectueaza serviciul). Pentru serviciul respectiv nu se
datoreaza TVA in Romania.
Ce sunt lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice
efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica,
respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile
corporale.
Ce sunt expertizele privind bunurile mobile corporale?
Expertizele privind bunurile mobile corporale constau in examinarea unor bunuri mobile corporale in
scopul stabilirii valorii acestora.
Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate
lucrari ori expertize sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi
tratate ca livrari de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat.
Care este locul prestarii pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale? art.
133 alin. (2) lit. h)
Se considera ca serviciile de expertiza si lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale au loc:
acolo unde serviciile sunt efectiv prestate sau
in Statul Membru care a atribuit codul de TVA beneficiarului in scopul prestarii acestor servicii, daca
sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- beneficiarul comunica un cod valid de TVA (cu prefix) din alt Stat Membru decat Statul Membru in
care serviciile sunt efectiv prestate;
- bunurile sunt transportate in afara Statului Membru in care serviciile sunt efectiv prestate, dupa ce au
fost procesate sau expertizate.
Exista vreo scutire pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Principalele servicii de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale care beneficiaza
de scutire sunt:
71
 modificarea si repararea navelor maritime si aeronavelor utilizate de companiile aeriene care
realizeaza in principal transport international de persoane si/sau de bunuri;
lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale achizitionate sau importate cu scopul de a fi
supuse unor astfel de lucrari in Romania, si transportate in afara Comunitatii de catre sau in numele
prestatorului sau beneficiarului (daca acesta nu este stabilit in Romania);
lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile plasate intr-un regim vamal suspensiv.
Cine este persoana obligata la plata TVA in Romania in cazul serviciilor de expertiza si lucrari
efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
n principiu, este prestatorul. Prin exceptie, obligat la plata taxei va fi beneficiarul daca:
prestatorul nu este stabilit in Romania, chiar daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, si
beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA in Romania.
Cum se face plata TVA la bugetul statului pentru serviciile de expertiza si lucrari efectuate asupra
bunurilor mobile corporale pentru care locul prestarii este considerat a fi in Romania?
Daca persoana obligata la plata este prestatorul, acesta va emite factura cu TVA din Romania.
Daca persoana obligata la plata este beneficiarul, acesta va efectua plata astfel:
daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa
colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de TVA;
daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de TVA si va
plati efectiv taxa la bugetul statului.
Cum va proceda un prestator stabilit si inregistrat normal in scopuri de TVA in Romania (in afara
situatiilor in care se aplica masuri de simplificare)?
a. Daca primeste bunuri pentru prelucrare/expertizare, care sunt transportate din alt Stat Membru, va
inregistra aceste bunuri in registrul bunurilor primite si va emite o factura fara TVA, in care va inscrie
mentiunea neimpozabil in Romania. Daca beneficiarul i-a transmis un cod de TVA din alt Stat
Membru si bunurile parasesc Romania dupa efectuarea serviciilor. n mod similar va proceda si in
situatia in care bunurile sunt importate in Romania de o persoana nestabilita in Romania si ulterior
bunurile sunt date spre prelucare unui prestator din Romania, dupa prelucrare produsele obtinute fiind
transportate in alt Stat Membru.
b. Daca oricare din conditiile mentionate anterior nu este indeplinita, respectiv ori beneficiarul nu
transmite un cod de TVA din alt Stat Membru, ori dupa prelucrare bunurile nu parasesc Romania,
prestatorul din Romania va factura cu TVA serviciile sale.
c. Orice prestator care este stabilit in Romania si presteaza lucrari sau expertize asupra bunurilor
mobile corporale sau expertize care nu au locul prestarii in Romania, din perspectiva legislatiei de
TVA realizeaza operatiuni neimpozabile in Romania.
Cum va proceda un beneficiar din Romania inregistrat in scopuri de TVA, care primeste o factura
de lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile corporale de la un prestator nestabilit in Romania?
a. Daca bunurile sunt transportate din Romania in alt Stat Membru, unde se efectueaza
lucrarile/expertizele, dupa care bunurile se intorc in Romania, serviciile sunt impozabile in Romania,
daca beneficiarul a transmis codul sau de TVA din Romania prestatorului. Persoana din Romania va
inscrie bunurile transportate in registrul nontransferurilor. Beneficiarul din Romania va efectua plata
TVA astfel:
- daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa colectata
si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de taxa pe valoarea adaugata;
- daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de taxa pe
valoarea adaugata si va plati efectiv taxa la bugetul statului.
b. Daca lucrarile sunt realizate in alt Stat Membru, dar beneficiarul din Romania nu comunica niciun
cod valabil de TVA, lucrarile vor fi facturate cu TVA din Statul Membru unde serviciile sunt efectiv
prestate.
c. Daca lucrarile sunt efectuate pe teritoriul Romaniei de un prestator nestabilit in Romania,
operatiunile sunt impozabile in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul, daca
72
beneficiarul nu a comunicat un cod de TVA sau daca acesta a comunicat un cod valabil de TVA din
Romania. Plata TVA-ului de catre beneficiar se face conform procedurii de la lit.a)
Obligatii de raportare speciale OMEF 1372/2008
n situatia in care un prestator primeste in Romania bunuri din alt Stat Membru din UE, in vederea
efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un
registru special registrul bunurilor primite.
n situatia in care clientul trimite din Romania bunuri catre un alt stat membru UE, in vederea
efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un
registru special registrul nontransferurilor.
Important! Regulile cu privire la expertize sau la lucrari asupra bunurilor mobile corporale trebuie sa
fie corelate cu regulile privind transferurile, nontransferurile si masurile de simplificare.
Biletul nr. 86
1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei
misiuni de audit de baza?
- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu
privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform
cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele
Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare
solicitat de legislaie sau de reglementri.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul
prestarilor de servicii de consultanta.
Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul
este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
Biletul nr.87
1. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor
contabili din Romania.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt:
universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE
din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n
dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat
calitatea controlorilor i obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit;
- perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au
constatat deficiene);
- misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i
sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat:
calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor
deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor;
- supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice);
- aplicarea sanciunilor disciplinare;
- confidenialitate;
experiena i formarea continu a controlorilor de calitate;
independena i obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Cum si cand se determina pro-rata TVA?
73
 Deducerea taxei pentru persoana impozabil cu regim mixt i persoana parial impozabil
(1) Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze att operaiuni care dau drept de
deducere, ct i operaiuni care nu dau drept de deducere este denumit n continuare persoan
impozabil cu regim mixt. Persoana care realizeaz att operaiuni pentru care nu are calitatea de
persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. 127, ct i operaiuni pentru care are calitatea
de persoan impozabil este denumit persoan parial impozabil.
(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziiilor efectuate de ctre o persoan
impozabil cu regim mixt se determin conform prezentului articol. Persoana parial impozabil nu are
drept de deducere pentru achiziiile destinate activitii pentru care nu are calitatea de persoan
impozabil. Dac persoana parial impozabil desfoar activiti n calitate de persoan impozabil,
din care rezult att operaiuni cu drept de deducere, ct i operaiuni fr drept de deducere, este
considerat persoan impozabil mixt pentru respectivele activiti i aplic prevederile prezentului
articol. n condiiile stabilite prin norme, persoana parial impozabil poate solicita aplicarea unei pro-
rata speciale n situaia n care nu poate ine evidene separate pentru activitatea desfurat n calitate
de persoan impozabil i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoan impozabil.
(3) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care permit exercitarea dreptului de
deducere, inclusiv de investiii destinate realizrii de astfel de operaiuni, se nscriu ntr-o coloan
distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestora se deduce integral.
(4) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care nu dau drept de deducere, precum i
de investiii care sunt destinate realizrii de astfel de operaiuni se nscriu ntr-o coloan distinct din
jurnalul pentru cumprri pentru aceste operaiuni, iar taxa deductibil aferent acestora nu se deduce.
(5) Achiziiile pentru care nu se cunoate destinaia, respectiv dac vor fi utilizate pentru
realizarea de operaiuni care dau drept de deducere sau pentru operaiuni care nu dau drept de
deducere, ori pentru care nu se poate determina proporia n care sunt sau vor fi utilizate pentru
operaiuni care dau drept de deducere i operaiuni care nu dau drept de deducere se evideniaz ntr-o
coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestor achiziii se deduce
pe baz de pro-rata.
(6) Pro-rata prevzut la alin. (5) se determin ca raport ntre:
a) suma total, fr tax, dar cuprinznd subveniile legate direct de pre, a operaiunilor constnd
n livrri de bunuri i prestri de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numrtor; i
b) suma total, fr tax, a operaiunilor prevzute la lit. a) i a operaiunilor constnd n livrri
de bunuri i prestri de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ
sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul finanrii operaiunilor
scutite fr drept de deducere sau operaiunilor care nu se afl n sfera de aplicare a taxei.
(7) Se exclud din calculul pro-rata urmtoarele:
a) valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabil n
activitatea sa economic;
b) valoarea oricror livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine efectuate de persoana
impozabil i prevzute la art. 128 alin. (4) i la art. 129 alin. (4), precum i a transferului prevzut la
art. 128 alin. (10);
c) valoarea operaiunilor prevzute la art. 141 alin. (2) lit. a) i b), precum i a operaiunilor
imobiliare, altele dect cele prevzute la lit. a), n msura n care acestea sunt accesorii activitii
principale.
(8) Pro-rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia include toate operaiunile
prevzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia natere n timpul anului calendaristic respectiv.
Pro-rata definitiv se determin procentual i se rotunjete pn la cifra unitilor imediat urmtoare.
La decontul de tax prevzut la art. 1562, n care s-a efectuat ajustarea prevzut la alin. (12), se
anexeaz un document care prezint metoda de calcul al pro-rata definitiv.
(9) Pro-rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro-rata definitiv, prevzut la alin. (8),
determinat pentru anul precedent, sau pro-rata estimat pe baza operaiunilor prevzute a fi realizate
74
n anul calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaiunilor cu
drept de deducere n totalul operaiunilor se modific n anul curent fa de anul precedent. Persoanele
impozabile trebuie s comunice organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai
trziu pn la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicat n anul respectiv,
precum i modul de determinare a acesteia. n cazul unei persoane impozabile nou-nregistrate, pro-
rata aplicabil provizoriu este pro-rata estimat pe baza operaiunilor preconizate a fi realizate n
timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai trziu pn la data la care persoana
impozabil trebuie s depun primul su decont de tax, prevzut la art. 1562.
(10) Taxa de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu prin nmulirea valorii taxei
deductibile prevzute la alin. (5) pentru fiecare perioad fiscal din acel an calendaristic cu pro-rata
provizorie prevzut la alin. (9), determinat pentru anul respectiv.
(11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv prin nmulirea sumei totale
a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevzut la alin. (5), cu pro-rata definitiv
prevzut la alin. (8), determinat pentru anul respectiv.
(12) La sfritul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie s ajusteze taxa dedus
provizoriu astfel:
a) din taxa de dedus determinat definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedus ntr-un an
determinat provizoriu, conform alin. (10);
b) rezultatul diferenei de la lit. a), n plus sau n minus dup caz, se nscrie n rndul de
regularizri din decontul de tax, prevzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau n
decontul de tax aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii
acesteia.
(13) n ceea ce privete taxa de dedus aferent bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin.
(1), utilizate pentru operaiunile prevzute la alin. (5):
a) prima deducere se determin n baza pro-rata provizorie prevzut la alin. (9), pentru anul n
care ia natere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaz, conform alin. (12), n
baza pro-rata definitiv prevzut la alin. (8). Aceast prim ajustare se efectueaz asupra valorii
totale a taxei deduse iniial;
b) ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douzecime,
pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz:
1. taxa deductibil iniial se mparte la 5 sau la 20;
2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se nmulete cu pro-rata definitiv prevzut la
alin. (8), aferent fiecruia dintre urmtorii 4 sau 19 ani;
3. taxa dedus iniial n primul an, conform pro-rata definitiv, se mparte la 5 sau la 20;
4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 i 3 se compar, iar diferena n plus sau n
minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie n rndul de regularizri din decontul de tax
prevzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului.
(14) n situaii speciale, cnd pro-rata calculat potrivit prevederilor prezentului articol nu
asigur determinarea corect a taxei de dedus, Ministerul Finanelor Publice, prin direcia de
specialitate, poate, la solicitarea justificat a persoanelor impozabile:
a) s aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dac aprobarea a fost acordat n timpul anului,
persoanele impozabile au obligaia s recalculeze taxa dedus de la nceputul anului pe baz de pro-
rata special aprobat. Persoana impozabil cu regim mixt poate renuna la aplicarea pro-rata
special numai la nceputul unui an calendaristic i este obligat s anune organul fiscal competent
pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv;
b) s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro-rata special pentru fiecare sector al
activitii sale economice, cu condiia inerii de evidene contabile distincte pentru fiecare sector.
(15) n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, Ministerul Finanelor Publice,
prin direcia sa de specialitate, poate s impun persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a
dreptului de deducere pentru operaiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
75
 a) s aplice o pro-rata special;
b) s aplice o pro-rata special pentru fiecare sector al activitii sale economice;
c) s-i exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, n conformitate cu
prevederile alin. (3) i (4), pentru toate operaiunile sau numai pentru o parte din operaiuni;
d) s in evidene distincte pentru fiecare sector al activitii sale economice.
(16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplic i pentru pro-rata special prevzut la alin. (14) i
(15). Prin excepie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata special se vor lua n
considerare:
a) operaiunile specificate n decizia Ministerului Finanelor Publice, pentru cazurile prevzute la
alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b);
b) operaiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevzute la alin. (14)
lit. b) sau la alin. (15) lit. b).
Norme metodologice:
(1) n aplicarea art. 147 alin. (3) i alin. (4) din Codul fiscal, dac bunurile sau serviciile
achiziionate pot fi alocate parial activitii care nu d drept de deducere i parial activitii care d
drept de deducere, nu se aplic prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei
pe baz de pro rata.

Exemplu: o societate care cumpr o cldire, cunoate din momentul achiziionrii acesteia
partea din cldire care va fi alocat pentru nchiriere n regim de scutire i partea de cldire care va fi
alocat pentru nchiriere n regim de taxare, va deduce taxa corespunztoare prii din cldire care
urmeaz a fi utilizat pentru nchiriere n regim de taxare i nu va deduce taxa aferent prii din
cldire, care va fi utilizat pentru nchiriere n regim de scutire.
(2) n sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaiunile imobiliare reprezint operaiuni
de livrare, nchiriere, leasing, arendare, concesionare i alte operaiuni similare efectuate n legtur cu
bunurile imobile.
(3) O operaiune este accesorie activitii principale dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele
condiii:
a. realizarea acestei operaiuni necesit resurse tehnice limitate privind echipamentele i
utilizarea de personal;
b. operaiunea nu este direct legat de activitatea principal a persoanei impozabile; i
c. suma achiziiilor efectuate n scopul operaiunii i suma taxei deductibile aferente operaiunii,
sunt nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta s nu aplice prevederile art. 147 n ce privete
posibilitatea exercitrii dreptului de deducere, situaie n care taxa aferent achiziiilor de bunuri
destinate operaiunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus.
(5) n cazul n care ulterior depunerii decontului de tax se constat erori n calculul pro rata
definitiv pentru perioade anterioare:
a) dac pro rata corect determinat este mai mic dect pro rata utilizat, persoana impozabil
are obligaia s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin.
(2) din Codul fiscal;
b) dac pro rata corect determinat este mai mare dect pro rata utilizat, persoana impozabil
are dreptul s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin. (2)
din Codul fiscal.
Regularizarea se nscrie n decontul de tax aferent perioadei fiscale n care sunt constate aceste
erori."
Biletul nr.88
1.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.
Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de organizare i funcionare a unui
cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a
76
normelor emise de organismele profesionale.
Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt:
- s ofere publicului o bun percepie despre calitatea serviciilor;
- s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
- s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru;
- s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor profesionale;
- s dezvolte solidaritatea n rndul profesiei (prin favorizarea contactelor ntre colegi),
apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul profesional.
2.Ce presupune acceptarea unui client?
Acceptarea unui client presupune urmatoarele :
examinarea anticipat a situaiei clientului, sub aspectul dac acceptarea misiunii ar crea anumite
ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale.
exemplificri privind astfel de situaii: implicarea clientului n activiti ilegale (splare de bani),
practici de raportri financiare eronate (bancrut frauduloas), evaziune fiscal, concuren neloial,
achiziia i desfacerea de produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc.
evaluarea situaiilor de aceast natur i luarea msurilor de protecie, pentru a le elimina sau a le
reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil.
atunci cnd nu este posibil reducerea ameninrilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil
independent ar trebui s refuze s intre n relaii cu clientul.
examinarea posibilitii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenei profesionale a
profesionistului contabil, astfel nct angajamentul (misiunea) s fie realizate la nivelul corespunztor.
luarea n considerare a reputatiei, experienei i a resurselor disponibile ale profesionistului
contabil n cazul cnd se apeleaz la acesta pentru consiliere sau expertiz n situaii de natura celor
artate mai sus.
apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afl sub restricia
confidenialitii i n funcie de natura misiunii trebuie s obin permisiunea clientului (de regul, n
scris).
Biletul nr.89
1.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt:
universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE
din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n
dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat
calitatea controlorilor i obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit;
- perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au
constatat deficiene);
- misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i
sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat:
calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor
deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor;
- supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice);
- aplicarea sanciunilor disciplinare;
- confidenialitate;
- experiena i formarea continu a controlorilor de calitate;

77
 - independena i obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte
scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca la achizitionare s-a dedus TVA.
In sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul Fiscal, bunurile de capital
reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror durata
normala de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie,
transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a
acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract
de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei
alte persoane.
Ajustarea taxei deductibile se efectueaza:
*in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:
1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;
2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de
deducerea initiala;
* in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
* in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face
obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila.
Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea
catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel:
* pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat bunurile
imobile;
* pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru
transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari
este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.
Perioada de ajustare incepe:
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital
altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost achizitionate sau fabricate dupa data aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt
construite, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital,
inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul
aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile imobile, care sunt
achizitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital,
inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru
transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un
an ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau
modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel
putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se efectueaza
pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei
deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data
aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an
ulterior aderarii.
Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral
sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau
drept de deducere a taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o
masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care
genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de
78
ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare.
Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri
financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in
scopuri de TVA are obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile realizate in cursul lunii
ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. In ultimul decont depus, persoana impozabila are
obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa pe valoarea
adaugata conform titlului VI din Codul Fiscal.
Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont
depus la randul 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu semnul plus sau
minus, dupa caz.
Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care
ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.
Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art. 153,
persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu
plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul
Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare.
Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA,
conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
Exemplul nr. 1 - bun imobil
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal achizitioneaza
un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral
taxa pe valoarea adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In ianuarie 2011 solicita
scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea
taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA.
Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusiv.
Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare
(2011 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in
decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16 ani =
24.000 lei TVA deductibila de ajustat.
Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010.
De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila.
Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii ianuarie la
rd. 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul minus.
In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate
sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital,
urmatoarele informatii:
- data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
- valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;
- taxa deductibila aferenta bunului de capital;
- taxa dedusa;
- ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal.
Biletul nr.90
1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt
urmtoarele:
- exigene profesionale: personalul cabinetului sau societii trebuie s se conformeze principiilor de
independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism nscrise n Codul etic;

79
- aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare a personalului cabinetului sau societii
trebuie s-i permit acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n
cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea
i experiena necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit
obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite;
- consultarea: de fiecare dat, cnd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din
interiorul sau din exteriorul cabinetului;
- acceptarea i pstrarea clienilor: lista clienilor poteniali i existeni va fi revizuit periodic, sub
aspectele legate de independena cabinetului i capacitatea sa de a satisface cererea clienilor;
- control: eficacitatea i adaptarea politicilor i procedurilor de control de calitate trebuie controlate
periodic;
- coordonarea i supravegherea lucrrilor: colaboratorii crora li se ncredineaz diferite lucrri
trebuie informai de responsabilitile lor i de obiectivele i procedurile ce trebuie urmrite;
- revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt revzute de ctre un profesionist
cu un nivel de competen cel puin echivalent.
Nivelul, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet
depind de factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare,
costuri etc.
2.Ce documente, registre, declaraii se completeaz n cazul unei livrri intracomunitare de
bunuri?
In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :
- Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii
- Lista de coletaj (PACKING LIST)
- Documentul de transport (CMR)
Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii pentru
luna precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300.
Incepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost
obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari
Bilet 91
1. Rolul si importanta dosarului exercitiului.
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul
cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea
raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara
omisiuni;
- inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
In mod uzual dosarul cuprinde:
- planificarea misiunii;
- supervizarea lucrarilor;
- aprecierea controlului intern;
- obtinerea de elemente probante;
Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de
cultura cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la
A la J.:
EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) acceptarea misiunii:;
80
 EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) sinteza misiunii si rapoarte
EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) orientare si planificare;
ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) evaluarea risului legat de control;
EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) controale substantive;
EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) verificari si informatii specifice;
EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) lucrarile de sfarsit de misiune
EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) interventii cerute prin regulament;
EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) controlul conturilor consolidate.
2. Prezentai regimul TVA n cazul nchirierilor de cldiri.
Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inchiriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de
TVA fara drept de deducere, chiar daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de TVA.
Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de
bunuri imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept de deducere.
Exista si exceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul hotelier:
- operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie
similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
- inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
- inchirierea seifurilor.
In cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie taxata, exista posibilitate de a
se opta pentru aplicarea TVA, prin depunerea la Administratia financiara a unei notificaru privind
optiunea de taxare. Apoi, daca se doreste sa se renunte la inchirierea cu TVA, trebuie sa se depuna o
alta notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea TVA.
Regimul de taxare aplicabil inchirierii unei cladiri se poate aplica fie unei cladiri, fie unei parti din
cladire.
Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate,
daca opteaza pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile, trebuie sa
solicite in prealabil inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de
platitor de taxa pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele fiscale competente asupra bunurilor
imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care opteaza pentru regimul de taxare.
Bilet nr. 92
1. Rolul si importanta dosarului permanent.
Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat
durata mandatului. Clasarea lor ntr-un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lor ulterioar,
dup aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea
de la un exerciiu la altul a elementelor de cunoatere a ntreprinderii.
2. Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?
Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:
a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor
impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i
cheltuielile cu impozitul pe profit;
Din cele de mai sus rezult c, la analiza deductibilitii trebuie fcut diferena ntre:
- bunurile care sunt acordate pentru stimularea vnzrilor (cheltuieli de reclam i publicitate) i
bunurile acordate ca protocol din parte casei care au o deductibilitate limitata de 2 % i sunt condiionate de
profit. De mentionat ca la cheltuielile de protocol ce costau n buturi alcolice i tutun, taxa pe valoarea
adaugata, aferent nu este deductibil fiscal i trebuie s se ncadreaza n plafonul de 2%.
Biletul nr.93
Structura dosarului exercitiului.
Structura dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului cuprinde 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:
81
 - EA (dosarul exerciiului, seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
- EB (dosarul exerciiului, seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;
- EC (dosarul exerciiului, seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
- ED (dosarul exerciiului, seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;
- EE (dosarul exerciiului, seciunea E) intitulat Controalele substantive;
- EF (dosarul exerciiului, seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;
- EG (dosarul exerciiului, seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;
- EH (dosarul exerciiului, seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;
- EI (dosarul exerciiului, seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri
diverse;
- EJ (dosarul exerciiului, seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate.

2. Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA.

Art. 126 alin. (8) lit. b): nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia
intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila,
denumita cumparator-revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu
este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul
Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;
bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de
cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat
membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre
beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila,
inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana
impozabila care nu este stabilita in Romania.
Art. 1321 alin. (5): achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in
alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in
Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea
adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face
dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat
membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru
unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;
obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.
Art. 150 alin. (1) lit. e): persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din Romania
este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau 1531,
care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, in
urmatoarele conditii:
cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru si sa fi
efectuat o achizitie intracomunitara a acestor bunuri in Romania, care nu se cuprinde in sfera de
aplicare a taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b);
bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate de
furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau al
cumparatorului-revanzator dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este
stabilit ca persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorul-revanzator sa il
desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea
respectiva.
82
Obligatiile furnizorului
Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de TVA in conformitate cu
art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece:
are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator din celalalt stat membru;
face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, in statul membru unde
este stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator).
O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) obliga furnizorul sa puna
la dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept
de deducere:
factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal si in care sa
fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat
membru;
documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in statul membru al
beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de
vanzarecumparare, documentele de asigurare .
Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara TVA, in regim de scutire.
Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor,
nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul
emiterii facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa se faca in
termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a fost emisa factura.
Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat anteriorva
incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea in cauza.
In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au dreptul
de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu
poate depasi termenul de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu
respectarea prevederilor legale in vigoare.
In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de zile,
fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor de
justificare a scutirii de taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei
respective.
Obligatiile cumparatorului-revanzator
Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie
confundat cu regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor).
Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre cumparatorul-
revanzator nu sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor;
bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la
destinatarul livrarii ulterioare. Relatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa existe
intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in
conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale;
cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania;
cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la
plata taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de TVA al
beneficiarului final.
Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de TVA
si care actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, achizitionand si livrand mai departe bunuri pe
seama si in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului
sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei care o reprezinta.
Obligatiile beneficiarului
Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde
83
se incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un
cod de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit.
Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri taxabile.
Impozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de
TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427
Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare inversa,
decat solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate cu
directiva a VIII-a CEE).
Operatiuni triunghiulare false
Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat
membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export
sau import.
Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci cand
persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de TVA in
Comunitate.
Biletul nr.94
1.Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti;
- PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile
precedente;
- PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social;
- PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice;
- PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi.
2. Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele
metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate
(valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda
bazat pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea
aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete
raportul de schimb.
Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda
patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la
societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri
sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil,
diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul
societilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueaz:
a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care
fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise.
Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net
contabil la numrul de aciuni-pri sociale.
b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii
contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui
sau pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi.
84
Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de
fuziune:
a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care
absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la
valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin
nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de
aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea
nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale
i valoarea nominal a acestora.
Biletul nr. 95
1.Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit
- are un dublu rol instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare (nu cu
intreprinderea)
- instrument de stabilire a responsabilitatilor
Are 7 elemente de baza :
1.Titlul raportului Raport de auditor independent
2.Destinatarul intotdeauna Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere, cel care are
responsabilitati fata de terti
3. Paragraful introductiv cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea
responsabilitatilor (idem contract)
4. Intinderea lucrarilor de audit cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au
fost folosite cele mai potrivite tehnici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum
si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu exista erori semnificative
5. Paragraful opiniei opinia in audit poate fi de 4 tipuri :
a) fara rezerve se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ asupra
situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare (au ramas fara obiect)
(opinia curata). O derivata : opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii. Se emite atunci cand
auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta semnificativ sit financiare, el
considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit financiare.
b) cu rezerve (opinie calificata) se emite atunci cand auditorul nu a participat la inventariere
si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la 31 decembrie,
precum si atunci cand exista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat rectificarea
situatiilor financiare.
c) nefavorabila (opinie calificata) se emite atunci cand exista constatari cu impact
semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce
priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile
d) imposibilitatea emiterii unei opinii se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul a
fost impiedicat sa aplice tehnicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare.
6. Data raportului
7. Semnatura personala sau sociala si personala
2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de
evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
2.Prezentarea intreprinderii
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
4. Diagnosticul de evaluare
85
4.1. Diagnosticul juridic
4.2. Diagnosticul commercial
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
5. Bazele lucrarii de evaluare
6.Metode de evaluare aplicate
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Biletul nr.96
1.Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se
poate formula astfel:
Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast
practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active
corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri i
......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de ......pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie......n
consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea exerciiului i pierderile
cumulate la........
Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n paragraful precedent,
situaiile financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., a
contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu
prevederile legale i statutare.
2.Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel:
- influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale
- Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data
efecturii evalurii
Biletul nr. 97
1.Explicai semnificaia datrii raportului de audit.
Rap auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c
auditorul a apreciat efectele asupra sit fin i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor
intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat.
ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra sit financiare pregtite i
prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care
situaiile financiare au fost nchise i aprobate.
2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi?
Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie;
- bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de
preturile pieei
Biletul nr.98
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate prezenta astfel:
Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a
conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.
Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor
anuale.
Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
86
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si
financiar.
Biletul nr. 99
1.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaz astfel:Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori
ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut
controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut
efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei
financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul
ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare.
Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat
n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru
cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31
decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar
pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la
31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i
sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
2.Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi
recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze
de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
Biletul nr. 100
1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate
exprima o opinie curat, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere.
Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare:
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii
la 31 decembrie . precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul
nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate
2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai
mari a cativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii
intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea
mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare
acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul
majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului
87
intreprinderii.
Biletul nr. 101
1.Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.
n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui
obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier
detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se
situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o
rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului;
paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din
anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i
n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune
i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs.
Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost
constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?.
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate
opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel
metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai
mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele
de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un
moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul
majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului
intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei)
determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce
constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.
Biletulnr.102
1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului
daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in
accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel sau
prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele,
ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
- opinia fara rezerve (curata);
- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
- opinia cu reserve;
-imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.
2. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
88
 Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data
de Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa
distribuire)
b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o
valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR
c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea
actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing)
valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in
unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului
exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare
Biletul nr.103
1.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de
Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor.
Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost
ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor
naionale.
ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit
judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a
fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune
c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.
Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s
asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:
- examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute
n situaiile financiare;
- evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare;
- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare;
- revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.
Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de
opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face
referire la normele sau practicile naionale).
Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n
scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.
Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i
informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele
contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea
situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.
Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.
2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?
Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este
89
mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina
reducerea valorii intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea
valorii intreprinderii.
Biletul nr.104
1. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a
responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului.
Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul
auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea)
conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o
opinie asupra acestor situaii financiare.
Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor
presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c
ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea
situaiilor financiare.
Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s
poat exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31
decembrie 200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au
fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza
auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale.
2. Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi?
Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in
proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la
determinarea valorii substantiale brute.
Biletulnr.105
1. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.
De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fara rezerva, el trebuie sa
includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data
cnd poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii
trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde
exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o
nota anexa mai aprofundata.
2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala,
adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Biletul nr. 106
Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe
care conducerea ntrepr refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze
certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:
- insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor produciei sau n determ
mrimii stocului (cantitilor)

90
- nerespectarea principiului independenei exerciiului;
- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la
data nchiderii exerciiului;
- neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor;
- erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii).
Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este
suficient pentru a considera c sit fin nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra
poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului.
Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd:
- natura dezacordului;
- postul i suma respectiv;
- influena asupra rezultatului net.
Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o
intreprindere redresabil (in locul optiunii falimentului)?
Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor
strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica
efectuata de ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta.
Biletul nr. 107
Continutul raportului de audit
Raportul de audit trebuie s conin:
- relaia contractual de executare a misiunii de audit;
- observaiile reieite din diverse verificri;
- informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege;
- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile
financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei
financiare generale a intreprinderii;
- meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
- menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;
- situaiile care fac s apar incertitudini;
- natura i locul observaiilor n raport.
Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in
totalitate, in cazul evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza
acestora?
Bilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca
patrimoniul s nu fie exprimat n valori de pia iar performanele s nu fie cele care s-ar fi obinut n
condiiile normale ale pieii.
Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii
economice sunt:
Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel
incat valoarea acestora sa fie cea de piata);
91
 Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane);
Principiul independenei exerciiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net corijat)
Biletul nr. 108
1.Rolul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu
publicul, precum i cu acionarii, pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile financiare prezentate de o
entitate;
-instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.
2.Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite
in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
Biletul nr.109
Rolul si continutul notei de sinteza
Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un
instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare
Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i
stabileasc o not de sintez care recapituleaz toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de
la cunoaterea ntreprinderii pn la controlul conturilor, care pot avea o inciden asupra deciziei
finale.
Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- poziia auditorului (punctul su de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii
lucrrilor i n special la:
- problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate;
- punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea;
- domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului;
- o list a modif propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabiliz i separat pe cele
care nc nu au fost acceptate de ntrepr.
Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative
care au marcat viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu:
- evoluia principalelor elemente din situaiile financiare;
- produse (activitai) noi;
- schimbri n strategia ntreprinderii.
Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o
rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinite) de timp?
Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma de
fructificare: [(1+a) -1]/ a
si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al
perioadei, la o rata de actualizare fixa a.

92
Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:

Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru
ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital Y
X = Y * factorul fondului de reducere
Biletulnr.110
1.Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune.
Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c
normele au fost respectate i c dosarele sunt complete.
ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit
standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum
urmeaz:
-ntinderea lucrrilor;
-delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor;
-coninutul bilanului contabil
-raportrile;
-comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
-latura administrativ.
Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate conine mai multe
sau mai puine ntrebri n funcie de mrimea, structura i experiena cabinetului de audit, de natura
misiunii, i dac este primul audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii.
2.Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor
si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in
care Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de
recuparare a investitiei
V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni

Dividend platit+profit nerepartizat
Biletul nr.111
Rolul si continutul scrisorii de afirmare.
Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor nenelegeri ntre auditori i
conductorii clientului, prin confirmarea de ctre acetia din urm a afirmaiilor orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaiile verbale primite de
auditor cu privire la elementele semnificative ale situaiilor financiare, pentru care auditorul nu se
poate atepta n mod rezonabil s obin elemente probante.
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obine dovada c cei care conduc
ntreprinderea recunosc responsabilitatea lor n ntocmirea situaiilor financiare pe care le-au
aprobat. Scrisoarea de afirmare permite ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de
93
influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine.
O scrisoare de afirmare poate imbrca forma:
- fie a unei scrisori emannd de la conductori;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la
conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei.
Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le
consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului;
- ntiinarea conducerii ntrepr asupra modului de influenare a sit financiare de ctre informaiile pe
care numai ea le deine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de
ctre auditori.
Exemple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare:
- Nu avem cunotin de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaii care prezint
un rol important n definirea i funcionarea sistemului contabil i de control intern,
susceptibile a avea o influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
- V-am prezentat toate registrele contabile, toat documentaia aferent i toate procesele-
verbale ale AGA, ale consiliului de administraie, respectiv cele care s-au inut la datele
de.....i.....i..... .
- Confirmm c situaiile financiare nu conin anomalii semnificative sau omisiuni.
- Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror
nerespectarea ar fi putut avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare.
- Urmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la situaiile
financiare s-au dat explicaiile necesare: pierderi din operaiuni de cumprri i vnzri,
active date n garanie (ipotecate), active vndute.
- Nu avem nici un proiect sau intenii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea
contabil sau clasificarea activelor i pasivelor reflectate n situaiile financiare.
- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaie i nici un stoc nu este
contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare.
- Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu excepia
celor menionate n nota.....la situaiile financiare.
- Noi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat explicaii n notele anexe,
iar n nota anex Y am indicat toate garaniile acordate terilor.
- Cu excepia evenimentului constnd n ........ descris n nota anex Z, nici un eveniment
posterior nchiderii exerciiului care s necesite o rectificare a situaiilor financiare nu s-a
produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele anexate.
- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situaiile
financiare. Nici o alt reclamaie privind un eventual contencios nu a fost depus i nu
este prevzut.
Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cash-
flow-urilor?
Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la
finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.

Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul
ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar

94
Biletul nr.112
Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 600 stabilete procedurile i principiile fundamentale i
modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit
de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia
sau mai multor sub-grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. El nu se aplic n cazul
cnd doi sau mai muli auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul
precedent.
Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s
determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit.
Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti
care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor
desemneaz auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informaiilor
financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal.
Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este
suficient pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal.
Atunci cnd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s-i evalueze
competena (celuilalt auditor) i s obin elemente probante care s dovedeasc faptul c lucrrile
celuilalt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Auditorul
principal trebuie s-l informeze pe acest alt auditor n legtur cu:
- obligaiile de independen; va solicita o declaraie scris care s ateste respectarea
acestor obligaii;
- coordonarea lucrrilor i a raportrilor; modalitile de coordonare vor fi definite n etapa
de planificare a auditului;
- obligaiile contabile, de control i de raportare, obinnd o declaraie scris n legtur cu
respectarea acestora;
- ntreinerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; obinerea unui rezumat scris
al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui
auditor.
Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie
s coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunotina auditorului
principal orice aspect al activitii sale care nu se poate realiza conform modalitilor stabilite; la
rndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului
principal care poate avea o inciden important asupra propriei sale activiti.
Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului?
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite.
Premisele utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar
avem de-a face cu un badwill.
Biletul nr.113
Utilizarea lucrarilor auditorului intern
Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra
procedurilor de audit ale sale.
95
Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul,
evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern; anumite
aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern.
Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot meniona:
- examenul sistemelor contabile de control intern;
- examenul informaiilor financiare i de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni;
- examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i directivelor stabilite
de conducerea intreprinderii.
Auditorul extern are oblig s obin o cunoatere sufic a activit auditului intern pentru a planifica i
aborda n mod eficient auditul.
n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va ine seama de urmtoarele criterii:
- statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii;
- natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate;
- competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor intern;
- organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect a lucrrilor,
existena manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare
Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului?
Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmtoarele:
- Metoda direct
- Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit
- Metoda rentei goodwill-ului
Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o ntreprindere
ale crei capitaluri proprii au o valoare patrimonial ANC, a crei exploatare se presupune c va aduce
un profit previzionat constant, P. Metoda presupune c nu exist superprofit dect din momentul n
care rentabilitatea degajat de ntreprindere (care mbrac forma profitului previzionat) este mai mare
dect cea care s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu ANC.
Biletulnr.114
1.Utilizarea lucrrilor unui expert
Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii:
- evaluarea anumitor active;
- evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte petroliere sau stabilirea duratei de
via rmas a unor active corporale;
- evaluri actuariale;
- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrri de construcii;
- avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri.
Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s in cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaiile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii i complexitii elementului respectiv;
- volumul i calitatea altor elemente probante disponibile.
Pentru a putea utiliza lucrrile unui expert, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente
i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sale de
audit. Apoi, auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului i obiectivitatea lui. n
plus, auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c

96
ntinderea lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului.
Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la
aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situaiile financiare.
Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniuni despre utilizarea lucrrilor
expertului.
2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in
cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.
Biletul nr.115
1. Elementele posterioare inchiderii exercitiului.
Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul n situatiile financiare a
evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data nchiderii exercitiului, care pot fi de
doua tipuri:
evenimente care furnizeaza informatii n legatura cu fapte care existau la data nchiderii exercitiului;
sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data nchiderii;
evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data nchiderii exercitiului; sunt
evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data nchiderii.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua n
considerare incidentele evenimentelor posterioare nchiderii exercitiului, att asupra situatiilor
financiare ct si asupra raportului sau, distingndu-se trei etape:
fapte descoperite pna la data raportului de audit;
fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii situatiilor financiare;
fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda
curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare)
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate n unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare
estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare
nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate n
unitati monetare curente, calculate tinnd seama de o perspectiva inflationista. n acest caz, rata de
actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dobnzilor nedeflatate pe pietele financiare.
Biletulnr.116
1.Faptele descoperite pn la data raportului de audit.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea e elemente probante
suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita
ajustri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su.
Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor
financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data
raportului de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele
posterioare au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac
acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele
anexe la situaiile financiare.
Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul
va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i
necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit.
2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:
- PER ul intrepr din acelasi sector, cotate;
- capitalizarea bursiera/ANC;
- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de
97
randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)
Biletulnr.117
1. Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor
financiare.
Auditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii referitoare la situaiile financiare,
dup data raportului de audit. Conducerea ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra
evenimentelor survenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare i care sunt
susceptibile s aib o influen asupra acestora.
Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar naintea publicrii situaiilor
financiare, de evenimente care risc s aib o inciden semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie
s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situaiilor; financiare i s discute aspectele n cauz cu
conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun.
Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va pune n lucru
procedurile necesare i va furniza
conducerii ntreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz datai
noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii
situaiilor financiare i, n consecin, procedurile menionate mai
sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit.
Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare iar auditorul consider
necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac
raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre teri,
situaiile financiare i raportul de audit iar, dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua
msurile adecvate pentru a evita ca terii s utilizeze: raportul su.
2. Care este definitia goodwill-ului?
Goodwill = valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de valoarea de pia a activelor i
pasivelor tangibile din bilan
Existena sa este legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a activelor ntreprinderii, i
anume:
- dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei
ateptate de pia, se poate obine un goodwill;
- dac activele sunt prost gestionate i exploatate si conduc la performanele financiare inferioare
ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ.
Biletulnr.118
1.Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.
Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie.
Dac ns auditorul a luat cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui
eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea
opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele
respective cu conducerea ntreprinderii.
n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla
msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia
situaiilor financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport
asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii
fcnd trimitere la o not anex la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor
financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situaiilor
financiare corectate.
n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate
98
persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect
informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s
utilizeze raportul su.
Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci
cnd situaiile financiare ale exerciiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o
informaie corespunztoare despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii
financiare.

2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin
valoarea patrimonial Activ net contabil corectat?
1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct
de asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si
anumite localizari.
3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza
Biletulnr.119
1. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile
fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de
audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se
asigure c:
soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor
financiare ale exerciiului n curs;
soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost
ajustate retroactiv;
politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant,
sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe.
Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual
poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri.
Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu
privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n
imposibilitatea de a emite o opinie.
2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci
cand se determine valoarea patrimoniala" Activ corectat?
- met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct
de asemanari si deosebiri.
- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri;
- met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;
- met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii
integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri;
- Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Met capitalizarii rentei de baza
Biletul nr. 120
1. Examenul situatiilor financiare
Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie documente
de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin unele elemente probante pe
99
baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare.
Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord
cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel
activitii i situaiei financiare a intreprinderii.
Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt
coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile i
reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere;
- faptului c anexele comport toate inform de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale,
fin i rezultatele obinute.
Tehnicile de examinare se bazeaz pe:
- stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financ i compararea lor cu cele ale exerciiilor precedente i
ale sectorului de activitate;
- comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere.
Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o
imagine fidel clar i complet:
- poziiei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situaiei financiare.
n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verificnd i
satisfacerea unor reguli generale i particulare.
Reguli generale:
- bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare;
- bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ;
- elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii;
- bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent.
Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- mprumuturi i datorii asimilate;
- imobilizri;
- stocuri i producie n curs de execuie;
- conturile de teri;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul :
- examineaz unele conturi de cheltuieli;
- examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de
venituri;
- examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli.
In legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de acestea,
analiznd n mod deosebit:
- evoluia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i
pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se
determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat?
pe baza de cost metoda identificarii;
100
 - metoda asimilarii;
- metoda corelarii;
- metoda indicilor de indexare.
Pe baza de venit multe utilaje se inchiriaza
Pe baza de comparatie
Biletul nr. 121
1.Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale,
precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la
tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de
Contabilitate nr. 24 Pri legate.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante
referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la
informaiile prezentate n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o
influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica
existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu:
- opera efect n cdiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i
cdiii de ramburs neobinuite;
- operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic;
- operaii a cror substan difer de forma acestora;
-operaii efectuate pe ci neobinuite;
- volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii;
- operaii nenregistrate.
Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de
administraie;
- acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei;
- acordarea contractelor i conveniilor de mprumut;
- examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie;
- examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate;
- obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate
cu privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele la
situaiile financiare.

2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de
actualizare?
Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda
constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
Rata deflatata = (i f) / (1+f)
f rata inflatiei
Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare constante, care nu in seama de inflaia
viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu include inflaia, numit rat de actualizare deflatat.
Utilizarea incorect a ratei de actualizare prin aplicarea la nite rezultate constante a unei rate a pieei
care include de fapt i o component inflaionist, penalizeaz valoarea ntreprinderii evaluate. De
aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil
deflatat.
Trecerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel:
- dac rata inflaiei este mai mic de 10%:
101
r deflatat = r nedeflatat f
- dac rata inflaiei este mai mare de 10%:
r deflatat = (r nedeflatat f) /(1+f)
unde: 1/1+f reprezint indicele puterii de cumprare a banilor.

Biletul nr. 122

1. Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare.
n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii
de ctre conducerea intreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la
elaborarea situaiilor financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra
valabilitii conveniei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare, sau
recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori;
- marje brut de autofinanare negativ;
- indicatori financiari cheie, nefavorabili;
- pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
- insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden;
- refuzul creditelor furnizori;
- prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere;
- pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali;
- micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz;
- proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave;
- schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra
intreprinderii.
Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat
convenia contabil de baz a continuitii activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce
privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n
anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei
incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii.
Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii:
- a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine
semnificativ. n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile
de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va
introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie
defavorabil;
- situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul su
profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el
va emite o opinie defavorabil;
- conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier
complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul
su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 570 stabilete procedurile i principiile fundamentale, ct i
modul lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului n legtur cu aplicarea conveniei
contabile de baz a continurii activitii la elaborarea situaiilor financiare ale intreprinderii.
2.Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru
interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului financiar?
102
Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul
elementelor celor mai lichide sub 1 an
L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an
Biletul nr. 123
1. Auditul estimrilor contabile.
Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absena unei metode
precise de msurare (determinare). Cele mai frecvente estimri contabile se refer la:
- provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor;
- amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat;
- venituri anticipate;
- impozite amnate;
- provizioane pentru riscuri privind procesele n curs;
- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;
- provizioane pentru garanii.
Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile
cuprinse n situaiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa
prezentare a informaiilor n anexe.
n acest scop, auditorul poate:
- examina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii;
- utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea
intreprinderii;
- revedea evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru a stabili dac estimarea se
confirm.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 540 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i
modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile coninute n situaiile financiare.
2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar sau
evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor
Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura
credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele
sale functie de reglementarile contabile aplicabile.
Biletul nr. 124
1. Procedurile analitice n auditul situaiilor financiare.
Procedurile analitice cuprind compararea informaiilor financiare ale intreprinderii:
- cu informaiile comparabile ale exerciiilor precedente;
- cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de auditor
(cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizrile);
- cu informaiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.
Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit i anume:
- pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul i ntinderea altor proceduri de audit (etapele
anterioare);
- n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante;
- ca mijloc de revizuire a coerenei de ansamblu a situaiilor financiare (etapa V - urmtoare).
Atunci cnd auditorul folosete procedurile analitice ca i controalele substantive, trebuie s in seama
de unii factori precum:
- obiectivele procedurilor analitice i gradul de fiabilitate al lor;
- disponibilitatea informaiilor i fiabilitatea lor;
- sursele informaiilor disponibile; sursele externe independente sunt n general mai fiabile
dect sursele interne;
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunotinele dobndite cu auditurile precedente etc.
103
Tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul Internaional de audit (ISA) nr. 520.
2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a
ratei dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile
la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea
fiscala
Biletul nr. 125
1. Confirmarea externa (directa)
Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afaceri cu intrepr verificat, s
confirme direct auditorului inform privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are
latitudinea de a determ condiiile i ntinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se
arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou
situaii:
- sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob;
- sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de
conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are
obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe:
- confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii;
- confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clieni i debitori;
- confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri;
- valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari;
- mprumuturi de la teri;
- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori i creditori.
Confirm poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra inform primite sau
furnizeaz chiar el inform, sau negativ, atunci cnd terului solicitat i se cere s nu rsp dect n cazul
n care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului
obinut la cererea de confirmare extern (direct).
Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea
de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante,
sunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul
situaiilor financiare ale anului 2001.
2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea substantiala)?
Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val
intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea
acesteia
Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de
potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de
siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent
tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva.
Biletul nr. 126
1.Tehnica observarii fizice (directe)
Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce
dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte
elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte
104
tehnici.
Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea
c:
- intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de
fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci
naintea inventarierii propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c
persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul
inventarierii propriu-zise;
- lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac
cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup
inventarierea propriu-zisa.
2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net
contabil corectat)?
Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile
aflate in proprietate
Biletul nr. 127
1.Tehnica sondajului
innd seama de nr de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de
exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elem probante pe un eantion adecvat, utiliznd
tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situaii.
Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o
mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor
obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Tehnica sondajului este reglementat de
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite;
- n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s
demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun (de
exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de
cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor;
- n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat
unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic, bazat
exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o extrapolare riguroas a
rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri
de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta
dorete s l dea concluziilor sale.
Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia
asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii.
Deciziile prealabile executrii sondajului pot fi prezentate schematic astfel:
Controlul ntregii
mase sau mulimi

Nu Sondaje asupra
N ansamblului
u mulimii
Definirea Este suficient Mulime Verificar
obiectelor i un control D a D ea D Controlul tuturor
alegerea prin sondaj? a conine a elementel a elementelor cheie
mulimii element or cheie
105
 (masei) e cheie? este
suficient
?
Nu Controlul tuturor
elementelor cheie
plus sondajele
asupra restului
mulimii

2.Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in
el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia
patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.128
1.Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Elementele probante reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe
care i va fonda opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile
care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baz rezonabil pentru
fundamentarea opiniei sale.
Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condiii (criterii) de calitate
pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate;
caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor
2.Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al
evalurii?
Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un
patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice
lichidarii judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele
pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si
eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a
tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus
diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor
corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu
operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota
cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.
Biletul nr. 129
1.Programul de control: rol, continut, forme de prezentare
Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de
rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi.
Etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc
i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea
106
identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a
acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i
stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a
aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Aadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, ct de
extinse vor fi acestea i data la care ele vor fi efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct
mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita
intreprinderii;
- ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru
controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calit unui
control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii
progr de ctrl, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili
sinteza rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
Program de control Ref:
Dosar
- controlul imobilizrilor - Pag:
Exerciiu Auditor: Data:
Data crerii:
Viza responsabilului:
Data actualizrii:
Mrimea Fcut de Referina Probleme
Controale de efectuat
eantionului la data de . (Foaia de lucru) ntlnite
Verificarea achiziiilor Sume mai mari de Ionescu A6 Nimic
exerciiului pe baz de 75.000 mii lei 16/03/95
comenzi, facturi i
recepii

2.Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele
ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?
Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun
de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de
patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale.
Biletul nr. 130
1.Continutul unui raport asupra controlului intern:
nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care
a ajuns auditorul;
sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima
parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si
incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).
2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific
bilantului functional?
FR= CAPITALURI PERMANENTE ACTIVE IMOBILIZATE
Biletul nr. 131
1.Ce sunt testele de conformitate?
Testele de conformitate presupun selecionarea de ctre auditor a unui numr limitat de
107
tranzacii crora le urmrete circuitul pentru a reine dac toate controalele prevzute au fost
efectuate. Scopul nu este de descoperi erori n funcionarea sistemului, ci numai de a obine o asigurare
c sistemul descris este cel real i c a fost neles.
Modaliti de realizare a testelor de conformitate:
- observarea direct;
- confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv;
- existena mijloacelor utilizate (tampile, vize, fiiere etc.);
- observarea ulterioar, constnd n reluarea n ntregime a circuitului, plecnd de la origine, pentru
a-l testa.
2.Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile?
Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile
financiare individuale ci numai in cele consolidate.
Biletulnr.132
1.Ce sunt testele de permanenta?
Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera
permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra
modului de functionare a sistemului.
2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau
afacere)?
Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:-
nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100%
din capitalulaacesteia) , fie numai o parte a capitalurilor
Biletulnr.133
1.Evaluarea controlului intern: coninut, etape.
Evaluarea controlului intern vizeaz studiul i evaluarea de ctre auditor a sistemelor
considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe
de o parte, precum i a riscurilor de eroare n tratarea datelor i informaiilor, pe de alt parte.
Toate aciunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri
care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern
eficient?
- aceste proceduri sunt aplicabile?
- n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i pot conduce la
elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale
acestuia pe care vrea s se sprijine.
Etapele evalurii controlului intern sunt:
- nelegerea i descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea funcionrii controlului intern;
- evaluarea preliminar; testele de permanen;
- evaluarea final i incidena asupra misiunii.
2.Cum poate fi definit evaluarea economic.
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste
valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor
Biletul nr. 134
1.Planul de misiune: coninut, rol.
Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate
informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este
108
documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenienii de-a lungul ntregii misiuni
de audit.
Planul de misiune permite auditorului:
- s-i stabileasc natura i ntinderea controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales;
- s-i organizeze lucrrile de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile
financiare n mod raional, cu maximum de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la:
lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit,
bugetul de timp i costurile angajate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor
ntreprinderii, nelegerea sistemului contabil i a de control intern, riscul i pragul de semnificaie,
natura calendarului, ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i
revizuirea lucrrilor.
Coninutul tip al unui plan de misiune este urmtorul:
I. Prezentarea ntreprinderii;
II. Informaii contabile;
III. Definirea misiunii;
IV. Sisteme i domenii semnificative;
V. Orientarea programului de lucru;
VI. Echipa i bugetul;
VII. Planificarea
2.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii
rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun
integral de informaii de pia?
Metoda capitalizarii rezultatelor
Biletul nr. 135
1.Orientarea si planificarea auditului
n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii,
zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-i permit orientarea i
planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii
obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri din aceast etap sunt:
1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai
ales pt riscul de faliment
2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit = tot
ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile si
sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de ex:
ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau
sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii,
etc.
Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de
regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane, amortizari, etc),
precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu
conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii
oculte.
Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante :
3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit)
Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice
omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;
Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin
raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net,
109
 CA, etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul
misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv
de audit.
4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control,
precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al
echipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale.
2.De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata
in cazul unei evaluari economice?
- pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu
pe baza starii effective a bunului respective.
Biletulnr.136
1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un
caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in
profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2.Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?
In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de
randament dobanda la obligatiunile de stat.
Biletulnr.137
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.
1. Faza initiala;
110
 - Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
- Orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
- Aprecierea controlului intern;
- Controlul conturilor;
- Examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
- Evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
-Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
-Alte lucrari
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit.
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?
Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri
proprii
Biletulnr.138
1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s
aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli
profesionale i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz
mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate
msurile necesare, n consecin);
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
- examenul competenei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe
baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care
presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i
misiunile de audit contractual.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de
misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract
adecvat.
111
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile
viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii
termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a
naturii sau importanei activitilor clientului su.
2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?
Profit/pierdere
+ dobnda la datoria de la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii dobnzii pentru datoria la teri
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- NFR inclusiv a lichiditilor/datoriilor
FLUX DE TREZORERIE
Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Pli din impozite pe exploatare
= Profit net dup ajustri fiscal
+ Amortizare
= CASH FLOW BRUT

- NFR
+ ncasri din vnzarea activelor corporale
-Cheltuieli de capital
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENT

+ Cash flow din alte investiii n afara celor operaionale

= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI

+ Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere

- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru rscumprarea obligaiunilor
- Dividende prefereniale achitate
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIAR
Bilet nr. 139
1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de
misiune de audit.
Indif de forma pe care o mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu trebuie s lipseasc termenii
i condiiile urmtoare:
- obiectivul auditului situaiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau
recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul;
- forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor i a altor limite inerente
oricrui sist ctb i de ctrl intern;
- necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte
informaii solicitate.
112
Auditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la:
- planificarea auditului;
- descrierea altor scrisori, corespondene sau rapoarte pe care el prevede s le trimit
clientului;
- baza de calcul a onorariilor i condiiile de facturare;
- dorina de a primi o confirmare scris din partea conducerii ntreprinderii-client cu privire
la declaraiile fcute de aceasta cu diferite ocazii n legtur cu auditul;
- cerere de confirmare a termenilor i condiiilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile viitoare.
La primirea solicitrii din partea ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni
din scrisoarea de misiune ar trebui modificai innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau
importanei activitilor clientului su.
2.Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul
plus) la determinarea cashflow-ului?
Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire
de numerar
Biletul nr.140
1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?
Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
partile contractante;
obiectul contractului;
durata prestarii serviciilor;
descrierea auditului financiar si rapoarte;
utilizarea raportului de audit financiar;
tariful prestatorului si plata acestuia;
obligatiile partilor;
limitarea raspunderii prestatorului;
raspunderea beneficiarului;
limitari ale auditului financiar;
drepturi de proprietate intelectuala;
confidentialitatea;
prelungirea contractului;
modificarea contractului;
incetarea contractului;
forta majora;
comunicarea pe suport electronic;
legea contractului; arbitrajul;
dispozitii finale.
2. Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit
de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii?
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorulnu-s i propune s a s a det erm i n e
p ret u l u i ci gam a de v al o ri , res pe ct i ve z ona i n car e ar put ea i ncepenegocierea si care
ar putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ades ch i m b ,
s e p o at e co ns i de ra a s t fel ca v al o are a co m erci al a cons t i ut i e pun ct ul de echi l i b ru i n
carevanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele
criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi
subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de
evaluare care abordeaza atatseparate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului,
activului sau intreprinderii inansamblul sau.
Biletulnr.141 Ce este expertul contabil?
113
 Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul
contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv
verificarea i certificarea situaiilor financiare.
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994
cu modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce
contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i
de a efectua expertize contabile.
Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri
semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzaciilor comerciale,
- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai
degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
Biletul nr.142
1.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?
n auditul situaiilor financiare sunt folosite dou categorii de norme: norme contabile i norme
de audit.
1. Normele contabile
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitii, care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz
situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art.
l din Legea contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori,
cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de
utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii com-
plementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referinele
urmtoare:
-standarde internaionale de raportare financiar;
-standarde sau norme contabile naionale;
-alte referine contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea
situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde
Internaionale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare
Financiar (IFRS); acestea cuprind:
-Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
-Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
-Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
-Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
2. Normele de audit
Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la
care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
114
-Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit (IAPS), Standardele
Internaionale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internaionale privind
Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS)
emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Certificare (IAASB) din cadrul Federaiei
Internaionale a Contabililor (IFAC);
-norme naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de
criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins
prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?
Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:
1. alcool i buturi alcoolice;
2. tutun prelucrat;
3. produse energetice i electricitate
Bletul nr.143 Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?
Rspuns: Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA),
- Practicile Internationale de Audit (IAPS),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru
Standarde deAudit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC)
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de
criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins
prin punerea inlucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament
Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul
profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul
lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa
defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa
pastreze increderea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in
profesie, pe competenta.
Necesitatea reglementrii profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care s
115
fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depind de urmtorii
factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a rspunde necesitilor economiei si societii,
2. Condiiile de pia n care activeaz profesia.
3. Existena unui dezechilibru n ce privete cunotinele ntre clientul care primete serviciile
respective i furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care deine experiena necesar
pentru a fi stabilite relaiile ntre cele dou domenii.
Criteriile de apreciere a modului n care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt
urmtoarele:
Transparena
Proporionalitatea
s nu fie mpotriva competenei i concurenei
s nu fie discriminatorie
s fie precis
segmentat n funcie de obiectivele urmrite
implementat consecvent i just
s fie supus unei examinri periodice
Aria de acoperire a reglementrii profesiei
Cerinele de acces i de certificare
Cerine la dezvoltarea profesional continu
Standardele profesionale i etice pe care profesionitii trebuie s le respecte i s le aplice
Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
Sistemele i procedurile de investigare i sancionare n legtur cu membrii care nu ndeplinesc
cerinele de mai sus.
Modaliti de implementare
Autoreglementarea este specific economitilor liberali i const, n aceea c organismul profesional
este recunoscut de autoritatea public, cruia i deleag responsabilitatea de a reglementa profesia.
Reglementarea extern const n aceea c profesia este reglementat direct sau n fapt de ctre
guvern.
Coreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o reglementare partajat ntre o
instituie guvernamental i una profesional.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional trebuie s joace un rol
fundamental fiind cel mai bine poziionat pentru aprarea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 89/48 CEE care se refer i la profesia
contabil. Potrivit reglementrilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul
care a obinut cel mal nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani i un
examen de aptitudini i care are acces fr restricii la toate serviciile si activitile ce formeaz
profesia contabil.
Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiiile de autorizaresi de retragere a
autorizrii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania
Strategia aprobat prin Conferina Naional a CECCAR a stabilit marile probleme i obiective ale
profesiei contabile din Romania. Ele includ n primul rnd organizarea i gestiunea profesiei contabile
n ntregul ei, i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activiti. Cooperarea dintre factorul public i cel al
profesiei contabile liberale este esenial pentru realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod
performant att profesia, ct i utilizatorul informaiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversitile
i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s i
gseasc loc n relaia dintre stat i profesia contabil.
Biletul nr. 144
116
 1. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Ce sunt i ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i
utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt
cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin
legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele
contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game
largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs
de informaii complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din
referinele urmtoare:
standarde internaionale de raportare financiar;
standarde sau norme contabile naionale;
alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i
prezentarea situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru
Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele
Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind:
Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC..

3. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?

Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de
indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii
sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera
servicii profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist
contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu
atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile
profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale
competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar
trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n
furnizarea de servicii profesionale.
Biletul nr.145 Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o
eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare,
ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.

117
 La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina
domeniile i sistemele semnificative.
In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai bun i planificarea misiunii;
-evitarea lucrrilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate
trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea refuz s le
corijeze.
Ca urmare,
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii (misiunii)
sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau inexactitati
semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie
corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.
Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?
Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite ca urmare
a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr
o autorizaie specific, cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau
profesional de a dezvlui aceste informaii.
Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu trebuie
utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere pri.
Biletul nr.146
1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?
cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt
utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga
populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea
totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza
publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie
afectat judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparenta:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost
limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului
contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibila cu orice alta activitate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala, cu
deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile
profesionistului contabil.
Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si gseasc manifestarea
118
deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si
regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilittii de a actiona
n interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface
nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionnd n interes public, un profesionist contabil
ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti,
angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care
se bazeaz pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea
corespunztoare a economiei. Aceasta ncredere impune profesiunii contabile o rspundere publica.
Interesul public este definit drept bunstarea colectiva a comunittii si a institutiilor deservite de
profesionistul contabil
Biletul nr. 147 Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?
Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o
accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul
auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.
- pragul de semnificaie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la planificarea auditului
Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori,
acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul
respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu averificat decat un
esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion /
Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona
in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru
integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si
publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele
adecvate pentru a oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte
standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii
au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin
intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul
organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a
calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de
control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale
reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara;
organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui
obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
119
 Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau
firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
Biletulnr.148
1.Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori
semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de
control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma
urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca
un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru
a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor
curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini
obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in
mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente
vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra
credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru
membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea
profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei
profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti
contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt
relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de
contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele
abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin
care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
Biletul nr. 149
1.Care este riscul legat de control?
Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de
operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici
prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui
sistem contabil i de control intern.
n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:
- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze
elementele pe care se sprijin n concluziile sale.Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare
aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul
in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita,
detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control intern.
120
 2. Explicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in
el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia
patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.150
1.Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot
sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de
servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna
guvernare a intreprinderilor.
2.Explicai diferenele dintre pre i valoare.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari
aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea
preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori,
respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala
constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere.
Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste
criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode
de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului,
activului sau ntreprinderii in ansamblul sau
BILET 151
1 CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE
Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu
detecteze o informaie eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii, care
ar putea fi semnificativ n mod individual, sau cnd este cumulat cu informaii eronate din
alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este
legat direct de procedurile de fond ale auditorului.
Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi
controlat de auditor prin:
planificarea adecvat a auditului;
stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor;
identificarea i evaluarea performanelor procedurilor de audit.
Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac un auditor a
examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacii, datorit faptului c, de
exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect conclusive
2 Clasificati diferitele tipuri de evaluari
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
121
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor
nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
Biletul nr. 152
1.Ce este i ce semnificaie are importana relativ?
Importana relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor
categorii de riscuri. Ea se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau inexactiti
care figureaz n informaia financiar (inclusiv o omisiune) i care, singur sau adugat altora, innd
seama de circumstanele specifice situaiei respective, ar putea avea drept consecin influenarea
raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informaie.
2.Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Diagnosticul are drept scop:
- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care
utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la
nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de
evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.
BILETUL 153
1. Dai definiia auditului n general i identificai elementele fundamentale ale acesteia.
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n
vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii efectuate de un
specialist competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate prin raportarea la un
criteriu de calitate (standard/norm sau reglementare).
Elementele fundamentale care definesc auditul, n general:
- examinarea profesional a unei informaii;
- obiectul auditului l constituie orice informaie;
- este realizat de un specialist competent i independent;
- scopul este acela de a emite o opinie motivat; opinia exprimat asupra informaii examinate
trebuie s fie argumentat i cu rspundere pecuniar;
- examinarea trebuie s se fac dup anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o
norm legal sau profesional sau o reglementare.
1. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor
indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant
pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de forma a
122
bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant :
bilant contabil, bilant economic, bilant functional
Biletulnr.154
1.Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz
(verific) i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti
i operaii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale, ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor ntreprinderii.
Elementele de baz ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic;
- obiectul examinrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale
entitii, n totalitate lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare, n funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii l constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar
i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de
entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
2.Definii valoarea de pia.
Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evalurii, intre un cumprtor si un vnztor, hotri si avizai, care acioneaz in cunotina de cauza,
prudent si fr constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat.
Biletul 155
1. Ce este auditul financiar? dar auditul statutar?
Auditul financiar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si
independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente
fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite
Auditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un profesionist
contabil cu character de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate celelalte
elemente ale auditului in general sunt indeplinite
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti in ansamblul lor n vederea exprimrii unei
opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara i completa a poziiei, situaiilor financiare si a
performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele nationale si internationale de audit;
2 Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea cladirii
(7) Valoarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor alin. (1) - (6), se reduce
n funcie de anul terminrii acesteia, dup cum urmeaz:
a) cu 20%, pentru cldirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului
fiscal de referin;
b) cu 10%, pentru cldirea care are o vechime cuprins ntre 30 de ani i 50 de ani inclusiv, la
data de 1 ianuarie a anului fiscal de referin.
Biletulnr.156
1.Definii valoarea just.
Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pri
aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.
2.Definii lichidarea societilor comerciale.
123
Lichidarea unei societi comerciale reprezint un numr de operaiuni care dup dizolvarea societii
urmrete trasformarea activului n bani i plata creditorilor i apoi partajul activului net (rmas) ntre
asociai.
Bilet nr.157
1.Definiti valoarea actuala a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care
urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
2. Care sunt organele care aplica procedura insolventei?
In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele
judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege,
precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si
operatiuni.
Biletulnr.158
1. Definiti valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint
totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare
sau de folosire.
2. Care sunt masurile premergatoare lichidarii?
Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate n art. 113-115 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenei i constau n:
- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum
i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;
- luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul
judiciar;
- ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile
identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate cazurile,
actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac
acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar.
De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul-sindic va
trimite notificri tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor.
De remarcat c, n continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile
debitorului n alte judee au rmas tot att de neclare ca i n vechea reglementare. n practic, acest
lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.
Bilet nr.159
1.Definiti valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire
Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil a
fi folosit in acelai scop, in aceleai condiii de utilizare, avand aceeai durata prezumata de folosinta si
posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii.2. Definiti 2.Dizolvarea societatilor
comerciale.
dizolvarea societatii = ca un moment care pune capt activitii comerciale normale, aa cum aceasta a
fost determinat de actul constitutiv i marcheaz trecerea n faza lichidrii. Deci, prin dizolvare,
societatea intr ntr-o nou faz a existenei sale, n care urmeaz s se procedeze la lichidarea
bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i repartizarea restului ntre asociai.
Numai dup parcurgerea acestui ciclu intervine stingerea personalitii juridice a societii i, o data
cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.
Biletul nr.160
1.Definiti valoarea substantiala.
124
 Valoarea substantiala este o valoare funcional care pleac de la referinele de bilan, dar ine
seama de implicaiile determinate de funcia de exploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de
exploatare.Poate fi estimat la valoare brut (VSB), la valoare redus (VSR) i la valoare net (VSN)
VALOAREA SUBSTANIAL BRUT (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii)
+ Active obinute prin nchiriere sau leasing
- Active mprumutate/nchiriate/cedate terilor
- Costuri pentru reparaii i cheltuieli de punere n functiune
VALOAREA SUBSTANIAL REDUS (VSR) = Valoarea substanial brut
- Datorii nepurttoare de dobnzi
- Avantaje care depesc condiiile normale de
exploatare
VALOAREA SUBSTANIAL NET (VSN) = Valoarea substanial brut - Datorii totale
2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.
n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin
rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).
- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor
comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora.
- ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns,
s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de
dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil.
- Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis
verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele
reglementate la litera a)-f).
- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale,
fr a fi limitate doar la acestea, sunt:
expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost
stabilita
imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate
falimentul
reducerea capitalului social sub minimul legal
reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea
aplicabila
dizolvarea prin hotrrea adunrii generale
Biletul nr.161
1. Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea.
- modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?
Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227
alin. (1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990
privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea
societatii comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care
urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si
reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta
ocazie;
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze
si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
125
publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective;
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care
urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea
creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de
stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in
urma actiunii de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din
lichidarea societatii comerciale, in functie de:
a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii
generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre
actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta
Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si
completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258
din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Biletulnr.162
1.De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?
Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile
societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind
necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor
cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine
le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor
elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a
fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa.
Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale
restructurari.
2.Cine pot fi lichidatorii?
Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare -
trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii
societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si
pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul
societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta
intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi
indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
Biletul nr.163
1 Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. obiectivul il constituie
aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
126
 Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil
pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
2 Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.Expertizele contabile pot fi
efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n
efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz,
evitnd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s-i
impieteze integritatea i obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca
membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr auto
rizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei
expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl.
- Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu
de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau
solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obligaia
acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de
procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii.
- Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de Codul etic naional al
profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6.
-Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus trebuie s le aduc, n
scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup numire.
- Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de independen i va
completa o Declaraie de independen" care va nsoi lucrarea depus pentru auditul de
calitate la Corp.
Biletul nr.164
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.
Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
127
 Constatari :
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor
in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor,
clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor
interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor
publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?
Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea
generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre
administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au
cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.
Biletul nr.165
Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.
Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare
ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia
in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza
functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii
competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si
transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile
necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor
persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor
prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa
deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea
procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere,
alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale,
daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de
produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
128
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din
capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un
membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Biletul nr. 166
1.Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management Si
resurse umane.
Obiectivul l reprezintA analiza structurii umane si a capacitATii personalului de a contribui la
realizarea activitATii ntreprinderii.
ConstatAri se fac urmAtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcTionala a ntreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregAtirea, gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaTiile,
absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pregatire, experienta, stil de conducere,
sistem de remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
Concluzia: Analiznd datele de mai sus se poate stabili:
- OportunitATile
- Riscurile
- Punctele forte: personal tnAr, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea
muncii.
- puncte slabe: proasta funcTionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre
conducere si salariaTi.
2.Care este termenul lichidArii societATii de la data dizolvArii?
Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive
temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
Biletul nr. 167
1. Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.
Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a
strii de sntate a societarii;
b) Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei exerciii financiare;
c) Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a
capitalurilor proprii.
Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in
situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin
metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe
2. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au
lichidatorii?
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa
intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.
Biletul nr. 168
1. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.
BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmeSte, potrivit legii. BilanTul
129
contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
2. In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are
lichidatorul?
Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este
obligat sa ceara
deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere
deschiderea procedurii
insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
Biletul nr.169
1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale
ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- funcia de finanare in pasiv.
2.Explicati conceptul si tipurile de independenta.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului
ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat
judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate
sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului
contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibil cu orice alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului
contabil.
Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber
fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu
integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:
implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor
forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii
sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de
la sau pentru clientii sai;
implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului
acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia;
acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi
printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu
exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia
de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile primite
de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de
130
expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii
profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv
societate comerciala;
acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma
absoluta, prin contract sau conventie .
Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice
membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar
daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.
Biletul nr.170
Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?
Paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi sunt:
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara
exploatrii (necesare ntreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
Amenintari la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
Bilet nr. 171
1. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere?
Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
Activul net corectat si capacitatea beneficiara
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile
2. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de
la sedinta comitetului creditorilor?
Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de maximum 20
de zile de la data edinei comitetului creditorilor, ntiinndu-i pe creditori despre posibilitatea
studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul.
Biletul nr. 172 .
n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare?
Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare
exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin
gradul de participare la realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin
bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de
utilitate a elementelor patrimoniale de activ;
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate
sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere
cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea,
asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
131
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja
la cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere,
in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.
Despre profesionalism.
Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun
patru imperative fundamentale( conf prevederilor Codului Etic National):
-Credibilitatea. n ntreaga societate exista nevoia de credibilitate n informaie i n sistemele de
informaii.
-Profesionalism. Exista o necesitate pentru clieni, patroni i alte pri interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obinute din partea profesionistului
contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
-ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie sa se poat simi ncredinai ca
exista un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii.
Bilet nr. 173
1. Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in
vederea determinarii activului net corijat?
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in
afara exploatarii (necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.
2. Despre confidentialitate.
Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al informatiilor
obtinute n timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara autorizatie scrisa, n afara
de cazurile n care obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperative
Confidentialitatea este stricta, n afara de cazurile n care a primit o autorizatiei speciala de a divulga
informatiile sau n caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma, subalterni
sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Confidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de
profesionistul contabil n beneficiul personal sau al unui tert.
Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa
ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de
confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si ntinderii obligatiilor legate de
confidentialitate si asupra circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul exercitarii
unei misini, trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislatia fiecarei tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere mai
multe aspecte, si anume:
a. cnd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti)
pot fi lezate;
b. cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de divulgare:
- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii
care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate
sau nejustificabile;
- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt
destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de
132
 informatii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica
responsabilitatea sa.
n toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.
Biletul nr. 174
Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a
tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale.
Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea
raportului fiscal ?
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot
formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)

Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune
judecatorului-sindic un raport final nsotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-
sindic va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului
final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile nainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate obiectiunile la raportul
final, l va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub conditie nu vor participa la
ultima distribuire.
Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa
faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen
de 90 de zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, n contul
averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite n conditiile art. 4
alin. (4).
Bilet nr. 175
1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor
datoriilor actualizate.
2. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea
de insolventa?
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si
de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca
aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat
mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei
juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care
au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Biletul nr.176
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?
Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
Ce se intelege prin termenul insolventa
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti
133
pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat a fi vdit atunci cnd debitorul, dup 30
de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este
iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile
angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei.
Bilet nr. 177
1 Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substaniale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )
2.Ce se intelege prin procedura falimentului?
Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care
se aplica debitorului n vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de
radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat;
Bilet nr. 178
1.Cum se calculeaza" valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati semnificatia
acesteia.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere
fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii,
nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului
asupra juridicului.
2.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?
Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt:
pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii

judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea

procedurii;
judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii;
desemnarea, motivat prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven
confirmarea prin ncheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de
adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau
lichidatorului;
judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea;
judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au
contribuit la ajungerea debitorului n insolven
judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor
acte frauduloase i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare
deschiderii procedurii;

134
 judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane
interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare,dup votarea lui
de ctre creditori;
soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a
procedurii de reorganizare judiciare i de intrare n faliment;
soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului;
judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor;
pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii.
Bilent nr. 179
1. Ce este rata de actualizare?
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la
o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.
2. Despre integritate.
Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor contabili de a fi drepi i
oneti n relaiile profesionale i de afaceri. Integritatea implic, de asemenea, tranzacii corecte i
juste.
Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidenele, comunicatele sau
alte informaii cnd apreciaz c acestea:
conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare;
conin declaraii sau informaii eronate;
omit sau ascund informaii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare.
Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile mentionate dac el
furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerinele de mai sus.
Bilet nr. 180
1. Care sunt tehnicile de actualizare?
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al
indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube.
In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti si
pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp,
astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica
de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu
factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si
regula de actualizare
- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu
factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam
cu factorul de actualizare

X = Y ___1____
(1+i)n

135
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1

An= 1 - (1+t)n
Despre obiectivitate.
Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor,
confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele
profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivittii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili de a nu i
compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenei nedorite a unor
alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este afectat. Este
imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care aduc un plus de confuzii sau
influeneaz n mod negativ raionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie s-i
demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite.
Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii contabili trebuie s protejeze
integritatea serviciilor profesionale i s menin obiectivitatea n raionamentul profesional.
In selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerinelor
etice legate de obiectivitate trebuie acordat atenia corespunztoare urmtorilor factori:
a. Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce
le pot diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil s se defineasc i s se descrie toate situaiile n care ar exista aceste
posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaiilor care pot ori par s afecteze
obiectivitatea profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influenele altora s
ncalce obiectivitatea.
d. Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura c personalul angajat pentru serviciile
profesionale contabile i-a nsuit principiul obiectivittii.
Biletul nr.181
1.Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.
- Rentabilitatea specifica ateptata pentru investiii alternative,
- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piaa financiara
- rata dobnzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobnzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobnzii de baza
fr risc)
2.Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce
reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.
Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide comunicare
comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile de exercitare a
activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit
independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte profesii
prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga lume
trebuie sa furnizeze servicii deinalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa
respecte unele principii sireguli de comportament professional menite sa dea serviciilor
respective autoritateanecesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii
financiar-contabilecare pot influenta negative deciziile acestora.Stabilirea de principii si reguli
etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora decatre toti profesionistii contabili
136
constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul
profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare pentru instruirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile denerespectare a standardelor profesionale si etice.
Biletul nr. 182
1. Codul etic IFAC; rol, structura.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta
anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din
economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau
angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte

2. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa

caz lichidatorului?
Debitorul are obligaia de a pune la dispoziia administratorului judiciar sau, dup caz, lichidatorului
toate informaiile cerute de acesta, precum i toate informaiile apreciate ca necesare cu privire la
activitatea i averea sa, precum i lista cuprinznd plile i transferurile patrimoniale fcute de el n
cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanciunea prevzut la art. 1081 alin. (1) pct. 2
lit. d) i e) din Codul de procedur civil
Biletul nr.183
Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents?
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur,
se nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul
capitalurilor proprii.
137
 Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
Sau
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
2. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventei
n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor
menionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n
condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului
societilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea
meniunii.
(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar, notificarea va fi
trimis acestora din urm.
(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil
i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n Buletinul
procedurilor de insolven.
Bilet nr.184
1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
Cost = profit ( dividende) / capital propriu
138
cost = dobanda + prima de risc
2. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?
Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform
evidenelor contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane sunt anterioare datei de deschidere a
procedurii, vor depune cererea de admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a
procedurii; cererile de creane vor fi nregistrate ntr-un registru, care se va pstra la grefa tribunalului.
Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat, temeiul
creanei, precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii.
Biletul nr.185
1.Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
Relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul
este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata
prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de
profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din
suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului)
sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale
valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile
pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice
activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera
fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le
asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul
fluxului de numerar.
2.Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui
individ, cat si cultura unei comunitati.E t i c a s e o c u p a c u s t u d i u l t e o r e t i c a l v a l o r i l o r s i
c o n d i t i i l o r u m a n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in viata
sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai
restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.Exista o
stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se
obtine prin actiuni educative
Biletul nr.186 Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pieei si riscul
determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe
puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?
Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane i termenele n care pot propune planul.
(1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile de mai
jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la
afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de
reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care
procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d
ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la
votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
139
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la
art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul
definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.
Biletul nr. 187
1.Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.
Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai
mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr. 188 Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi
cu influenta asupra ratei de actualizare.
Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a
managementului la exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate
si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.
Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si
transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.
Despre Standardele Internationale de Audit.

Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite
urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari
pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la
depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in
standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale
revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele
si celelalte documente emise de IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care
incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si
completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB.
Biletul nr.189
1.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra
valorii acesteia?
140
124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii
rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat
2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul
public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana,
care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a
economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in
materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor
pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea
colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei
contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea
integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru
imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu
atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a
resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern
corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite
ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare;
Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in
sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-
Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul
fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008.
Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient
de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat
crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea
publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt
supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un
organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul
de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte
in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca
stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar.
Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o
procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma
responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale
firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a
firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii
calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
Biletul nr.190
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre
activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
Metode- vezi Bilet.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

141
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al profesionistilor
contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita
a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului
depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru
bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii
aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si
proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin
faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale
profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si
a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public,
iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii,
in afaceri, in educatie sau in practica libera.
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica
durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale
nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii
si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza
in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale,
financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte
diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme
informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in
consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei
contribuie la performantele pietelor financiare etc
Biletul nr. 191
1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea
intreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani,
daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza
intreprinderea
2.Despre competenta profesionala si prudenta.
130.1 Principiul competenei profesionale i prudenei impune tuturor profesionitilor contabili
urmtoarele obligaii: (a) s menin cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru
a se asigura c un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente;
i (b) s acioneze cu atenia necesar i in conformitate cu standardele tehnice i profesionale in
vigoare in procesul furnizrii de servicii profesionale.
130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judeci solide in utilizarea
cunotinelor i aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. Competena profesional poate

142
fi imprit in dou faze distincte:
(a) dobandirea competenei profesionale; i
(b) meninerea competenei profesionale.
130.3 Meninerea competenei profesionale necesit cunoaterea continu i inelegerea voluiilor
tehnice, profesionale i de afaceri relevante. Dezvoltarea profesional continu ii d posibilitatea
profesionistului contabil s ii dezvolte i s ii menin capacitile de a aciona
Competent in mediul profesional.
130.4 Prudena implic responsabilitatea de a aciona in concordan cu dispoziiile privind o misiune,
cu grij, meticulous i la timp.
130.5 Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care
lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregtire i o
supraveghere corespunztoare.
130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s intiineze clienii, angajatorii sau ali
utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective.
Biletul nr.192
1. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei
Tntreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan care
ndeplinete cumulativ 4 condiii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se pornete de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii:
A. corecii pe orizontala intre exerciii care scot in evidenta modificrile din legislaie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corecii pe verticala adic pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt
ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se
aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si
protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
143
ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca
ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidai ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folosete in evaluri pt
fuziuni, divizri, majorri de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare;
se utilizeaz in evaluarea pt vnzri intre proprietari privai.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare,
de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie
care sa fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depend de
urmatorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice i societatii.
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile
respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine experienta
necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii
BILETUL 193

1. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea
capacitatii beneficiare:
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se
aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si
protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
1.Ce este auditul intern?
Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in
scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de
conducere a acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din
exteriorul acesteia.

144
 Auditul intern are scopul:
de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si
managementul acestuia, conform prevederilor legale;
de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii
economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii
organizatiei;
de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii
economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva;
de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a identifica
metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.
Biletulnr.194
1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile
si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor?
- Influeneaz amortizrile tehnice reale i cea fiscal
- nltur amortizrile n exces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?
1. Statutul auditorului
auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei,
situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a
sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MIJLOC.
4.Domeniul de aplicare
- Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare ;
- Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii ,
dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile
financiare ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca
activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).
5. Pozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa
contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei
nerespctari a procedurilor de control intern.
6.Independenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a
intreprinderii auditata , nu si fata de conducere .
7. Periodicitatea auditurilor
-Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit planului
de audit intern .
145
(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara
rezerva . Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea
stocurilor de ex) .
8. Metodologia :
-Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB (Consiliul
pt. Standarde Internationale de Audit si Asigurare )
-Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI (Institutul
International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in
folosul conducerii .
Biletul nr. 195
1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu cheltuielile
salariale?
se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i adugarea insuficienei
de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre experi
independeni n munc i protecie social
2.De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?
Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu
exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.
Biletulnr.196
1.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a
determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii.
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor
reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o
intreprindere cu productie integrata.
Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea
intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare
2.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006
privind procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din
partea adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind
pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest
lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii
contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa
146
reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot
imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii
,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa
reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul
comertului specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun
administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de
afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza
unor informatii adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea
societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul
societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale
ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa
incetarea mandatului de administrator.
Biletui nr.197
1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prinoferirea unei
resigurri referitoare la:
-acurateea declaraiilor financiare;
-continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
-existena unor fraude;
-respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
-comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale.
2.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societii, nlimitele
obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor exclusiverezervate de lege sau de
actul constitutiv consiliului de administraie i adunrii generalea acionarilor.
Biletul nr. 198
1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei
ntreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
2.Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.
Art. 1442. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit
prevederilor art. 72 i 73.
(2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de
directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea
impus de ndatoririle funciei lor.
(3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia
ndeplinirii atribuiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de
147
neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i
auditorului financiar.
(5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru
omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor
consiliului de administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau
auditorii interni i auditorul financiar.
Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la
mandat i de cele special prevzute n aceast lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;
b) existena real a dividendelor pltite;
c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere;
d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale;
e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a
actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile
primite de catre consiliul de administratie din partea
adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114
Biletui nr.199
1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate?
Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta
2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?
(1) Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. nlipsa unei stipulaii
contrare n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezintsocietatea prin preedintele su.(2)
Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fimputernicii s reprezinte
societatea, acionnd mpreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil terilor.(3) Prin acordul lor
unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionndmpreun pot mputernici pe unul
dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri deoperaiuni.(4) n cazul n care consiliul de
administraie deleag directorilor atribuiile deconducere a societii n conformitate cu art. 143,
puterea de a reprezenta societateaaparine directorului general. Dispoziiile alin. (2)-(4) se aplic
directorilor n modcorespunztor. Consiliul de administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare
asocietii n raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administraie nregistreaz la registrul comerului
numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, menionnd dac ele acioneaz mpreun
sauseparat. Acestea depun la registrul comerului specimene de semntur.
148
Biletul nr.200
1 Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin
rentabilitate.
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la
sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace
asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de
noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor,
pentru reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare
al investitiei.
2.De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?
Art. 153
(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu
exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre
membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.
(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate
fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu
o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
Art. 153^7
(1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la
numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de
supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala
pentru completarea locurilor vacante.
Art. 153^8
(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea,
ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii
specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea
independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile
reglementate la art. 138^2 alin. (2).
(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor
de conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfasurata.
(2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca
adunarea generala a actionarilor.
(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate
acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat
cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune,
directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un
asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul
constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.
149
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru
consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de
supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere.
Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul
de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru
independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa
detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale
de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este
obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de
supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre
membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la
convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin.
(2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de
vot in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea
de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-
verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al
consiliului.
Biletul nr.201
1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar
evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a
estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice
i n t r e p r i n d e r i i evaluate.
2.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale:
a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat;
b) numete i revoc membrii directoratului;
c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a
operaiunilor de conducere a societii;
d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfurat.
Biletul nr.202
1.Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este
mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?
Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se
prevede un numr mai mare. n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi
150
realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie
contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil.
Biletul nr.203
1.Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina?
Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care
finanteaza intreprinderea
2.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
(1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiilefinanciare sunt
legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm suntinute regulat i dac
evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i
prezentarea situaiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor
consideranecesare cu privire la situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor
prezentaadunrii generale un raport amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor
interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomnia.(3)
Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea suntnsoite de raportul
cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce
la cunotin membrilor consiliului de administraie neregulile n administraie i nclcrile
dispoziiilor legale iale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante
le vor aduce la cunotin adunrii generale.
Biletul nr.204
1. Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina?
Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de ani.
2. Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?
n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in:
a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal,
denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n
contul aciunilor. Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ de
tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei
specifice pieei de capital;
b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale;
c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv ale directoratului i
consiliului de supraveghere;
d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, n
exercitarea mandatului lor;
e) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum
i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena
obligaiunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un
sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice pieei de capital;
f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale.
Biletul nr.205
1. Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?
Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii
veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a
intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de
rentabilitate continua:V= CB + CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual previzionat;CB/i=
valoarea de rentabilitate
2. Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni.
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si
comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce
comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi
151
 specifice SA se regasesc si in cazul SCA.
Biletul nr.206
1.Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a
acesteia.
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani,
daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz
ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de
ntreprindere.
2. Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea
exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei
opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea
situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau
auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca,
de exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
-auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n
situaiile financiare;
-auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale;
-auditul financiar asupra situaiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a
fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei
pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit
financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de
audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de
audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer
numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de
vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul
celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i
certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor

152
comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acionari, asociai).
Biletul nr.207
1.Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei
intreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de
capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe
imobilizri, dar naintea dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor
Flux de trezorerie
2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu
raspundere limitatei?
Adunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale:a) s aprobe situaia financiar
anual i s stabileasc repartizarea profitului net; b) s desemneze administratorii i cenzorii, s i
revoce/demit i s le dea descrcarede activitate, precum i s decid contractarea auditului financiar,
atunci cnd acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c) s decid urmrirea administratorilor i
cenzorilor pentru daunele pricinuitesocietii, desemnnd i persoana nsrcinat s o exercite;d) s
modifice actul constitutiv
Biletul nr.208
1. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana
in anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii
sale; in acest an ,,n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
2.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
CAPI - Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207
(1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social
si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care
hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate
motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina
153
garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au
dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand
creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care
instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor
garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a
respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate
obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca
reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat
garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri
facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea
obligatiunilor rambursate.
Art. 210
(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a
actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale,
precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si
exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora
capitalul social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu
votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor
sau primelor de emisiune.
Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor
prevazute pentru constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre
membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul
comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de
supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin
de 5 ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora,
numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si
avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele
3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile
aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este
supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii
154
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in
publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate
cu prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat
aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea
acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand
in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor
ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand
actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de
adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin.
(4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale,
respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni.
Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii
generale extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale
extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii
dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de
emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris,
cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv
de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in
care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul
subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in
proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
155
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o
anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul
social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni
in schimbul aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a
actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii
modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris,
existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului,
ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al
actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului,
de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia
consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului
de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si
publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele
prevazute de art. 210.
Biletul nr.209
1.Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibiliti actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de
prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi,
structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat;
orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand
momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea
reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an
prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare
se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu
rspundere limitat?
Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui
asociat.
1 Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat:
a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie
d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social
sau de capitalul social n folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu
exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul
dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi
156
asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un
singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas
hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate
cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca
ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar
dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.
Biletul nr.210
1.Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii?
Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul
unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :

1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat

(Vr=ZxCF) sau
2. aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a
fluxului de numerar
K-g
2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?
Societatea se dizolv prin.
-trecerea timpului stabilit pentru durata societii;
-imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia;
-declararea nulitii societii;
-hotrrea adunrii generale;
-hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum
nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii;
-falimentul societii;
-alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.
Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu
cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea
asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta
fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.
Declararea nulitatii societatii comerciale
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care
se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind
constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in
baza lui.
Hotararea adunarii generale
In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de
dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a
facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal
impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei
partea a IV-a.
Hotararea tribunalului
Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,
precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave

157
dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele
administrate in cauza.
Falimentul societatii
Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia
si de radierea din Registrul Comertului.
Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului
National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile
urmatoare:
Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale
sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.
Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare
la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este
exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi
3 ani.
Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii

158