I Definirea termenilor si clasificari conceptual

1. Definirea Politie Locale ( Legea 155/2010)

Art. 1
(1) Politia locala se infiinteaza in scopul exercitarii atributiilor privind apararea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, in
urmatoarele domenii:
a) ordinea si linistea publica, precum si paza bunurilor;
b) circulatia pe drumurile publice;
c) disciplina in constructii si afisajul stradal;
d) protectia mediului;
e) activitatea comerciala;
f) evidenta persoanelor;
g) Alte domenii stabilite prin lege.
(2) Politia locala isi desfasoara activitatea pe baza principiilor: legalitatii, increderii, previzibilitatii,
proximitatii si proportionalitatii, deschiderii si transparentei, eficientei si eficacitatii, raspunderii si
responsabilitatii, impartialitatii si nediscriminarii.
2. Definirea Administratiei Publice (LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001)

3. CAPITOLUL I
Dispoziii generale
4. SECIUNEA 1
Regimul general al autonomiei locale
5. Art. 1. - Prezenta lege reglementeaz regimul general al autonomiei locale, precum i
organizarea i funcionarea autoritilor administraiei publice locale.
6. Art. 2. - (1) Administraia public n unitile administrativ-teritoriale se organizeaz i
funcioneaz n temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizrii serviciilor publice,
eligibilitii autoritilor administraiei publice locale, legalitii i al consultrii
cetenilor n soluionarea problemelor locale de interes deosebit.
7. (2) Aplicarea principiilor prevzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de
stat naional, unitar i indivizibil al Romniei.
8. Art. 3. - (1) Prin autonomie local se nelege dreptul i capacitatea efectiv a
autoritilor administraiei publice locale de a soluiona i de a gestiona, n numele i n
interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, treburile publice, n condiiile legii.
9. (2) Acest drept se exercit de consiliile locale i primari, precum i de consiliile judeene,
autoriti ale administraiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret i
liber exprimat.
10. (3) Dispoziiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitii de a recurge la consultarea
locuitorilor prin referendum sau prin orice alt form de participare direct a cetenilor
la treburile publice, n condiiile legii.
11. (4) Prin colectivitate local se nelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-
teritorial.
12. Art. 4. - (1) Autonomia local este numai administrativ i financiar, fiind exercitat pe
baza i n limitele prevzute de lege.
13. (2) Autonomia local privete organizarea, funcionarea, competenele i atribuiile,
precum i gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparin comunei, oraului sau
judeului, dup caz.
14. Art. 5. - (1) Competenele i atribuiile autoritilor administraiei publice locale se
stabilesc numai prin lege. Aceste competene sunt depline i exclusive, cu excepia
cazurilor prevzute de lege.
15. (2) Autonomia local confer autoritilor administraiei publice locale dreptul ca, n
limitele legii, s aib iniiative n toate domeniile, cu excepia celor care sunt date n mod
expres n competena altor autoriti publice.
16. Art. 6. - (1) Raporturile dintre autoritile administraiei publice locale din comune i
orae i autoritile administraiei publice de la nivel judeean se bazeaz pe principiile
autonomiei, legalitii, responsabilitii, cooperrii i solidaritii n rezolvarea
problemelor ntregului jude.
17. (2) n relaiile dintre autoritile administraiei publice locale i consiliul judeean, pe de o
parte, precum i ntre consiliul local i primar, pe de alt parte, nu exist raporturi de
subordonare.
18. Art. 7. - (1) Exercitarea competenelor i atribuiilor stabilite prin lege revine autoritilor
administraiei publice locale care se gsesc cel mai aproape de cetean.
19. (2) Stabilirea de competene i atribuii pentru alte autoriti dect cele prevzute la alin.
(1) trebuie s in seama de amploarea i de natura rspunderii ce le revine, precum i de
cerinele de eficien i eficacitate.
20. (3) Autoritile administraiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de
responsabiliti autoritilor administraiei publice locale n procesul de descentralizare a
unor servicii publice ori al crerii de noi servicii publice, fr asigurarea mijloacelor
financiare corespunztoare pentru realizarea respectivelor responsabiliti.
21. Art. 8. - Autoritile administraiei publice centrale vor consulta, nainte de adoptarea
oricrei decizii, structurile asociative ale autoritilor administraiei publice locale, n
toate problemele care le privesc n mod direct, potrivit legii.
22. Art. 9. - n cadrul politicii economice naionale, comunele, oraele i judeele au dreptul
la resurse proprii, pe care autoritile administraiei publice locale le gestioneaz potrivit
atribuiilor ce le revin, n condiiile legii. Resursele financiare ale autoritilor publice
locale trebuie s fie proporionale cu competenele i cu responsabilitile prevzute de
lege.
23. Art. 10. - Autoritile administraiei publice locale administreaz sau, dup caz, dispun
de resursele financiare, precum i de bunurile proprietate public sau privat ale
comunelor, oraelor i judeelor, n conformitate cu principiul autonomiei locale.
24. Art. 11. - (1) Autoritile administraiei publice locale au dreptul ca, n limitele
competenelor lor, s coopereze i s se asocieze cu alte autoriti ale administraiei
publice locale din ar sau din strintate, n condiiile legii.
25. (2) Pentru protecia i promovarea intereselor lor comune autoritile administraiei
publice locale au dreptul de a adera la asociaii naionale i internaionale, n condiiile
legii.
26. Art. 12. - Autoritile administraiei publice locale pot ncheia ntre ele acorduri i pot
participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniierea i la realizarea unor programe de
dezvoltare regional, n condiiile legii.
27. Art. 13. - (1) Consiliile locale i consiliile judeene din unitile administrativ-teritoriale
limitrofe zonelor de frontier pot ncheia acorduri de cooperare transfrontalier cu
autoritile similare din rile vecine, n condiiile legii.
28. (2) Aceste acorduri se vor ncheia numai n domeniile ce sunt de competena consiliilor
locale sau judeene, potrivit prezentei legi, cu respectarea legislaiei interne i a
angajamentelor internaionale asumate de statul romn.
29. (3) Prin acordurile de cooperare transfrontalier pot fi create i pe teritoriul Romniei
organisme care s aib, potrivit dreptului intern, personalitate juridic. Aceste organisme
nu au, n sensul prezentei legi, competene administrativ-teritoriale.
30. (4) Consiliile locale i consiliile judeene, care au ncheiat acorduri de cooperare
transfrontalier, au dreptul s participe, n alte state, la organismele create prin
respectivele acorduri, n limita competenelor ce le revin potrivit legii.
31. Art. 14. - (1) Iniiativa autoritilor administraiei publice locale de a coopera i de a se
asocia cu autoriti ale administraiei publice locale din strintate, precum i de a adera
la o asociaie internaional a autoritilor administraiei publice locale va fi comunicat
Ministerului Afacerilor Externe i Ministerului Administraiei Publice.
32. (2) Autoritile administraiei publice locale vor transmite Ministerului Afacerilor
Externe spre avizare proiectele de acorduri sau convenii de cooperare pe care acestea
 intenioneaz s le ncheie cu autoriti ale administraiei publice locale din alte ri,
nainte de supunerea lor spre adoptare de ctre consiliile locale sau judeene, dup caz.
33. (3) Avizele prevzute la alin. (2) trebuie emise n termen de 30 de zile de la primirea
solicitrii. n caz contrar se va considera c nu sunt obiecii i proiectul respectiv poate fi
supus spre aprobare consiliului local sau judeean interesat.
34. (4) Acordurile sau conveniile ncheiate de autoritile administraiei publice locale nu
angajeaz dect responsabilitatea consiliului local sau judeean care este parte la acestea,
fiind supuse controlului de legalitate, iar actele emise n virtutea respectivelor acorduri
sau convenii au n dreptul intern aceeai valoare juridic i aceleai efecte ca i actele
administrative adoptate n conformitate cu prevederile prezentei legi.
35. Art. 15. - Consiliile locale i consiliile judeene pot hotr asupra participrii cu capital
sau cu bunuri, n numele i n interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, la
constituirea de societi comerciale sau la nfiinarea unor servicii de interes public local
ori judeean, dup caz, n condiiile legii.
36. Art. 16. - Controlul administrativ i controlul financiar al activitii autoritilor
administraiei publice locale se exercit n limitele i n condiiile prevzute de lege.
37. Art. 17. - n unitile administrativ-teritoriale n care cetenii aparinnd minoritilor
naionale au o pondere de peste 20% din numrul locuitorilor autoritile administraiei
publice locale vor asigura folosirea, n raporturile cu acetia, i a limbii materne, n
conformitate cu prevederile Constituiei, ale prezentei legi i ale conveniilor
internaionale la care Romnia este parte.
38. Art. 18. - (1) Comunele, oraele i judeele sunt uniti administrativ-teritoriale n care se
exercit autonomia local i n care se organizeaz i funcioneaz autoriti ale
administraiei publice locale.
39. (2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
40. (3) Unele orae pot fi declarate municipii, n condiiile legii.
41. (4) n municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a cror delimitare i
organizare se fac potrivit legii.
42. (5) Autoritile administraiei publice locale se pot constitui i n subdiviziunile
administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoriti exercit atribuiile prevzute la
art. 95 i, respectiv, la art. 97, care se aplic n mod corespunztor.
43. Art. 19. - Comunele, oraele i judeele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au
patrimoniu propriu i capacitate juridic deplin.
44. Art. 20. - Delimitarea teritorial a comunelor, oraelor i judeelor se stabilete prin lege.
Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege i
numai dup consultarea prealabil a cetenilor din unitile administrativteritoriale
respective prin referendum, care se organizeaz potrivit legii.
45. SECIUNEA a 2-a
Autoritile administraiei publice locale
46. Art. 21. - (1) Autoritile administraiei publice prin care se realizeaz autonomia local
n comune i orae sunt consiliile locale, comunale i oreneti, ca autoriti deliberative,
i primarii, ca autoriti executive. Consiliile locale i primarii se aleg n condiiile
prevzute de Legea privind alegerile locale.
47. (2) Consiliile locale i primarii funcioneaz ca autoriti ale administraiei publice locale
i rezolv treburile publice din comune i orae, n condiiile legii.
48. Art. 22. - n fiecare jude se constituie un consiliu judeean, ca autoritate a administraiei
publice locale, pentru coordonarea activitii consiliilor comunale i oreneti, n
vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean. Consiliul judeean este ales n
condiiile Legii privind alegerile locale.
49. Art. 23. - Aleii locali sunt primarul, consilierii locali i consilierii judeeni. n asigurarea
liberului exerciiu al mandatului lor acetia ndeplinesc o funcie de autoritate public,
beneficiind de dispoziiile legii penale cu privire la persoanele care ndeplinesc o funcie
ce implic exerciiul autoritii de stat.
50. Art. 24. - (1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judeean,
este de 4 ani. Mandatul se exercit n condiiile legii.
51. (2) Consiliul local sau consiliul judeean, precum i primarul ales n cursul unui mandat,
ca urmare a dizolvrii consiliului local sau judeean, respectiv a vacanei postului de
primar, ncheie mandatul precedentei autoriti a administraiei publice locale.
52. (3) Consiliul local sau consiliul judeean, precum i primarul, alei n urma organizrii
unor noi uniti administrativ-teritoriale sau n urma dizolvrii unor consilii, respectiv
vacantrii unor posturi de primari, i exercit mandatul numai pn la organizarea
urmtoarelor alegeri locale generale.
53. Art. 25. - n scopul asigurrii autonomiei locale autoritile administraiei publice locale
au dreptul s instituie i s perceap impozite i taxe locale, s elaboreze i s aprobe
bugetele de venituri i cheltuieli ale comunelor, oraelor i judeelor, n condiiile legii.
54. Art. 26. - (1) n fiecare jude i n municipiul Bucureti Guvernul numete cte un
prefect.
55. (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local i conduce serviciile publice
descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte organe centrale din unitile
administrativ-teritoriale.
56. Art. 27. - (1) Prefectul poate ataca, n total sau n parte, n faa instanei de contencios
administrativ, hotrrile adoptate de consiliul local sau de consiliul judeean, precum i
dispoziiile emise de primar sau de preedintele consiliului judeean, n cazul n care
consider aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia
care au fost atacate sunt suspendate de drept.
57. (2) Prefectul rspunde, n condiiile legii, administrativ, civil sau penal, dup caz, la
cererea autoritilor administraiei publice locale sau judeene ale cror acte au fost
atacate, n cazul n care instana de contencios administrativ hotrte c actul
administrativ a fost atacat n mod abuziv.
 3. Ce este domeniul public

Definitie: Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public,
piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie
forestiera, albiile raurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime
interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii
naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele
naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul
public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.

Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot
fi introduse in circuitul civil decat daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public

Domeniul public al statului este reglementat de Legea fondului funciar, legea nr. 18/1991, republicata
1998
4. Ce inseamna control ?
5. Ce pesupune comertul ?

Prin comer se nelege oferta unor mrfuri, n schimbul unor mijloace de plat (bani) sau alte
mrfuri de schimb, preul acestor mrfuri fiind stabilit dup raportul pe pia dintre cerere i
ofert.

Comerul se limiteaz la cumprarea, transportul i vnzarea mrfurilor. Dac societatea unde are
loc comerul este mai difereniat i complex apare necesitatea experilor n acest schimb de
produse.

Comer n sensul strict al cuvntului, exist numai acolo unde al treilea participant
(comerciantul) este implicat particip activ i realizeaz un profit prin schimbul de mrfuri.
Acest schimb a determinat necesitatea unor nelegeri sau acorduri comerciale, prin care se
stabilesc anumite reguli dintre parteneri, fiind acorduri regionale sau mai extinse.

n cadrul comerului se mai poate aminti exportul i importul de mrfuri, precum i taxele
vamale, acestea din urm avnd o tenden de dispariie prin procesul de globalizare.

n anul 1991, 70% din comerul mondial se desfura pe cile maritime.[1] n 2011, 92 la sut din
comerul mondial se desfoar pe mare.[1]

ara european cu cel mai mare volum al comerului este Germania. Avnd o industrie foarte
dezvoltat, Germania export foarte multe produse prelucrate, dar are nevoie de o cantitate mare
de materii prime i combustibili, pe care le importa din alte ri. De asemenea, Germania import
o mare parte din produsele alimentare de care are nevoie, deoarece agricultura nu acoper tot
consumul populaiei.
Ce presupune controlul comercial ? ( Legea Politiei Locale)

Art. 10
In domeniul activitatii comerciale, politia locala are urmatoarele atributii:
a) actioneaza pentru respectarea normelor legale privind desfasurarea comertului stradal si a
activitatilor comerciale, respectiv a conditiilor si a locurilor stabilite de autoritatile administratiei publice
locale;
b) verifica legalitatea activitatilor de comercializare a produselor desfasurate de operatori economici,
persoane fizice si juridice autorizate si producatori particulari in pietele agroalimentare, targuri si
oboare, precum si respectarea prevederilor legale de catre administratorii pietelor agroalimentare;
c) verifica existenta la locul de desfasurare a activitatii comerciale a autorizatiilor, a aprobarilor, a
documentelor de provenienta a marfii, a buletinelor de verificare metrologica pentru cantare, a avizelor
si a altor documente stabilite prin legi sau acte administrative ale autoritatilor administratiei publice
centrale si locale;
d) verifica respectarea normelor legale privind comercializarea obiectelor cu caracter religios;
e) verifica respectarea normelor legale privind amplasarea materialelor publicitare si a locurilor de
comercializare a produselor din tutun si a bauturilor alcoolice;
f) verifica respectarea prevederilor legale privind orarul de aprovizionare si functionare al operatorilor
economici;
g) identifica marfurile si produsele abandonate pe domeniul public sau privat al unitatii administrativ-
teritoriale si pe raza sectoarelor municipiului Bucuresti sau pe spatii aflate in administrarea autoritatilor
administratiei publice locale ori a altor servicii/institutii de interes local si aplica procedurile legale de
ridicare a acestora;
h) verifica respectarea regulilor si normelor de comert si prestari de servicii stabilite prin acte normative
in competenta autoritatilor administratiei publice locale;
i) coopereaza si acorda sprijin autoritatilor de control sanitar, de mediu si de protectie a consumatorilor
in exercitarea atributiilor de serviciu specifice domeniului de activitate al acestora;
j) verifica respectarea obligatiilor ce revin operatorilor economici cu privire la afisarea preturilor, a
produselor comercializate si a serviciilor si sesizeaza autoritatile competente in cazul in care identifica
nereguli;
k) verifica si solutioneaza, in conditiile legii, petitiile primite in legatura cu actele si faptele de comert
desfasurate in locuri publice cu incalcarea normelor legale;
l) constata contraventii si aplica sanctiuni pentru incalcarea normelor legale specifice realizarii
atributiilor prevazute la lit. a)j), stabilite in sarcina autoritatilor administratiei publice locale.
II Unitati de alimentatie publica
1. Clasificare
2. PRINCIPALELE TIPURI DE UNITATI DE ALIMENTATIE PUBLICA
3. Intreprinderile de alimentatie publica, oficiile judetene de turism, cooperatia de consum si
alte intreprinderi sau organizatii similare pot infiinta, in functie de cerinte, orientari si
sarcini, diferite tipuri de unitati potrivit normelor existente pentru organizarea si
dezvoltarea retelei comerciale si de alimentatie publica in teritoriu. Reglementarile
respective dau libertate intreprinderilor de profil sa-si organizeze si sa dezvolte, pe baza
unor criterii stiintific determinate, cele mai corespunzatoare categorii de unitati (peste 20
de tipuri in mediul urban si peste 10 tipuri in mediul rural). Tipurile de unitati de
alimentatie publica sunt clasificate in baza urmatoarelor criterii:
4. - Dupa obiectul activitatii: unitati cu caracter recreativ-distractiv (grupa A), unitati
culinare (grupa B), cofetarii si patiserii (grupa C), alte unitati (grupa D).
5. - Din punct de vedere al preturilor percepute: unitati cu regim special de preturi;
unitati cu regim de preturi de categoriile I-a , II-a si III-a ; unitati cu cote speciale de
adaos si cofetarii cu retetar special sau unic de cofetarie.
6. Clasificarea diferitelor tipuri de unitati pe categorii, din punct de vedere al regimului de
preturi, se face in functie de modul in care sunt indeplinite criteriile referitoare la
amplasarea unitatii, gradul de confort, forma de servire, posibilitati de distractie, tinuta
personalului s.a.
7. - Dupa destinatie: unitati pentru servirea consumatorilor; unitati de productie; unitati
pentru depozitarea si pastrarea marfurilor.
8. - Din punct de vedere al structurii turistilor serviti: unitati cu circuit deschis; unitati cu
circuit inchis.
9. - Din punct de vedere al sortimentelor ojerite la vinzare: unitati specializate; unitati
mixte.
10. - Din punct de vedere al sezonalitatii: unitati permanente; unitati sezoniere.
11. - Din punct de vedere al efectuarii serviciului: unitati cu serviciul asigurat de ospatari;
unitati cu autoservire totala sau partiala; unitati cu vanzare prin automate.
12. Potrivit reglementarilor legale in vigoare, principalele tipuri de unitati de alimentatie
publica din tara noastra sunt urmatoarele: restaurante clasice; restaurante cu specific;
restaurante specializate; restaurante cu autoservire; berarii; birturi; rotiserii; bodegi;
ceainarii; bufete; baruri de noapte; baruri de zi; cafe-baruri; discoteci; cofetarii; patiserii-
placintarii; simigerii, covrigarii, gogoserii; unitati specializate in produse de bombonerie,
dulciuri, cafea; unitati de desfacere a dulciurilor si racoritoarelor; case de comenzi;
cantine-restaurant; bucatarii centrale (fabrici de produse culinare).
13. De asemenea, activitati de alimentatie publica se desfasoara si in vagoanele-restaurant, in
vagoanele-bar bufet, in vagoanele-salon (Pullman), pe navele fluviale si maritime care
transporta pasageri, la bordul aeronavelor de pasageri din traficul intern si international,
la cabanele turistice, la casele de oaspeti etc.
14. Totodata, precizam ca in domeniul alimentatiei publice trebuie sa se tina cont de unele
reglementari specifice si anume: preparatele culinare, produsel 525c25f e de cofetarie-
patiserie, bauturile alcoolice si nealcoolice vor avea la baza sortimentul orientativ stabilit
prin ordin al Ministerului Comertului Interior dupa caz, conducerile de intreprinderi de
alimentatie publica au latitudinea sa stabileasca unitatile proprii in care nu se fumeaza;
 pe platformele industriale, in apropierea zonelor de invatamint, in zonele cu aglomeratie
pietonala vor fi infiintate unitati de alimentatie cu profil culinar; in toate unitatile unde
exista conditii se vor lua masuri pentru extinderea pe scara larga a autoservirii; vinzarea
bauturilor alcoolice in unitatile de alimentatie publica se practica numai in baza
autorizatiei eliberate de catre organele competente; pentru unitatile in curs de infiintare se
recomanda consultarea organelor de resort, inca de la faza acordului prealabil asupra
proiectului.
15. Pentru ca o unitate de alimentatie publica sa functioneze legal sint necesare: ordinul de
clasificare si stabilire a categoriei de preturi, inclusiv cel pentru acordarea dreptului de a
aplica remiza la nota de plata (la unele unitati reprezentative); autorizatia sanitar-
veterinara; autorizatia pentru vinzarea bauturilor alcoolice; aprobarea programului de
functionare data de catre consiliile populare locale; aprobarea sortimentului minimal de
preparate culinare data de catre directiile comerciale judetene; avizul formatiilor
teritoriale de pompieri. In continuare, fara a avea pretentia prezentarii unor solutii unice,
vom arata principalele caracteristici functionale ale catorva tipuri de unitati de alimentatie
publica.
16.
17. 1. RESTAURANTELE CLASICE
18. In aceasta grupa intra unitatile gastronomice cu caracter recreativ-distractiv in care
consumatorilor li se ofera un bogat si variat sortiment de preparate si bauturi, servirea
facand-o un personal de specialitate cu inalta calificare. Restaurantele clasice sunt
amplasate, de regula, in orase, in zone de interes turistic, in statiuni balneoclimatice.
19. Caracteristicile constructiei si instalatiilor materiale rezistente, specifice fiecarui tip de
constructie sunt :
20. - acces pentru autoturisme, emblema si firma luminoasa, hol cu garderoba si grup sanitar
pentru clienti:
21. - intrare separata pentru marfuri si personal;
22. - saloane diferite care sa asigure conditii pentru organizarea corespunzatoare a serviciilor
la micul dejun, dejun, cina si la unele mese comandate festive;
23. - circuit corespunzator intre spatiile de servire, productie si depozitare;
24. - bucatarie proprie si spatii de depozitare dimensionate corespunzator capacitatii unitatii;
25. - instalatii de aer conditionat (ventilatie); incalzire centrala; apa calda si rece;
26. - iluminat incandescent.
27. Amenajarile interioare si dotarea:
28. - pardoseala din marmura sau parchet; covoare de tip persan sau mocheta; pereti tapisati
cu materiale de calitate superioara, lavabile sau semilavabile;
29. - perdele din tesaturi fine si draperii din materiale in concordanta cu ansamblul localului;
30. - decoratie interioara adecvata caracterului saloanelor;
31. - mobilier unitar ca stil, din materiale de calitate superioara, cu numar, forma si
dimensiuni corespunzatoare caracteristicilor fiecarui salon;
32. - posibilitati de intimizare si creare a unui cadru ambiant prin iluminat individual la mese,
decoratiuni florale etc;
33. - gheridoane, console, carucioare de prezentare, loveratoare, placi sofante etc,
corespunzatoare numeric capacitatii saloanelor;
34. - vesela din portelan fin cu decoratii deosebite si emblema unitatii;
35. - platouri din placa argintata sau din portelan, asortate cu restul veselei;
36. - tacamuri din inox sau inox argintat, in functie de categoria unitatii, corespunzatoare, ca
tip si numar, structurii preparatelor ce se servesc in unitatea respectiva:
37. - lenierie (fete de masa, servete, naproane etc.) din materiale textile de calitate superioara,
cu emblema unitatii imprimata in tesatura;
38. - seturi complete de pahare din cristal, semicristal sau sticla pentru servirea bauturilor
prevazute in liste;
39. - lista separata pentru micul dejun, lista de preparate, lista de bauturi si lista cu
preparatele zilei, toate tiparite in limba romana si in limbile de circulatie internationala,
corespunzator structurii clientilor care frecventeaza unitatile respective. Pentru mese
festive, banchete etc, meniurile se tiparesc pe imprimate speciale, cu o grafica adecvata.
40. Servirea si personalul:
41. - se asigura, dupa caz servirea micului dejun, a dejunului, a cinei si a unor mese
comandate; se pune la dispozitia clientilor un sortiment variat de preparate culinare si
bauturi, cu prioritate specialitatile culinare si bauturile slab alcoolizate sau fara alcool;
42. - servirea se efectueaza prin ospatari, alegindu-se metoda corespunzatoare si adecvata
fiecarui preparat;
43. - personalul de servire si productie trebuie sa aiba o calificare de profil, sa cunoasca limbi
straine de circulatie internationala, purtind, dupa caz, echipamentul de prezentare sau de
protectie;
44. 2.RESTAURANTELE CU SPECIFIC
45. Aici intra unitati gastronomice ce pun la dispozitia clientelei un sortiment specific de
preparate si bauturi, in conditiile unor amenajari si dotari adecvate fiecarui profil, in
categoria restaurantelor cu specific se includ unitatile traditionale, han, crama, coliba,
sura si cele cu specific regional moldovenesc, dobrogean, banatean etc.
46. De regula, la construirea unitatilor amintite se utilizeaza materiale necesitiand o
prelucrare sumara, cum ar fi piatra, bolovanii de rau, lemnul brut sau prelucrat, caramida,
trestia, stuful, rachita etc.
47. Dotarea, firma, amenajarile, iluminatul etc, trebuie sa se incadreze in ansamblul
constructiv si arhitectonic al unitatii. Astfel, o unitate de tip sura va avea mesele si
scaunele din lemn cioplit, peretii ornamentati cu blanuri de animale, stergare, vase de
ceramica cu motive nationale, tacamuri cu maner din os sau lemn, naproanele si servetele
din panza de in cu decoratiuni adecvate.
48. Preparatele culinare oferite sunt caracteristice bucatariei romanesti sau specific locale
(regionale). De asemenea, sunt servite vinuri si alte bauturi din regiunea respectiva,
utilizindu-se ulcioare,carafe,cani,cesti. Serviciul se asigura prin ospatari cu calificare
superioara, uniformele fiind confectionate in raport cu specificul fiecarei unitati: costum
de daci, de romani, ciobanesc etc.
49. Se recomanda, in conditiile asigurarii eficientei economice prevazute, utilizarea unor
formatii orchestrale (taraf de lautari) si organizarea de programe artistice adaptate
specificului, pe diferite teme folclorice. Aceste unitati trebuie sa indeplineasca aceleasi
conditii ca si restul unitatilor de alimentatie publica, in privinta fluxului tehnologic, al
utilitatilor social-gospodaresti si al respectarii normativelor privind constructia si
amenajarea, mai ales din punct de vedere igienico-sanitar.
50. 3. RESTAURANTELE SPECIALIZATE
51. Aceasta categorie cuprinde unitati gastronomice in care clientela este servita cu un
sortiment specializat de preparate si bauturi in conditiile unor amenajari si dotari clasice
 sau adecvate structurii sortimentale, care formeaza obiectul specializarii. Aici intra
braseriile, unitatile cu profil dietetic, lacto-vegetarian, zahana, vinatoresc, pescaresc,
pensiune etc.
52. Principiul de organizare a unei unitati specializate este acelasi ca la un restaurant clasic,
deosebirea consta in structura sortimentala a preparatelor si bauturilor servite. La anumite
unitati, de exemplu la cele cu specific vinatoresc sau pescaresc, exista, de obicei,
amenajari si dotari interioare corespunzatoare profilului sortimental. Se acorda o atentie
deosebita prezentarii preparatelor; in acest scop, saloanele de servire pot fi prevazute cu
vitrine pentru expunerea preparatelor ce se ofera clientilor; zilnic se organizeaza expozitii
sau miniexpozitii cu sortimentele specifice.
53. Preparatele la gratar, ca si unele sortimente din peste se desfac in cantitatile solicitate de
clienti, nefiind necesara portionarea anticipata.
54. Serviciul se asigura, ca si la restaurantele cu specific, prin ospatari care, in cazul
unitatilor cu profil vinatoresc sau pescaresc, pot purta costume adecvate, in restul
unitatilor se poarta echipamentul stabilit de conducerea intreprinderilor.
55. Braseria, unitate specializata, amplasata, de regula, in cadrul sau in apropierea unitatilor
hoteliere, asigura in tot cursul zilei servirea pasagerilor, precum si a altor consumatori,
punand la dispozitia clientilor un sortiment mai restrans de preparate culinare, produse de
cofetarie-patiserie si bauturi (braseriile au un numar de 120-140 locuri la mese).
56. Sortimentul de baza oferit in permanenta la vanzare este format din gustari si preparate de
bufet, minuturi, preparate la gratar, salate din legume, dulciuri de bucatarie si cofetarie-
patiserie, bauturi calde nealcoolice, racoritoare, bere si o gama restransa de bauturi
alcoolice, de regula, portionate la pahar. Mancarurile gatite sunt intilnite in mai mica
masura in braserii, serviciul se asigura la mese, prin ospatari.
57. Restaurantul dietetic, unitate specializata, se caracterizeaza prin desfacerea preparatelor
dietetice si a bauturilor nealcoolice in saloane sau raioane organizate pe diete. Preparatele
dietetice trebuie sa corespunda cerintelor alimentatiei fundamentate stiintific, precum si
diferitelor diete, recomandate de organele medicale. Este de dorit ca pentru fiecare
preparat inscris in liste sa se mentioneze dieta la care se recomanda.
58. Restaurantul lacto-vegetarian, unitate gastronomica specializata, desface in exclusivitate
preparate culinare pe baza de lapte si derivate din lapte, oua, paste fainoase, carne de
pasare sau de vaca, peste alb, legume, dulciuri de bucatarie, inghetata, fructe si bauturi
nealcoolice. Preparatele din carne de pasare, vaca si peste sunt considerate sortimente
complementare pentru alegerea preparatului de baza, fiind intotdeauna pregatite prin
procedee tehnologice specifice (fierbere in aburi, coacere inabusita la cuptor etc).
59. In restaurantul lacto-vegetarian un accent deosebit se pune pe ofertarea unui sortiment
diversificat pe baza caruia se pot alcatui meniuri complete pentru regim de crutare si
diferite diete.
60. Restaurantul zahana este o unitate specializata in desfacerea produselor si subproduselor
din carne pregatite la gratar, la comanda, in cantitatile comandate, prin cantarirea,
neportionate. Sortimentele solicitate sunt alese de consumatori din vitrinele de prezentare
sau de pe platouri o data cu luarea comenzii. Dotarea raspunde cerintelor cunoscute cu
deosebirea ca se pot monta in salon una-doua vitrine de prezentare sau se amenajeaza un
spatiu vizibil din salon, bine ventilat, din care sa se vada gratarul, rotisorul, butucul de
carne, masa de lucru, instalatia de chebab etc. Inventarul pentru servire poate fi intregit
cu vesela din ceramica, talere (funduri) canelate din lemn, tacimuri cu minere din lemn,
 naproane sau servete individuale din panza sau hartie speciala pentru a substitui fetele de
masa.
61. Sortimentele oferite cuprind, in afara fripturilor la gratar (cu garniturile adecvate), ciorba
de burta, ciorba de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate de sezon, muraturi,
dulciuri de bucatarie, aperitive si mai ales vinuri. Serviciul se asigura prin ospatari dupa
metodele traditionale.
62. Pentru transmiterea corecta a comenzilor pentru preparatele la gratar se recomanda
utilizarea steguletelor metalice colorate sau numerotate diferit pentru identificarea
comenzilor transmise si executate: 1 (rosu) in singe; 2 (albastru) potrivit; 3 (verde)
normal; 4 (negru) bine fript.
63. Restaurantele pensiune sunt destinate, cu prioritate, turistilor sositi in mod organizat pe
diverse perioade de sejur, carora le asigura mai multe variante de meniuri cu haremuri
fixate si platite anticipat.
64. In aceste unitati este necesara oferirea suplimentara, contra platii in numerar, a unor
sortimente de preparate si bauturi, altele decat cele cuprinse in cadrul meniurilor zilnice.
65. Totodata, restaurantele pensiune pot oferi, mai ales in zonele aglomerate, meniuri
pensiune in mai multe variante a la carte, cu preturi fixe. In afara meniurilor se servesc si
bauturi alcoolice si healcoolice. Organizarea interioara trebuie astfel realizata incat sa
asigure conditii corespunzatoare nivelului de confort al unitatii respective, in corelare cu
structura sortimentala oferita.
66. 4. Restaurantele cu autoservire. Categoria cuprinde unitati gastronomice cu un profund
caracter social, cu desfacere rapida clientii avand posibilitatea ca intr-un timp relativ scurt
sa se serveasca singuri cu preparatele si bauturile dorite in functie de preferinte si
posibilitati.
67. Desi o unitate cu autoservire presupune o investitie importanta, ea prezinta o serie de
avantaje din punct de vedere al gestiunii si al organizarii muncii. Din punct de vedere al
productivitatii, se apreciaza ca permite o specializare a locurilor de munca si un serviciu
rapid pentru fiecare loc in parte.
68.

69. De asemenea, personalul poate fi mai bine specializat, si instruit, ceea ce asigura o
crestere a productivitatii muncii. Aprovizionarea unei astfel de unitati este, in general,
mai simpla, materiile prime necesare fiind reduse ca numar, dar in cantitati mai mari,
lucru ce nu implica stocarile de marfuri inutile.
70. Organizarea muncii intr-o unitate cu autoservire presupune, in afara cerintelor pentru
amenajarea tehnologica a oricarei unitati de alimentatie publica, rezolvarea urmatoarelor
probleme: capacitatea saloanelor intre 60-200 locuri; bucataria amplasata in imediata
apropiere a liniei pentru a facilita aprovizionarea cu preparate; blatul meselor
confectionat din materiale rezistente la umiditate si usor de intretinut; barul pentru bauturi
incorporat in linie sau separat; organizarea unor puncte pentru desfacerea de preparate si
semipreparate pentru consum la domiciliu; folosirea unor utilaje speciale pentru
debarasare, dupa caz, carucioare sau banda rulanta; existenta etichetelor si suporturilor
respective pentru afisarea preturilor la fiecare preparat; portionarea preparatelor la
gramajele corespunzatoare pretului stabilit.
71. Sortimentul de preparate si bauturi se compune din: gustari calde si reci asortate; supe,
creme,ciorbe, borsuri; preparate din legume, paste fainoase, oua, peste: mancaruri gatite;
 salate asortate din legume proaspete st muraturi; dulciuri de bucatarie: produse de
cofetarie-patiscrie; fructe; bauturi racoritoare, bere si vin la pahar.
72. Problema esentiala intr-o unitate cu autoservire consta in alegerea liniei propriu-zise,
astfel incat aceasta sa aiba o influenta pozitiva asupra clientului si, in acelasi timp, sa
usureze serviciul, alegerea min-carilor dorite, sa asigure comoditate la consum si
operativitate la plata. Pentru aceasta, la intrarea pe linie, clientilor li se vor pune la
dispozitie tavile, apoi gustarile, supele, cremele, ciorbele, antreurile, preparatele de baza,
salatele, desertul, bauturile, piinea, tacamurile si, eventual, ingrediente specifice pentru
intregirea gustului preparatelor.
73. In sectorul de alimentatie publica autoservirea este organizata sub mai multe forme si
anume: cu plata la vanzator si ridicarea produselor de consumator; cu plata la casa si
ridicarea produselor de catre consumator; cu linie de autoservire si cu plata fie la capatul
liniei, inainte de consumarea preparatelor, fie cu plata la casa dupa consumarea acestora.
74. 5. Berarii. Sunt localuri publice, cu 80-200 locuri la mese, caracterizate prin vanzarea
berii si a sortimentelor specifice, precum si a altor bauturi. Barul, de unde se distribuie
berea la cana, tap, halba sau pahare speciale, va fi dotat cu instalatia de racire, cu mai
multe guri de distributie, el poate fi amplasat in sala de desfacere. Mobilierul, decoratia
interioara si dotarea cu inventar de servire trebuie sa fie specifice acestui tip de unitate.
75. Se recomanda mobilier din lemn masiv sau natur, lacuit, mese cu blat lavabil, naproane,
servetele si rondele din hartie speciala, decoratia interioara specifica, de epoca cu
lambriuri din lemn, grafica cu scene legendare, caricaturi, reclame ale fabricilor de bere,
obiecte din cupru, fier forjat etc; canile de bere si vesela pot fi din ceramica sau portelan,
tasurile pot fi inlocuite cu rondele din hartie absorbanta, tacamurile inoxidabile pot avea
minerele din alte materiale cu aspect placut si rezistente (os, plastic etc).
76. In afara sortimentului de baza, beraria ofera clientilor si alte produse, cum ar fi: gustari
variate, calde sau reci, crenvursti, cirnaciori, chiftelute, mititei, preparate din carne si
organe la gratar, cu garniturile respective, cartofi (prajiti, copti etc), ridichi, muraturi,
brinzeturi, foietaje, migdale, alune, castane etc.
77. Se mai servesc, intr-un sortiment redus, bauturi racoritoare, iar dintre bauturile alcoolice,
de obicei, romul si coniacul.
78. 6. Birturile. Aceste unitati de alimentatie publica, cu un numar de 20-50 locuri la mese,
sunt amplasate, de regula, in puncte aglomerate ca piete, gari, autogari, in apropierea
platformelor industriale. Birturile ofera la vinzare un sortiment relativ restrins de prepa-
rate si. bauturi (10-15), la preturi ieftine, de larga accesibilitate, ele fiind incadrate, in
general, la categoria a III-a de preturi. Dotarea cu utilaje, mobilier si inventar pentru
servire tine cont de structura sortimentelor oferite, iar servirea se poate face direct la
sectie (plata la vanzator) sau prin ospatari.
79. 7. Rotiserii. In aceasta grupa intra unitati cu 20- 50 locuri la mese, incadrate la
categoriile I sau a Il-a de preturi, ce ofera clientilor produse din carne de pui, specialitati
de vaca si porc simple sau impanate, cu garnituri , salate, gustari, desert in sortiment
restrans (inclusiv fructe sau salata de fructe), precum si bauturi nealcoolice, vinuri, mai
ales rosii, servite la carafa. Mobilierul principal il constituie rotisorul si tejgheaua-bar,
amplasate in salon. Dotarea unitatii este in functie de categorie si sortimentul oferit,
serviciul il asigura, de obicei, ospatarii.
80. 8. Bodegi. In aceasta categorie intra unitati mici, cu 20- 10 locuri la mese, cu spatiu
restrins pentru servire, preparare si depozitarea marfurilor, avand o larga accesibilitate si
 fiind destinata tuturor categoriilor de clienti, bodega ofera un sortiment limitat de gustari
servite la scobitoare, antreuri, salate, deserturi, bauturi alcoolice si nealcoolice. Se pot
prepara in special minuturi pregatite din semipreparate aduse de la alte unitati.
81. Dotarea cu mobilier si inventar este corelata cu spatiul si sortimentul; mesele pot fi inalte,
cu blat lavabil,sau de dimensiuni mai mici (joase si cu taburete).Bauturile oferite nu se
servesc la sticle, ci numai portionate la pahar.
82. Servirea se face de regula la tejgheaua-bar de catre barman sau bufetier, categoria
unitatilor de tipul bodega este determinata de indeplinirea conditiilor si criteriilor de
dotare, confort si servire stabilite prin reglementarile legale in vigoare.
83. 9. Ceainarii. Unitati specializate in pregatirea si servirea ceaiurilor de masa si medicinale
(infuzie, macerat sau decoct), ceainariile au o capacitate optima de 20-50 locuri. Alaturi
de ceaiuri ele pun la dispozitia clientilor produse de cofetarie-patiserie (sarate si dulci) ca
piscoturi, fursecuri, saleuri, dulciuri de casa, biscuiti si tartine.
84. De asemenea, se ofera bauturi racoritoare, cafele si dupa caz, in functie de specificul
local si cerinte, componentele micului dejun. Amenajarea unitatii este intima, mobilierul
elegant, dar redus ca marime (mese si scaune mai joase si cu dimensiuni mai mici). Uti-
lajele necesare in sala de servire sunt: tejghea-bar, vitrina pentru pastrarea si prezentarea
sortimentelor specifice (poate fi incorporata in tejgheaua-bar), boiler (samovar) pentru
incalzirea apei, expresso (facultativ), casa de marcaj, storcator de fructe.
85. Servirea se face prin ospatari, cu respectarea tehnicilor do lucru consacrate, specifice
sortimentelor oferite.
86. 10. Bufete. Aceasta categorie cuprinde unitati de alimentatie publica cu larga
accesibilitate, functionand, de obicei, independente sau ca anexe ale unor complexe de
alimentatie publica, in incinta unor intreprinderi sau institutii, scoli, la cabane, pe
vapoare, avioane, in gari si autogari, in incinta unitatilor pensiune din statiunile balneo-
climatice.
87. In bufete se ofera, in general, un sortiment restrans de gustari din peste, legume, oua,
preparate din carne (calde sau reci), preparate la comanda (minuturi), produse de
cofetarie-patiserie si, dupa caz, diferite bauturi alcoolice si nealcoolice, mai ales
aperitive, bere, vin la pahar, bauturi racoritoare, ceaiuri, cafele. Bufetul poate avea sau nu
spatiu propriu de productie pentru pregatirea sau, dupa caz, montarea preparatelor oferite
la vanzare.
88. Dotarea cu mobilier, utilaje si inventar pentru servire tine cont de spatiul existent,
categoria de incadrare a unitatii si sortimentele de preparate si bauturi oferite. Servirea se
face direct la barul-bufet unde se achita si valoarea consumatiei, in unele bufete cu un
nivel superior de prezentare, servirea o asigura ospatarii, cu respectarea tehnologiei
specifice.
89. 11. Baruri de noapte. In aceasta grupa intra acele unitati distractive cu capacitate intre 80-
150 locuri, avand orar de functionare prelungit in timpul serii care prezinta un program
variat de divertisment, de muzic-hall si dans pentru consumatori oferind o gama variata
de bauturi alcoolice si nealcoolice sub toate formele, dar mai ales cocteiluri, specialitati
de cofetarie-patiserie, inghetata, precum si un sortiment redus de preparate culinare reci,
fructe si salate din fructe, cafea, ceaiuri etc.
90. Dotarea trebuie sa fie in functie de specificul fiecarui bar la nivelul cerut de criteriile de
clasificare pentru unitatile de categorie speciala.
91. Sortimentul de preparate oferit se asigura in principal din gustari reci asortate, fripturi
mai ales roast-beef, salate combinate cu fructe proaspete si din compoturi, "jardiniere' cu
delicatese, produse fine de cofetarie-patiserie, specialitati de inghetata etc.
92. Cheltuielile necesare realizarii programului artistic-muzical se acopera din taxa de intrare
putandu-se stabili, de organele de conducere colectiva ale intreprinderilor, consumatii
minime obligatorii.
93. Serviciul se realizeaza de regula prin ospatari, existind insa si posibilitatea servirii
consumatorilor direct de la bar.
94. 12. Discoteci. Discoteca este unitatea de alimentatie publica cu caracter recreativ-
distractiv, amenajata cu ring sau loc special pentru dans, in care se prezinta programe
muzicale inregistrate pe discuri sau benzi magnetice pentru auditie sau dans. Activitatile
comerciale si de servire din discoteci precum si cele cultural-artistice si de divertisment
se organizeaza si se desfasoara pe baza normelor si re- glementarilor legale in vigoare,
stabilite dupa caz de Ministerul Comertului Interior, Ministerul Turismului.
95. Repertoriul muzical din discoteci trebuie sa fie foarte variat, el se compune din piese de
muzica usoara, folclorica si simfonica care sa corespunda cerintelor diferitelor categorii
de consumatori. Repertoriul muzical are caracter maximal si se aproba de organele
competente.
96. Functionarea unei discoteci este conditionata de asigurarea unor dotari minimale cu
inventar de utilaje specifice: magnetofoane, statie de amplificare, mixer, boxe de sunet,
orga de lumini, microfon, casca, pupitru, benzi, casete sau discuri magnetice, accesorii si
piese de schimb. Sortimentele oferite la vanzare in discoteca sunt asemanatoare celor din
baruri si anume: bauturi alcoolice si nealcoolice, gustari, produse de cofetarie-patiserie,
inghetata, cafea, ceaiuri.
97. Deoarece in discoteci majoritatea clientelei o reprezinta tineretul, se vor oferi prioritar
bauturi nealcoolice si slab alcoolizate, preparate de bar sub forma de cocteiluri. Copiii
vor primi numai sortimentele specifice varstei lor (bauturi fara alcool, produse de
cofetarie-patiserie, inghetata, salata de fructe etc). Serviciul se face direct la bar sau prin
ospatari.
98. In scopul obtinerii unei eficiente economice corespunzatoare, accesul consumatorilor in
discoteca este permis pe baza taxelor de intrare si a consumatiilor minime obligatorii
stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare.
99. 13 Baruri de zi. Aceste unitati, independente sau sectii ale restaurantelor din incinta
complexelor hoteliere, au un program de functionare, in general, intre orele 8,00- 22,00.
Sortimentul este compus din bauturi alcoolice si nealcooliee, simple si in amestec, reci
sau calde, insotite in permanenta de un sortiment restrins de gustari si produse de
cofetarie-patiserie, inghetata, fructe, precum si produse de tutun-tigari. Servirea se face
direct la bar sau la mese de catre barman, ospatari sau ajutoarele acestora, cu respectarea
regulilor si a tehnologiei specifice de lucru. Barul de zi din incinta unitatilor hoteliere este
la dispozitia clientilor hotelului, cat si a celor din afara.
100. 14 Cafe-baruri. Acestea sunt unitati de alimentatie publica destinate desfacerii cu
prioritate a sortimentelor variate din cafea si derivate din ciocolata, cacao, ceai, bauturi
alcoolice fine la pahar, bauturi racoritoare, sandvisuri, prajituri fine si foietaje, inghetata
si produse din tutun. In dotarea unitatilor un rol important revine utilajelor pentru
pregatirea cafelei si, in primul rand, expresso-ului. Serviciul, asigurat de regula de catre
barman, poate fi efectuat si prin ospatari.
101. 15.Unitati "Gospodina'. Aici intra acele unitati specializate in desfacerea
preparatelor si semipreparatelor realizate in sectiile de productie ale sectorului de
alimentatie publica, produsele vandute fiind destinate atat consumului pe loc, cat si
consumului la domiciliu. Ele pot functiona ca unitati independente, ca sectii ale unitatilor
de alimentatie publica sau ca raioane in cadrul magazinelor alimentare.
102. Amenajarea si dotarea unitatilor presupune asigurarea conditiilor de pastrare
corespunzatoare a produselor inainte de vanzare, o expunere si prezentare sugestive si
atragatoare, posibilitati de portionare, cintarire si ambalare (in cazul consumului la
domiciliu). Unitatile care asigura si consumul pe loc trebuie sa detina mobilierul, utilajele
si inventarul necesar servirii preparatelor oferite (gustari calde si reci, antreuri, mancaruri
gatite, dulciuri, bauturi racoritoare, ceai, cafea etc). De obicei, servirea se face direct la
sectii, clientii achitand valoarea produselor la casa sau la vinzator.
103. 16. Cofetarii. Aceasta grupa cuprinde unitatile de alimentatie publica cu o
capacitate de 20- 60 locuri la mese in care se desfac produse de cofotarie-patiserie:
prajituri, fursecuri, cozonaci, bomboane, specialitati de patiserie, inghetata si specialitati
de inghetata, bauturi racoritoare, ceaiuri, cafele, fructe, produse specifice micului dejun,
diferite sortimente de bauturi alcoolice fine pentru consum la domiciliu. In alte tari unele
cofetarii ofera un sortiment de bauturi fine, la pahar pentru consum in unitate (lichioruri
fine, coniacuri de marca etc).
104. Cofetariile sunt organizate ca unitati independente, in cadrul' complexelor de
alimentatie publica sau in complexele hoteliere. Sortimentele de preparate pot fi realizate
in laboratoare proprii, in laboratoare centrale sau in laboratoarele altor unitati de profil.
105. Constructia, instalatiile, dotarile si servirea sunt diferentiate de la o unitate la alta,
in functie de categoria unitatii respective. Avand in vedere cantitatile reduse de produse si
inventarul, utilizat la executarea unor comenzi, mobilierul pentru clienti (mese-scaune),
fara a pierde din calitate, poate fi executat in gabarite mai mici (blatul meselor mai redus
si mai jos, taburetele, scaunele sau canapelele corelate dimensional cu mesele).
106. Cofetariile care dispun de conditii superioare de confort, dotare si servire. pot fi
incadrate la categoria speciala sau la categoria I, celelalte fiind considerate unitati
obisnuite. Majoritatea cofetariilor, pe langa asigurarea conditiilor pentru consumul pe loc
al produselor, desfac si produse pentru acasa.
107. In acest scop, ele sunt dotate cu ambalaje corespunzatoare (cu reclame sugestive,
panglica textila sau material plastic in diferite culori, port-torturi, cutii de bomboane,
hartie de ambalaj cu reclama unitatii etc). Serviciul se asigura prin ospatari la unitatile de
categorie speciala si I de preturi si cu plata direct la vanzator (sectie sau casa) in celelalte
unitati.
108. 17. Patiserii-placintarii. Aceste unitati, cu o capacitate optima de 20-60 locuri,
reunesc cele doua profile sau pot fi specializate numai in pregatirea si servirea produselor
de placintarie sau de patiserie pentru consumul pe loc sau pentru acasa. Servirea se face
la casa de marcat cu vanzatoare
109. 18. Simigerii-covrigerii-gogosarii. Aceste unitati au capacitati de 20-40 de locuri
si sunt amplasate in locuri cu circulatie pietonala mare. Simigeria este unitatea dotata cu
un cuptor de brutarie de preferinta pe vatra, unde se fac fel si fel de covrigi turtiti facuti
din coca moale decat cea a covrigilor obisnuiti presarati cu seminte de susan.
110. Covrigari si Gogoserii sunt unitati de alimentatie publica in care se produc si se
vand in principal covrigi, gogosi dar si rahat, susan, stafide, pogacele, turta dulce , bauturi
racoritoare, limonada, sucuri din fructe si legume.
111. 19 Restaurantul rutier. Amplasat de regula pe marile magistrale rutiere, s-a
dezvoltat datorita cresterii mari de automobile , in astfel de unitati serviciul trebuie sa fie
simplu si rapid pentru ca clientii sa poata servi sau gusta preparatele intr-un timp scurt.
112. 20 Snack-barul este o unitate de alimentatie publica destinata, in general,
clientelei grabite care poate servi rapid, pe tot parcursul zilei, mese usoare, la preturi
modeste.
113. Pentru a raspunde acestor cerinte este indicat ca snack-barurile sa fie echipate cu
utilaje si mobilier adecvate. O atentie deosebita se va acorda tejghelei bar-bufet, dotata cu
toate utilitatile: spalatoare cu apa calda si rece, spatii de refrigerare si congelare, rezerva
de inventar curent pentru servire, instalatii pentru debitat berea, expresso pentru cafea etc.
114. Instalatiile pentru bucatarie sunt reduse, rezumindu-se la cele necesare finisarii
unor minuturi pregatite anticipat, pentru mentinerea lor la cald sau la rece, precum si
pentru pregatirea unor preparate la gratar, instalat de preferinta in salon, la vederea
consumatorilor, In snack-baruri se desfac bauturi racoritoare, bauturi alcoolice in
sortiment redus si cafele. Clientii se servesc, de regula, direct de la tejgheaua bar-bufet,
dar se practica si servirea prin ospatari.
115. Potrivit reglementarilor legale in vigoare, unitatile de alimentatie publica se
clasifica pe tipuri de unitati si categorii de preturi in baza criteriilor stabilite, in functie de
caracteristicile constructive, calitatea dotarilor, a instalatiilor si a serviciilor asigurate.
116. In general, clasificarea unitatilor de alimentatie publica se aproba, dupa caz, prin
ordin sau decizie a Ministrului, a Comitetului Executiv al Consiliului Judetean respectiv,
inclusiv al Municipiului Bucuresti, sau a organelor centrale care au in subordine unitati
de alimentatie publica.
117. Unele unitati de alimentatie publica cu un inalt nivel de prezentare si organizare,
incadrate la categoria speciala sau la categoria I de preturi pot primi aprobare pentru a
adauga remiza la nota de plata daca indeplinesc, cumulativ, criteriile stabilite prin
normele pentru acordarea dreptului de a practica remiza.
2. Obiect de acivitate (

In organizarea activitatii de alimentatie publica criteriul de baza ramane eficienta. In acest

scop este necesara structurarea sectorului, in general, si a fiecarui agent economic, in particular.

Sectorul de alimentatie publica este un sector aproape prin excelenta privat, bine
organizat, manifestandu-se o diversificare accentuata a profilarii unitatilor, in functie de
categoria de incadrare, de preturile practicate, de amplasarea unitatilor si dimensiunea acestora.

In prezent, in functie de forma de proprietate a capitalului social, structura agentilor

economici ce-si desfasoara activitatea in sectorul de alimentatie publica se prezinta astfel :

societati comerciale de interes public, avand deci capital de stat, in prezent

foarte putine, ele trecand in proprietatea privata incepand chiar din primii ani
de existenta a economiei de piata ;

agenti economici cu capital privat, acestia detinand cea mai mare pondere in
totalul societatilor si unitatilor comerciale cu activitate de alimentatie publica ;

unitati comerciale cooperatiste, formate prin reorganizarea cooperatiei de

consum;

agenti economici cu capital mixt.

Desfasurand in mod simultan activitati de productie, de desfacere si de prestari de servicii

aflate intr-o stransa interdependenta, agentii economici ce-si desfasoara activitatea in sectorul de
alimentatie publica au de rezolvat probleme deosebit de complexe, referitoare la organizarea si
conducerea proceselor desfasurate la nivelul unitatilor de baza, fie de productie, fie de servicii,
acestea trebuind sa asigure satisfacerea cerintelor tot mai exigente ale consumatorilor.

Activitatile de profil in alimentatia publica se desfasoara in urmatoarea structura :

unitati pentru servirea consumatorilor ( saloanele propriu-zise ale

restaurantelor) ;

unitati de productie ( bucataria centrala, sectiile de preparate si semipreparate,

carmangerie, laboratoarele de patiserie - cofetarie, etc ) ;

unitati de depozitare si pastrare ( camere frigorifice, magazii, etc. ).

Organizarea sectorului de servire a consumatorilor are in vedere in primul rand

organizarea interioara a unitatii intr-un cadru cat mai adecvat, prin dotarea corespunzatoare cu
mobilier si obiecte de inventar adecvate, pregatirea si servirea unor preparate si produse culinare,
precum si a bauturilor la nivelul pretentiilor consumatorilor, asigurarea si respectarea tuturor
conditiilor igienico-sanitare, alegerea celor mai adecvate forme de servire si manifestarea din
partea tuturor lucratorilor a unui comportament impecabil caracterizat prin solicitudine, cinste si
respect pentru consumatori.

Asigurarea unei bune serviri a consumatorilor impune existenta unei bune dimensionari si
amplasari a spatiilor de servire, care trebuie sa includa :

spatiul de acces si iesire ( vestibul, hol, garderoba ) ;

sala de consumatie, compartimentata cat mai atragator ;

spatii de legatura cu bufetul, barul si bucataria ;

grup sanitar pentru consumatori ;

biroul sefului de sala ( unitate ).

Totodata un rol deosebit in organizarea sectorului de servicii il are practicarea formelor

de organizare care sa asigure un nivel cat mai inalt de satisfacere a cererii de consum. In acest
sector se practica o gama deosebit de variata a formelor de vanzare, cum sunt :

vanzarea prin ospatari ;

vanzarea prin vanzatori ;

vanzarea prin autoservire ;

vanzarea pe baza de comenzi prealabile ;

vanzarea prin case de comenzi ;

vanzarea prin automate comerciale, etc.

In cadrul unei unitati comerciale, in functie de organizarea interioara a acesteia, de

profilul activitatii, de amplasarea si dimensionarea spatiilor de care dispune, se poate practica
una sau mai multe dintre formele de vanzare mentionate.

In functie de formele de vanzare practicate, precum si de sectorul de evidenta si control,

de gradul de modernizare si automatizare a formelor de evidenta, se pot practica mai multe forme
de plata, dintre care mentionam :

plata la ospatar, pe baza de nota de plata ;

plata prin casier. Casierul intocmeste nota de plata, pe care ospatarul o

prezinta clientului ;
 plata prin casa de marcaj ;

plata direct la vanzator.

In cadrul bunei desfasurari a activitatii de alimentatie publica la nivelul unitatilor de

servire, un loc important il detine stabilirea programelor de functionare si organizarea formatiilor
de lucru. Acestea au in vedere o multitudine de criterii bine fundamentate, bazate mai ales pe
cercetarea preferintelor, gusturilor si opiniilor cumparatorilor.

Asa cum am mentionat, in cadrul activitatii de alimentatie publica atat programele, cat si
formatiile de lucru imbraca un specific aparte, fapt ce reclama luarea in considerare a tuturor
factorilor de care depinde buna organizare atat a activitatii de productie, cat si a celor de servire a
clientilor.

In buna desfasurare a sectorului de productie un rol de baza il detin bucataria si anexele

sale, care, dupa modul de amplasare, pot fi :

in incinta unitatilor de alimentatie publica ;

independente, in cadrul unor bucatarii centrale, laboratoare de productie,

carmangerii, etc.

Indiferent de modul de amplasare, pentru buna organizare interioara a unei bucatarii ( sau
a unui sector de productie ) se are in vedere asigurarea conditiilor necesare realizarii unui circuit
continuu si neingradit al tuturor operatiunilor necesare procesului de productie, privind :

primirea si receptionarea marfurilor si materiilor prime ;

depozitarea si conservarea acestora ;

producerea preparatelor culinare ;

livrarea acestora catre sala de consumatie si conservarea celor neconsumate ;

inlaturarea deseurilor alimentare ;

depozitarea ambalajelor.

Pentru a asigura o activitate corespunzatoare in spatiile de productie, acestea trebuie sa

dispuna in principal de :

spatii de receptie a marfurilor si a materiei prime ;

spatii de prelucrari primare ;

 spatii de productie propriu-zisa ;

spatii anexe ;

spatii de aprovizionare, etc

III Principalele atributii ale Politiei Locale privind controlul comercial