Strategii si politici publice

POLITICI PUBLICE IN
DOMENIUL EDUCATIEI

Strategii si politici publice

Profesor coordonator : Lector Dr. Timofte Claudia
Studenti : Mihoc Andreea, Milian-Pascu Denisa
An universitar : 2016-2017

1
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

Introducere
Domeniul politicilor publice (cercetarea i analiza n domeniu) cuprinde
studiul deciziilor politico-administrative de alocare a diverselor forme de
resurse.

Politicile publice reprezint aciuni realizate de ctre autoriti

(centrale sau locale) ca rspuns la problemele care vin dinspre societate. Cu
alte cuvinte, se poate vorbi despre politici publice atunci cnd o autoritate
public, central sau local, i propune, cu ajutorul unui program de aciune
coordonat, s modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali.

La nivel naional, politicile publice pot s apar dinspre oricare dintre

instituiile majore ale Statului (Parlament, Preedinte, Guvern, autoriti
centrale sau locale).

Politicile publice in domeniul educatiei si stiintelor sunt poliici publice

pentru dezvoltarea educatiei generale, a scolilor profesionale, a muncii, a
sistemului de studii universitare si domeniului stiintei.

2
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

Sistemul educational din Romania se afla la rascruce. Reforme importane initiate

dupa caderea comunismului vor trebui continuate pentru imbunatatirea rezultatelor in
educatie.

Romania se afla printre ultimile locuri in Europa in ceea ce priveste educatia. Studii
recente arata ca performantele elevilor sunt in continuare scazute in raport cu standardele
UE. Valorile indicatorilor privind rezultatele la invatatura se apropie de media pe plan
international, dar se situeaza sub cele din UE, OCED(Organizatia pentru Cooperare
Economica si Dezvoltare). Astfel Romania a ocupat locul 34 din 42 de tari participante la
Programul International de Evaluare a Elevilor(PISA).

Situatia resurselor umane din sistemul educational

Romania se numara printre tarile cu cel mai mic numar de cadre didactice raportat
la numarul de elevi si studenti din Europa. Astfel, in anul universitar 2007/2008, fiecarui
profesor ii reveneau 28 de studenti, in timp ce la nivel liceal si profesional, raportul era de
un profesor la 15 elevi.

Studii recente indica faptul ca majoritatea statelor din UE raporteaza o insuficienta

pregatire a cadrelor didactice pentru a face fata cu succes noilor provocari din domeniul
educatiei.

In Romania personalul didactic calificat a inregistrat scaderi in invatamantul

prescolar si postliceal si cresteri in invatamantul primar, gimnazial si profesional.Cel mai
important progres s-a inregistrat in mediul rural.

Ponderea personalului calificat a continuat sa scada ajungand in anul scolar

2007/2008 la 93.5%. In invatamantul superior nu se inregistreaza deficit de personal
didactic calificat, la acest nivel procentul cadrelor didactice calificate fiind de 100%.

Totusi continua sa se manifeste unele disparitati pe medii de rezidenta in

defavoarea mediului rural. Cele mai importante se inregistreaza in ciclul gimnazial si in
invatamantul prescolar. Un trend pozitiv este inregistrat in invatamantul profesional,
ponderea personalului didactic calificat crescand cu 5%. Astfel diferenta intre ponderea
personalului didactic calificat din mediul urban, respectiv rural s-a redus de la aproape 9%
la 3%, fiind de asteptat ca aceasta tendinta pozitiva sa continue.

In ceea ce priveste numarul de elevi ce revine la un cadru didactic se cunoaste o

tendinta de crestere a numarului de studenti per cadru didactic, in cazul celorlalte niveluri
de scolarizare remarcandu-se o usoara scadere a acestui raport. In invatamantul gimnazial
din mediul rural se inregistreaza cea mai redusa valoare a raportului.

3
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

Deficitele de personal didactic calificat sunt specifice domeniilor/ariilor curriculare

referitoare la noile ocupatii solicitate pe piata muncii precum si in cazul noilor profesii in
educatie (de exemplu asistenti educationali calificati pentru copiii cu cerinte educationale
speciale), pentru care nu sunt, inca, disponibile programe de formare initiala si continua.

In invatamant nu exista un sistem atractiv de salarizare diferentiata, motivant,

avand la baza performanta si rezultatele muncii. In absenta unui astfel de sistem de
salarizare, institutiile si unitatile de invatamant se confrunta cu o criza de personal calificat
si performant, mai ales in domenii importante precum informatica si invatarea limbilor
moderne. In lipsa legii salarizarii, care sa diferentieze retributiile in functie de performante
si rezultatele muncii, banii injectati in salarii nu-si produc efectul dorit. Atat timp cat
salarizarea se face dupa grade si vechime, conditii nici necesare nici suficiente pentru o
prestatie de calitate, reminiscenta a regimului comunist, tinerii vor fugi de cariera
didactica, iar ceilalti profesori vor munci cu convingerea ca orice ar face salariul merge
automat. Scolile rurale sufera in primul rand de lipsa unor cadre calificate, care in absenta
unor motivatii salariale si de alta natura refuza sa lucreze in aceste scoli.

Managementul performant ca si formarea continua a corpului profesoral trebuie sa

aiba la baza principiul autoformarii continue.

Tendinta de imbatranire a populatiei se manifesta in cazul personalului didactic si

va contribui, per ansamblu, la reducerea acestuia. Slaba atractivitate a carierei didactice,
sistemul relativ rigid de salarizare si de dezvoltare a carierei cadrelor didactice, limiteaza
posibilitatile furnizorilor de educatie si de formare profesionala initiala de a recruta si de a
mentine intr-ocariera didactica pe cei mai buni tineri absolventi de invatamant superior.

Alaturi de tendinta de imbatranire a personalului, se asteapta ca deficitul existent sa

se accentueze si sa coexiste totodata cu un surplus relativ de personal didactic, per
ansamblul sistemului. Toate acestea vor afecta in mod negativ calitatea si capacitatea de
reactie adecvata a sistemului educational si de formare profesionala initiala la cerintele
pietei muncii, mai ales in cazul noilor ocupatii.

Participarea la educatie
Desi tendinta generala, cu exceptia ultimului an scolar, este de reducere a populatiei,
evolutiile demografice se reflecta in mod diferit la nivelul segmentelor de populatie scolara
cuprinse in diferitele niveluri de invatamant. Astfel, in invatamantul prescolar, se constata
o crestere a efectivelor de copii, atat pe ansamblul populatiei scolare (cu 39,5 mii, in
perioada 2000-2007 si cu 1,5 mii in anul scolar 2007/2008 fata de 2006/2007), cat si la
nivelul mediului urban (in rural evolutia este oscilanta), consecinta a cresterii ratei de
participare la acest nivel de educatie.

4
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

Acelasi trend, dar si mai accentuat, se constata si in cazul gimnaziului, numarul de

elevi reducandu-se cu 396,8 mii, pe ansamblu, respectiv cu 287,9 mii in mediul urban si cu
108,9 mii in rural. Totusi se observa o crestere usoara a populatiei din gimnaziu (cu 1,7
mii). Reducerea, pe ansamblu, a efectivelor scolare corespunzatoare invatamantului primar
si gimnazial, care va mai continua si in urmatorii ani (dar cu un ritm mai redus), conform
prognozelor demografice, a antrenat si va mai antrena consecinte la nivelul resurselor
umane, sub aspect cantitativ, precum si in ceea ce priveste structura retelei scolare, in
special in mediul rural.

Cresteri spectaculoase ale populatiei scolare se inregistreaza in invatamantul superior

cu 374,8 mii persoane pentru ultimul an in cazul acestui nivel de invatamant
manifestandu-se cea mai mare crestere a cererii de educatie

Invatamantul prescolar
Rata bruta de cuprindere a copiilor in varsta de 3-6 ani in invatamantul prescolar
continua sa creasca ( in anul scolar 2007/2008 cu 1,4 puncte procentuale fata de anul
anterior ). Concomitent, proportia elevilor intrati pentru prima oara in clasa I care au
frecventat gradinita continua sa se situeze la peste 90%.

Desi rata bruta de cuprindere in invatamantul prescolar prezinta importante

discrepante pe medii de rezidenta in favoarea mediului urban, diferentele tind sa se
atenueze in ceea ce priveste ponderea elevilor intrati pentru prima data in clasa I care au
frecventat gradinita. In perioada 2000-2007 aceste diferente s-au redus semnificativ,
ajungand in anul 2007/2008 la peste 1 p.p. in favoarea mediului rural.

Invatamantul primar si gimnazial

In ultimii ani, rata de participare la educatia de nivel primar si gimnazial a atins
valoarea de 99,2%. In anul scolar 2007/2008 indicatorul a inregistrat o usoara cadere cu
aproximativ 1 p.p. Se mentin insa diferente pe cicluri de scolarizare si disparitati
importante pe medii de rezidenta in defavoarea mediului rural, in special la nivelul
invatamantului gimnazial.

Pentru prima data dupa implementarea masurii de prelungire a duratei

invatamantului obligatoriu la 10 ani in anul scolar 2007/2008 s-au inregistrat semnale
pozitive privind participarea la educatia de acest nivel.

In perioada 2003-2007, rata bruta de cuprindere scolara in invatamantul

obligatoriu de 10 ani se situeaza in jurul valorii de 96%.

5
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

Durata medie de frecventare a invatamantului primar si gimnazial se mentine la

acelasi nivel - 7,5 ani. Se mentin, de asemenea, diferentele intre mediul urban si rural, in
defavoarea populatiei de varsta scolara din ariile rurale.

Este de semnalat, de asemenea, atat pentru invatamantul primar, cat si gimnazial,

proportia ridicata a elevilor care depasesc varsta oficiala corespunzatoare nivelurilor
respective (aproape 17% elevi in varsta de peste 10 ani in invatamantul primar si
aproximativ 22% elevi de peste 14 ani in invatamantul gimnazial).

Invatamantul superior
Invatamantul superior inregistreaza in prezent o crestere spectaculoasa-cu 6,4%
mai mult decat anul precedent-astfel, peste jumatate din populatia de varsta
corespunzatoare fiind cuprinsa in acest nivel de educatie.

Un rol important in cresterea gradului de participare l-a avut alternativa particulara

care in anul universitar 2007/2008 cuprindea 41,9% din numarul total de studenti.
Principala cauza a cresterii nivelului de participare la invatamantul superior l-a
reprezentat cererea ridicata pentru educatia de acest nivel, determinata de capacitatea
mare a pietei fortei de munca de absorbtie a persoanelor cu calificare superioara si de
riscul mai redus al somajului pentru absolventii acestui nivel.

Rata de absolvire a invatamantului superior continua tendinta ascendenta

inregistrata in ultimii ani.Rata de absolvire a invatamatnului superior, cu sau fara diploma
de licenta, a depasit 40%, cu peste 3 p.p.. Rata de absolvire a invatamantului superior,
calculata in raport cu numarul absolventilor care poseda diploma de licenta, este mai
scazuta, aceasta atingand 37,4% in anul scolar 2007/2008. Se remarca, insa, o crestere
semnificativa a valorii indicatorului comparativ cu anul anterior cu aproximativ 6 p.p.

Diferentele pe sexe tind sa se accentueze de la un an la altul, fetele detinand un

avantaj din ce in ce mai important, de la 4,5 puncte procentuale in anul 2000/2001, la
aproape 18 p.p. Rata absolventilor de invatamant postliceal si de maistri cu si fara examen
de absolvire continua tendinta accentuat descendenta, situandu-se in acest an la aproape
jumatate fata de ponderea inregistrata la inceputul perioadei analizate: 3,9% fata de 8,8%.
Rata de absolvire a invatamantului postliceal si de maistri cu si fara examen de capacitate,
in cazul fetelor, se pastreaza constant mai ridicata decat la baieti, diferentele fiind de 3-5
p.p. pe parcursul intervalului analizat. Ecartul pe sexe inregistreaza insa o usoara reducere,
atingand cea mai scazuta valoare: 2,6 p.p.

6
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

Situatia abandonului scolar

In ultimii sase ani, abandonul scolar a crescut de trei ori in randul elevilor din
clasele I-VIII, se arata in raportul Ministerului Educatiei privind starea invatamantului.

Potrivit raportului Strategia invatamantului din Romania, publicat de catre

Ministerul Educatiei, populatia scolara a scazut cu 18.000 de elevi si studenti. Cea mai
ridicata rata a abandonului se inregistreaza in randul copiilor care termina clasa a VIII-a in
mediul rural. In anul scolar 2005/2006, aproximativ 1,8% dintre acestia au parasit
sistemul de invatamant, in conditiile in care in anul 2000/2001 rata abandonului a fost de
0,6%.

Toate satele si comunele au o scoala generala clasele I-VIII. Dupa aceea, copilul de
14 ani este numai bun de munca, iar parintii nu au bani sa-l trimita la o scoala de arte si
meserii sau la liceu, a explicat ministrul educatiei, Cristian Adomnitei.

Romania i Bulgaria sunt printre primele ari europene in ceea ce privete rata
abandonului colar, potrivit unui raport european realizat recent. Inaintea noastra se mai
afla doar Malta i Portugalia, state care inregistreaza cea mai mare rata a abandonului
colar. Daca in ara noastra 19% dintre elevi parasesc devreme coala, in Malta putem
vorbi de o rata de 42%, iar in Portugalia procentul inregistrat este de 39, in ceea ce privete
abandonul colar.

Conform inspectoratelor colare, abandonul are mai multe cauze: casatoria, plecarea
in strainatate la parini, saracia i mediul familial dezorganizat. Statisticile mai arata ca
marea majoritate a colilor din mediul rural sunt inadecvate desfaurarii cursurilor. Un
procent ridicat al unitailor colare din mediul rural nu au apa curenta si nici material
didactic in timp ce mobilierul este invechit. La acestea se adauga i problema toaletelor
care sunt inca in curtea scolii, fara fose septice, ceea ce face ca in cazul izbucnirii unei
epidemii, raspandirea bolii sa aiba un spectru larg de propagare.

Unitatile de invatamint din mediul rural se confrunta cu lipsuri evidente in ceea ce

priveste materialul didactic. Citeva calculatoare primite prin diverse programe nu
inseamna ca dotarea scolilor din mediul rural a fost rezolvata. Cele mai multe dintre aceste
scoli nu au mai primit material didactic dinainte de 1990. Lipsurilor de la scoala li se
adauga si cele de acasa, prea putini copii avind norocul sa aiba o biblioteca personala si
conditii pentru a invata. Realitatea rurala in materie de material didactic este resimtita la
orele de chimie, fizica sau biologie. Pentru multe dintre scoli, laboratoarele de chimie sau
fizica nu sint decit denumiri generice.

O alta cauza principala in ceea ce priveste abandonul scolar o constituie si lipsa

mijloacelor de transport.

7
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

Durata medie de frecventare a invatamantului

Durata medie de frecventarea a invatamantului a crescut in ultima perioada cu 1,7
ani. Cu toate cestea, Romania continua sa se situeze pe un loc inferior comparativ cu alte
tari europene in ceea ce priveste speranta de viata scolara. Daca se exclude invatamantul
prescolar, durata medie de frecventare a invatamantului pentru un copil in varsta de 6 ani
(sau speranta de viata scolara) este de 14 ani.

O valoare ridicata a duratei medii de frecuentare a invatamantului indica o

participare larga la toate nivelurile de educatie. Aceasta poate fi influentata, insa, de o serie
de factori precum erorile in optiunile pentru anumite filiere de formare, rata repetentiei,
situatia economica care poate favoriza sau frana continuarea studiilor. In cazul Romaniei,
de exemplu, cresterea gradului de participare la invatamantul superior se datoreaza,
printre altele, sanselor sporite de insertie pe piata muncii a absolventilor acestui nivel de
invatamant.

Eficienta interna a sistemului de educatie

In conditiile cresterii continue a ratei abandonului scolar in invatamantul primar si
gimnazial, ramane inca problematica atingerea tintei stabilite de UE in perspectiva anului
2010 reducerea ratei de parasire timpurie a sistemului de educatie la cel mult 10%.

In perioada 2000-2007, rata abandonului scolar, atat pe ansamblul invatamantului

primar si gimnazial, cat si la nivelul fiecaruia dintre cele doua cicluri, inregistreaza un trend
continuu ascendent. Ca urmare, in aceasta perioada, valoarea indicatorului a crescut de
peste trei ori in clasele I-VIII (de la 0,6% in anul scolar 2000/2001 la 2,0% in 2007/2008),
de aproape 3 ori in invatamantul primar (de la 0,6% la 1,7%) si de patru ori in
invatamantul gimnazial (de la 0,6% la 2,3%). In ceea ce priveste diferentele pe medii de
rezidenta, evolutia este oscilanta. Astfel, daca in primii doi-trei ani ai intervalului analizat
decalajul evidentia un avantaj al mediului rural (valori mai reduse ale indicatorului), la
mijlocul perioadei rata abandonului scolar tinde sa fie sensibil mai ridicata in aceste arii,
comparativ cu mediul urban. In ultimul an, insa, pe fondul general al cresterii ratei
abandonului, asistam la cresterea decalajului intre cele doua medii de rezidenta , diferenta
fiind in defavoarea mediului urban.

Situatia cea mai dramatica apare in cazul elevilor din mediul rural care a finalizat
invatamantul gimnazial in anul scolar 2006/2007: pierderile inregistrate de aceasta
reprezinta aproape 23%. De altfel, proportia pierderilor scolare este semnificativ mai mare
in cazul elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban. Tendinta de crestere
continua a ratei pierderilor scolare si in primul rand a abandonului pe parcursul perioadei
de referinta poate fi generata, pe langa alti factori individuali, familiali sau scolari, de

8
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

amploarea fenomenului migratiei fortei de munca (copiii care isi urmeaza parintii in
strainatate, chiar daca isi continua studiile, ies din evidentele scolare).

Rata de parasire timpurie a sistemului de educatie a scazut in cu 3 pp fata de anul

2000. Cu toate acestea, perspectiva atingerii tintei stabilite de UE reducerea valorii
acestui indicator la maximum 10% pana in anul 2010 este inca problematica daca luam in
considerare tendintele ascendente inregistrate de abandonul scolar in ciclul primar si
gimnazial.

Dupa o tendinta continuu descendenta, rata abandonului scolar creste in anii scolari
2006/2007 si 2007/2008, atat in invatamantul liceal, cat si in cel profesional. Rata ridicata
a abandonului inregistrata in invatamantul profesional (8,2%) implica un important impact
asupra eficientei interne a acestui segment al sistemului de educatie.

In ceea ce priveste cauzele abandonului scolar, printre acestea se numara cele de

natura familiala: conditiile socio-economice precare ale familiei, cu impact asupra
posibilitatii de sustinere a scolarizarii copiilor, rezerva unor parinti fata de educatia
copiilor s.a. O alta cauza ar putea consta in schimbarea optiunilor scolare si profesionale ale
tinerilor pe parcursul scolarizarii.

Infrastructura sistemului educational

Infrastructura sistemului educational este depasita, in special in mediul rural. In
lipsa unei finantari decente, infrastructura educatiei a ramas, uneori, la nivel de evul mediu.
Nu exista o strategie si proiecte coerente de remediere a acestei situatii. Desi dupa 2005 s-
au alocat fonduri pentru remedierea situatiei, nu se stie, din evaluari independente, la ce
rezultate s-a ajuns. Introducerea internetului si a echipamentelor informatice in scolile
rurale este calea cea mai sigura si lesnicioasa pentru asigurarea conditiilor de autoformare
continua a resursei umane. Motivarea cu salarii mari, dar si avantaje de alt gen (atribuirea
de loturi si locuinte, eventual in campusuri scolare), amplificarea rapida a constructiei de
campusuri scolare care sa devina centre de educatie, formare si cultura, sunt cai de
atragere a unor profesori performanti. Impreuna cu investitii in entitati economice,
campusurile scolare pot constitui centre de coagulare a viitoarelor aglomerari urbane si
vor atrage cadrele calificate in mediul rural.

Toate programele care finanteaza infrastructura educatiei nu sunt urmate de

raportari si evaluari postfinantare independente, astfel incat contribuabilii sa stie daca
banii obtinuti de guvern din taxele si impozitele platite de ei sunt utilizati. In lipsa
rapoartelor postfinantare, realizate de auditori de terta parte, fara o evaluare a eficientei
cheltuirii acestor fonduri, nu se stie daca banii investiti isi produc efectele. Lipsa de
transparenta, chiar si a celei minimale, cerute de legea 544/2001, face ca suspiciuni mari sa
planeze asupra corectitudinii licitatiilor, derularii contractelor si achitarii facturilor.

9
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice
Procedurile greoaie, complicate si netransparente, alocarea tarzie a banilor, au facut
ca in noiembrie 2007 200 milioane de euro destinati infrastructurii din educatie,
necheltuiti, sa se intoarca la buget.
ANALIZA DIAGNOSTIC
Puncte forte
-cresterea personalului calificat in
invatamantul primar, gimnazial si
profesional ;
-crestearea personalului calificat in mediul
rural;
-cadre didactice calificate in procent de
100% in invatamatnul superior;
-scaderea raportului dintre numarul de elevi
per cadru didactic;
-cresterea efectivelor de copii in
invatamantul prescolar;
-reducerea disparitatilor intre mediul rural
si mediul urban in ceea ce priveste ponderea
elevilor intrati pentru prima data in clasa I;
-cresterea populatiei scolare in
invatamantul superior;
- cresterea in ultimii ani a ratei de
participare la nivelul invatamantului primar
si gimnazial;
-cerere ridicata pentru educatia la nivel
superior;
-rata de absolvire a invatamantului superior
are o tendinta ascendenta;
-tendinta ascendeta a ratei absolventilor de
invatamant postliceal;
-cresterea duratei medie de frecventare a
invatamantului;
- rata de parasire timpurie a sistemului de
educatie a scazut cu 3 pp fata de anul 2000;
-cresterea ponderii tinerilor care finalizeaza
liceul;
-cresterea ratei de succes la testarea de la
sfarsitul clasei a VIII-a;
-rata mica de nereusita a elevilor la
examenul de bacalaureat;
-tendinte pozitive in ceea ce priveste
persoanele care absolva o forma de
invatamant superior;
10
Puncte slabe
- numar mic de cadre didactice raportat la
numarul de elevi ;
-scaderea personalului calificat in
invatamantul prescolar si postliceal ;
-diferenta dintre mediul rural si mediul
urban in ceea ce priveste personalul
calificat;
-cresterea numarului de studenti per cadru
didactic;
-lipsa unui sistem atractiv de salarizare
diferentiata avand la baza performanta si
rezultatele muncii;
- slaba motivare a cadrelor didacatice
datorita salariilor mici ;
-tendinta de imbatranire a populatiei se
manifesta si in cazul personalului didactic;
-reducerea efectivelor scolare
corespunzatoare invatamantului primar si
gimnazial;
-discrepante pe medii de rezidenta in
favoarea mediului urban in ceea ce priveste
rata bruta de cuprindere;
-diferente pe cicluri de scolarizare si
disparitati importante pe medii de rezidenta
in ceea ce priveste rata de participare;
- proportie ridicata a elevilor care depasesc
varsta oficiala corespunzatoare
invatmantului primar si gimnazial;
-cresterea abandonului scolar de trei ori in
randul elevilor din clasele I-VIII;
-cresterea abandonului scolar atat in
invatamantul liceal cat si profesional;
- Romania este printre primele tari
europene in ceea ce priveste rata
abandonului scolar ;
-lipsa conditiilor in scolile din mediul rural;
-lipsa materialelor didactice in mediul
rural;
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice
-scaderea ponderii persoanelor cu studii
primare sau fara studii;
- scaderi inregistrate in cazul populatiei cu
studii gimnaziale, profesionale si postliceale;
- usoara diminuare a ponderii persoanelor
din mediul rural cu un nivel scazut de
educatie;
11
-lipsa mijloacelor de transport in mediul
rural;
- Romania se situeaza pe un loc inferior
comparativ cu alte tari europene in ceea ce
priveste speranta de viata scolara;
-diferente intre mediul urban si mediul rural
in ceea ce priveste rezultatele la testari;
-rata foarte ridicata in ceea ce priveste
numarul de elevi din mediul rural declarati
respinsi la testele nationale(27,2%);
-performante slabe ale elevilor;
- accesul la educatie al populatiei rurale este,
in general, scazut, in special in ceea ce
priveste invatamantul superior;
- numarul tinerilor in varsta de 15 24 ani
care sunt angajati s-a diminuat;
- rata de ocupare a scazut cu 13 p.p;
- rate scazute de ocupare in cazul tinerilor
cu un nivel redus de educatie, dar si in cazul
celor cu studii liceale;
- exista mari diferente pe niveluri de
educatie in ceea ce priveste dezvoltarea si
aplicarea sistemelor de monitorizare a
absolventilor;
-lipsa transparentei in alocarea fondurilor
pentru educatie;
- infrastructura si resursele din sistemul de
invatamant sunt de slaba calitate;
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

Politici publice n educaie pentru prevenirea,

combaterea i interzicerea segregrii colare
(23 dec 2016)
Ministrul Educaiei Naionale i Cercetrii tiinifice, Mircea Dumitru, a aprobat dou
acte normative ale cror obiective sunt prevenirea, combaterea i interzicerea segregrii
colare n unitile de nvmnt preuniversitar din Romnia. Mai exact, a fost emis un
ordin de ministru care adopt planul de aciune privind desegregarea colar i creterea
calitii educaionale n unitile de nvmnt preuniversitar, respectiv un ordin-cadru
pentru interzicerea segregrii colare.

Prevenirea i eliminarea cazurilor de segregare colar constituie o condiie imperativ pentru

implementarea principiilor colii incluzive, pe care Ministerul Educaiei o consider esenial n
vederea asigurrii echitii n educaie. n acest sens, planul de aciune este un document de
politic public n care sunt incluse obiectivele, msurile strategice i calendarul
activitilor menite s previn i s elimine orice form de segregare colar din sistemul de
nvmnt preuniversitar.

Printre msurile avute n vedere se regsesc completarea/modificarea cadrului legislativ privind

desegregarea colar, formarea cadrelor didactice i a directorilor din unitile de nvmnt
preuniversitar segregate identificate la nivel naional, respectiv dezvoltarea unor msuri
complementare de prevenire i combatere a discriminrii sau segregrii colare n coli. Un
element important l reprezint elaborarea unei hri a segregrii colare din Romnia, pe
baza colectrii de date din toate unitile de nvmnt preuniversitar, n virtutea creia
se poate interveni punctual i imediat. De asemenea, sunt prevzute aciuni pentru
consolidarea pareteneriatului scoal-prini i programe de educaie parental, precum i msuri
care vor contribui la promovarea diversitii i a incluziunii n sistemul naional de educaie.

Implementarea planului de aciune va fi coordonat de Comisia Naional pentru Desegregare i

Incluziune Educaional, organism n subordinea MENC constituit din specialiti din minister,
mediul academic, organizaii neguvernamentale i alte instituii relevante. Termenele de
realizare/implementare a acestor obiective, alturi de ali parteneri guvernamentali i din
societatea civil, sunt fixate n intervalul ianuarie septembrie 2017.

O prim intervenie asupra cadrului legislativ, n acord cu planul de aciune menionat

anterior, o reprezint redefinirea segregrii colare prin extinderea cauzelor care o pot
genera. Astfel, ordinul de ministru privind interzicerea oricrei forme de segregare n
colile din Romnia stipuleaz, pe lng criteriul etnic deja existent, i criteriul dizabilitii
sau cerinelor educaionale speciale, statutul socio-economic al prinilor/familiilor, mediul
de reziden i performanele colare ale beneficiarilor primari ai educaiei. n acest sens,
este interzis separarea fizic a colarilor care provin din familii cu acelai nivel socio-economic
n grupe/clase/cldiri/ultimele dou bnci/alte faciliti din nvmntul de mas, astfel nct
procentul acestora s devin disproporionat n raport cu majoiritatea.

12
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

Msurile adoptate trebuie s fie nceputul unui alt mod de a gndi educaia. Cred sincer c
coala trebuie s fie spaiul care ofer fiecrui copil, indiferent de ras, etnie, sex sau condiie
social, ansa unei dezvoltri armonioase. n acest sens am adoptat un plan de msuri
coerent, care vine cu obiective clare de mbuntire a cadrului legislativ privind desegregarea
colar. Ne-am propus, apoi, colectarea de date statistice i realizarea unei hri a segregarii
scolare pentru intervenie imediat, formarea cadrelor didactice n spiritul unei coli incluzive
sau programe de educaie parental. n paralel, prin ordinul de redefinire a segregrii scolare,
am interzis orice form de segregare n colile din Romnia, atat pe criteriul etnic, dar si pe
cel al dizabilitii sau cerinelor educaionale speciale, al statutului socio-economic al
familiilor, al mediului de reziden i al performanelor colare ale elevilor. Un lucru e mai
important dect aceste normative: efortul fiecruia dintre noi, adulii, de a face ca lucrurile s
se ntmple zi de zi, a declarant ministrul Educaiei, Mircea Dumitru.

Potrivit prevederilor adoptate, inspectoratele colare judeene/ISMB i comisiile colare pentru

prevenirea i eliminarea violenei, a faptelor de corupie i discriminrii n mediul colar i
promovarea interculturalitii vor monitoriza sistematic, anual, toate formele de segregare colar
(pe toate criteriile) n toate unitile de nvmnt preuniversitar din jude/Municipiul Bucureti.
Datele vor fi colectate pe baza tuturor indicatorilor stabilii de metodologiile de monitorizare a
segregrii colare, centralizate la nivelul judeului/Municipiului Bucureti i ulterior raportate
Comisiei Naionale pentru Desegregare i Incluziune Educaional. De asemenea, inspectoratele
colare vor verifica dac dispunerea elevilor n grupele/clasele de nceput de nivel de studii
(grupa de ante-precolari sau precolari, clasa pregtitoare, clasa a V-a, clasa a IX-a) respect
diversitatea social, etnic, cultural etc. a circumscripiei colare.

n momentul n care identific o form de segregare colar, unitile de nvmnt

preuniversitar au obligaia s adopte i s implementeze msurile de remediere aferente.
Totodat, ARACIP va evalua, cu prioritate, n timpul vizitelor de evaluare extern n vederea
acreditrii i evalurii externe periodice, respectarea prevederilor ordinului privind interzicerea
segregrii colare.

Nerespectarea obligaiilor privind protecia datelor cu caracter personal n fazele de colectare,

procesare i comunicare a acestora, atrage rspunderea disciplinar, administrativ, civil sau
penal, dup caz, n conformitate cu legislaia naional privind protecia datelor cu caracter
personal. n acelai timp vor fi sancionate administrativ sau penal refuzul unitii de nvmnt
preuniversitar de a monitoriza formele de segregare colar i de a raporta datele, precum i
raportarea eronat, cu rea-credin, a indicatorilor urmrii pentru identificarea oricrei forme de
segregare colar sau raportarea eronat, cu rea-credin, a msurilor de remediere adoptate ori a
progresului privind implementarea acestor msuri.

13
Administratie publica, anul I
Strategii si politici publice

BIBLIOGRAFIE

https://www.edu.ro/politici-publice-%C3%AEn-educa%C8%9Bie-
pentru-prevenirea-combaterea-%C8%99i-interzicerea-
segreg%C4%83rii-%C8%99colare
https://www.scribd.com/doc/142513482/Politici-Publice-
Domeniul-Educatiei#download
http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/Proiecte/Incheiate/MAPN
/3.%20Materiale%20de%20formare%20Politici%20publice.pdf

14
Administratie publica, anul I