MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

DIRECŢIA GENERALĂ BUGET - FINANŢE, PATRIMONIU ŞI INVESTIŢII

Către
Secretariatul General al Guvernului
Unitatea de Politici Publice

PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ

Restructurarea învăţământului preuniversitar pe niveluri de învăţământ

(Studiu de impact anexat)

1) Instituţia MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

iniţiatoare
2) Formularea Structura actuală a sistemului de învăţământ preuniversitar prezintă o serie de puncte slabe care au generat discontinuităţi în
problemei structurarea curriculumului şi a planurilor cadru. Astfel:
• Generalizarea grupei pregătitoare din cadrul învăţământului preşcolar a generat, de fapt, un învăţământ obligatoriu de 11 clase.
• Deşi testarea naţională se vrea o evaluare a plus-valorii la terminarea unui ciclu de învăţământ, care ar trebui să corespundă cu
finalul învăţământului obligatoriu, ea se produce în interiorul învăţământului obligatoriu.
• Deşi clasele a IX-a şi a X-a aparţin învăţământului obligatoriu, faptul că ele fac parte din ciclul liceal, determină un curriculum
diferenţiat care dezvoltă competenţe diferite în cadrul aceloraşi cicluri curriculare. Astfel, ne aflăm în situaţia în care, la sfârşitul
învăţământului obligatoriu, elevii au competenţe diferite.
• Orientarea şcolară pe filiere şi profiluri se realizează în interiorul învăţământului obligatoriu (sfârşitul clasei a VIII-a) şi nu la
sfârşitul lui.
• Opţiunea pentru învăţământul profesional se face tot în interiorul învăţământului obligatoriu (sfârşitul clasei a VIII-a) şi nu la
sfârşitul lui.
Numeroase studii arată că, pentru orice problemă care apare în dezvoltarea unui copil, cu cât intervenţia este mai timpurie cu atât şansa de
remediere este mai mare. Iar cu cât intervenţia este mai târzie, cu atât mai mari sunt costurile asociate şi prognosticul nefavorabil.
3) Denumirea Restructurarea învăţământului preuniversitar pe niveluri de învăţământ.
politicii
4) Scop Reorganizarea sistemului de învăţământ preuniversitar pe niveluri astfel încât să asigure asimilarea cunoştinţelor de bază în formarea
competenţelor necesare şi a dezvoltării socio-profesionale a copiilor şi elevilor într-un cadru adecvat, pentru creşterea ratei absorbţie pe
piaţa muncii şi a mobilităţii în spaţiului european.
5) Obiective • Centrarea învăţământului pe elev/preşcolar şi asigurarea accesului la un învăţământ obligatoriu, gratuit şi de bună calitate
generale/obiective • Egalizarea şanselor pentru copiii provenind din mediile dezavantajate. Investiţia în copii este una dintre cele mai eficiente căi de
specifice eradicare a sărăciei
• Reducerea abandonului şcolar prin o mai bună adaptare la schimbările ce au loc la trecerea de la un ciclu de învăţământ la altul
• Asigurarea unei dezvoltări armonioase a copiilor prin respectarea ciclului natural de viaţă
6) Beneficiari Beneficiari direcţi:
Copiii 0-6 ani, elevi
Beneficiari indirecţi:
Părinţii
Comunităţile locale
7) Variante de Varianta 1 Impact 1 Buget
soluţionare Sistemul actual se menţine Se observă printre altele: estimat 1
• Că, expertiza educatoarelor este limitată pentru grupa de vârstă de la
naştere la 3 ani, ceea ce conduce la o incompetenţă în gestionare
problemelor cu copiii de această categorie de vârstă
• Insuficienta reactualizare a conţinuturilor programelor de formare
continuă a cadrelor didactice pentru a face faţă schimbărilor din
domeniu
• Lipsa unor politici publice pentru educaţia timpurie
• Inconsecvenţe în susţinerea educaţiei timpurii
• Inexistenţa unui sistem interinstituţional de monitorizare a copilului
începând cu momentul naşterii şi până la 18 ani
• Existenţa unor centre de zi pentru copiii de la 0 la 6 ani în
subordinea DJASPC, fără nicio consultare sau implicare a METC
• Numărul crescut al copiilor cu vârste între 5 şi 6 ani înscrişi în
grădiniţe comparativ cu cel al copiilor cu vârste între 3-5 ani
• Înscrierea copiilor în grupe de vârstă se face în 90% din cazuri în
urban şi numai 55% în mediul rural, unde predomină grupele mixte
cu copii de 3 până la 6/7 ani
• Rata de parcurgere a educaţiei preşcolare în rândul populaţiei rome e
de 4 ori mai scăzută decât cea generală pe ţară
• Procentul de repetenţie în învăţământului primar dar şi rata de
părăsire timpurie a şcolii (tinerii 18-24 de ani) în ultimii ani au
valori ridicate comparativ cu celelalte state UE.
• Grădiniţe cuplate cu creşe (cazuri izolate) care au aceeaşi gamă de
 vârste ca şi centrele de zi
• În afara mozaicului instituţional şi de lipsa unui cadru legislativ şi
instituţional coerent pentru educaţia timpurie ar trebui să luăm în
considerare mortalitatea infantilă situată printre cele mai mari din
Europa. Diferenţele sunt semnificative şi sunt strâns legate de
insuficienţa condiţiilor de igienă şi de acces al copiilor la serviciile
medicale, în special în zonele dezavantajate
Varianta 2 Impact 2 Buget
Modificare structurii sistemul de învăţământ Va fi în linii mari acelaşi cu cel prezentat pentru varianta 3 estimat 2
preuniversitar care va cuprinde următoarele
niveluri:
a) educaţia timpurie care cuprinde:
1. educaţie ante-preşcolară (0 – 3 ani)
2. învăţământ preşcolar (3 -6 ani) (grupa mică,
grupa mijlocie, grupa mare)
b) învăţământul primar care cuprinde:
2. clasele I – IV (6/ 7 -11 ani)
c) învăţământul secundar, care cuprinde:
1. învăţământul secundar inferior: gimnaziu, care
cuprinde clasele V – VIII (12 – 14 ani)
2. învăţământul secundar superior care cuprinde:
- liceu – clasele IX - XII/XIII (15 – 19/ 20 ani)
- învăţământ profesional - clasele IX - XI/XII (17
– 18/ 19 ani)
d) învăţământul terţiar non-universitar, care
cuprinde învăţământul postliceal
Învăţământul primar, gimnazial şi terţiar non-
universitar constituie învăţământul obligatoriu.

Impact 3 Buget
Varianta 3 Impact social: estimat 3
Modificare structurii sistemul de învăţământ Personal didactic
preuniversitar care va cuprinde următoarele ™ Este necesară o nouă politică privind formarea iniţială şi Fişa privind
niveluri: continuă a cadrelor didactice, pentru a realiza metodologic joncţiunea estimarea
a) educaţia timpurie care cuprinde: unui segment de învăţământ cu un altul pe parcursul aceluiaşi ciclu bugetară
1. educaţie ante-preşcolară (1 – 3 ani) curricular: este ataşată
2. învăţământ preşcolar (3 -6 ani) (grupa mică,
grupa mijlocie, grupa mare)
b) învăţământul primar care cuprinde:
1. clasa pregătitoare (6 – 7 ani)
2. clasele I – IV ( 7 - 11 ani)
c) învăţământul secundar, care cuprinde:
1. învăţământul secundar inferior: gimnaziu, care
cuprinde clasele V – IX (11 – 16 ani)
2. învăţământul secundar superior care cuprinde:
- liceu – clasele X - XII/XIII (16 – 19/ 20 ani)
d) învăţământul terţiar non-universitar, care
cuprinde învăţământul postliceal
Învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial
constituie învăţământul obligatoriu.
- formarea iniţială: studiului de
• o formare iniţială consistentă a profesorilor care să asigure impact
atingerea scopurilor sociale şi educaţionale ale şcolii; anexat.
• includerea în formarea iniţială a mai multor cursuri de didactici ale
disciplinelor/ariilor curriculare cu aplicaţii pe curriculumul în uz;
- formare continuă:
• profesorii ar trebui să-şi însuşească strategiile de predare-învăţare
interactive, pentru a se adapta mai uşor la diferite contexte de
învăţare-predare şi pentru a forma competenţele elevilor ;
• organizarea unor sesiuni de formare, care să grupeze institutori şi
profesori de gimnaziu cu aceeaşi specializare, în care să se asigure
învăţarea prin cooperare a unor practici de succes şi schimbul de
experienţă.
™ Mărirea numărului de specialişti angajaţi în activităţi de
orientare şi consiliere şcolară.
™ Derularea unor programe de reconversie profesională adecvate
tipului de intervenţie structurală.
™ O modalitate clară de reducere a repetenţiei şi a părăsirii
timpurii a şcolii este intervenţia la vârstele mici şi foarte mici
Impact economic
1. Consecinţe privind infrastructura şi reţeaua şcolară
• Necesitatea unor spaţii suplimentare la nivelul şcolilor generale,
pentru generalizarea grupei pregătitoare (5% copii necuprinşi), în
mod diferenţiat pe regiuni, judeţe, zone.
• Crearea de spaţii pentru primirea clasei a IX-a la nivelul şcolilor
generale.
• Punerea în practică a unor măsuri de recondiţionare a spaţiilor
şcolare necesare, în funcţie de opţiunea curriculară.
• Crearea de spaţii pentru activităţile de orientare şi consiliere
şcolară.
• Înfiinţarea unor instituţii de învăţământ superior pentru formarea de
educatori specializaţi pentru copiii sub 3 ani
• Dotarea fiecărei unităţi preşcolare cu logistica necesară pentru
intervenţiile în caz de urgenţă medicală
2. Consecinţe privind finanţarea şi resursele materiale
• Creşterea anuală a cheltuielilor de personal pentru cuprinderea
numărului suplimentar de elevi în clasa pregătitoare şi pentru a
creşte ponderea CDS, fapt ce presupune lucrul cu grupe de elevi.
• Alocarea de fonduri suplimentare pentru construirea de campusuri
şcolare, în vederea reducerii abandonului şcolar.
• Cel puţin triplarea posturilor finanţate de la buget pentru activităţile
de orientare şi consiliere şcolară.
• Elaborarea şi publicarea în tiraje de masă a unor materiale (ghiduri
şi auxiliare şcolare, materiale informative pentru elevi şi părinţi, şi
cele pentru orientare şi consiliere şcolară).
• Subvenţionarea de către stat a hranei pentru copiii provenind din
mediile defavorizate cât şi susţinerea acestora prin sponsorizări
pentru alte cheltuieli decât cele de hrană.
• Formarea continuă a cadrelor didactice, a asistenţilor sociali şi a
altor categorii de personal de îngrijire.
• Plata personalului medical din unităţile preşcolare de către primărie
sau includerea acestei categorii de personal în organigrama
grădiniţelor

1. In acest an şcolar situaţia normelor didactice pe niveluri de

învăţământ, excluzând învăţământul special şi unităţile conexe, se
prezintă astfel:
• nivelul preşcolar: 35267 norme didactice;
• nivelul primar: 49410 norme didactice;
• nivelul gimnazial: 96416 norme didactice;
• nivel liceal/SAM: 64277 norme didactice.
2. Considerând o evoluţie aproximativ constantă a numărului de
norme didactice în următorii ani, ca urmare a punerii în aplicare a
proiectului Legii învăţământului, atunci:
ƒ în primul an de aplicare a acestui proiect, grupa pregătitoare de
grădiniţă va trece la nivelul primar şi ca urmare estimăm o
creştere a numărului de norme didactice la nivelul primar cu
8800, respectiv o scădere cu acelaşi număr la nivelul preşcolar;
ƒ în următorii trei ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect
numărul de norme rămâne aproximativ constant, fiind
 influenţat numai de evoluţia demografică;
ƒ după 4 ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect, clasa a IX-
a va trece la nivelul gimnazial şi ca urmare estimăm o creştere a
numărului de norme didactice la nivel gimnazial cu 16000,
respectiv o scădere cu acelaşi număr la nivelul liceal;
ƒ prin urmare, dacă acest proiect intră în vigoare începând cu
anul şcolar 2008-2009, situaţia estimativă a numărului de
norme didactice pe niveluri de învăţământ, în următorii 4 ani:

An An An An An
şcolar şcolar şcolar şcolar şcolar
2008- 2009- 2010- 2011- 2012-
2009 2010 2011 212 2013
Nivel 26467 26867 27267 27667 28067
preşcolar
Nivel 58210 58610 59010 59410 59810
primar
Nivel 96416 96116 98516 98216 113918
gimnazial
Nivel 64277 63977 63677 63377 47077
liceal/SAM
TOTAL 245370 245570 248470 248670 248872
8) Procesul de Organizaţii, instituţii consultate Rezultatul consultării (variante alternative de soluţionare propuse, puncte de vedere,
consultare Consultările cu organizaţii neguvernamentale, poziţii exprimate)
institute de cercetare şi alte organisme implicate: În principiu, procesul de consultare a fost inclus în dezbaterile privind elaborarea
• sindicatele din invatamant: FSLI, FSI Spiru pachetului legislativ, în cazul acestei politici, Legea învăţământului preuniversitar.
Haret, FEN, de 2 ori pe saptamana, in şedinţe de La propunerile ministerului, partenerii sociali au solicitat studii de impact, care au
cate 3-4 ore, începând cu data de 1.03.2007. fost elaborate de direcţiile de specialitate şi sunt ataşate prezentului document.
• 22.03.2007, la sediul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării, a avut loc întâlnirea între
reprezentanţii ministerului şi cei ai Federaţiei
Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP) pe
marginea dezbaterii proiectul de lege pentru
învăţământul preuniversitar.
În cadrul acestei întâlniri, reprezentanţii FNAP
au prezentat propriile propuneri la proiectul
 legii, urmând ca în cadrul întâlnirilor lunare ce
vor avea loc să fie dezbătute şi prevederile
pentru celelalte două proiecte legislative din
pachetul ce vizează sistemul de educaţie;
• 23.03.2007, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a
primit din partea Consiliului Naţional al Elevilor
(CNE) propunerile privind proiectul de lege
pentru învăţământul preuniversitar;
• ISJ-urile au centralizat propunerile cadrelor
didactice in perioada
• reuniunea de la Sinaia 22-24 august 2007
Grupul de lucru format din experţi ai MECT şi
ai sindicatelor naţionale din învăţământ şi din
reprezentanţi ai federaţiilor studenţeşti
reprezentative la nivel naţional a finalizat încă o
rundă de discuţii privind proiectul de legi în
domeniul învăţământului.
• La sediul MECT in perioada 27-30 august a
avut loc ultima runda de dezbateri cu partenerii
sociali, in special reprezentanţii principalelor
organizaţii ale sindicatelor cadrelor didactice.

9) Varianta de Prezentarea variantei Varianta 3 propusă are
soluţionare următoarele avantaje:
recomandată • Realizarea unui sistem coerent de educaţie
timpurie a copilului
• Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de
învăţare de mai târziu
• Cuprinde clasa pregătitoare ca parte a
învăţământului obligatoriu, considerând că acest
prim segment de şcolarizare permite o mai bună
integrare a copilului în contextul şcolar şi
asigură o trecere normală de la ,,şcoala maternă”
la şcoala ca instituţie socială; În plus, această
perioadă de vârstă, din punct de vedere al
dezvoltării cognitive, este esenţială pentru
Consecinţe generate de implementarea acestei structuri. Buget estimat
Termene preconizate de realizare. Fişa privind
1. Legislaţie şi aplicare estimarea bugetară
Structura propusă necesită modificarea Legii învăţământului, este ataşată studiului
respectiv legiferarea unui învăţământ obligatoriu de 10 ani (în de impact anexat.
loc de 11 ani, cât este, de fapt, în acest moment, în realitate).
Probleme de implementare:
- aspecte de consiliere şi orientare şcolară şi pentru carieră
- reprezentări negative la nivelul profesorilor de liceu printr-o
aparentă diminuare a normelor. În fapt, per total, normele
cresc la nivelul sistemului de învăţământ printr-un reglaj
adecvat al relaţiei trunchi comun-curriculum la decizia
şcolii.
- spaţiile din şcolile gimnaziale trebuie să cuprindă încă o
 dezvoltarea structurilor mentale.
• Are în vedere o şcolarizare obligatorie care se
întinde cel puţin până la vârsta de 16 ani, când
tinerii au acces pe piaţa muncii, conform
legislaţiei în vigoare.
• Presupune prelungirea învăţământului gimnazial
cu un an, pentru a se asigura:
- consolidarea educaţiei de bază, pe parcursul a
10 ani de învăţământ general obligatoriu;
- ameliorarea achiziţiilor în domeniile de
competenţă cheie prevăzute de documentele
europene; în aceeaşi perspectivă, cresc şansele
unor achiziţii de calitate la nivelul 3 EQF;
- încheierea şcolarităţii obligatorii după
împlinirea vârstei de 16 ani, condiţie necesară
pentru intrarea pe piaţa muncii.
• Asigură o structură unitară pentru toţi copiii pe
parcursul învăţământului obligatoriu.
• Învăţământul obligatoriu este organizat în cadrul
aceleiaşi unităţi de învăţământ.
• Trecerea de la gimnaziu la învăţământul
postobligatoriu coincide cu finalul
învăţământului obligatoriu.
• Dispare necesitatea testării elevilor cu scop de
orientare şcolară în interiorul învăţământului
obligatoriu.
• Un învăţământ gimnazial de 5 ani asigură
egalitatea de şanse pentru elevii care doresc
părăsirea sistemului formal de educaţie la
împlinirea vârstei de 16 ani.
• Situarea clasei a IX-a în gimnaziu este o
premisă pentru diminuarea abandonului şcolar
(prin localizarea acesteia în şcoala generală şi
posibilitatea încheierii studiilor de învăţământ
secundar inferior aproape de locul de
domiciliu).
clasă.
2. Curriculum. Presupune:
- Configurarea nivelurilor de descriere a profilului de formare
la finalul fiecărui ciclu curricular**, pentru a evidenţia
standardul achiziţiilor şi a oferi jaloane curriculare ale
evaluării.
- La nivelul clasei a V-a se vor găsi soluţii pentru reducerea
efectelor produse de fractura de la mijlocul ciclului de
dezvoltare, unde elevul care a finalizat ciclul primar este supus
unei schimbări de mediu şcolar, unor cerinţe şi unor
metodologii diferite la trecerea în ciclul gimnazial
- Planurile de învăţământ trebuie restructurate astfel încât să
ofere achiziţii de calitate pentru profilul de formare până la
sfârşitul clasei a IX-a.
- Programele şcolare pentru clasa a IX-a trebuie construite
sistematizând şi reconfigurând achiziţiile din anii anteriori în
perspectiva deschiderii pentru aprofundări/ extinderi adecvate
la nivelul liceului.
Organizarea şi structurarea ofertei curriculare va avea în
vedere:
• Asigurarea unui trunchi de educaţie, fără nici un fel de
discriminare, printr-o politică inclusivă şi de susţinere a
educaţiei de bază pentru toţi.
• Abordarea cross-curriculară/integrarea cunoştinţelor.
• Centrarea procesului de predare-învăţare-evaluare pe
dezvoltarea competenţelor.
• Realizarea condiţiilor pentru un nou demers didactic la
clasă: centrarea pe elev.
• Extinderea procentuală a CDS la toate nivelurile de
şcolaritate, mergând către o creştere progresivă către anii
terminali.
• Restructurări la nivelul planurilor de învăţământ şi al
programelor şcolare.
• Realizarea unei oferte de curriculum diversificată în funcţie
de anumite zone de interes special (curriculum diferenţiat
pentru persoanele cu handicap, elevi cu ritmuri diferite de
• Structura favorizează construirea unei şcoli
comprehensive de bază cu achiziţii de calitate în
domenii ale competenţelor cheie şi pentru
nivelul 3 EQF.O asemenea şcoală corespunde
dezvoltărilor europene actuale.
• La nivelul învăţământului obligatoriu dispare
presiunea exercitată de curriculumul diferenţiat
asupra trunchiului comun, permiţând
consolidarea competenţelor cheie.
• Evită fracturarea indusă de actuala configurare a
învăţământului obligatoriu (în prezent,
competenţele cheie se formează în gimnaziu şi
procesul continuă în ciclul inferior al liceului;
ori, în condiţiile existenţei unui curriculum
diferenţiat este puţin probabil ca aceasta să se
întâmple).
• Orientarea şcolară spre învăţământul liceal
diversificat se face cu un an mai târziu,
permiţând luarea unei decizii pentru o anumită
filieră sau un anumit profil, în condiţii de
maturizare a absolventului.
• Existenţa unui liceu coerent şi consistent, cu
durata de 3 ani, care permite aprofundarea şi
extinderea achiziţiilor din secundarul inferior în
vederea trecerii în învăţământul terţiar sau a
integrării pe piaţa muncii.
• Organizarea învăţământului liceal, în întregime,
ca învăţământ postobligatoriu permite o
abordare curriculară coerentă şi diferenţiată,
totodată.
• Evaluarea la finalul unui segment de structură
formală ce coincide cu încheierea
învăţământului obligatoriu oferă rezultate
pertinente pentru continuarea parcursului în
nivelul următor sau pentru ieşirea pe piaţa
muncii.
învăţare (ritm lent, elevi supradotaţi), elevi din zone
defavorizate, curriculum pentru educaţie permanentă).
• Realizarea unui sistem de control al calităţii curriculumului
predat /independent de evaluarea externă).
• Construirea unui sistem de evidenţiere a şcolilor în funcţie
de performanţele curriculare care să aibă în vedere plus-
valoarea în educaţie.
• Generalizarea mijloacelor de învăţământ adecvate unui
curriculum centrat pe competenţe.
• Crearea unui sistem prin care informaţiile cu conţinut
curricular circulă eficient şi rapid (pregătirea unor noi
planuri/programe şcolare este însoţită de o consultare pe
baza proiectelor făcute publice).
• Crearea unei baze de date curriculare (variante de programe,
programe pentru discipline opţionale, proiectări, planificări
etc.).
3. Evaluare şi certificare
La nivelul clasei pregătitoare, evaluarea curentă se va
finaliza cu un raport narativ al educatorului, elaborat pe baza
unui protocol unic de observare la nivel naţional. Acest
protocol are rol de familiarizare a instituţiei cu profilul
elevului. Ca feed-back, se pot propune pachete educaţionale
de remediere.
La finalul ciclului de achiziţii fundamentale (finalul clasei a
II-a), se preconizează o evaluare naţională (eventual pe
eşantion reprezentativ). Această evaluare nu afectează
parcursul educaţional al elevului, ci este o evaluare cu scop
ameliorativ – rezultatele ei vor influenţa politicile
educaţionale. Pe de altă parte, sunt aplicate de fiecare unitate
de învăţământ scheme/modele de evaluare a progresului
elevilor la nivelul şcolii pentru feed-back. Aceste modele de
evaluare sunt derivate din descriptorii profilului de formare
definiţi pentru ciclul achiziţiilor fundamentale.
Ciclul de dezvoltare
Pe parcursul claselor a III-a – a IV-a, şcolile dezvoltă
mecanisme de consiliere în vederea plasării elevilor la nivelul
Varianta propusă prezintă următoarele riscuri: clasei a V-a în colective potrivite profilului lor de dezvoltare
• Reducerea motivaţiei pentru şcoală şi misiunii asumate de şcoală (de exemplu: clase intensive de
• Scăderea interesului pentru filiera tehnologică, limbi, opţionalitate semnificativă într-o numită arie
din cauza prelungirii studiilor cu până la un an. curriculară: arte, sport, TIC etc.). În acest context problema
• Orientarea prin eşec a elevilor către repetenţiei poate fi eliminată prin aplicarea unor pachete
învăţământul profesional. remediale.)
• Insuficienţa resurselor umane: La nivelul claselor a V-a – a VI-a, şcolile dezvoltă
- lipsa cadrelor didactice calificate-mai ales în scheme/modele de evaluare a progresului elevilor pa baza
mediul rural; descriptorilor definiţi pentru ciclul de dezvoltare. Rezultatele
- lipsa resurselor calificate pentru consilierea şi acestor evaluări locale oferă feedback şi direcţii de dezvoltare
orientarea elevilor. de CDS (de exemplu în tona de recuperare, şi nu numai).
• Opoziţie din partea cadrelor didactice din liceu, Rezultatele obţinute la nivel local se raportează la o eventuală
a sindicatelor ca urmare a diminuării numărului evaluare naţională. Evaluarea naţională la finalul clasei a VI-
de catedre în liceu în favoarea celor din a, nu afectează parcursul educaţional al elevului, ci este o
gimnaziu. evaluare cu scop ameliorativ – rezultatele ei vor influenţa
• Fluctuaţia numărului de elevi (cauzată de politicile educaţionale.
reducerea natalităţii, modificări structurale etc.). La finalul ciclului de observare-orientare (clasa a IX-a) are
loc certificarea competenţelor absolventului pe baza unei
evaluări naţionale.
Înscrierea elevilor la liceu are loc pe baza unui portofoliu
personal ce cuprinde:
- recomandarea consilieruluifundamentată pe baza unui
protocol unic de observare la nivel naţional
- rezultatele şcolare exprimate în nivel de performanţă în
formarea competenţelor
- mostre ale activităţii elevului evaluate în cadrul şcolii,
concordante cu intenţiile de studiu
- opţiuni pentru aprofundare
În situaţia unor cereri supradimensionate la anumite licee,
conducerea unităţilor de învăţământ va aplica teste de selecţie
a candidaţilor, în funcţie de specializare. Iată o posibilă
structurare a acestor teste.
Test A – limba română/ limbă modernă (filologie)
Test B – istorie/ geografie (ştiinţe sociale)
Test C – matematică/ fizică (matematică-informatică)
Test D – fizică/ chimie/ biologie (ştiinţele naturii)
 Test E – Educaţie tehnologică/ matematică (profil tehnic)
Test F – Educaţie tehnologică/ fizică/ chimie (profil resurse)
Test G –Educaţie tehnologică/ matematică/ limbă modernă
(profil servicii)
Dezvoltarea unui sistem de evaluare a competenţelor
elevilor vizează următoarele aspecte:
• Proiectarea metodologiilor de evaluare a competenţelor
• Realizarea unui program de evaluare naţională a
competenţelor cheie, pe termen lung. Aceasta presupune
formarea explicită a acestora prin intermediul
curriculumului la nivelul fiecărei discipline şcolare şi
dezvoltarea unei bănci de itemi de evaluare focalizaţi pe
măsurarea nivelului de formare-dezvoltare a competenţei
respective.
• Modalităţi/instrumente de recunoaştere formală/acreditare
care vor fi utilizate pentru a oferi informaţii despre
competenţele individului, astfel încât acest lucru să fie
deopotrivă în serviciul individului şi al comunităţii.
• Conceperea unor forme mai nuanţate de comunicare a
rezultatelor şcolare: fişe individuale, rapoarte la sfârşitul
unor perioade importante de instruire, rapoarte anuale.
• Relaţia dintre sistemele de evaluare şi cele de
recunoaştere/acreditare/certificare.
• Relaţia dintre cadrul naţional al calificărilor şi competenţele
certificate în sistemul educaţional.
4. Personal didactic
™ Este necesară o nouă politică privind formarea iniţială
şi continuă a cadrelor didactice, pentru a realiza metodologic
joncţiunea unui segment de învăţământ cu un altul pe
parcursul aceluiaşi ciclu curricular:
- formarea iniţială:
• o formare iniţială consistentă a profesorilor care să asigure
atingerea scopurilor sociale şi educaţionale ale şcolii;
• includerea în formarea iniţială a mai multor cursuri de
didactici ale disciplinelor/ariilor curriculare cu aplicaţii pe
curriculumul în uz;
 - formare continuă:
• profesorii ar trebui să-şi însuşească strategiile de predare-
învăţare interactive, pentru a se adapta mai uşor la diferite
contexte de învăţare-predare şi pentru a forma competenţele
elevilor ;
• organizarea unor sesiuni de formare, care să grupeze
institutori şi profesori de gimnaziu cu aceeaşi specializare,
în care să se asigure învăţarea prin cooperare a unor practici
de succes şi schimbul de experienţă.
™ Mărirea numărului de specialişti angajaţi în activităţi
de orientare şi consiliere şcolară.
™ Derularea unor programe de reconversie profesională
adecvate tipului de intervenţie structurală.
5. Consecinţe privind infrastructura şi reţeaua şcolară
• Necesitatea unor spaţii suplimentare la nivelul şcolilor
generale, pentru generalizarea grupei pregătitoare (5% copii
necuprinşi), în mod diferenţiat pe regiuni, judeţe, zone.
• Crearea de spaţii pentru primirea clasei a IX-a la nivelul
şcolilor generale.
• Punerea în practică a unor măsuri de recondiţionare a
spaţiilor şcolare necesare, în funcţie de opţiunea curriculară.
• Crearea de spaţii pentru activităţile de orientare şi consiliere
şcolară.
6. Consecinţe privind finanţarea şi resursele materiale
• Creşterea anuală a cheltuielilor de personal pentru
cuprinderea numărului suplimentar de elevi în clasa
pregătitoare şi pentru a creşte ponderea CDS, fapt ce
presupune lucrul cu grupe de elevi.
• Alocarea de fonduri suplimentare pentru construirea de
campusuri şcolare, în vederea reducerii abandonului şcolar.
• Cel puţin triplarea posturilor finanţate de la buget pentru
activităţile de orientare şi consiliere şcolară.
• Elaborarea şi publicarea în tiraje de masă a unor materiale
(ghiduri şi auxiliare şcolare, materiale informative pentru
elevi şi părinţi, şi cele pentru orientare şi consiliere şcolară.
 2. In acest an şcolar situaţia normelor didactice pe niveluri de
învăţământ, excluzând învăţământul special şi unităţile
conexe, se prezintă astfel:
• nivelul preşcolar: 35267 norme didactice;
• nivelul primar: 49410 norme didactice;
• nivelul gimnazial: 96416 norme didactice;
• nivel liceal/SAM: 64277 norme didactice.
• Considerând o evoluţie aproximativ constantă a numărului
de norme didactice în următorii ani, ca urmare a punerii în
aplicare a proiectului Legii învăţământului, atunci:
ƒ în primul an de aplicare a acestui proiect, grupa
pregătitoare de grădiniţă va trece la nivelul primar şi ca
urmare estimăm o creştere a numărului de norme
didactice la nivelul primar cu 8800, respectiv o scădere
cu acelaşi număr la nivelul preşcolar;
ƒ în următorii trei ani de la intrarea în vigoare a acestui
proiect numărul de norme rămâne aproximativ constant,
fiind influenţat numai de evoluţia demografică;
ƒ după 4 ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect, clasa
a IX-a va trece la nivelul gimnazial şi ca urmare estimăm
o creştere a numărului de norme didactice la nivel
gimnazial cu 16000, respectiv o scădere cu acelaşi număr
la nivelul liceal;
ƒ prin urmare, dacă acest proiect intră în vigoare începând
cu anul şcolar 2008-2009, situaţia estimativă a numărului
de norme didactice pe niveluri de învăţământ, în
următorii 4 ani
Modalităţi de monitorizare-evaluare
Conform indicatorilor specifici (standardele de
evaluare stabilite de Agenţia Română pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar)
Grupuri vizate:
• copiii şi elevii
• cadrele didactice
 • personalul medical
• asistenţii sociali alte categorii de personal de
îngrijire
Indicatori de performanţă.
Vor fi cei stabiliţi de către ARACIP

Planul de acţiuni
(se referă la varianta de politici publice care este aleasă spre implementare; aceasta se va face prin Legea învăţământului preuniversitar)

Activitate necesară Termen de realizare Responsabil Buget Rezultate Raport de Raport de evaluare
implementării monitorizare
Activitatea 1 Precizaţi data limită Menţionaţi instituţia Precizaţi bugetul Enumeraţi Precizaţi termenul Precizaţi termenul
pentru realizarea unei responsabilă şi alocat fiecărei rezultatele de realizare a de realizare a
Subactivitatea 1a activităţi/subactivităţi persoana de contact activităţi detaliat pe cuantificând cât raportului (ex: după raportului (ex: după
Subactivitatea 1b principalele capitole mai mult activitatea 4) activitatea n)
de cheltuieli
(cheltuieli materiale,
de servicii, salarii
etc.)
Stabilirea Martie 2007 MECT - Constituirea
colectivelor de grupului de
lucru ministerial experţi
Colectarea August 2007 MECT - Identificarea
propunerilor de lege variantelor
pentru structura pe probabile de
niveluri a soluţionare a
învăţământului problemei
preuniversitar structurii pe
niveluri a
învăţământului
preuniversitar
Elaborarea legii August 2007 MECT Alegerea variantei
de lege propusă
spre adoptare
Avizarea de către Septembrie MECT - Proiectul de lege
alte ministere capătă variantă
finală, la nivel de
Guvern
Înaintarea Septembrie 2007 MECT - Punerea
propunerii către proiectului legii
Guvern pe agenda de
lucru în şedinţa
Guvernului
Votarea legii Septembrie 2007 Parlamentul - Adoptarea legii
Promulgarea legii Preşedintele - Intrarea în vigoare
României a legii prin
publicarea în M.
Of.

semestrial anual
 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

DIRECŢIA GENERALĂ BUGET - FINANŢE, PATRIMONIU ŞI INVESTIŢII

str. General Berthelot 28-30, Bucureşti, sector 1, tel.4056230

Studiu de impact asupra implementării noii structuri pe niveluri a învăţământului

preuniversitar

1. Situaţia actuală

Structura actuală a sistemului de învăţământ preuniversitar prezintă o serie de puncte slabe care au
generat discontinuităţi în structurarea curriculumului şi a planurilor cadru. Astfel:
• Generalizarea grupei pregătitoare din cadrul învăţământului preşcolar a generat, de fapt, un
învăţământ obligatoriu de 11 clase.
• Deşi testarea naţională se vrea o evaluare a plus-valorii la terminarea unui ciclu de învăţământ,
care ar trebui să corespundă cu finalul învăţământului obligatoriu, ea se produce în interiorul
învăţământului obligatoriu.
• Deşi clasele a IX-a şi a X-a aparţin învăţământului obligatoriu, faptul că ele fac parte din ciclul
liceal, determină un curriculum diferenţiat care dezvoltă competenţe diferite în cadrul aceloraşi
cicluri curriculare. Astfel, ne aflăm în situaţia în care, la sfârşitul învăţământului obligatoriu,
elevii au competenţe diferite.
• Orientarea şcolară pe filiere şi profiluri se realizează în interiorul învăţământului obligatoriu
(sfârşitul clasei a VIII-a) şi nu la sfârşitul lui.
• Opţiunea pentru învăţământul profesional se face tot în interiorul învăţământului obligatoriu
(sfârşitul clasei a VIII-a) şi nu la sfârşitul lui.

2. Schimbare preconizată

În varianta propusă, sistemul de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

a) educaţia timpurie care cuprinde:
1. educaţie ante-preşcolară (1 – 3 ani)
2. învăţământ preşcolar (3 -6 ani) (grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare)
b) învăţământul primar care cuprinde:
1. clasa pregătitoare (6 – 7 ani)
2. clasele I – IV ( 7 -11 ani)
c) învăţământul secundar, care cuprinde:
1. învăţământul secundar inferior: gimnaziu, care cuprinde clasele V – IX (12 – 16 ani)
2. învăţământul secundar superior care cuprinde:
- liceu – clasele X - XII/XIII (17 – 19/ 20 ani)
- învăţământ profesional - clasele X - XI/XII (17 – 18/ 19 ani)
d) învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal
Învăţământul primar şi gimnazial constituie învăţământul obligatoriu.
 Vârsta

19 -20 ani XIII

18-19 ani XII

17-18 ani LICEU LICEU ÎNVĂŢĂMÂ XI

TEORETI VOCAŢION NT
16-17 ani C X

15-16 ani IX

14 -15 VIII
i ÎNVĂŢĂMÂNT
13-14 ani GIMNAZIAL VII

12 -13 VI
i
11-12 ani V

10-11 ani IV

9 -10 ani ÎNVĂŢĂMÂNT III

8-9 ani
PRIMAR II

7-8 ani I

Clasa
6 -7 ani pregătitoare

3-6 ani Învăţământ preşcolar

EDUCAŢIE
1-3 ani TIMPURIE Educaţie ante-
preşcolară

Varianta propusă are următoarele avantaje:

• Cuprinde clasa pregătitoare ca parte a învăţământului obligatoriu, considerând că acest prim
segment de şcolarizare permite o mai bună integrare a copilului în contextul şcolar şi asigură o
trecere normală de la ,,şcoala maternă” la şcoala ca instituţie socială; În plus, această perioadă
de vârstă, din punct de vedere al dezvoltării cognitive, este esenţială pentru dezvoltarea
structurilor mentale.
• Are în vedere o şcolarizare obligatorie care se întinde cel puţin până la vârsta de 16 ani, când
tinerii au acces pe piaţa muncii, conform legislaţiei în vigoare.
• Presupune prelungirea învăţământului gimnazial cu un an, pentru a se asigura:
- consolidarea educaţiei de bază, pe parcursul a 10 ani de învăţământ general
obligatoriu;
- ameliorarea achiziţiilor în domeniile de competenţă cheie prevăzute de
documentele europene; în aceeaşi perspectivă, cresc şansele unor achiziţii de
calitate la nivelul 3 EQF;
- încheierea şcolarităţii obligatorii după împlinirea vârstei de 16 ani, condiţie
necesară pentru intrarea pe piaţa muncii.
• Asigură o structură unitară pentru toţi copiii pe parcursul învăţământului obligatoriu.
• Învăţământul obligatoriu este organizat în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ.
 • Trecerea de la gimnaziu la învăţământul postobligatoriu coincide cu finalul învăţământului
obligatoriu.
• Dispare necesitatea testării elevilor cu scop de orientare şcolară în interiorul învăţământului
obligatoriu.
• Un învăţământ gimnazial de 5 ani asigură egalitatea de şanse pentru elevii care doresc
părăsirea sistemului formal de educaţie la împlinirea vârstei de 16 ani.
• Situarea clasei a IX-a în gimnaziu este o premisă pentru diminuarea abandonului şcolar (prin
localizarea localizarea acesteia în şcoala generală şi posibilitatea încheierii studiilor de
învăţământ secundar inferior aproape de locul de domiciliu).
• Structura favorizează construirea unei şcoli comprehensive de bază cu achiziţii de calitate în
domenii ale competenţelor cheie şi pentru nivelul 3 EQF.O asemenea şcoală corespunde
dezvoltărilor europene actuale.
• La nivelul învăţământului obligatoriu dispare presiunea exercitată de curriculumul diferenţiat
asupra trunchiului comun, permiţând consolidarea competenţelor cheie.
• Evită fracturarea indusă de actuala configurare a învăţământului obligatoriu (în prezent,
competenţele cheie se formează în gimnaziu şi procesul continuă în ciclul inferior al liceului;
ori, în condiţiile existenţei unui curriculum diferenţiat este puţin probabil ca aceasta să se
întâmple).
• Orientarea şcolară spre învăţământul liceal diversificat se face cu un an mai târziu, permiţând
luarea unei decizii pentru o anumită filieră sau un anumit profil, în condiţii de maturizare a
absolventului.
• Existenţa unui liceu coerent şi consistent, cu durata de 3 ani, care permite aprofundarea şi
extinderea achiziţiilor din secundarul inferior în vederea trecerii în învăţământul terţiar sau a
integrării pe piaţa muncii.
• Organizarea învăţământului liceal, în întregime, ca învăţământ postobligatoriu permite o
abordare curriculară coerentă şi diferenţiată, totodată.
• Evaluarea la finalul unui segment de structură formală ce coincide cu încheierea
învăţământului obligatoriu oferă rezultate pertinente pentru continuarea parcursului în nivelul
următor sau pentru ieşirea pe piaţa muncii.
Varianta propusă prezintă următoarele riscuri:

Riscuri Modalităţi posibile de soluţionare

Reducerea motivaţiei pentru şcoală Asigurarea unei oferte educaţionale, tentantă pentru elevi şi
părinţi, în care oferta de CDS este orientată către oportunităţile
profesionale ale zonei.
Diversificarea ofertei educaţionale prin creşterea ofertei de CDS,
inclusiv prin pachete de opţionale orientate spre carieră.
Scăderea interesului pentru filiera Promovarea avantajelor oferite de această filieră.
tehnologică, din cauza prelungirii Asigurarea unui curriculum echilibrat, centrat pe tehnologii de
studiilor cu până la un an. bază.
Derularea unor stagii în întreprinderi cu scop de formare şi
iniţiere în lumea muncii.
Promovarea oportunităţilor oferite de dubla specializare.
Orientarea prin eşec a elevilor către Realizarea unor mecanisme de evaluare care să evidenţieze
învăţământul profesional. abilităţile şi preferinţele elevilor: construirea unui portofoliu de
orientare pe parcursul claselor a VII-a – a IX-a.
Insuficienţa resurselor umane: Organizarea unor programe naţionale de reconversie
- lipsa cadrelor didactice calificate- profesională.
mai ales în mediul rural; Replicarea proiectului de învăţământ la distanţă pentru formarea
- lipsa resurselor calificate pentru profesorilor în mediul rural.
consilierea şi orientarea elevilor.
Opoziţie din partea cadrelor Desfăşurarea unor campanii de informare asupra rolului
didactice din liceu, a sindicatelor ca schimbărilor şi a noii structuri.
 urmare a diminuării numărului de
catedre în liceu în favoarea celor
din gimnaziu.
Fluctuaţia numărului de elevi Adoptarea unor soluţii tranzitorii de asigurare a personalului
(cauzată de reducerea natalităţii, didactic, cum ar fi : preluarea orelor suplimentare în sistemul de
modificări structurale etc.). plată cu ora, reducerea efectivelor medii şi maxime de elevi la
clasă.
Situaţia resurselor umane şi materiale şi soluţiile posibile trebuie
analizate la nivel local, în funcţie de caracteristicile comunităţii şi
de evoluţiile demografice specifice care pot influenţa
semnificativ deciziile luate.
3. Impact preconizat
Consecinţe generate de implementarea acestei structuri

Legislaţie şi aplicare
Structura propusă necesită modificarea Legii învăţământului, respectiv legiferarea unui
învăţământ obligatoriu de 10 ani (în loc de 11 ani, cât este, de fapt, în acest moment, în realitate).
Probleme de implementare:
- aspecte de consiliere şi orientare şcolară şi pentru carieră
- reprezentări negative la nivelul profesorilor de liceu printr-o aparentă diminuare a
normelor. În fapt, per total, normele cresc la nivelul sistemului de învăţământ
printr-un reglaj adecvat al relaţiei trunchi comun-curriculum la decizia şcolii.
- spaţiile din şcolile gimnaziale trebuie să cuprindă încă o clasă

Curriculum
Presupune:
- Configurarea nivelurilor de descriere a profilului de formare la finalul fiecărui ciclu curricular**,
pentru a evidenţia standardul achiziţiilor şi a oferi jaloane curriculare ale evaluării.
- La nivelul clasei a V-a se vor găsi soluţii pentru reducerea efectelor produse de fractura de la
mijlocul ciclului de dezvoltare, unde elevul care a finalizat ciclul primar este supus unei schimbări
de mediu şcolar, unor cerinţe şi unor metodologii diferite la trecerea în ciclul gimnazial
- Planurile de învăţământ trebuie restructurate astfel încât să ofere achiziţii de calitate pentru
profilul de formare până la sfârşitul clasei a IX-a.
- Programele şcolare pentru clasa a IX-a trebuie construite sistematizând şi reconfigurând
achiziţiile din anii anteriori în perspectiva deschiderii pentru aprofundări/ extinderi adecvate la
nivelul liceului.
Organizarea şi structurarea ofertei curriculare va avea în vedere:
• Asigurarea unui trunchi de educaţie, fără nici un fel de discriminare, printr-o politică inclusivă
şi de susţinere a educaţiei de bază pentru toţi.
• Abordarea cross-curriculară/integrarea cunoştinţelor.
• Centrarea procesului de predare-învăţare-evaluare pe dezvoltarea competenţelor.
• Realizarea condiţiilor pentru un nou demers didactic la clasă: centrarea pe elev.
• Extinderea procentuală a CDS la toate nivelurile de şcolaritate, mergând către o creştere
progresivă către anii terminali.
• Restructurări la nivelul planurilor de învăţământ şi al programelor şcolare.
• Realizarea unei oferte de curriculum diversificată în funcţie de anumite zone de interes special
(curriculum diferenţiat pentru persoanele cu handicap, elevi cu ritmuri diferite de învăţare
(ritm lent, elevi supradotaţi), elevi din zone defavorizate, curriculum pentru educaţie
permanentă).
• Realizarea unui sistem de control al calităţii curriculumului predat /independent de evaluarea
externă).
• Construirea unui sistem de evidenţiere a şcolilor în funcţie de performanţele curriculare care să
aibă în vedere plus-valoarea în educaţie.
• Generalizarea mijloacelor de învăţământ adecvate unui curriculum centrat pe competenţe.
 • Crearea unui sistem prin care informaţiile cu conţinut curricular circulă eficient şi rapid
(pregătirea unor noi planuri/programe şcolare este însoţită de o consultare pe baza proiectelor
făcute publice).
• Crearea unei baze de date curriculare (variante de programe, programe pentru discipline
opţionale, proiectări, planificări etc.).

Evaluare şi certificare
La nivelul clasei pregătitoare, evaluarea curentă se va finaliza cu un raport narativ al
educatorului, elaborat pe baza unui protocol unic de observare la nivel naţional. Acest protocol are rol de
familiarizare a instituţiei cu profilul elevului. Ca feed-back, se pot propune pachete educaţionale de
remediere.
La finalul ciclului de achiziţii fundamentale (finalul clasei a II-a), se preconizează o evaluare
naţională (eventual pe eşantion reprezentativ). Această evaluare nu afectează parcursul educaţional al
elevului, ci este o evaluare cu scop ameliorativ – rezultatele ei vor influenţa politicile educaţionale. Pe de
altă parte, sunt aplicate de fiecare unitate de învăţământ scheme/modele de evaluare a progresului elevilor
la nivelul şcolii pentru feed-back. Aceste modele de evaluare sunt derivate din descriptorii profilului de
formare definiţi pentru ciclul achiziţiilor fundamentale.
Ciclul de dezvoltare
Pe parcursul claselor a III-a – a IV-a, şcolile dezvoltă mecanisme de consiliere în vederea plasării
elevilor la nivelul clasei a V-a în colective potrivite profilului lor de dezvoltare şi misiunii asumate de
şcoală (de exemplu: clase intensive de limbi, opţionalitate semnificativă într-o numită arie curriculară:
arte, sport, TIC etc.). În acest context problema repetenţiei poate fi eliminată prin aplicarea unor pachete
remediale.)
La nivelul claselor a V-a – a VI-a, şcolile dezvoltă scheme/modele de evaluare a progresului
elevilor pa baza descriptorilor definiţi pentru ciclul de dezvoltare. Rezultatele acestor evaluări locale oferă
feedback şi direcţii de dezvoltare de CDS (de exemplu în tona de recuperare, şi nu numai). Rezultatele
obţinute la nivel local se raportează la o eventuală evaluare naţională. Evaluarea naţională la finalul clasei
a VI-a, nu afectează parcursul educaţional al elevului, ci este o evaluare cu scop ameliorativ – rezultatele
ei vor influenţa politicile educaţionale.
La finalul ciclului de observare-orientare (clasa a IX-a) are loc certificarea competenţelor
absolventului pe baza unei evaluări naţionale.
Înscrierea elevilor la liceu are loc pe baza unui portofoliu personal ce cuprinde:
- recomandarea consilierului fundamentată pe baza unui protocol unic de observare la nivel
naţional
- rezultatele şcolare exprimate în nivel de performanţă în formarea competenţelor
- mostre ale activităţii elevului evaluate în cadrul şcolii, concordante cu intenţiile de studiu
- opţiuni pentru aprofundare
În situaţia unor cereri supradimensionate la anumite licee, conducerea unităţilor de învăţământ va
aplica teste de selecţie a candidaţilor, în funcţie de specializare. Iată o posibilă structurare a acestor teste.
Test A – limba română/ limbă modernă (filologie)
Test B – istorie/ geografie (ştiinţe sociale)
Test C – matematică/ fizică (matematică-informatică)
Test D – fizică/ chimie/ biologie (ştiinţele naturii)
Test E – Educaţie tehnologică/ matematică (profil tehnic)
Test F – Educaţie tehnologică/ fizică/ chimie (profil resurse)
Test G –Educaţie tehnologică/ matematică/ limbă modernă (profil servicii)
Dezvoltarea unui sistem de evaluare a competenţelor elevilor vizează următoarele aspecte:
• Proiectarea metodologiilor de evaluare a competenţelor
• Realizarea unui program de evaluare naţională a competenţelor cheie, pe termen lung. Aceasta
presupune formarea explicită a acestora prin intermediul curriculumului la nivelul fiecărei
discipline şcolare şi dezvoltarea unei bănci de itemi de evaluare focalizaţi pe măsurarea
nivelului de formare-dezvoltare a competenţei respective.
 • Modalităţi/instrumente de recunoaştere formală/acreditare care vor fi utilizate pentru a oferi
informaţii despre competenţele individului, astfel încât acest lucru să fie deopotrivă în
serviciul individului şi al comunităţii.
• Conceperea unor forme mai nuanţate de comunicare a rezultatelor şcolare: fişe individuale,
rapoarte la sfârşitul unor perioade importante de instruire, rapoarte anuale.
• Relaţia dintre sistemele de evaluare şi cele de recunoaştere/acreditare/certificare.
• Relaţia dintre cadrul naţional al calificărilor şi competenţele certificate în sistemul educaţional.

Personal didactic
™ Este necesară o nouă politică privind formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, pentru a
realiza metodologic joncţiunea unui segment de învăţământ cu un altul pe parcursul aceluiaşi ciclu
curricular:
- formarea iniţială:
• o formare iniţială consistentă a profesorilor care să asigure atingerea scopurilor sociale şi educaţionale
ale şcolii;
• includerea în formarea iniţială a mai multor cursuri de didactici ale disciplinelor/ariilor curriculare cu
aplicaţii pe curriculumul în uz;
- formare continuă:
• profesorii ar trebui să-şi însuşească strategiile de predare-învăţare interactive, pentru a se adapta mai
uşor la diferite contexte de învăţare-predare şi pentru a forma competenţele elevilor ;
• organizarea unor sesiuni de formare, care să grupeze institutori şi profesori de gimnaziu cu aceeaşi
specializare, în care să se asigure învăţarea prin cooperare a unor practici de succes şi schimbul de
experienţă.
™ Mărirea numărului de specialişti angajaţi în activităţi de orientare şi consiliere şcolară.
™ Derularea unor programe de reconversie profesională adecvate tipului de intervenţie structurală.

Consecinţe privind infrastructura şi reţeaua şcolară

• Necesitatea unor spaţii suplimentare la nivelul şcolilor generale, pentru generalizarea grupei
pregătitoare (5%copii necuprinşi), în mod diferenţiat pe regiuni, judeţe, zone.
• Crearea de spaţii pentru primirea clasei a IX-a la nivelul şcolilor generale.
• Punerea în practică a unor măsuri de recondiţionare a spaţiilor şcolare necesare, în funcţie de opţiunea
curriculară.
• Crearea de spaţii pentru activităţile de orientare şi consiliere şcolară.

Consecinţe privind finanţarea şi resursele materiale

• Creşterea anuală a cheltuielilor de personal pentru cuprinderea numărului suplimentar de elevi în clasa
pregătitoare şi pentru a creşte ponderea CDS, fapt ce presupune lucrul cu grupe de elevi.
• Alocarea de fonduri suplimentare pentru construirea de campusuri şcolare, în vederea reducerii
abandonului şcolar.
• Cel puţin triplarea posturilor finanţate de la buget pentru activităţile de orientare şi consiliere şcolară.
• Elaborarea şi publicarea în tiraje de masă a unor materiale (ghiduri şi auxiliare şcolare, materiale
informative pentru elevi şi părinţi, şi cele pentru orientare şi consiliere şcolară.

3. In acest an şcolar situaţia normelor didactice pe niveluri de învăţământ, excluzând învăţământul

special şi unităţile conexe, se prezintă astfel:
• nivelul preşcolar: 35267 norme didactice;
• nivelul primar: 49410 norme didactice;
• nivelul gimnazial: 96416 norme didactice;
• nivel liceal/SAM: 64277 norme didactice.
3. Considerând o evoluţie aproximativ constantă a numărului de norme didactice în următorii ani, ca
urmare a punerii în aplicare a proiectului Legii învăţământului, atunci:
 ƒ în primul an de aplicare a acestui proiect, grupa pregătitoare de grădiniţă va trece la nivelul primar
şi ca urmare estimăm o creştere a numărului de norme didactice la nivelul primar cu 8800,
respectiv o scădere cu acelaşi număr la nivelul preşcolar;
ƒ în următorii trei ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect numărul de norme rămâne
aproximativ constant, fiind influenţat numai de evoluţia demografică;
ƒ după 4 ani de la intrarea în vigoare a acestui proiect, clasa a IX-a va trece la nivelul gimnazial şi
ca urmare estimăm o creştere a numărului de norme didactice la nivel gimnazial cu 16000,
respectiv o scădere cu acelaşi număr la nivelul liceal;
ƒ prin urmare, dacă acest proiect intră în vigoare începând cu anul şcolar 2008-2009, situaţia
estimativă a numărului de norme didactice pe niveluri de învăţământ, în următorii 4 ani:

An şcolar An şcolar An şcolar An şcolar An şcolar

2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-212 2012-2013
Nivel preşcolar 26467 26867 27267 27667 28067
Nivel primar 58210 58610 59010 59410 59810
Nivel gimnazial 96416 96116 98516 98216 113918
Nivel liceal/SAM 64277 63977 63677 63377 47077

4. Având în vedere faptul că la nivelul gimnazial, respectiv liceal şi SAM numărul de elevi pe clasă
va fi de 20, cu 5 elevi mai puţin decât prevederile Legii nr. 84/1995; se constată o creştere a
numărului de clase de aproximativ 20%, respectiv 5% pentru fiecare nivel de clasă.
In anul şcolar existent numărul de posturi pentru învăţământul gimnazial, local şi SAM este de
160.693, iar o creştere de 5% reprezintă 8050 norme.
Fondul suplimentar de salarii pentru un an calendaristic este de aproximativ 216.000.000 lei.
In anexa este redat necesarul pe 4 ani, atât pentru cheltuielile de personal, cât şi pentru bunuri şi
servicii.

Media pe
Indicatori An curent Următorii patru ani
cinci ani
1 2 3 4 5 6 7
2. Modificări ale
cheltuielilor bugetare, plus
din care:
a) bugetul de stat, din
acesta:
(i) cheltuieli de personal; 7.063.774 7.279.774 7.495.774 7.711.774 7.927.774 7.495.774
(ii) bunuri şi servicii; 1.304.449 1.310.359 1.349.239 1.388.119 1.426.999 1.355.833
b) bugetele locale:
(i) cheltuieli de personal;
(ii) bunuri şi servicii;
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal;
(ii) bunuri şi servicii.

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

GABRIELA GUTU VALENTIN POPESCU GEORGE GHELMEZ