C O N SI L I UL

J UD E EA N
S I BI U

DIRECIA GENERAL
DE ASISTEN SOCIAL
I PROTECIA COPILULUI SIBIU

Judeul Sibiu mai prietenos pentru copii autoriti locale mai bine echipate, intervenii mai eficiente
Proiect finanat cu sprijinul financiar al Programului RO10CORAI, program finanat de Granturile
SEE 2009 - 2014 si administrate de Fondul Romn de Dezvoltare Social (ID proiect: PEH022)

Curs de INITIERE autorizat ANC

PENTRU
OCUPATIA DE LUCRATOR SOCIAL

SUPORT DE CURS

Paltinis, 19-23 septembrie 2016

 Judetul Sibiu mai prietenos pentru copii autoritati locale mai bine echipate, interventii mai
eficiente
Proiect finantat cu sprijinul financiar al Programului RO10CORAI, program finantat de Granturile
SEE 2009-2014 si administrate de Fondul Romn de Dezvoltare Sociala (ID proiect : PEH022)

CURS DE INITIERE AUTORIZAT ANC

PENTRU
OCUPATIA DE LUCRATOR SOCIAL

SUPORT DE CURS

CUPRINS :

I. INTRODUCERE

II. METODE SI TEHNICI SPECIFICE IN ASISTENTA SOCIALA A COPILULUI SI

FAMILIEI

III. MONITORIZAREA MODULUI DE CRESTERE SI INGRIJIRE A COPILULUI CU

PARINTI PLECATI LA MUNCA IN STRAINATATE, PRECUM SI A CELOR
CARE AU REVENIT IN TARA DUPA O PERIOADA DE SEDERE IN
STRAINATATE ALATURI DE PARINTI MAI MARE DE UN AN SI SERVICIILE
DE CARE ACESTIA POT BENEFICIA

IV. METODOLOGIA DE INTERVENTIE MULTIDISCIPLINARA SI

INTERINSTITUTIONALA PRIVIND COPIII EXPLOATATI SI AFLATI IN SITUATII
DE RISC DE EXPLOATARE PRIN MUNCA, COPIII VICTIME ALE TRAFICULUI
DE PERSOANE, PRECUM SI COPIII ROMANI MIGRANTI VICTIME ALE
ALTOR FORME DE VIOLENTA PE TERITORIUL ALTOR STATE

V. RELATIA DE COLABORARE LA NIVEL DE JUDET

VI. METODOLOGIE SPECIFICA DE LUCRU PRIVIND COLABORAREA INTRE

DGASPC SIBIU SI CONSILIILE LOCALE- SPAS/COMPARTIMENTE DIN
JUDETUL SIBIU PE LINIE DE ASISTENTA SOCIALA A COPILULUI SI
FAMILIEI
I. INTRODUCERE

Obiective - In cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa cunoastem competentele necesare pentru ca o persoana sa poata fi Lucrator Social

Sa identificam valorile personale si personale ale unui Lucrator Social

Sa cunoastem principalele instrumente de lucru ale Lucratorului Social

Ocupatia Lucrator social este inclusa in Nomenclatorul "Clasificarea ocupatiilor din Romnia",
la domeniul "Sanatate, igiena, servicii sociale", Cod C.O.R. 513903/532908/ N.C 5139.2.2

I.1. DEFINITIA OCUPATIEI

Rolul Lucratorului social este foarte important in identificarea cauzelor de risc social la nivelul
membrilor comunitatii, fiind implicat in activitatile care duc la diminuarea situatiilor de risc social la
nivel individual. Beneficiarii interventiei lucratorului social sunt: copii, copii cu handicap, persoane in
risc de marginalizare sociala, adulti cu handicap, persoane cu probleme de sanatate mentala,
persoane vrstnice,etc.
Lucratorul social asigura servicii de sustinere pentru copilul/adultul aflat in situatie de risc social in
comunitate sau aflat in situatie de separare de familia sa si pentru care s-a luat o masura de
protectie speciala. Lucratorul social participa la identificarea problematicii beneficiarului, la
identificarea solutiilor specifice/adecvate problematicii acestuia si la implementarea activitatilor
prevazute pentru beneficiar in planul de interventie in vederea reducerii/inlaturarii riscului social.
Lucratorul social isi desfasoara activitatea in cadrul unei echipe, in cadrul institutiei sau si in
comunitate, in demersurile de identificare a situatiilor de risc social si in asigurarea relatiei cu
diverse servicii specializate, in interesul beneficiarului. In toate activitatile sale, lucratorul social
lucreaza impreuna cu echipa multidisciplinara, in servicii primare sau de protectie, la nivelul unei
institutii sau interinstitutional.

Sectoare/ Locuri de exercitare a ocupatiei - posibile roluri in acel loc de munca

Interventia sociala a lucratorului social este regasita in sectorul serviciilor primare si de protectie,
publice sau private.

Sectoare de activitate Posibile responsabilitati

Servicii primare
(Centre de zi pentru copil, Centre
de zi pentru copilul cu handicap,
Centre de recuperare/reabilitare
pentru copii/adulti, Centre de
consiliere pentru copii si parinti,
Centre de consiliere pentru
prevenirea marginalizarii sociale,
etc)
a) identificarea cauzelor de risc la nivel comunitar si a
activitatilor care pot duce la inlaturarea acestora
b) identificarea situatiilor de risc pentru beneficiar,
c) identificarea problematicii specifice a beneficiarului si
a activitatilor necesare inlaturarii situatiei de risc
d) participarea la realizarea planului de interventie (plan
de servicii) pentru beneficiar si la implementarea
activitatilor prevezute in cadrul acestuia:
- sustinerea beneficiarului in activitatile de crestere a
gradului de autonomie personala,
- sustinerea dezvoltarii abilitatilor sociale, emotionale si
cognitive ale beneficiarului
- sustinerea exersarii de catre beneficiar a deprinderilor
de viata independenta
- sustinerea lui in activitatile de crestere a gradului de
autonomie sociala a benficiarului
- asigurarea respectarii drepturilor omului
- asigurarea confidentialitatii asupra problematicii
beneficiarilor
Servicii de protectie a) identificarea situatiilor de risc pentru
(Servicii de tip rezidential pentru beneficiar,
copii, Servicii de tip rezidential b) identificarea problematicii specifice a
pentru copilul/adultul cu handicap, beneficiarului si a activitatilor necesare
Adaposturi pentru copiii/adultii inlaturarii situatiei de risc
strazii, etc) c) participarea la implementarea activitatilor
prevezute in planul de interventie :
- sustinerea beneficiarului in activitatile de crestere a
gradului de autonomie personala,
- sustinerea dezvoltarii abilitatilor sociale, emotionale si
cognitive ale beneficiarului
- sustinerea exersarii de catre beneficiar a deprinderilor
de viata independenta
- sustinerea lui in activitatile de crestere a gradului de
autonomie sociala a benficiarului
- asigurarea respectarii drepturilor omului
- asigurarea confidentialitatii asupra problemeticii
beneficiarilor
- mentinerea relatiei cu serviciile aflate in cadrul
comunitatii

Arii de competenta in conformitate cu standardul ocupational

In conformitete cu standardul ocupational Lucrator social, o persoana care se califica in aceasta
ocupatie trebuie sa dovedeasca ca a dobandit urmatoarele competente in cadrul cursului:
- Mentinerea integritatii si sigurantei beneficiarilor.
- Planificarea activitatilor.
- Comunicarea cu beneficiarii.
- Gestionarea actelor si documentelor beneficiarilor.
- Respectarea Normelor de Securitate si Sanatate in Munca si in domeniul situatiilor
de urgenta.
- Respectarea drepturilor beneficiarilor.
- Desfasurarea activitatilor cuprinse in planul de interventie.
- Identificarea cauzelor de risc la nivelul comunitatii.
- Diminuarea situatiilor de risc pentru beneficiar.
- Sustinerea beneficiarului in activitatile de maximizare a gradului de autonomie
personala si Monitorizarea beneficiarului in activitatile de maximizare a gradului de
autonomie sociala.
- Exersarea deprinderilor de viata independenta ale beneficiarului.
- Dezvoltarea abilitatilor sociale, emotionale si cognitive ale beneficiarului.

I.2. PRINCIPII, VALORI SI ETICA IN ASISTENTA SOCIALA.

Alegerea unei cariere profesionale ca cea in asistenta sociala cere o profunda explorare a valorilor
individuale si compararea lor cu valorile profesiei (Hoffman si Salle, 1994 in Roth- Szamonskozi,
2003). Valorile individuale difera adesea de problemele concrete ale vietii sociale ca, de exemplu,
sinuciderea, avortul, pedeapsa cu moartea, homosexualitatea si altele.

Majoritatea practicienilor din domeniul asistentei sociale subscrie la urmatoarele valori

fundamentale, cu importanta cardinala pentru profesie (Codul deontologic, Asociatia Nationala
Americana a Lucratorilor Sociali, 1996.) (Roth-Szamoskozi, 2003):

1. Afirmarea individualitatii proprii. Oamenii au dreptul la libertate, la alegerea propriilor lor

valori si modalitati de viata, atta timp ct acestea nu afecteaza libertatea altora.
2. Lupta impotriva tiparelor si a cliseelor in a-i percepe pe ceilalti. Lupta impotriva
prejudecatilor.
 3. Dreptul persoanelor de a avea acces la resursele necesare. Oamenii au dreptul la resursele
necesare sustinerii vietii si dezvoltarii lor si la posibilitati de a-si realiza si de a-si exprima
potentialul.
4. Respectul demnitatii si increderea in valoarea fiintei umane. Fiecare persoana este o
valoare in sine si este unica. Procesul de asistenta sociala va trebui sa conduca la
valorizarea personalitatii umane, la cresterea demnitatii ei si la cresterea demnitatii fiecarei
persoane asistate.
5. Increderea in capacitatea de autodeterminare si in capacitatea de rezolvare a problemelor
persoanelor asistate. Increderea in capacitatea de invatare si dezvoltare a acestora.

Pastrarea confidentialitatii informatiilor primite de la persoanele asistate si in legatura cu acestia

Problema confidentialitatii este una dintre cele mai importante in asistenta sociala.
Confidentialitatea este esentiala pentru asigurarea unui climat de incredere, dar si pentru
respectarea drepturilor persoanei asistate. Regula generala este ca nici o informatie nu poate fi
impartasita fara acordul persoanei asistate. Dar, se poate face o diferentiere intre confidentialitate
absoluta - caz in care nici o informatie nu poate fi impartasita altora, indiferent de circumstante- si
confidentialitate relativa - caz in care se specifica situatiile in care este responsabilitatea noastra
etica si profesionala de a transmite altora informatiile obtinute. Anumite situatii pot garanta
confidentialitate absoluta. In afara de nevoile persoanei asistate, rolul nostru este dictat si de
regulile institutiei in care lucram, ca si de prevederile legale.

Exercitiu:
Serviciul in care va derulati activitatea este in mijlocul unui scandal mediatic care nu are legatura cu
practicile institutionale, ci cu situatia dintr-o familie beneficiara. Reprezentantii mass media vin si va
solicita sa detaliati situatia familiei si a evolutiei sale. Cum procedati? Argumentati alegerea facuta,
va rugam.

_________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Am putea spune ca in practica nu exista un set universal acceptat de valori, dar exista un nucleu de
baza ce cuprinde patru valori (Radulescu, 2004):
1. respectul fata de autodeterminare;
2. promovarea bunastarii individuale si colective;
3. egalitatea de sanse;
4. justitia sociala.

Respectul fata de persoana asistata nu este inclus aici ca o valoare specifica deoarece multi
autori il considera o preconditie a celorlalte valori mentionate.

Autodeterminarea este intlnita in practica asistentei sociale ca:

 incurajarea persoanei asistate pentru a participa la definirea problemei, stabilirea
prioritatilor si alternativelor de interventie, precum si pentru a decide utilizarea
resurselor personale;
 suportul oferit persoanei asistate pentru dezvoltarea abilitatilor si a increderii in sine.

Lucratorul social sprijina beneficiarii in eforturile lor de a-si identifica si clarifica scopurile, in vederea
alegerii celei mai bune optiuni.

Egalitatea implica stabilirea unor criterii de egalitate a persoanelor aflate in dificultate si eliminarea
dezavantajelor acestora in accesul la servicii. Acesta valoare poate fi inteleasa in trei moduri:
tratament egal: eliminarea dezavantajelor in accesul la resurse si servicii, incluznd
asistarea oricarei persoane fara prejudecati si favoruri;
oportunitati egale: eliminarea dezavantajelor persoanei asistate in competitie cu ceilalti;
egalitatea rezultatelor: promovarea bunastarii pentru toate persoanele aflate in
dificultate.
 Conceptul de justitie sociala vizeaza distribuirea bunurilor in acord cu:
1. criteriile si regulile generale stabilite de catre fiecare serviciu social;
2. drepturile personale stabilite prin lege;
3. nevoile individuale.

Conceptul de justitie sociala este fundamentat pe doua reguli de baza:

egalitatea in evaluarea nevoilor si a resurselor;
acordarea ajutorului in functie de nevoi.
Acest concept este unul dintre cele mai importante, punctnd responsabilitatea lucratorului social in
distributia resurselor publice in acord cu drepturile si nevoile individuale.

Lucratorul social se asigura de egalitatea sanselor privind accesul persoanelor asistate la informatii,
servicii, resurse si participarea la procesul de luare a deciziilor; contesta si combate diferitele forme
ale injustitiei sociale precum: saracia, somajul, discriminarea, excluderea si alte asemenea forme.

Fiecare lucrator social isi va insusi aceste valori si principii, ele urmnd sa se regaseasca in
comportamentul sau, astfel inct sa nu aduca prin actiunile sale prejudicii imaginii profesiei.
1. Valoarea: Furnizarea de servicii in beneficiul beneficiarilor
Principiul etic: Scopul principal al activitatii lucratorului social este acela de a asista
persoanele aflate in dificultate implicndu-se in identificarea, evaluarea si solutionarea
problemelor sociale.
In toate demersurile sale, lucratorul social actioneaza cu prioritate in interesul
beneficiarului. In situatia in care interesul beneficiarului reprezinta o amenintare pentru
comunitate / membrii comunitatii, lucratorul social are responsabilitatea de a indruma
beneficiarul si a media in scopul armonizarii intereselor partilor implicate.

2. Valoarea : Justitia sociala

- Principiul etic: Lucratorii sociali promoveaza principiile justitiei sociale.
- Lucratorii sociali se asigura de egalitatea sanselor privind accesul beneficiarilor la
informatii, servicii, resurse si participarea acestora la procesul de luare a deciziilor. Ei
contesta si combat diferitele forme ale injustitiei sociale precum: saracia, somajul,
discriminarea, excluderea si alte asemenea forme.

3. Valoarea: Demnitatea si unicitatea persoanei

- Principiul etic: Lucratorii sociali respecta si promoveaza demnitatea individului, unicitatea
si valoarea fiecarei persoane.
- Lucratorul social nu trebuie sa practice, sa tolereze, sa faciliteze sau sa colaboreze la
nici o forma de discriminare bazata pe rasa, etnie, sex si orientare sexuala, vrsta,
convingeri politice sau religioase, statut marital, deficienta fizica sau psihica, situatie
materiala si/sau orice alta preferinta, caracteristica, conditie sau statut.

4. Valoarea: Autodeterminarea
Principiul etic: Lucratorul social respecta si promoveaza dreptul beneficiarilor la
autodeterminare.
Lucratorul social asista beneficiarii in eforturile lor de a-si identifica si clarifica scopurile, in
vederea alegerii celei mai bune optiuni.
Lucratorii sociali pot limita drepturile beneficiarilor la autodeterminare atunci cnd, in judecata
profesionala a lucratorului social actiunile prezente si/sau viitoare ale beneficiarilor prezinta un
risc pentru ei insisi si/sau pentru ceilalti.

5. Valoarea: Relatiile interumane

Principiul etic: Lucratorii sociali recunosc importanta fundamentala a relatiilor interumane si le
promoveaza in practica profesionala.
Lucratorii sociali incurajeaza si intaresc relatiile dintre persoane cu scopul de a promova, reface,
mentine si/sau imbunatati calitatea vietii persoanelor, famililor, grupurilor, organizatiilor si
comunitatilor.
6. Valoarea: Integritatea
Principiul etic: Lucratorii sociali actioneaza cu onestitate si responsabilitate in concordanta cu
misiunea profesiei si standardele profesionale.
7. Valoarea: Competenta
Principiul etic: Lucratorii sociali trebuie sa isi desfasoare activitatea numai in aria de competenta
profesionala determinata de licenta, expertiza si exprienta profesionala.
Lucratorii sociali au obligatia de a-si imbunatati permanent cunostintele si deprinderile
profesionale si de a le aplica in practica. Lucratorii sociali contribuie la imbunatatirea si
dezvoltarea bazei de cunostinte a profesiei.

Exercitiu

Care este scopul existentei codului etic in activitatea lucratorului social?

_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

I.3. METODE SI INSTRUMENTE DE LUCRU RECOMANDATE IN ACTIVITATEA

LUCRATORULUI SOCIAL

a. Ancheta sociala
Ancheta sociala este o metoda de investigatie intemeiata pe diferite tehnici de culegere si de
prelucrare a informatiei, in scopul analizei situatiei sociale si economice a persoanelor, familiilor,
grupurilor sau comunitatilor1;
Ancheta sociala inseamna strngerea de date (investigatia), dupa caz, privitoare la comportarea
beneficiarului, la starea sa fizica si intelectuala, la conditiile in care traieste si modul in care este
ingrijit de parinti sau alti ocrotitori legali, in vederea luarii unei masuri sau sanctiuni
Ancheta sociala poate fi solicitata de diferite instante, autoritati publice locale (Directia Generala de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Serviciul Public de Asistenta Sociala, Autoritate Tutelara,
Politie), in functie de cauza care se solutioneaza.
Subiectul anchetei sociale il poate constitui copilul, adultul, persoana cu dizabilitati, persoana
varstnica, finalitatea acesteia fiind fie:
- obtinerea unor beneficii de asistenta sociala
- obtinerea unor servicii sociale.
b. Interviul
Interviul este definit ca tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la
indivizi si grupari umane, in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a
fenomenelor socioumane.
Interviul se bazeaza pe comunicarea verbala si presupune intrebari si raspunsuri, convorbirea fiind
elementul fundamental in tehnica interviului. In cercetarea sociologica este utilizat att interviul fata
in fata ct si cel telefonic; in asistenta sociala se recomanda recurgerea la interviul direct, de tip fata
in fata.
Principalele avantaje ale interviului sunt:
a) flexibilitatea;
b) rata mai ridicata a raspunsurilor (in comparatie cu chestionarul);
c)observarea comportamentelor nonverbale si spontaneitatea raspunsurilor interlocutorilor.
In munca sociala este indicata utilizarea interviului semistructurat, adica a acelui tip de interviu care
abordeaza teme si subiecte dinainte stabilite insa in cadrul caruia intrebarile si succesiunea
acestora nu sunt dinainte prestabilite. Evaluatorul are posibilitatea ca, functie de variabilele din
teren (situatia clientului, elemente observate cu prilejul contactarii clientului, gradul de intelegere a
clientului etc) sa aprecieze modul in care va formula intrebarile precum si succesiunea abordarii
subiectelor.
Permanent, in cadrul interviului semistructurat, lucratorul social trebuie sa aiba in vedere obiectivul
interviului, ghidnd atent discutia in scopul obtinerii informatiilor necesare.

1 LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011 legea asistenetei sociale

In privinta intrebarilor folosite in timpul interviului, cea mai mare parte a acestora sunt create chiar in
timpul discutiei, intervievatorul legndu-se permanent de ceea ce spune interlocutorul.

O alta varianta a interviului semistructurat poate sa se bazeze un ghid de interviu prestabilit,

existnd totodata posibilitatea ca in timpul discutiei sa poata fi adresate si alte intrebari, in scopul
atingerii obiectivului interviului- anume acela de obtinere a informatiilor necesare evaluarii si
instrumentarii cazului. De retinut este faptul ca in cadrul interviului semistructurat nu este imperativa
respectarea ordinii intrebarilor, evaluatorul modelndu-si abordarea temelor si a intrebarilor in
functie de situatia din teren, functie de reactiile si precizarile clientului si exploatnd informatiile deja
obtinute. Respectnd aceste reguli, evaluatorul asigura o autenticitate a discutiei cu clientul, o
adecvare la situatia prezenta, facilitnd implicarea in discutie a acestuia si cresterea gradului de
incredere.
Avantajul interviului semi-structurat in fata celui structurat este acela ca, desi are aparenta unei
discutii informale, se urmaresc indeaproape obiectivele discutiei. De asemenea, este mult mai
flexibil si se poate adapta usor situatiei clientilor.
In cazul in care este utilizat si un ghid de interviu, evaluatorul poate asigura o unitate si o coerenta
in colectarea informatiei, aplicnd acelasi set de intrebari pentru obtinerea anumitor tipuri de date.
Dezavantajul interviului semistructurat poate consta in faptul ca se poate trece prea usor peste
anumite informatii ce ar putea fi aprofundate, obtinerea anumitor date facndu-se cu omisiuni. De
asemenea, sunt necesare si abilitati ale evaluatorului in conducerea unui astfel de interviu.

c. Genograma

Este o tehnica utilizata in domeniul psiho-social care presupune culegerea de informatii pentru
crearea unei reprezentari grafice a structurii familiei, asemanatoare unui arbore genealogic.
Structura familiei si relatiile dintre membrii acesteia pot fi reprezentate pentru doua (parintii si copiii)
sau trei generatii (bunicii, parintii si copiii).

Caracteristicile genogramei:
Genograma se aplica in mod deosebit in etapa de evaluare, avnd rol de diagnostic social.
Genograma se realizeaza att pentru structurarea eficienta a informatiilor despre client si
familia acestuia (ofera o imagine clara a structurii familiale care poate fi analizata in timp scurt) ct
si pentru a stimula comunicarea cu clientul (i se pun intrebari simple la care raspunde cu usurinta,
se creaza o atmosfera confortabila si propice unor discutii ulterioare mai aprofundate).

Genograma poate fi refacuta si pe parcursul instrumentarii cazului, in etapele de interventie

si monitorizare, in situatia in care apar modificari importante in structura familiei (evenimente
deosebite: deces, divort, membri noi in familie, o relatie de concubinaj, casatorie). Este recomandat
ca aceste modificari sa fie inregistrate in dosarul cazului (implicit in genograma) pentru ca pot
afecta pozitiv sau negativ cursul rezolvarii situatiei problematice.

Genograma se poate utiliza - in situatia in care exista blocaje in relatia cu clientul pe

parcursul interviului sau a intrevederii - in vederea fluidizarii comunicarii. Clientul se poate
dovedi mai disponibil pentru a discuta despre structura familiei sale dect despre subiecte
considerate delicate la momentul respectiv, pe care doreste sa le evite. In astfel de situatii, pentru a
nu abandona investigatia, asistentul sau lucratorul social poate solicita informatii pentru construirea
genogramei.
De asemenea, utilizarea genogramei este recomandata pentru clarificarea unei retele familiale
complexe, dificil de conturat la o prima intrevedere.

Folosind simbolurile grafice descrise mai sus, se deseneaza structura familiei pornind de la
generatia mai vrstnica pna la copii. In situatia in care clientul comunica mai greu sau este un
copil care nu are formata o reprezentare a intregului sistem familial, constructia genogramei poate
incepe de la persoana clientului, continund cu fratii, parintii, bunicii, unchii acestuia si/sau alte
persoane care locuiesc impreuna cu el.
Asistentul sau lucratorul social va adresa intrebari simple si ct mai clare clientului pentru ca
informatia inregistrata sa fie ct mai fidela realitatii (ex: cti frati aveti, cum se numeste fiecare, sa-I
aranjam in ordinea vrstelor lor, cti dintre ei sunt casatoriti, ce copii are fiecare, etc).

La sfirsitul genogramei se realizeaza si legenda care va cuprinde simbolurile utilizate cu explicatiile

acestora, avnd in vedere ca pentru relatii intre persoane pot exista simboluri diferite (unii
specialisti prezinta relatia de casatorie cu o linie continua, altele cu doua linii continue paralele).

Pentru realizarea genogramei de utilizeaza o serie de simboluri specifice

Persoana de sex masculin

Persoana de sex feminin

Relatie de casatorie

Relatie de concubinaj

Casatorie incheiata de divort

Casatorie in care sotii sunt separati in fapt

Barbat decedat



Persoana de sex necunoscut

d. Ecomapa

Ecomapa (ecoharta sau harta eco) este o reprezentare grafica, schematica, a relatiilor individului
cu mediul social (persoane si institutii cu care interactioneaza).
La fel ca si genograma, ecomapa utilizeaza o serie de simboluri specifice pentru a reprezenta
tipurile de relatii
In constructia ecomapei se deseneaza, mai inti, persoana/clientul in centru, dupa
care se traseaza relatiile acestuia cu persoane (membrii familiei, prieteni, colegi,
persoane relevante din viata acestuia) sau institutii (biserica, scoala, politia, locul de
munca, etc.).
Ecomapa se realizeaza spre sfrsitul etapei de evaluare, cnd asistentul sau
lucratorul social detine, deja, suficiente informatii pentru a putea aprecia tipul si
calitatea relatiilor clientului cu alte persoane sau institutii. Ea poate fi refacuta si pe
parcursul etapelor de interventie si monitorizare daca in sistemul clientului apar
modificari la nivelul relatiilor, datorita unor evenimente neprevazute sau a actiunii
altor factori (ex: o relatie foarte puternica intre doi soti poate sa devina incordata
dupa decesul unui copil, o relatie stresanta bilaterala intre tata si fiica se transforma
intr-o relatie echilibrata datorita consilierii si medierii conflictelor intra-familiale).
 Ecomapa este foarte importanta deoarece ofera o imagine clara a resurselor in
sistemul clientului, utile pentru interventie in functie de calitatea si intensitatea
relatiilor (asistentul sau lucratorul social va aprecia ca puncte tari relatiile puternice,
bilaterale si ca puncte slabe relatiile stressante, incordate si unilaterale).
Construirea ecomapei necesita implicarea si comunicarea cu clientul, dar, spre deosebire de
genograma (unde informatiile au valoare de fapte, pot fi verificate scriptic, din actele de stare civila)
datele oferite de client trebuie sa fie verificate si completate cu informatii primite si de la alte
persoane (un tip de relatie nu poate fi apreciat doar din perspectiva clientului, presupune si
investigarea punctelor de vedere ale celorlalte persoane implicate). Din acest motiv, ecomapa
trebuie sa reprezinte rezultatul analizei asistentului social fata de relatiile in care este implicat
clientul si nu perspectiva acestuia (posibil subiectiva si partinitoare). Ex: daca clientul afirma ca
relatia cu parintii este foarte buna, ca isi iubeste si isi respecta parintii, iar sentimentele sunt
reciproce, asistentul sau lucratorul social trebuie sa verifice aceasta opinie intr-o intrevedere cu
parintii. El poate afla ca, dimpotriva, in stare de ebrietate clientul si-a abuzat fizic si verbal mama in
repetate rnduri. In aceste conditii relatia nu poate fi apreciata ca una puternica, echilibrata, asa
cum a sugerat initial clientul.
La fel ca si genograma, ecomapa utilizeaza o serie de simboluri specifice pentru a reprezenta
tipurile de relatii:

Relatie echilibrata
Relatie foarte puternica
Relatie stresanta
Relatie incordata
Relatie unilaterala
Relatie bilaterala

e. Bugetul de familie
Bugetul de familie este acel disponibil banesc al familiei folosit pentru satisfacerea nevoilor
materiale si spirituale ale membrilor familiei. Sursa de baza o constituie veniturile realizate de soti
ca urmare a prestarii unei munci utile in plan social. Pot exista si alte surse, fie ocazionale, fie pe
durate mai mari (I. Mitrofan).
Bugetul familial este grav afectat daca unul sau ambii soti evita munca si traiesc din expediente,
daca ascund in totalitate sau in parte veniturile realizate, daca cheltuielile sunt facute cu alta
destinatie dect cea de a acoperi necesitatile familiale, cum ar fi: consumul excesiv de alcool,
practicarea unor jocuri de noroc, concubinajul, etc.
Pentru realizarea bugetului de familie este necesar sa fie analizate veniturile si cheltuielile
familiei/gospodariei. Veniturile familiei sunt reprezentate de toate sursele de bani. Acestea pot fi
salarii, pensii, ajutoare, alocatii, diverse prestatii, burse, dobnzi, chirii etc. Vor fi luate in
considerare toate veniturile realizate de membrii unei familii/gospodarii.
Dupa cuantificarea veniturilor disponibile ale unei familii, vor fi analizate cheltuielile acesteia.
Cheltuielile pot fi fixe (plata facturi utilitati, transport, alimente, credite, chirii) sau variabile (diverse
reparatii, plati care apar sezonier, concedii etc). Este necesar sa fie luat in considerare si
autoconsumul (bunuri si produse realizate in gospodarie si destinate satisfacerii nevoilor membrilor
acelei gospodarii, situatie care conduce la reducerea cheltuielilor). In analiza bugetului de familie
este extrem de important a fi analizat raportul dintre venituri si cheltuieli, deoarece doar prezentarea
veniturilor nu este relevanta pentru aprecierea garantiilor materiale ale unei familii.

Bugetul de familie este un instrument util si extrem de relevant in aprecierea capacitatii materiale a
familiei de a asigura ingrijirea unui copil, dnd posibilitatea evidentierii att a deficitului/excedentului
financiar dintr-o familie, a modului in care familia si-a adaptat cheltuielile si stilul de viata la
posibilitatile existente, a modului in care sunt gestionate resursele si caror cheltuieli li se acorda
prioritate. De asemenea, in analizarea bugetului de familie se vor lua in considerare nevoile fiecarui
membru al familiei/gospodariei si modului in care familia are capacitatea materiala de a le raspunde
(de ex. in cazul unui copil se va analiza modul in care familia ii poate asigura din punct de vedere
financiar nevoile de hrana, imbracaminte adecvata, acces la servicii medicale si medicamente,
educatie, jocuri, jucarii, posibilitati de petrecere a timpului liber, stimulare, recuperare etc.)
Analiza bugetului de familie este utila si in aprecierea gradului de saracie a unei familii, urmnd a fi
analizata cu atentie oportunitatea reintegrarii unui copil intr-o familie afectata de saracie - att din
perspectiva faptului ca familia ar putea sa fie incapabila sa raspunda nevoilor de dezvoltare a
copilului dar si in considerarea faptului ca in aceste situatii creste probabilitarea esecului
reintegrarii.

f. Observatia
Presupune perceperea sistematica a atitudinilor, comportamentelor si interactiunilor actorilor sociali,
in momentul manifestarii lor, conform unui plan dinainte elaborat si cu ajutorul unor tehnici specifice
de inregistrare. Observatia in munca sociala este mai putin constrnsa de rigorile cercetarii
sociologice insa este imperativ sa aibe un obiect si sa fie orientata catre un anumit scop.
Observatia se realizeaza in spatiul profesional al lucratorului social si in mediul de de viata al
clientului (familie, grup de prieteni, comunitate, etc.), in toate situatiile din care asistentul sau
lucratorul social poate extrage informatii utile in evaluarea si instrumentarea cazului (vizita la
domiciliu, intrevedere, interactiuni parinte-copil etc.) Observatia presupune urmarirea
comportamentului verbal si non-verbal al interlocutorului/clientului, a tipului si structurii relatiilor din
mediul investigat, a atitudinilor, starilor si reactiilor emotionale.

g. Consilierea
In asistenta sociala consilierea reprezinta cea mai importanta metoda de interventie pe care
profesionistul o utilizeaza in procesul de ajutorare a clientului (individ, familie, grup). Sustinerea
permanenta a beneficiarului in cadrul oferiirii serviciilor de asistenta sociala (indiferent de
obiectivele specifice) se bazeaza pe o relatie de consiliere.
In literatura de specialitate2, consilierea counseling - reprezinta o procedura utilizata in asistenta
sociala, ct si in alte profesii, in vederea indrumarii indivizilor, familiilor, grupurilor catre
activitati specifice. In acest sens se utilizeaza o serie de proceduri cum ar fi: oferirea de
solutii, delimitarea si analiza unor alternative, suportul pentru conturarea unor obiective,
informare.
Prin consiliere, profesionistul construieste o relatie de sprijin, in sensul motivarii clientului de a
actiona pentru schimbarea acelui comportament care a determinat situatia de criza si pentru
restabilirea echilibrului psihosocial al vietii. Pentru a putea sa intre in acest demers de sprijin al
beneficiarilor, lucratorii sociali trebuie sa probeze:
empatie si intelegere pentru a cunoaste ct mai obiectiv realitatea vietii beneficiarului;
manifestarea increderii in capacitatea clientului de a-si rezolva dificultatile;
tact in orientarea clientului catre centrul problemei, directionnd discutia de la general la
particular si ajutnd individul sa-si exprime gndurile si sentimentele;
suport pentru identificarea unor posibile solutii si in constientizarea riscurilor alternativelor
prezentate;
motivarea pozitiva a clientului pentru fiecare actiune reusita;
sustinerea clientului in depasirea obstacolelor si atingerea scopului propus de catre acesta.

Un element deosebit de important pentru realizarea acestei metode de interventie, este realizarea
relatiei de sprijin dintre lucratorul social si client, care se construieste pas cu pas.

Exercitiu:

Realizati o genograma pentru unul dintre beneficiarii pe care ii aveti in grija in serviciul in care va
desfasurati activitatea.

2
Robert L. Barker The Social Work Dictionary, NASW Press 1999
 Mesaje cheie

Rolul Lucratorului social este foarte important in identificarea cauzelor de risc social la nivelul
membrilor comunitatii, fiind implicat in activitatile care duc la diminuarea situaiilor de risc social la
nivel individual

Interventia sociala a lucrtorului social este regsit n sectorul serviciilor primare i de protecie,
publice sau private

Alegerea unei cariere profesionale ca cea n asistena social cere o profund explorare a valorilor
individuale i compararea lor cu valorile profesiei

La indemana furnizorilor de servicii pentru imbunatatirea, consolidarea implementarii legislatiei, a

procedurilor si standardelor sunt cateva metode si instrumente de lucru: ancheta sociala,
genograma, ecomapa, bugetul de familie, observatia, consilierea.

II. METODE SI TEHNICI SPECIFICE IN ASISTENTA SOCIALA A

COPILULUI SI FAMILIEI

Obiective - In cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa intelegem drepturile copilului

Sa descriem procesul planificarii interventiei in protectia drepturilor copilului

Sa identificam metode de comunicare adecvata cu copilul beneficiar

Sa cunoastem metode de dezvoltare a abilitatilor sociale, emotionale si cognitive ale
beneficiarului

Sa intelegem nevoia de sustinere a beneficiarului in activitatile de maximizare a gradului de
autonomie personala

Sa descriem deprinderile de viata independenta necesare pentru integrarea sociala si
profesionala a beneficiarului

II.1. PRIVIRE GENERALA ASUPRA DREPTURILOR COPILULUI

Legea nr.272/2004 introduce in Romnia o noua viziune asupra protectiei copilului. Printre
elementele de noutate se numara urmatoarele3:
- Legislatia actuala isi extinde prevederile asupra tuturor copiilor (fie ca traiesc impreuna cu
parintii lor sau separat de acestia; fie ca au sau nu nevoi speciale de educatie sau ingrijire
medicala, fie ca traiesc in interiorul tarii sau in afara ei etc.), acoperind astfel majoritatea
situatiilor in care se poate gasi un copil;
- Legea subliniaza ca parintii sunt primii responsabili pentru cresterea, ingrijirea si
dezvoltarea copilului. Pentru indeplinirea responsabilitatilor lor, parintii au dreptul sa
primeasca sprijinul necesar din partea comunitatii si a autoritatilor locale.
- Legea continua procesul de descentralizare prin transferarea unor atributii si servicii de la
nivel judetean la nivel local (la nivel de comune, orase, municipii). Pe lnga intarirea
capacitatilor autoritatilor locale, acest proces reprezinta solutia pentru infiintarea si

3
Rolul i responsabilitile asistenilor sociali n protecia i promovarea drepturilor copilului- ANPDC
2006
 diversificarea serviciilor pentru copil si familie ct mai aproape de domiciliul acestora. Un
serviciu important la nivel local este reprezentat de Serviciul Public de Asistenta Sociala
(SPAS). Acest serviciu are atributii multiple, printre care identificarea situatiilor de risc,
prevenirea separarii copiilor de parintii lor, precum si monitorizarea situatiei copiilor din
respectiva unitate administrativ-teritoriala. La nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti,
responsabilitatile SPAS sunt preluate de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului;
- De asemenea, legea promoveaza calitatea in activitatile de protectie a drepturilor copilului
(prin stabilirea mecanismelor de inspectie si licentiere a serviciilor pentru copii);
- Elementele de noutate in ceea ce priveste copii in risc de a fi separati de parintii lor cuprind
urmatoarele:
 Legea pune accent pe prevenirea separarii copilului de familia sa. Serviciile publice
de asistenta sociala la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor au sarcina de a
monitoriza si de a analiza situatia copiilor din raza lor administrativ teritoriala, de a
identifica si evalua situatiile de risc, precum si de a pregati documentatia pentru
acordarea de servicii si/sau prestatii necesare prevenirii separarii. Orice separare a
copilului de parintii sai, precum si orice limitare a exercitarii drepturilor parintesti trebuie
precedate de furnizarea sistematica de servicii si prestatii prevazute de lege, cu accent
pe informarea adecvata a parintilor, pe consiliere, terapie sau mediere, furnizate in baza
unui plan de servicii. Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea catre
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului la nivel judetean a cererii de
instituire a unei masuri de protectie speciala pentru copil, numai atunci cnd, dupa
acordarea serviciilor prevazute in plan se ajunge la concluzia ca nu mai este posibila
mentinerea copilului alaturi de parintii sai.
 Inainte de adoptarea noii legi, o autoritate administrativa (si anume Comisia pentru
Protectia Copilului) era responsabila de luarea de decizii privind separarea copilului de
parinti. Aceasta competenta este acum impartita intre Comisia pentru Protectia Copilului
si instanta judecatoreasca, aceasta din urma fiind singura autoritate care poate decide
separarea in cazul in care parintii sau, dupa caz, copilul care a implinit 14 ani, nu sunt de
acord;
 Autoritatile au obligatia de a adopta masuri active pentru mentinerea contactului intre
copil si parinti pe timpul plasamentului. Prioritatea institutiilor si a profesionistilor
responsabili de aplicarea si monitorizarea acestor masuri o reprezinta reintegrarea
copilului in familie;
 Lund in considerare cu prioritate interesul superior al copilului si pentru a evita efectele
negative ale institutionalizarii la o vrsta frageda, precum si efectele unei spitalizari
prelungite, Romnia a ales sa interzica plasarea copiilor sub vrsta de doi ani in
servicii de tip rezidential. Acest plasament va fi permis doar in cazul in care copilul
sufera de un handicap sever si este dependent de servicii specializate de protectie de tip
rezidential.
 Problema specifica a copiilor care parasesc sistemul de protectie a copilului, care
sunt supusi riscului de excluziune sociala, este si ea abordata de noua lege. In vederea
sprijinirii integrarii tinerilor in societate si dobndirii unui loc de munca, acestia pot
beneficia de protectie speciala si dupa implinirea vrstei de 18 ani, si chiar si atunci cnd
nu isi continua studiile, pe o perioada de doi ani;
- Legea interzice orice forma de pedeapsa corporala aplicata copiilor. Pentru aceasta, este
nevoie de programe educationale ample care sa schimbe mentalitatile reflectate de
proverbe precum Bataia-i rupta din Rai, sau Acolo unde da mama, creste si sa
promoveze metode alternative;
- Legea mentioneaza expres grupurile profesionale care au responsabilitatea de a
identifica si sesiza autoritatile competente despre situatiile de risc in care se pot afla copiii si
familiile lor: cadrele didactice, personalul medical, politistii si preotii, personalul altor institutii
care vine in contact cu copilul.
- Legea promoveaza colaborarea intre institutii si specialisti pentru sprijinirea familiei si a
copilului, in vederea maximizarii eforturilor de prevenire, precum si pentru promovarea unei
noi abordari a copilului si a copilariei.
 SERVICII DE ZI
TIPUL Sunt acele servicii prin care se asigura
mentinerea, refacerea si dezvoltarea
capacitatilor copilului si ale parintilor sai,
pentru depasirea situatiilor care ar putea
determina separarea copilului de familia
sa. Acestea cuprind:
a) centre de zi;
b) servicii de consiliere si sprijin pentru
parinti;
c) centre de asistenta si sprijin pentru
readaptarea copiilor cu probleme psihice
si sociale;
d) serviciile de monitorizare, asistenta si
sprijin al femeii gravide predispuse sa isi
abandoneze copilul
BENEFI- a) copiii si parintii carora li se acorda
CIARII prestatii si servicii destinate prevenirii
separarii lor;
b) copiii care au beneficiat de o masura
de protectie speciala si au fost reintegrati
in familie;
c) copiii care beneficiaza de o masura de
protectie speciala;
d) parintii copiilor care beneficiaza de o
masura de protectie speciala
e) copiii neinsotiti de parinti sau de un alt
reprezentant legal care care solicita o
forma de protectie in conditiile
reglementarilor legale privind statutul si
regimul refugiatilor.
ATRIBUTII a) sa asigure un program educational
adecvat vrstei, nevoilor, potentialului de
dezvoltare si particularitatilor copiilor;
b) sa asigure activitati recreative si de
socializare;
c) sa asigure copiilor consiliere
SERVICII DE TIP FAMILIAL
Serviciile de tip familial asigura cresterea
si ingrijirea copilului separat temporar sau
definitiv de parinti la domiciliul unei
persoane fizice sau familii (familie extinsa,
asistent maternal, alta familie/persoana ).
a) copiii pentru care urmeaza a fi instituita
tutela, in conditiile legii;
b) copiii fata de care a fost stabilita, in
conditiile legii, incredintarea in vederea
adoptiei;
c) copiii separati, temporar sau definitiv,
de parintii lor, ca urmare a stabilirii, in
conditiile legii, a masurii plasamentului;
d) copiii pentru care a fost dispus, in
conditiile legii, plasamentul in regim de
urgenta;
e) tinerii care au implinit vrsta de 18 ani
si care beneficiaza, in conditiile legii, de
protectie speciala
Personalul specializat care lucreaza cu
familiile substitutive care ingrijesc copiii
trebuie sa asigure:
a) formarea, informarea si sustinerea
adecvata a familiei substitutive pentru
ingrijirea copilului;
SERVICII DE TIP REZIDENTIAL
Rolul serviciilor de tip rezidential este de a asigura
protectia, cresterea si ingrijirea copilului separat,
temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a
stabilirii in conditiile legii a masurii plasamentului.
Aceste servicii includ centrele de plasament (inclusiv
casele de tip familial), centrele de primire a copilului
in regim de urgenta, precum si centrele maternale.
a) copiii separati, temporar sau definitiv, de parintii
lor, ca urmare a stabilirii in conditiile legii a masurii
plasamentului in aceste servicii;
b) copiii pentru care a fost dispus, in conditiile legii,
plasamentul in regim de urgenta;
c) tinerii care au implinit vrsta de 18 ani si
beneficiaza de protectie speciala in conditiile legii;
d) cuplurile parinte/reprezentant legal - copil, in
situatia constatarii riscului de abandon al copilului din
motive neimputabile parintelui/reprezentantului legal
sau in situatia includerii acestuia intr-un program de
restabilire a legaturilor familiale;
e) copiii neinsotiti de parinti sau de un alt
reprezentant legal, care solicita o forma de protectie
in conditiile reglementarilor legale privind statutul si
regimul refugiatilor.
a) asigura cazarea, hrana, cazarmamentul,
echipamentul si conditiile igienico-sanitare necesare
protectiei speciale a copiilor, tinerilor si, dupa caz,
mamelor care beneficiaza de acest tip de serviciu, in
functie de nevoile si de caracteristicile fiecarei
categorii de beneficiari;
psihologica, orientare scolara si
profesionala;
d) sa asigure consiliere si sprijin
parintilor;
e) sa dezvolte programe specifice pentru
prevenirea comportamentelor abuzive
ale parintilor, precum si a violentei in
familie;
f) sa asigure programe de abilitare si
reabilitare;
g) contribuie la depistarea precoce a
situatiilor de risc care pot determina
separarea copilului de parinti;
h) sa contribuie la realizarea obiectivelor
incluse in planul de servicii sau, dupa
caz, in planul individualizat de protectie.
b) evaluarea periodica a nevoilor copilului
si revizuirea planului individualizat de
protectie in concordanta cu acestea;
c) mentinerea de catre copil a relatiilor cu
familia naturala si cu alte persoane
importante din viata acestuia;
d) prioritate acordata interesului superior
al copilului in toate deciziile luate de
familia substitutiva care afecteaza copilul;
e) implicarea altor specialisti de catre
familia substitutiva atunci cnd nevoile
copilului o cer;
f) respectarea de catre familia substitutiva
a drepturilor si demnitatii copilului;
g) oferirea de ingrijiri individuale copilului
si protectia copilului impotriva abuzurilor,
exploatarii si neglijentei;
h) sustinerea de catre familia substitutiva
a exercitarii de catre copil a drepturilor
sale in conformitate cu capacitatile in
dezvoltare ale copilului;
i) mentinerea fratilor impreuna
j) desfasurarea de activitati in vederea
integrarii sau reintegrarii copilului in familia
naturala, extinsa sau substitutiva.
b) asigura, dupa caz, supravegherea starii de
sanatate, asistenta medicala, recuperare, ingrijire si
supraveghere permanenta a beneficiarilor;
c) asigura paza si securitatea beneficiarilor;
d) asigura beneficiarilor protectie si asistenta in
cunoasterea si exercitarea drepturilor lor;
e) asigura accesul beneficiarilor la educatie,
informare, cultura;
f) asigura educatia informala si nonformala a
beneficiarilor, in vederea asimilarii cunostintelor si a
deprinderilor necesare integrarii sociale;
g) asigura socializarea beneficiarilor, dezvoltarea
relatiilor cu comunitatea;
h) asigura climatul favorabil dezvoltarii personalitatii
copiilor;
i) asigura participarea beneficiarilor la activitati de
grup si la programe individualizate, adaptate nevoilor
si caracteristicilor lor;
j) asigura interventie de specialitate;
k) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse in
planul individualizat de protectie;
l) urmaresc modalitatile concrete de punere in
aplicare a masurilor de protectie speciala, integrarea
si evolutia beneficiarilor in cadrul serviciului si
formuleaza propuneri viznd completarea sau
modificarea planului individualizat de protectie sau
imbunatatirea calitatii ingrijirii acordate;
m) asigura posibilitati de petrecere a timpului liber.
Exercitiu:

Care sunt categoriile de drepturi ale copiilor si la ce se refera acestea? Detaliati, va rugam.

__________________________________________________________________

II.2 PLANIFICAREA ACTIVITATILOR

Exista anumite arii care necesita interventia lucratorului social din cadrul SPAS, la nivel local. Acesta
trebuie sa identifice situatiile de risc pe care le poate intmpina orice familie din comunitatea in care
activeaza. In domeniul protectiei copilului, el trebuie sa previna situatiile de abuz, neglijare sau
exploatare a copiilor, de exploatare economica sau trafica al copiilor; sa previna separarea
copiilor de parinti. De asemenea, sa previna separarea copiilor cu dizabilitati de parinti, daca
acestia au cerut comisiei de protectie a copilului sa-l incadreze intr-un grad de handicap si sa-l orienteze
catre o scoala /meserie, pentru a pastra legaturile pna la reintegrarea copilului in familie.
Pentru a putea atinge aceste scopuri, lucratorul social trebuie:
sa identifice situatiile de risc,
sa ofere mediere si sprijin,
sa coopereze cu alte institutii,
sa organizeze activitati de prevenire,
sa ofere prestatii si servicii si, in general,
sa intervina in cazurile in care e nevoie de un sprijin specific.
Lucratorul social poate identifica acele cazuri care necesita sprijin in diferite moduri, la cererea directa a
copilului, familiei sau reprezentantului legal, prin referirea cazului de alti specialisti sau institutii /
organizatii care interactioneaza cu copilul, pe baza informatiilor primite de la o persoana din comunitate
sau prin munca orientata catre beneficiarii marginalizati din comunitate.

Activitatea Lucratorului social are loc la doua nivele:

Primul este cel individual / al familiei, unde trebuie sa identifice situatia, sa o evaleze, sa ofere
sprijin, sa redacteze un plan si sa ofere prestatii si servicii.
Al doilea nivel este cel al comunitatii, unde trebuie sa identifice nevoile globale ale
comunitatii, posibilitatile si resursele disponibile si sa dezvolte relatii in cadrul comunitatii.

Exista urmatoarele arii mari de interventie ale lucratorului social :

- Prevenirea situatiilor de discriminare, neglijare, abuz, rele tratamente, exploatare
- Unele situatii de discriminare, neglijare sau abuz (de fapt, cazuri moderate, in care neglijarea sau
abuzul pot fi indepartate cu ajutor)
- Sprijin oferit parintilor care au copii cu dizabilitati care au nevoie de ingrijire speciala
- Pastrarea relatiilor de familie in caz de separare
- Sprijinirea familiilor pentru a facilita reintegrarea copilului dupa separare
- Sprijinirea familiilor in procesul de reintegrare
- Stabilirea identitatii unui copil (vezi procedurile specifice)

II.2.1 Activitatea Lucratorului social la nivel de Serviciu Public de Asistenta Sociala

Planul de Servicii

Planul de servicii pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, inclusiv prevenirea abuzului,
neglijarii si exploatarii copilului, a exploatarii economice si traficului de copii, se intocmeste, in functie de
caz, de catre serviciul public de asistenta sociala (SPAS) organizat la nivelul municipiilor si oraselor, de
catre directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului (DGASPC) la nivelul sectoarelor
din Bucuresti, precum si de persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor
locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde locuieste familia cu copilul.

Conform legii, planul de servicii include prestatii, servicii si interventii care se adreseaza att copilului, ct
si parintilor sau reprezentantului legal si persoanelor importante pentru copil. Acestia din urma pot fi
membri ai familiei extinse, prieteni de familie, profesori sau alti profesionisti pe care copilul ii cunoaste,
alti copii etc., ceea ce reprezinta reteaua de sprijin social al copilului si familiei. De fapt, aceste persoane
pot fi chemate la consiliul de familie care are loc inainte de luarea unei decizii, astfel inct sa fie gasita
cea mai buna solutie pentru fiecare copil in parte. Planul de servicii este, intr-adevar, planul interventiei
dumneavoastra in care includeti toate prestatiile si serviciile pe care parintii le vor primi ca sprijin pentru
depasirea situatiei prin care trec.

PRESTATII
Tipul Cuantumul Autoritatea locala Data de incepere Perioada de
responsabila acordare

Se includ serviciile stabilite dupa colectarea si analiza informatiilor, mai ales in domenii cum ar fi protectia
copilului, educatie formala si nonformala / informala, sanatate, reabilitare, altele:
SERVICII
Tipul Institutia Obiective Data de Perioada de Responsabilul
responsabila generale incepere desfasurare de caz /
Persoana
responsabila
Protectia copilului
Educatie formala si
nonformala /
informala
Sanatate
Reabilitare
Altele

Atunci cnd culegeti informatiile si stabiliti baza pentru un plan de servicii, trebuie:
 Sa va asigurati ca punctele de vedere ale copiilor sunt luate in considerare in planificarea si oferirea
de servicii.
 Sa ajutati copiii sa participe la luarea deciziilor care le afecteaza viata.
 Sa va consultati cu copiii, tinerii, parintii, familiile sau persoanele care ingrijesc copiii in moduri care le
sunt accesibile.
 Sa ajutati copiii oferindu-le informatii, orientare si sprijin.
 Sa va asigurati ca fiecare copil /tnar care are nevoie de servicii este evaluat conform nevoilor sale.
 Sa va asigurati ca parintii si copiii participa la evaluarea lor si la planul de servicii.
 Sa va asigurati ca parintii si copiii au acces la informatii privind evaluarea lor si serviciile disponibile.

Serviciile sunt diverse, trebuie sa le cunoasteti pe cele disponibile in zona dumneavoastra, publice,
private sau in parteneriat. Verificati ONG-urile active in zona dumneavoastra si serviciile pe care le ofera.
Serviciile oferite trebuie sa fie recunoscute din punctul de vedere al calitatii si acreditate. Daca este
posibil, in functie de nevoi, puteti crea servicii noi.

Atunci cnd faceti un plan de servicii, trebuie sa va gnditi:

16
 Sa imbunatatiti calitatea vietii beneficiarului
Sa oferiti asistenta financiara directa copiilor care traiesc in saracie, inclusiv haine, mncare
Sa sprijiniti toti copiii in indeplinirea potentialului lor, prin indepartarea obstacolelor ivite in calea
invataturii si sa furnizati servicii care raspund la nevoile copilului
Sa asigurati disponibilitatea unei calitati minime a locuirii locuinta adecvata, cu caldura si apa)
Sa va asigurati ca mediul de viata si educational al copilului este sigur si il sprijina pe acesta
Sa raspundeti ingrijorarilor copilului privind siguranta
Sa oferiti copiilor de vrsta scolara o educatie potrivita nevoilor si dezvoltarii lor
Sa oferiti o varietate de servicii pentru copiii mai mici, inclusiv educatie prescolara
Sa furnizati un sprijin complex, inclusiv evaluare, sprijin pentru invatare, ajutor psihologic,
educatie comunitara, servicii de orientare si ajutor
Sa evaluati nevoile de sanatate ale copiilor si sa furnizati sprijinul de care au nevoie
Sa desfasurati activitati care sa creasca gradul de constientizare de catre copii si familiile lor a
importantei comportamentului sanatos

Sesizarea si cooperarea cu DGASPC

In situatia in care, in ciuda faptului ca s-au furnizat toate serviciile necesare, copilul nu poate ramne cu
parintii sai si este necesar sa se ia o masura speciala de protectie, reprezentantii SPAS vor inainta
primarului propuneri cu privire la aceasta problema. Dupa sesizarea DGASPC, SPAS va furniza toate
informatiile necesare privind cazul respectiv. SPAS va continua sa coopereze cu DGASPC pe perioada
plasamentului pentru a sprijini si sustine parintii, pentru a facilita mentinerea relatiilor dintre copil si familia
sa si pentru a pregati reintegrarea copilului in familie.

II.2.2 Protectia speciala a copilului

Copilul lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau cel care, in vederea protejarii
intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora, beneficiaza de protectie speciala (masuri, prestatii si
servicii destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului)

Masurile de protectie speciala a copilului sunt:

a) plasamentul;
b) plasamentul in regim de urgenta;
c) supravegherea specializata.

De aceste masuri de protectie speciala beneficiaza:

a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau
carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati
judecatoreste morti sau disparuti, cnd nu a putut fi instituita tutela;
b) copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor din motive
neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in unitati sanitare;
e) copilul care a savrsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal.

Plasamentul si plasamentul in regim de urgenta pot fi dispuse la:

a) o persoana sau familie;
b) un asistent maternal;
c) un serviciu de tip rezidential, prevazut la art. 110 alin. (2) si licentiat in conditiile legii.
La stabilirea acestor masuri se urmaresc:

17
 a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia substitutiva;
b) mentinerea fratilor impreuna;
c) facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu el.

Planul individualizat de protectie (PIP) se intocmeste de managerul de caz impreuna cu echipa

multidisciplinara in baza evaluarii psihosociale initiale si a evaluarii detaliate a situatiei copilului in context
socio-familial si cultural. Evaluarea psihosociala initiala are loc anterior plasarii copilului in serviciul de
protectie speciala, iar evaluarea detaliata dupa acest moment. Evaluarea evidentiaza nevoile copilului,
fapt pentru care este strns legata de intocmirea si monitorizarea PIP.
Conform legii, Planul individualizat de protectie (PIP) contine prestatii, servicii si interventii care se
adreseaza att copilului, ct si familiei/reprezentantului legal si persoanelor importante pentru copil.
Acestea din urma pot fi membrii ai familiei extinse, prieteni de familie, cadre didactice sau alti
profesionisti cunoscuti copilului, alti copii etc. care alcatuiesc in fapt reteaua sociala de sprijin a copilului
si familiei. De altfel, aceste persoane pot fi convocate cu ocazia consiliului de familie care are loc anterior
luarii masurii de plasament astfel inct sa se gaseasca solutia cea mai potrivita pentru copilul respectiv.
PIS pot fi abordate global in cadrul PIP (sunt parte integranta a PIP, care devine astfel mult mai detaliat
dect cel descris anterior) sau se pot desfasura in mod distinct de PIP si acest lucru depinde de ce alege
managerul de caz si echipa sa (in functie de experienta, mod practic de lucru, incarcatura de cazuri etc.)
si in acest caz sunt anexe ale PIP.

PIS acopera urmatoarele aspecte in functie de situatie:

a) nevoile de sanatate si promovare a sanatatii;
b) nevoile de ingrijire, inclusiv de securitate si promovare a bunastarii;
c) nevoile fizice si emotionale;
d) nevoile educationale si urmarirea obtinerii de rezultate scolare corespunzatoare potentialului de
dezvoltare a copilului, inclusiv cele referitoare la integrarea socio-profesionala si dezvoltarea
deprinderilor de viata independenta;
e) nevoile de petrecere a timpului liber;
f) nevoile de socializare, inclusiv modalitatile de mentinere a legaturilor, dupa caz, cu parintii, familia
largita, prietenii si alte persoane importante sau apropiate fata de copil.

PIS trebuie sa contina obiective pe termen scurt, mediu si lung, activitatile corespunzatoare acestor
obiective, care pot fi periodice, inclusiv de rutina, sau ocazionate de anumite proceduri sau evenimente,
durata aferenta activitatilor, personalul de specialitate desemnat si alte persoane implicate, precum si
modalitatile de monitorizare si evaluare/reevaluare a acestor programe.

Re-evaluarea PIP se efectueaza, conform legii, o data la trei luni. Aceasta presupune nu numai analiza
indeplinirii obiectivelor cuprinse in PIP, ci, la nevoie, si re-evaluarea situatiei copilului in noul context si
din perspectiva scopului PIP. Desigur, in cadrul PIS are loc evaluarea permanenta a copilului de catre
profesionistii responsabili de caz desemnati si consemnati in PIP si care pot anunta managerului de caz
diverse situatii (de exemplu, imbolnavirea grava a copilului, schimbarea scolii) care conduc la re-
evaluarea ocazionala si revizuirea PIP inainte de termenul legal. Profesionistii mentionati anterior sunt
obligati sa intocmeasca rapoarte de monitorizare pe care le transmit managerului de caz pentru sinteza
tuturor datelor cu privire la copil in orice moment. In afara re-evaluarii trimestriale, ocazie cu care se
completeaza si se transmit obligatoriu si rapoartele de monitorizare, se recomanda managerului de caz
sa contacteze lunar profesionistii responsabili de caz pentru a se informa cu privire la evolutia copilului.
Modul de comunicare dintre managerul de caz si responsabilii de caz trebuie stabilit de la inceput si
consemnat in PIP de exemplu, informare telefonica lunara si de urgenta, urmata ct de repede posibil
de transmiterea rapoartelor lunare de monitorizare prin posta, fax si/sau e-mail, programarea re-
evaluarilor si a intlnirilor echipei.

18
 Exercitiu:
Mentionati situatiile in care se realizeaza Plan de servicii in studiile de caz prezentate mai jos.
Argumentati!

O familie se confrunta cu probleme financiare serioase, din cauza carora copiii nu merg constant la
scoala, dar membrii familiei au relatii bune si se bucura de sprijinul familiei extinse; familia este eligibila
pentru a primi sprijin din partea consiliului local. Familia este dedicata in totalitate ingrijirii copiilor sai
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________

O familie se confrunta cu probleme financiare serioase. Sanatatea copiilor este precara, copiii
absenteaza in mod repetat de la scoala, iar familia este dezorganizata. Prin urmare, exista pericolul ca
familia sa se destrame si sa fie necesar sa li acorde copiilor ingrijire in afara familiei
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________

II.3. COMUNICAREA CU BENEFICIARUL copil si /sau membrii familiei sale

Teoriile moderne despre comunicarea intre profesionisti si copii se concentreaza asupra crearii unei
relatii bazate pe recunoastere si apreciere. Putem spune ca cele mai importante ingrediente in
comunicare sunt:
a) abilitatile interpersonale: ascultarea cu atentie si incurajarea interlocutorului, intelegerea
sentimentelor si a opiniilor sale,
b) respectul fata de interlocutor
c) capacitatea de a intelege opinia si situatia acestuia.

Exercitiu
Descrieti modalitatile si instrumentele de comunicare utilizate la nivelul serviciului in care va desfasurati
activitatea prin care se comunica: cu beneficiarul si/sau apartinatorii acestuia, cu membrii echipei, cu
membrii comunitatii.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

Ca lucrator social, este de asteptat sa va asumati raspunderea de a stabili un contact caracterizat prin
deschidere, implicare, interes si respect. Cu o asemenea atitudine puteti comunica eficient att cu copiii,
ct si cu parintii lor.

Tehnici de imbunatatire a comunicarii pe care le poate utiliza profesionistul in relatie cu copilul4

1. Mesaje de tip eusi mesaje de tip tu

Daca ii spunem copilului Ma enerveaza cand bati cu lingura in farfurie, acesta se va simti raspunzator
de sentimentele pe care noi le avem. Copilul va simti nevoia sa se apere impotriva a ceea ce i s-a spus si

4
Stanton Nicki -Comunicarea - SC "Stiinta si Tehnica", 1995

19
nu va dori sa coopereze spre o rezolvare a problemei, deoarece crede ca trebuie sa-si gaseasca
protectie pentru dovedirea nevinovatiei. Daca reformulam :Devin nervos atunci cand bati cu lingura in
farfurie, copilul va putea determina care este atitudinea lui care ne deranjeaza, fara a se simti un copil
rau. In acest fel, atragem atentia asupra comportamentului si nu asupra persoanei.

2. Utilizarea afirmatiilor clare, directe, pe intelesul copilului . Atunci cand suntem indecisi, evazivi,
copilul nu intelege ce anume ar trebui sa faca. Fie reactioneaza pasiv, fie se va simti devalorizat,
incapabil sa va inteleaga. As dori sa ma ajuti sa facem patul, acum si nu ar trebui ca cineva sa faca
patul acestace zici?

3. Negocierea cu copilul, in functie de capacitatile sale si gradul sau de maturitate.

Copilul se simte valorizat in contextul in care i se cere opinia. Acelasi demers il ajuta sa se
responsabilizeze si sa isi argumenteze pozitia. Este important pentru copil sa poata simti ca este
respectat si ca, in situatia in care nu ii este respectata opinia, i se aduc argumente: Nu poti sa te duci sa
te vezi cu prietenii fara sa anunti, dar o poti face dupa ce ai anuntat si ti-ai terminat de facuttemele

4. Verificarea perceptiei
Comunicarea se constituie din mesaj gandit, mesaj exprimate, mesaj receptionat si mesaj inteles.
Trebuie sa tinem cont ca modul in care percepem lucrurile, actiunile si persoanele din jurul nostru este
subiectiv. Pentru a le putea comunica trebuie sa le traducem in mesaje verbale sau nonverbale, sau in
actiuni, pe care ceilalti, la randul lor, sa le poata observa si percepe. Este important sa ne asiguram ca
ceea ce ii transmitem copilului este inteles cat mai fidel.
Eu vad ca tu esti ingandurat. Nu-mi pot da seama insa daca tu esti suparat sau preocupat de ceva
anume. Poti sa imi vorbesti despre ceea ce simti?

5. Feed-Back
Feedback inseamna a descrie altei persoane comportamentul acesteia si ceea ce ati simtit ca reactie la
acest comportament. Feedback-ul este un mod de a ajuta pe cineva sa se gandeasca sa-si schimbe
comportamentul, inseamna a furniza cuiva aspecte ale comportamentului sau si efectele acestuia asupra
dumneavoastra.
Un feedback util are nevoie de urmatoarele:
incredere reciproca;
receptarea feedback-ului ca o experienta comuna;
ascultarea atenta, mai ales din partea emitatorului;
comportamentul emitatorului sa fie de natura a-l ajuta pe receptor sa vorbeasca.

6. Tehnica punerii intrebarilor

Atunci cnd informatia primita de la copil nu este suficienta, trebuie sa punem intrebari pentru a redefini.
a. Formulati intrebarile clar si concis. Cu cat intrebarea este mai lunga cu atat este mai greu de
urmarit. La intrebarile scurte copilul poate raspunde mult mai usor.
b. Lasati o pauza dupa intrebare. Este nevoie de timp pentru formularea raspunsurilor si pentru a se
gandi putin la ceea ce se va raspunde. Daca nu primiti raspunsul nu incercati sa va raspundeti la
propria intrebare, ci reformulati-o, astfel incat sa va asigurati ca copilul a putut intelege ceea ce l-
ati intrebat.
c. Intrebarile deschise ii permit copilului sa raspunda cu mai mare usurinta si autenticitate. De
aceea, este bine sa utilizati intrebari de tipul:ce, de ce, cum, cand, unde, cine. Intrebarile
inchise (Nu este asa ca nu te intelegi cu mama?) presupun, de obicei, raspunsuri prin da si
nunu fac altceva decat sa influenteze raspunsul copilului.
d. Este ideal sa aducem nuanta pozitiva in comunicarea cu copilul. De aceea, putem formula
intrebarile in mod pozitiv, copilul fiind stimulat in aceslasi timp sa gandeasca asupra unei

20
 probleme, sa gaseasca solutii si sa nu traiasca un eveniment esec cu o potentiala stare de
disconfort. In loc de a spune: De ce ai absentat in ultimul timp atat de mult de la scoala?, il
intrebam: Ce crezi ca putem face pentru ca sa indreptam aceasta problema?.

7. Ascultarea
A asculta este o componeta importanta a procesului de comunicare. Ascultarea se bazeaza in mod
evident pe perceperea si intelegerea lucrurilor pe care copilul ni le spune. A auzi se transforma in a
asculta numai atunci cnd dam atentie celui care vorbeste si urmarim cu grija mesajul transmis.
Tipuri de ascultare:
ascultarea pasiva,
ascultarea activa
Ascultarea pasiva ii va permite copilului sa ne povesteasca o intamplare, o povestioara fara a fi perturbat
de interpretarile noastre. Ascultarea pasiva este sustinuta de contactul vizual, gestica (a da aprobator din
cap, scuturari din cap, schimbari bruste de pozitie), mimica, exprimari de genul: Aha, Hm
Ascultarea activa presupune o serie de activitati menite sa asigure receptionarea corecta a mesajului si
retinerea lui optima si este ascultarea care face posibila solutionarea problemei prin forte proprii De
aceea, ascultarea activa trebuie sa se bazeze si pe incurajarea interlocutorilor, aflarea tuturor informatilor
necesare, reformularea problematicii expuse, argumentare, flexibilitate.

8. Parafrazarea
O alta tehnica foarte buna de a spune te ascult este parafrazarea sau reformularea informatiei pe care
o obtineti. Parafrazarea ne da posibilitatea de a verifica daca am inteles corect sensul celor comunicate,
da copilului sansa sa judece ceea ce a spus. De exemplu, cand M. spune: Eu nu sunt in stare sa fac
nimic la matematica, putem reformula Ai vrut sa spui ca vrei sa gasesti o solutie pentru a invata mai
usor la matematica?

9. Reactia fata de sentimentele copilului.

Din pacate nici adultii, nici copii nu am fost educati sa ne impartasim sentimentele. Adesea, nici macar nu
stim ce simtim sau cum simtim.
De obicei, cand nu stiu sa faca fata unui lucru, copii devin furiosi si ii invinovatesc pe altii pentru situatia
lor dificila . Asta ii infurie pe adultii care au grija de ei, care invinovatesc la randul lor copii si spun lucruri
pe care le regreta mai tarziu, fara sa rezolve problema. Copiii nu stiu sa-si marturiseasca sentimentele de
frica, disperare si neajutorare, ascunse de crizele de furie. In loc sa reactioneze fata de greseli, adultii ar
fi bine sa analizeze sentimentele de tulburare ale copiilor, ajutandu-i sa treaca peste situatie. Numai
atunci cand se simt in ordine copii pot sa gandeasca limpede si sa actioneze corect in cazul de fata sa
se concentreze, sa fie atenti si capabili sa asculte. Sentimentele intense ale copiilor nu dispar cand li se
spunenu-i frumos sa simti asta ori cand parintii incearca sa-i convinga ca n-au nici un motiv sa se simta
asa cum simt. Sentimentele intense nu pier daca sunt interzise; dar se atenueaza si se indulcesc cand
ascultatorul le accepta cu simpatie si intelegere, lucrul acesta fiind valabil si in cazul adultilor.

II.4. IMPACTUL ACTIVITATII LUCRATORULUI SOCIAL ASUPRA COPILULUI - dezvoltarea

abilitatilor sociale, emotionale si cognitive ale beneficiarului; sustinerea beneficiarului in
activitatile de maximizare a gradului de autonomie personala; monitorizarea beneficiarului in
activitatile de maximizarea gradului de autonomie personala; exersarea deprinderilor de viata
independenta a beneficiarului
II.4.1 Dezvoltarea abilitatilor sociale, emotionale si cognitive ale beneficiarului

Lucratorul social trebuie sa cunoasca elementele de dezvoltare ale copilului pentru a se adapta cerintelor
presupuse de nevoile sale de dezvoltare. In activitatea de evaluare, planificare, implementare a actiunilor

21
prevazute in cadrul PS/PIP si in monitorizarea acestora, lucratorul social trebuie sa urmareasca
dezvoltarea abilitatilor sociale, emotionale si cognitive ale copilului.

Abilitatile emotionale, sociale si cognitive sunt:

- abilitatea de a interactiona cu ceilalti copii si cu adultii;
- abilitatea de a intra in joc cu ceilalti;
- abilitatea de a coopera;
- abilitatea de a intelege emotiile altora;
- abilitatea de a cere ajutor si de a oferi ajutor;
- abilitatea de autocontrol emotional.
- abilitati cognitive - imaginatia, gndirea, memoria, invatarea si limbajul (sa citeasca, sa scrie, sa
socoteasca, sa memoreze perceptia)

Modalitati prin care putem dezvolta abilitati emotionale si sociale la copii

Indiferent in ce tip de interventie este implicat lucratorul social, cadrul creat pentru dezvoltarea abilitatilor
cognitive, emotionale si sociale ale copiilor trebuie sa urmareasca respectarea urmatoarelor princii:

1. Lucratorii sociali nu trebuie sa faca nici o discriminare intre copii din cauza rasei, culorii, sexului, limbii,
religiei, opiniei politice sau altei opinii, apartenentei nationale, etnice sau sociale, situatiei materiale,
dizabilitatii, statutului la nastere sau altui statut al copilului ori al parintilor sau al reprezentantului legal al
acestuia. Lucratorii sociali trebuie sa respecte situatia, credinta sau apartenenta specifica a copilului
cnd trebuie sa ia decizii cu privire la protectia unui copil. La elaborarea Planului de servicii trebuie sa se
ia in considerare limba si apartenenta culturala si etnica (rroma sau alta origine) ale copilului.
2. Lucratorii sociali se vor asigura ca copilul capabil de discernamnt are posibilitatea de a-si exprima
liber opinia si ca aceasta este luata in considerare in mod adecvat,
 Ascultnd care sunt opiniile si sentimentele copilului;
 Comunicnd in mod adecvat cu copilul si furnizndu-i acestuia informatiile, explicatiile si sfaturile
necesare;
 Oferindu-i copilului si familiei acestuia sprijin in exercitarea dreptului copilului de a fi ascultat in
orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste, de ex. in cadrul comisiei pentru
protectia copilului, in cazurile de divort, etc.
3. Lucratorul social trebuie sa se asigure ca orice decizie luata sau actiune propusa va fi in interesul
superior al copilului, asigurnd un echilibru intre respectul fata de viata privata a familiei si dreptul
copilului de a fi protejat impotriva abuzurilor, neglijentei si exploatarii.
4. Lucratorii sociali trebuie sa sprijine copiii in exercitarea drepturilor acestora de a primi o educatie care
sa le permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii lor, prin:
identificarea copiilor care nu au fost inscrisi la scoala si consilierea si sprijinirea parintilor in vederea
inscrierii copiilor la scoala
identificarea copiilor care nu frecventeaza sau au abandonat scoala din diferite motive si stabilirea
dialogului cu parintii, scoala si, daca este necesar, cu inspectoratul scolar astfel inct copiii sa se
reintoarca la scoala.
5. Lucratorii sociali trebuie sa asigure conditiile necesare pentru ca copiii sa beneficieze de timp pentru
odihna si timp liber, sa se angajeze mod liber in activitati recreative adecvate vrstei lor si sa participe la
activitatile culturale, artistice si sportive din comunitate, exercitndu-si acest drept in conformitate cu
responsabilitatile lor, in conditii de egalitate.
6. Lucratorii sociali trebuie ofere sprijin parintilor pentru ca acestia sa poata asigura dezvoltarea
capacitatilor copilului si indrumarea si sfaturile necesare pentru ca acestia sa isi exercite in mod adecvat
drepturile stipulate de lege,

22
 lund toate masurile necesare pentru identificarea timpurie a situatiilor de risc care poate conduce la
separarea copilului de parintii sai precum si pentru prevenirea comportamentului abuziv al parintilor si
violentei in familie;
elabornd un plan de servicii si furniznd sistematic servicii si asistenta, punnd accent in special pe
evaluarea potentialului parintilor si al familiei extinse, luarea tuturor masurilor necesare in interesul
superior al copilului si informarea adecvata a parintilor, asigurndu-le acestora servicii de consiliere,
terapie si mediere.
Inaintarea cazului catre DGASPC daca, dupa se s-au acordat serviciile stipulate in acest plan, se
observa ca copilul nu poate sa ramna cu parintii sai si trebuie sa se ia o masura speciala de
protectie a copilului.
7. Lucratorii sociali trebuie sa faciliteze dreptul copilului de a mentine relatii cu parintii sai, prin:
continuarea cooperarii cu DGASPC in cazurile in care copilul a fost separat de parintii sai printr-o
masura speciala de protectie, pentru a facilita mentinerea relatiilor cu parintii in vederea unei
reintegrari viitoare a copilului;
acordarea de sprijin familiei in timpul plasamentului copilului pentru a-i ajuta in vederea
reintegrarii ;
elaborarea unui plan de servicii pentru reintegrarea copiilor cu scopul de a asigura succesul
reintegrarii si prin monitorizarea evolutiei dezvoltarii copilului si modalitatii in care parintii isi
exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile fata de copil;
 continuarea transmiterii catre DGASPC a fiselor de monitorizare a situatiei copilului.

Participarea copiilor5
Copiii trebuie sa poata sa isi exprime opiniile, cu privire la toate aspectele care le afecteaza viata, cum ar
fi deciziile privind educatia lor, deciziile privind cresterea lor in cadrul familiei, procedurile pentru cazul in
care s-a savrsit o infractiune si deciziile privind plasamentul sau adoptia lor sau deciziile privind
drepturile de custodie ale parintilor. Astfel lucratorul social/referentul social trebuie sa ia in considerare
opiniile copilului cnd ia o decizie privind viata acestuia. De exemplu, cnd elaboram un plan de servicii
trebuie sa tinem seama de nevoile percepute de copil si de ceea ce crede copilul despre solutiile
posibile, de ceea ce simte copilul fata de situatia respectiva, de ceea ce copilul ar dori sa faca si de
modul in care acesta ar dori sa faca acest lucru. Un alt loc in care copiii pot participa este in comunitatea
proprie. Copiii pot fi membri activi ai comunitatii lor. Este foarte important sa se implice si copiii in
organizarea actiunilor de prevenire sau actiunilor comunitare.
Participarea acestora la luarea deciziilor va depinde de capacitatea lor. Capacitatea depinde de vrsta si
de maturitatea copilului si de elementele legate de context. Cu ct mai mult creste copilul, cu att mai
multe nevoi de participare are acesta si cu att mai capabil este sa isi formeze propriile opinii. Ceea ce
nu inseamna ca trebuie exclusi copiii de la aceste drepturi. Dimpotriva, si acestia simt nevoia si au
capacitatea de a participa.

II.4.2. Deprinderile de Viata Independenta 6

Deprinderile pentru viata independenta sunt acele abilitati tehnice si psihosociale, insusite pna la
automatism, care ii permit individului sa duca o existenta normala, fara a depinde de asistenta din partea
societatii si folosind oportunitatile pe care societatea i le ofera.

5
Rolul i responsabilitile asistenilor sociali n protecia i promovarea drepturilor copilului- ANPDC 2006

6 Ghid metodologic pentru implementarea standardelor de calitate privind dezvoltarea deprinderilor de viata
independenta - World Learning In Cadrul Programului Childnet

23
Scopul educatiei pentru formarea abilitatilor de viata este a asigura tinerilor un proces de dezvoltare
personala, sociala si de sanatate prin oferirea oportunitatilor de invatare pentru acumularea cunostintelor,
deprinderilor si atitudinilor, care le va permite sa duca o viata sigura, sanatoasa si responsabila ca
persoane si membri ai societatii.
Obiectivul formarii si dezvoltarii deprinderilor pentru viata independenta este foarte potrivit mai ales
pentru acei adolescenti care au fost lipsiti de posibilitatile normale de a-si insusi pe durata copilariei,
deprinderile adecvate de viata, neputnd folosi imitatia maturilor ( in absenta modelului familial) sau
metoda incercarii si erorii ( primind prea multe lucruri dea gata sau fiind constrnsi sa adopte solutiile
prestabilite, iar in alte cazuri nefiind suficient de motivati sa caute singuri rezolvarea).

Obiectivele generale ale educatiei pentru formarea abilitatilor de viata:

ofera tinerilor cunostinte si informatii despre diverse probleme personale, sociale si de sanatate
ajuta tinerii sa constientizeze atitudinile proprii si ale altor oameni fata de problemele personale,
sociale si de sanatate
ajuta tinerii sa insuseasca si sa practice abilitati personale si sociale
ofera tinerilor oportunitati de a face alegeri informate in ceea ce priveste modul lor de viata
ajuta tinerii sa constientizeze influenta grupului de semeni si a mass-media asupra modului lor de
viata
ajuta tinerii sa se respecte pe sine si pe cei din jur
promoveaza responsabilitatea personala si sociala a tinerilor.

Categorii de deprinderi
Deprinderile pentru viata independenta nu epuizeza lista posibilelor deprinderi ce pot fi insusite de un
copil pna la vrsta maturitatii. Cnd vorbim depre deprinderi de viata independenta ne referim la acel
bagaj minim de abilitati care ii permit detinatorului sa desfasoare o viata sociala normala, ne(mai)avnd
nevoie de asistenta sau acompaniere din partea serviciilor sociale.
Putem distinge mai multe domenii de deprinderi care se formeaza pe parcursul socializarii copilului si
adolescentului, instalndu-se treptat si contribuind la formarea unei personalitati adaptate din punct de
vedere social si cultural:

- Domeniul deprinderilor de viata zilnica : nutritie, planificarea meniului, cumpararea alimentelor,

prepararea mncarii, comportamentul corect la masa, curatenia bucatariei si depozitarea
mncarii, managementul si siguranta casei.
- Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuintei si folosirea resurselor comunitare : se
refera la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un tnar sa faca o tranzitie pozitiva catre
comunitate. Sunt incluse gestiunea locuirii, transportul si resursele comunitare.
- Deprinderi privind managementul banilor: se concentreaza pe arii de deprinderi care ii ajuta pe
tineri sa ia decizii financiare intelepte; notiuni despre bani, economii, venituri si impozite ,
operatiuni bancare, obtinerea de credite, plan de venituri si cheltuieli ( buget personal ), abilitati
de consumator.
- Deprinderi privitoare la ingrijirea personala: promoveaza dezvoltarea fizica si emotionala
armonioasa a tnarului prin igiena personala, stil de viata sanatos, sexualitate corecta.
- Deprinderi viznd dezvoltarea sociala: se concentreaza asupra modului in care tnarul se
relationeaza cu ceilalti prin dezvoltare personala, constiinta culturala, comunicare, relatii sociale.
- Deprinderi pentru integrare profesionala: se refera la ariile de deprinderi care ii ajuta pe tineri
sa isi finalizeze programele educationale si sa urmeze o cariera conform interesului lor. Acest
domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei , angajare, luarea deciziilor si
pregatire prin studiu.

24
Exercitiu:

Argumentati nevoia de adaptare a comunicarii cu copilul si familia acestuia. Enumerati cateva metode de
comunicare utilizate cu acestia si argumentati alegerea:
___________________________________________________________________________________
Copil:
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Familia copilului
___________________________________________________________________________________

Mesaje cheie

Parintii sunt primii responsabili pentru cresterea, ingrijirea si dezvoltarea copilului

Serviciile publice de asistenta sociala la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor au sarcina de a

monitoriza si de a analiza situatia copiilor din raza lor administrativ teritoriala, de a identifica si evalua
situatiile de risc, precum si de a pregati documentatia pentru acordarea de servicii si/sau prestatii
necesare prevenirii separarii.

Cadrul legislativ romanesc promoveaza colaborarea intre institutii si specialisti pentru sprijinirea familiei si
a copilului, in vederea maximizarii eforturilor de prevenire, precum si pentru promovarea unei noi abordari
a copilului si a copilariei.

Lucratorul social poate identifica acele cazuri care necesita sprijin in diferite moduri, la cererea directa a
copilului, familiei sau reprezentantului legal, prin referirea cazului de alti specialisti sau institutii /
organizatii care interactioneaza cu copilul, pe baza informatiilor primite de la o persoana din comunitate
sau prin munca orientata catre beneficiarii marginalizati din comunitate

Lucratorul social trebuie sa cunoasca elementele de dezvoltare ale copilului pentru a se adapta cerintelor
presupuse de nevoile sale de dezvoltare.

Planul de servicii pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, inclusiv prevenirea abuzului,
neglijarii si exploatarii copilului, a exploatarii economice si traficului de copii, se intocmeste, de catre
serviciul public de asistenta sociala (SPAS)
Copilul lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau cel care, in vederea protejarii
intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora, beneficiaza de protectie speciala (masuri, prestatii si
servicii destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului)

Comunicarea intre profesionisti si copii se concentreaza asupra crearii unei relatii bazate pe
recunoastere si apreciere a copilului si familei sale .

Formarea abilitatilor de viata este a asigura tinerilor un proces de dezvoltare personala, sociala si de
sanatate prin oferirea oportunitatilor de invatare pentru acumularea cunostintelor, deprinderilor si
atitudinilor, care le va permite sa duca o viata sigura, sanatoasa si responsabila ca persoane si membri ai
societatii

25
III. MONITORIZAREA MODULUI DE CRESTERE SI INGRIJIRE A COPILULUI CU PARINTI
PLECATI LA MUNCA IN STRAINATATE, PRECUM SI A CELOR CARE AU REVENIT IN
TARA DUPA O PERIOADA DE SEDERE IN STRAINATATE ALATURI DE PARINTI MAI
MARE DE UN AN SI SERVICIILE DE CARE ACESTIA POT BENEFICIA7

Obiective - In cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa identificam actiunile concrete prevazute de cadrul legal pentru prevenirea situatiilor de risc si
interventia in situatiile de risc in care se afla copiii ramasi singuri acasa.

Sa identificam atributiile SPAS in monitorizarea modului de crestere si ingrijire a copilului cu parinti
plecati la munca in strainatate si a serviciilor de care acestia pot beneficia

Sa identificam actiunile care trebuiesc realizate si atributiile pe care le au institutiile implicate in
vederea monitorizarii copiilor ramasi singuri acasa.

Sa descriem cadrul metodologic privind colaborarea dintre DGASPC si si SPAS, descriind si
instrumentele de lucru si activitatile necesare a fi de realizate in vederea indeplinirii obligatiilor
stabilite prin lege

Fenomenul copiilor ramasi singuri acasa este un fenomen care necesita o atentie deosebita,
problematica generata de separare fiind extrem de diversa. Prevenirea si interventia in situatiile de risc in
care se afla acesti copii se bazeaza pe actiuni concrete prevazute de cadrul legal.

SPAS solicita anual - in ultimul trimestru al anului - unitatilor scolare care functioneaza pe raza lor
administrativ-teritoriala, date si informatii cu privire la copiii aflati in urmatoarele situatii:
a) copii cu ambii parinti plecati in strainatate;
b) copii cu parintele unic sustinator plecat in strainatate;
c) copii cu un singur parinte plecat in strainatate;
d) copii reveniti in tara dupa o perioada de sedere in strainatate alaturi de parinti mai mare de un an.

Unitatea scolara are obligatia de a transmite lista nominala a copiilor aflati in situatiile in cel mult 15 zile
calendaristice de la solicitare. Lista va cuprinde numele si prenumele copilului, numele si prenumele
parintilor sau, dupa caz, ale parintelui si adresa de domiciliu a acestuia.
SPAS are obligatia de a se deplasa la adresa la care sunt ingrijiti copiii si de a verifica daca sunt
respectate prevederile legii8 :
- Exista notificarea SPAS cu privire la intentia de a pleca a la munca in strainatate cu minimum
40 de zile inainte de a parasi tara,
- Persoana desemnata face parte din familia extinsa a copilului, are minimum 18 ani si
indeplineste conditiile materiale si garantiile morale necesare cresterii si ingrijirii unui copil. Exista
acordul persoanei careia urmeaza sa/ i-a fost delegata autoritatea parinteasca exprimat in fata
instantei. Aceasta va urma/a urmat un program de consiliere, pentru a preveni situatii de conflict,
neadaptare sau neglijenta a copilului.

7
HOTARRENr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de crestere si
ngrijire a copilului cu parinti plecati la munca n strainatate si a serviciilor de care acestia pot beneficia,
precum si pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre directiile generale de
asistenta sociala si protectia copilului si serviciile publice de asistenta sociala si a modelului standard al
documentelor elaborate de catre acestea
8
art. 104-105 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare.

26
- Exista confirmarea de catre instanta de tutela a persoanei in intretinerea careia va ramane/ a
ramas copilul. Instanta a dispus delegarea pe durata lipsei parintilor temporara a autoritatii parintesti
cu privire la persoana copilului - dar nu mai mult de un an. Instanta de judecata a comunicat/va
comunica o copie a hotararii de delegare primarului de la domiciliul parintilor sau tutorelui,
precum si primarului de la domiciliul persoanei careia i se acorda delegarea autoritatii parintesti.

In situatia in care se constata ca nu exista o persoana desemnata careia i-a fost delegata
autoritatea parinteasca, SPAS are obligatia de a informa in scris persoana in ingrijirea careia se afla
copilul cu privire la necesitatea dobandirii unei forme legale a delegarii autoriatii parintesti. Persoana care
se ocupa de cresterea si ingrijirea unui copil cu parinte/parinti plecat/plecati la munca in strainatate
trebuie sa puna la dispozitia SPAS toate datele si informatiile pe care le detine cu privire la adresa la
care pot fi contactati parintii in strainatate si de a face dovada ca mentine legatura cu acestia. Cu
ocazia vizitei la domiciliul la care se afla copilul, reprezentantul SPAS completeaza Fisa de Identificare
a Riscurilor.

Atributii SPAS in monitorizarea modului de crestere si ingrijire a copilului cu parinti plecati la

munca in strainatate si a serviciilor de care acestia pot beneficia

urmareste mentinerea relatiilor personale ale copiilor cu parintii plecati la munca in strainatate;
organizeaza programe de educatie parentala destinate parintelui care se ocupa de cresterea si
ingrijirea copilului dupa plecarea celuilalt parinte la munca in strainatate, respectiv persoanelor
desemnate a se ocupa de cresterea si ingrijirea copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate,
precum si a celor care au revenit in tara dupa o perioada de sedere in strainatate alaturi de parinti
mai mare de un an;
organizeaza intlniri trimestriale sau ori de cte ori este necesar cu persoanele care se ocupa
de cresterea si ingrijirea copiilor, precum si cu parintele care se ocupa de cresterea si ingrijirea
copilului dupa plecarea celui de al doilea parinte la munca in strainatate;
faciliteaza si sprijina mentinerea unui contact permanent intre reprezentantii unitatii de
invatamnt pe care o frecventeaza copilul si persoana in grija caruia acesta a fost lasat de parinti;
incurajeaza parintele/persoana in grija careia a fost lasat copilul si cadrele didactice sa
stabileasca acorduri de invatare, adecvate nevoilor acestora care sa cuprinda in mod explicit
scopurile, asteptarile si responsabilitatile ce revin scolii si familiei;
sprijina parintele/persoana in grija careia a fost lasat copilul in utilizarea unor metode de
consiliere care sa faciliteze comunicarea in familie, rezolvarea problemelor etc.

Exercitiu:

Detaliati elementele cuprinse in acordul de invatare stabilit intre parintele/persoana in grija careia
a fost lasat copilul si cadrele didactice.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

27
II.1. ACTIUNI si atributii in RETEA realizate in vederea monitorizarii copiilor

Responsabilitati SPAS Documente/Instrumente Persoane/Institutii

completate instiintate
Asistentul social/reprezentantul SPAS
Consilierea O data la doua luni (in primele Raport 9 privitor la Persoanelor
persoanelor 6 luni) vizite la domiciliu in evolutia copilului si desemnate de
desemnate de instanta vederea informarii si consilierii a modului in care catre instanta sa se
pentru delegarea acestora cu privire la acesta este ingrijit, ocupe de cresterea
responsabilitatilor raspunderea pentru cresterea si care sa cuprinda in si ingrijirea copilului
parintesti ingrijirea copilului mod obligatoriu
Ulterior, vizitele sunt realizate informatii cu privire la
semestrial performantele
scolare, starea fizica
a copilului, grupul de
prieteni si anturajul
copilului/copiilor

In situatia in care se Solicita sprijinul unui psiholog, in Solicitare scrisa Psiholog la nivel
constata (suspiciuni vederea includerii acestuia in Planul de servicii. local
de) afectarea starii cadrul unui program de consiliere DGASPC
emotionale a psihologica
copilului Daca la nivel local nu exista
psiholog, solicita sprijinul
DGASPC in vederea facilitarii
accesului la servicii de
specialitate
In situatia in care se Informeaza in scris medicul de Solicitare scrisa Medicul de familie
constata (suspiciuni familie si solicita sprijinul Planul de servicii.
de) degradarea starii acestuia in ceea ce priveste
de sanatate a verificarea starii de sanatate a
copilului copilului.

In situatia in care se Solicita in scris sprijinul DGASPC Solicitare scrisa DGASPC

constata (suspiciuni in vederea oferirii de servicii de Informare scrisa Unitatea de
de) afilierea copilului specialitate Planul de servicii. invatamant
cu parinti plecati la Informeaza unitatea scolara la Politie
munca la un gr de care acesta este inscris copilul
prieteni cu Informeza politia.
comportament
infractional

9
In situatia n care n familie sunt ngrijiti mai multi copii se ntocmeste un raport unic pe familie, care
cuprinde n mod obligatoriu informatii pentru fiecare copil, inclusiv pentru cei care nu sunt de vrsta
scolar

28
In situatia in care se Solicita in regim de urgenta Solicitare telefonica DGASPC
constata (suspiciuni DGASPC in vederea oferirii de si scrisa
de) un posibil caz de servicii de specialitate (PIP)
abuz, neglijare sau
rele tratamente
Invatatorul/dirigintele copilului
In situatia in care se Solicita sprijinul consilierului scolar in scris Consilier scolar
constata scaderea Anunta SPAS SPAS
randamentului scolar
Daca in termen de 3 Se solicita sprijinul consilierilor In scris Directorul unitatii
luni de la inscrierea la scolari din cadrul centrului de invatamant
scoala a copilului judetean de resurse si asistenta CRJAE
situatia scolara si educationala
integrarea acestuia nu
se imbunatatesc

Legislatia in vigoare stabileste si cadrul metodologic privind colaborarea dintre DGASPC si si SPAS,
descriind si instrumentele de lucru si activitatile necesare a fi de realizate in vederea indeplinirii
obligatiilor stabilite prin lege.

Exercitiu: Detaliati elementele care descriu, conform legii:

Situatia de risc ....

Saracie ....

Situatia de risc a copilului trebuie analizata cel putin din urmatoarele aspecte:
a) situatia economica a familiei;
b) situatia sociala a familiei;
c) starea de sanatate a membrilor familiei;
d) nivelul de educatie al membrilor familiei;
e) conditiile de locuit ale familiei;
f) existenta unor comportamente la risc identificate in cadrul familiei.
Situatia de risc este definita in functie de mai multi factori specifici si aceasta cuprinde:

In functie de familia se afla in situatie de saracie;

situatia parintele unic sustinator sau ambii parinti sunt fara ocupatie ori in somaj;
economica familia primeste beneficii sociale
In functie de in familie exista o mama minora sau o minora gravida;
situatia familia este monoparentala;
sociala parintele unic sustinator sau ambii parinti sunt plecati la munca in tara /strainatate;
ambii parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor
parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti, au
fost pusi sub interdictie judecatoreasca, disparuti ori declarati judecatoreste morti
si nu a fost instituita tutela sau, dupa caz, o masura de protectie speciala;
familia are unul sau mai multi copii care au revenit in tara de origine dupa o
experienta de peste un an de migratie;
familia are unul sau mai multi copii in sistemul de protectie speciala;
familia are unul sau mai multi copii reintegrati din sistemul de protectie speciala;

29
 familia are unul sau mai multi membri cu dizabilitati care le limiteaza participarea la
viata sociala;
cel putin un membru al familiei (inclusiv adult) nu are acte de stare civila;
familia are unul/mai multi membri condamnati la o pedeapsa privativa de libertate;
se afla in orice alte situatii care pot indica o vulnerabilitate.
In functie de familia are unul sau mai multi membri cu boli cronice si transmisibile;
starea de familia are unul/mai multi membri neinscrisi pe lista unui medic de familie;
sanatate exista o gravida care nu este inscrisa pe lista unui medic de familie;
familia are sugar care nu este inscris pe lista unui medic de familie;
familia are unul sau mai multi copii care nu sunt inscrisi pe lista unui medic de
familie;
familia are unul sau mai multi copii care nu sunt vaccinati;
familia are unul sau mai multi copii fara boli cronice si transmisibile polispitalizati;
orice alta situatie care poate afecta starea de sanatate a copilului
In functie de unul sau ambii parinti sunt analfabeti;
nivelul de familia are unul sau mai multi copii cu vrsta scolara care nu frecventeaza
educatie cursurile unei forme de invatamnt obligatoriu;
familia are unul sau mai multi copii care au abandonat timpuriu scoala;
familia are unul sau mai multi copii cu frecventa scolara redusa ori repetentie;
familia are unul sau mai multi copii cu performante scolare slabe (corijente etc.);
familia are unul sau mai multi copii cu istoric de sanctionare in cadrul scolii, cum ar
fi exmatriculare, nota scazuta la purtare etc.;
in familie este un numar mare de copii anteprescolari/ prescolari/scolari;
familia are unul sau mai multi copii cu cerinte educationale speciale;
orice alta situatie care poate afecta dreptul copilului la educatie.
In functie de familia ocupa abuziv, fara drept de sedere, spatii de locuit sau construite ilegal;
conditiile de familia locuieste in conditii improprii, respectiv locuinta este in stare avansata de
locuit degradare sau este improvizata in spatii care nu sunt destinate acestui scop -
magazii, case de apa, elemente de canalizare, constructii in stare avansata de
degradare etc.;
spatiul locuibil este insuficient raportat la numarul de persoane; locuinta este
supraaglomerata;
familia nu are acces la utilitati, in special la sursa de apa, electricitate si incalzire;
lipsesc dotarile minime necesare pregatirii hranei, asigurarii incalzirii si mobilierul
de stricta necesitate;
locuinta nu este intretinuta corespunzator, lipsa igienei;
familia intmpina probleme cu locuinta, cum ar fi scurgeri prin acoperis, pereti
umezi, ferestre/dusumele putrede sau deteriorate etc.
In functie de exista in familie un istoric de reclamatii/sesizari inregistrate si confirmate la nivelul
comportamen autoritatilor administratiei publice locale sau la politie cu privire la comportamentul
tele la risc antisocial al unui membru din familie, cum ar fi savrsirea de fapte cu caracter
penal, minori folositi la cersetorie etc.;
exista in familie un comportament agresiv al unuia ori mai multor membri ai familiei
si/sau a unui istoric de violenta in familie, cum ar fi existenta reclamatiilor ori a
ordinului de protectie;
exista in familie consum excesiv de alcool;
exista in familie consum sau un istoric de consum sau abuz de substante psihotrope.

30
III.2 PROCEDURA IDENTIFICARII SI MONITORIZARII copilului aflat in risc

III.2.A. La nivel Local

Responsabilitatea identificarii copiilor aflati in situatie de risc apartine SPAS:

Prin ce mijloc de CINE? UNDE SE REGASESTE?
comunicare?
Solicitarea In scris, Copilul si/sau Se consemneaza intr-o cerere care
directa de prin posta/e- parintele/reprezentan se inregistreaza si in care se expun
sprijin mail/fax, ori prin tul legal potentialele situatii de risc la care
telefon este expus copilul.
Inregistrare in Registrul de intrare-
iesire
Notificarea Notificare scrisa cu Parintele care Notificarea
parintelui care privire la intentia de exercita singur Inregistrare in Registrul de intrare-
exercita singur a pleca la munca in autoritatea iesire
autoritatea strainatate, depusa parinteasca sau la
parinteasca sau la sediul serviciului care locuieste
la care public de asistenta copilul
locuieste sociala de la
copilul domiciliu
Sesizarea In scris, Alte persoane decat Inregistrata ca nota telefonica.
scrisa sau prin posta/e- membrii familiei Inregistrare in Registrul de intrare-
telefonica mail/fax, ori prin iesire
telefon
Autosesizare Anchete sociale - SPAS Fisa de identificare a situatiei de risc
cu ocazia
instrumentarii
oricarui caz
inregistrat
Presa...
Referirea unui In scris, Specialistii sau Inregistrata ca nota telefonica
caz prin posta/e- institutiile Inregistrare in Registrul de intrare-
mail/fax, ori prin / organizatiile care iesire
telefon interactioneaza cu
copilul/parintii.

In etapa de identificare a situatiei de risc, sunt propuse doua instrumente:

fisa de observatie.

fisa de identificare a riscurilor

31
Etape Cine? CE instrument ? In cat timp? CUI il
adreseaza?
1 SPAS Fisa de
observatie
Politistul de proximitate, Fisa de 48 de ore de la SPAS
medicul de familie, observatie momentul la care au
cadrele didactice, inmtrat in contact cu
asistentul medical, copilul/au suspiciuni
mediatorul scolar, de situatie de risc
mediatorul sanitar,
asistentul medical
comunitar
2 SPAS (in proces pot fi Fisa de In maxim 72 de ore
implicati profesionistii din identificare a de la completarea
alte servicii care intra in riscurilor Fisa de observatie
contact cu copilul atat (Evaluarea
pentru completarea familiei la
informatiilor, cat si pentru domiciliul
validarea lor) copilului)

PLANUL de SERVICII ca urmare a confirmarii existentei SITUATIEI DE RISC

In situatia in care se confirma situatia de risc ca urmare a completarii fisei de identificare a riscurilor, in
30 zile ar trebui intocmit PLANUL DE SERVICII, in cadrul caruia SPAS stabileste:
nevoile familiei cu copil/copii in functie de situatia de risc,
identifica la nivel local resursele si serviciile publice si/sau, dupa caz, private disponibile pe plan local
stabileste cu acestea masurile necesare sustinerii copilului si a familiei.

Cartografierea serviciilor/Resurse existente la nivel local mijloc important de suport in elaborarea

PLANULUI DE SERVICII

Pentru desfasurarea activitatii de identificare a situatiilor de risc si planificarea interventiilor SPAS trebuie
sa realizeze o lista a resurselor existente la nivel local

Exercitiu:
Identificati care sunt RESURSELE la NIVEL LOCAL semnificative pentru realizarea si
implementarea PLANULUI DE SERVICII. Utilizati in acest scop informatiile si experientele concrete pe
care le-ati avut in cadrul proiectului Judetul Sibiu mai prietenos pentru copii - autoritati locale mai bine
echipate, interventii mai eficiente , implementat de Asociatia SOS Satele Copiilor Romania in cadrul
programului RO10 CORAI

In conformitate cu legea, Planul de servicii cuprinde:

serviciile care trebuie oferite pentru a raspunde nevoilor identificate ale copilului si familiei lui
tipurile de servicii si beneficii oferite,
finalitatea urmarita prin implementarea planului,
cine ofera serviciile si pentru ce perioada de timp.

32
Planul de servicii se aproba prin dispozitie a primarului.

MONITORIZAREA PLANULUI DE SERVICII reprezinta procesul de urmarire a modului de implementare

a planului pentru copil si de furnizare a serviciilor prevazute, in scopul determinarii progreselor
inregistrate in situatia copilului si adaptarii/ajustarii interventiei specifice pentru fiecare caz. Acesta
presupune si presupune vizite la domiciliul familiilor cu copil/copii astfel:
anual sau ori de cte ori se impune, in situatia in care in urma completarii fisei de identificare a
riscurilor sunt stabilite mai putin de 5 situatii de risc;
semestrial sau ori de cte ori se impune, in situatia in care in urma completarii fisei de identificare a
riscurilor sunt stabilite mai putin de 6-10 situatii de risc
trimestrial sau ori de cte ori se impune, in situatia in care in urma completarii fisei de identificare a
riscurilor sunt stabilite peste 10 situatii de risc

In situatie de suspiciune cu privire la existenta unei situatii de abuz, neglijare, exploatare si orice
alta forma de violenta SPAS are obligatia sa sesizeze DGASPC, care are obligatia de verifica
suspiciunea in termen de cel mult 48 de ore de la primirea sesizarii.
SPAS infiinteaza si mentine un registru de evidenta a copiilor aflati in situatie de risc, care va
cuprinde cel putin datele si informatiile care sunt transmise trimestrial DGASPC.

III.3.B. La nivel judetean

Protectia copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor

Pentru copilul lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea pariniilor sai sau a celui care, in vederea protejarii
intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora este necesara protectia speciala - care reprezinta
ansamblul masurilor, prestaiiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii sale.
Masurile de protectie speciala a copilului
Plasamentul (la o copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din
persoana sau familie la exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa
un asistent maternal, interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati
intr-un serviciu de tip judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela;
residential) copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in
grija parintilor din motive neimputabile acestora;
copilul abuzat sau neglijat;
copilul gasit sau copilul parasit in unitati sanitare;
copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu
raspunde penal.

Plasamentul in regim copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din
de urgenia exercitiul drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa
interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati
judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi instituita tutela;
abuzat, neglijat sau supus oricarei forme de violenta
copilul gasit sau copilul parasit in unitati sanitare;
copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu
raspunde penal.

Supraveghere copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal

specializata

33
 Mesaje cheie

Fenomenul copiilor ramasi singuri acasa este un fenomen care necesita o atentie deosebita.

SPAS are obligatia de a se deplasa la adresa la care sunt ingrijiti copiii si de a verifica daca sunt
respectate prevederile legii

Interventia in sprijinul copiilor ai caror parinti sunt plecati la munca presupune munca in echipa
pluridisciplinara si interinstitutionala, la nivcel local si la nivel judetean.

Managementul de caz este metoda de lucru recomandata in abordarea problematicii copilului ai carui
parinti sunt plecati la munca, in functie de problematica. Instrumentele de lucru recomandate sunt: fisa
de observatie, fisa de identificare a riscurilor si Planul de Servicii ca urmare a confirmarii situatiei de risc.

Pentru desfasurarea activitatii de identificare a situatiilor de risc si planificarea interventiilor SPAS trebuie
sa realizeze o lista a resurselor existente la nivel local

In situatie de suspiciune cu privire la existenta unei situatii de abuz, neglijare, exploatare si orice alta
forma de violenta SPAS are obligatia sa sesizeze DGASPC.

Monitorizarea planului de servicii reprezinta procesul de urmarire a modului de implementare a planului

pentru copil si de furnizare a serviciilor prevazute, in scopul determinarii progreselor inregistrate in
situatia copilului si adaptarii/ajustarii interventiei specifice pentru fiecare caz.

34
 IV. Metodologia de interventie multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii
exploatati si aflati in situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale traficului
de persoane, precum si copiii romani migranti victime ale altor forme de violenta pe
teritoriul altor state 10

Obiective - In cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa utilizam acelasi referinte cu privire la abuzul, neglijarea, exploatarea si traficul de copii.

Descriem managementul de caz in situatia copilului in situatie de abuz, neglijare,
exploatare si trafic asupra copilului.

IV.1. Definitii

Tipul Definitie Forme

Abuz - actiune voluntara a unei
persoane care se afla intr-o relatie
de raspundere, incredere sau de
autoritate fata de acesta, prin care
sunt periclitate viata, dezvoltarea
fizica, mentala, spirituala, morala
sau sociala, integritatea corporala,
sanatatea fizica sau psihica a
copilului.
Abuzul fizic consta in vatamarea corporala a copilului in
cadrul interactiunii, singulara sau repetata, cu o
persoana aflata in pozitie de raspundere, putere ori in
relatie de incredere cu acesta, fiind un rezultat al unor
acte intentionate care produc suferinta copilului in
prezent sau in viitor.
Abuzul emotional consta in expunerea repetata a
copilului la situatii al caror impact emotional depaseste
capacitatea sa de integrare psihologica. Abuzul
emotional vine din partea unui adult care se afla in
relatie de incredere, raspundere sau putere cu copilul:
umiliri verbale si nonverbale, intimidari, amenintari,
terorizari, restrangeri ale libertatii de actiune, denigrari,
acuzatii nedrepte, discriminari, ridiculizari si alte atitudini
ostile sau de respingere fata de copil.
Abuzul sexual reprezinta implicarea unui copil sau a
unui adolescent minor dependent si imatur din punctul
de vedere al dezvoltarii psihosexuale in activitati sexuale
pe care nu este in masura sa le inteleaga, care sunt
nepotrivite pentru varsta sa ori pentru dezvoltarea sa
psihosexuala, activitati sexuale pe care le suporta fiind
constrans prin violenta sau seductie ori care
transgreseaza tabuurile sociale legate de rolurile
familiale; aceste activitati includ, de regula, contact fizic,
cu sau fara penetrare sexuala. In aceasta categorie pot
intra:
molestarea sexuala, expunerea copilului la injurii sau
limbaj cu conotatie sexuala, precum si atingerea
copilului in zonele erogene cu mana sau prin sarut,

10
Hotararea nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea si interventia in echipa
multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta asupra copilului si de violenta in familie si a
Metodologiei de interventie multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii exploatati si aflati in situatii
de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale traficului de persoane, precum si copiii romani
migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul altor state

35

Neglijare - omisiunea, voluntara sau
involuntara, a unei persoane care
are responsabilitatea cresterii,
ingrijirii sau educarii copilului de a
lua orice masura pe care o
presupune indeplinirea acestei
responsabilitati, care pune in
pericol viata, dezvoltarea fizica,
mentala, spirituala, morala sau
sociala, integritatea corporala,
sanatatea fizica sau psihica a
copilului si poate imbraca mai
multe forme: alimentara,
vestimentara, neglijarea igienei,
neglijarea medicala, neglijarea
educationala, neglijarea
emotionala sau parasirea
copilului/abandonul de familie,
care reprezinta cea mai grava
forma de neglijare.
- forma nonfizica a violentei
Exploa- executarea unei munci sau
tare indeplinirea de servicii, in mod
fortat, cu incalcarea normelor
legale privind conditiile de
munca, salarizare, sanatate si
securitate;
tinerea in stare de sclavie sau
36
indiferent de varsta copilului;
situatiile care duc la satisfacerea nevoilor sexuale
ale unui adult sau ale unui alt copil care se afla intr-o
pozitie de responsabilitate, putere ori in relatie de
incredere cu copilul victima
atragerea sau obligarea copilului la actiuni obscene;
expunerea copilului la materiale obscene sau
furnizarea de astfel de materiale acestuia etc.;
casatoria timpurie sau logodna copiilor care implica
relatii sexuale (mai ales in comunitatile de romi);
mutilarea genitala;
hartuirea sexuala, definita pentru locul de munca,
pentru copiii care lucreaza in sistemul formal aflat fie
sub incidenta Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificarile si completarile ulterioare, denumit in
continuare Codul muncii, fie sub incidenta Codului
civil.
neglijarea alimentara - privarea de hrana, absenta
mai multor alimente esentiale pentru crestere, mese
neregulate, alimente nepotrivite sau administrate
necorespunzator varstei copilului;
neglijarea vestimentara - haine nepotrivite pentru
anotimp, haine prea mici, haine murdare, lipsa
hainelor;
neglijarea igienei - lipsa igienei corporale, mirosuri
respingatoare, paraziti;
neglijarea medicala - absenta ingrijirilor necesare,
omiterea vaccinarilor si a vizitelor de control,
neaplicarea tratamentelor prescrise de medic,
neprezentarea la programe de recuperare;
neglijarea educationala - substimulare, instabilitatea
sistemului de pedepse si recompense, lipsa de
urmarire a progreselor scolare;
neglijarea emotionala - lipsa atentiei, a contactelor
fizice, a semnelor de afectiune, a cuvintelor de
apreciere.
parasirea copilului/abandonul de familie, care
reprezinta cea mai grava forma de neglijare.
a) Exploatarea sexuala a copiilor reprezinta o practica
prin intermediul careia o persoana, de regula un adult,
obtine o gratificatie sexuala, un castig financiar sau o
avansare, abuzand de/exploatand sexualitatea unui
copil, incalcand drepturile acestuia la demnitate,
egalitate, autonomie si bunastare fizica si psihica;
exemple: prostitutia, turismul sexual, comertul cu
 alte procedee asemanatoare casatorii (inclusiv prin posta), pornografia, striptease-ul.
de lipsire de libertate ori de Prostitutia copiilor si pornografia infantila sunt11
aservire; prostitutia copiilor reprezinta folosirea copiilor pentru
obligarea la practicarea activitati sexuale, contra cost sau contra oricaror alte
prostitutiei, la reprezentari avantaje materiale;
pornografice in vederea pornografia infantila inseamna orice reprezentare,
producerii si difuzarii de prin orice mijloace, a copiilor angajati intr-o activitate
materiale pornografice sau alte sexuala explicita, reala ori simulata, sau orice alta
forme de exploatare sexuala; expunere a organelor sexuale ale copiilor, in
prelevarea de organe; principal in scopuri sexuale.
efectuarea unor alte b)Exploatarea copilului prin munca / cele mai grave
asemenea activitati prin care forme ale muncii copiilor include 12 :
se incalca drepturi si libertati toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de
fundamentale ale omului. exemplu: vanzarea de sau comertul cu copii, servitutea
pentru datorii si munca de servitor, precum si munca
fortata sau obligatorie, inclusiv recrutarea fortata sau
obligatorie a copiilor in vederea utilizarii lor in conflictele
armate;
utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil in scopul
prostituarii, productiei de material pornografic sau de
spectacole pornografice;
utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil in scopul
unor activitati ilicite, mai ales pentru productia si
traficul de stupefiante, asa cum le definesc
conventiile internationale pertinente;
muncile care, prin natura lor sau prin conditiile in
care se exercita, sunt susceptibile sa dauneze
sanatatii, securitatii sau moralitatii copilului.

Traficul Recrutarea, transportarea, Conform definitiei, traficul de persoane, inclusiv de

de copii transferarea, gazduirea sau minori, se face cu scopul exploatarii.
primirea unei persoane cu varsta
cuprinsa intre 15 si 18 ani, in
scopul exploatarii acesteia,
constituie infractiunea de trafic de
minori si se pedepseste cu
inchisoare de la 3 la 12 ani si
interzicerea unor drepturi13.

11
Protocolul facultativ la Convenia cu privire la drepturile copilului, referitor la vnzarea de copii,
prostituia copiilor i pornografia infantil, semnat la New York la 6 septembrie 2000, ratificat prin Legea
nr. 470/2001 [art. 2 lit. b) i c)]
12
n Convenia Organizaiei Internaionale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave
forme ale muncii copiilor i aciunea imediat n vederea eliminrii lor, adoptat la cea de-a 87-a sesiune
a Conferinei Generale a Organizaiei Internaionale a Muncii la Geneva la 17 iunie 1999, ratificat prin
Legea nr. 203/2000 (art. 3), precum i n Convenia nr. 138/1973 privind vrsta minim de ncadrare n
munc, ratificat prin Decretul nr. 83/1975
13
prevzute n Legea nr. 678/2001, cu modificrile i completrile ulterioare [art. 13 alin. (1)].

37
In vederea asigurarii respectarii dreptului copilului de a fi protejat impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii,
traficului, migratiei ilegale, rapirii, violentei, pornografiei prin internet, precum si a oricaror forme de
violenta, indiferent de mediul in care acesta se afla (familie, institutii de invaiamant, medicale, de
protectie, medii de cercetare a infractiunilor si de reabilitare/detentie, internet, mass-media, locuri de
munca, medii sportive, comunitate) DGASPC este obligata:
sa verifice si sa solutioneze toate sesizarile privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare si
orice forma de violenta asupra copilului;
sa asigure prestarea serviciilor specializate pentru nevoile copiilor, victime ale abuzului, neglijarii,
exploatarii si oricarei forme de violenta asupra copilului.

IV.2. MANAGEMENTUL DE CAZ SI INTERVENTIA IN SITUATIA DE VIOLENTA ASUPRA COPILULUI

IV.2.a Identificarea, semnalarea, evaluarea initiala si preluarea cazurilor de abuz, neglijare

exploatere asupra copilului

Identificarea situatiilor de ANE asupra copilului se realizeaza de catre profesionistii care

interactioneaza cu copilul in diverse domenii de activitate, in sistemul public sau privat:
protectia copilului,
asistenta sociala,
sanatate (medicul de familie, pediatri, asistentul medical comunitar etc.),
educatie (educatorii din crese, gradinite, invatatorii din ciclul primar, profesorii din scoli, licee, scoli
profesionale etc)
politie,
jandarmi,
justitie
reprezentanii mass media, etc
Pentru aceasta, este important ca fiecare profesionist sa cunoasca procedura de semnalare a acestor
situatii si, la nivel interinstituiional, sa existe o colaborare constanta cu institutiile abilitate in investigare.
In concordania cu legea, sesizarea poate fi realizata de:
- copil
- orice persoana/profesionist care suspicioneaza o situatie de violenta asupra copilului sau in familie.

Exercitiu:
De ce este importanta sesizarea oricarei suspiciuni a violeniei in familie pentru copil?
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

Semnalarea se poate face:

Direct Persoana care semnaleaza, inclusiv copilul victima, se prezinta direct la una dintre
autoritatile abilitate.
Prin intermediul a) Serviciul telefonic obisnuit al autoritatilor abilitate, serviciul Telefonul
telefonului Copilului de la nivelul DGASPC (de ex. 983, 9852).
b) Asociatia Telefonul Copilului, care detine licenta pentru implementarea
numarului unic european de asistenta pentru copii (116.111) - se ofera
informatii si consiliere cu privire la promovarea si respectarea drepturilor
copiilor, indrumare catre institutiile in masura sa acorde asistenta necesara,
urmarirea modului de solutionare a cazurilor, monitorizarea respectarii

38
 drepturilor copilului in urma cazurilor inregistrate si informarea institutiilor
abilitate cu privire la problemele intampinate de copii. In baza protocoalelor
incheiate, Asociatia Telefonul Copilului semnaleaza cazurile de violenta
asupra copilului autoritatilor abilitate.
c) Cazurile de copii disparuti se semnaleaza la numarul de telefon 116.000
(numarul unic european pentru disparitii de copii).

In scris Persoana care semnaleaza face o sesizare scrisa a situatiei presupuse sau
existente de violenta pe care o inainteaza autoritatilor abilitate.
Autosesizarea Profesionistii din cadrul acestor autoritati se pot intalni cu situatii care releva sau
autoritaiilor ridica suspiciunea unui act de violenta asupra copilului, respectiv violenta in familie,
competente caz in care trebuie sa initieze procedurile utilizate in mod obisnuit in astfel de
situatii.
O situatie particulara de autosesizare: generarea si vehicularea violentei prin
internet (mai ales cazurile de pornografie si prostitutie) impun o instrumentare
specifica si o monitorizare a acestui fenomen din partea profesionistilor din cadrul
autoritatilor abilitate, cu precadere a celor din politie. Violenta prin internet se poate
sesiza la hotline-ul infiintat special pentru acest lucru, care cuprinde: site-ul
www.safernet.ro, e-mail-ul raportare@safernet.ro si telefonul 021/310.31.16

Toate situatiile de suspiciune de abuz,neglijare, exploatere asupra copilului trebuie semnalate la

DGASPC. In acest scop, DGASPC, SPAS, politie si parchet nominalizeaza persoane care sa mentina
contactul intre aceste institutii pe aceasta problematica (date de contact).

In situatia in care semnalarea situatiei de abuz,neglijare, exploatare (numita in continuare ANE) s-a
facut la SPAS, politie sau parchet, acestea trebuie sa refere cazul la DGASPC, deoarece aceasta este
singura institutie responsabila in ceea ce priveste asigurarea/ facilitarea accesului la servicii
specializate pentru copilul victima si familia sa.

- In situatiile urgente, se recomanda contactarea imediata a DGASPC prin intermediul serviciului

Telefonul Copilului. Informatiile sunt inregistrate de consilierii din cadrul serviciului Telefonul
Copilului intr-o fisa care contine datele din fisa de semnalare corespunzatoare

- In celelalte situatii, transmiterea datelor se face prin intermediul fiselor de semnalare 14 ,

completate in acest caz de catre profesionistul de la SPAS/ persoanele cu atributii de asistenta
sociala in baza informatiilor furnizate de profesionistii care identifica situatia

Pentru prevenirea si preluarea imediata a informatiilor cu privire la riscul de abuz, neglijare,

exploatare a copilului sunt prevazute urmatoarele servicii:

39
 Centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijarii si a exploatarii
copilului
serviciu pentru protectia Activitati de informare, educare si comunicare - Centrul de
copilului care are drept misiune resurse comunitare dezvolta activitati de informare, educare si
derularea, promovarea si comunicare la nivelul comunitatii, in domeniul prevenirii
mentinerea in comunitate a situatiilor de abuz, neglijare si exploatare a copilului.
unor activitati de prevenire Programe de educare a parintilor
primara, secundara si tertiara, Grupul de reflectie comunitara - Centrul de resurse comunitare
care sa contribuie la asigurarea organizeaza si sustine functionarea unui grup de reflectie
unei dezvoltari echilibrate comunitara capabil sa intervina eficient in situatiile de abuz,
pentru toti copiii din comunitate. neglijare si exploatare a copilului.
ctivitati de sprijin pentru parinti si copii, precum si pentru alte
categorii de membrii ai comunitatii.
Telefonul copilului 15

este un serviciu pentru Evaluarea riscului imediat - Consilierii telefonului copilului

protectia copilului, de tip evalueaza nevoile imediate ale clientului si potentialul de risc
permanent, a carui misiune privind expunerea copilului la abuz, neglijare si exploatare
este sa primeasca semnalarile Asistarea si consilierea telefonica - Consilierii telefonului
cu privire la situatiile de abuz, copilului asigura clientilor asistenta si consiliere pentru
neglijare si exploatare a depasirea situatiilor de criza si solutionarea adecvata a
copilului, sa asigure consilierea cazurilor expuse sau semnalate de catre acestia.
telefonica in aceste situatii si sa Echipa mobila - Telefonul copilului dispune de o echipa mobila,
intervina prompt in cazurile care se deplaseaza in teren pentru evaluare si interventie in
urgente prin intermediul unei situatiile de urgenta.
echipei mobile.
Centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat
este un serviciu pentru Activitati de informare - Centrul de consiliere dezvolta activitati
protectia copilului, care are de informare si promovare a serviciilor oferite in interesul
drept misiune sustinerea superior al copiilor expusi la abuz, neglijare si exploatare.
emotionala, prelucrarea Planul personalizat de consiliere - Pe baza informatiilor
traumei si a consecintelor rezultate din evaluarea initiala si detaliata a cazului de abuz,

15
Hotrrea Guvernului 1434/2004 privind atribuiile i Regulamentul-cadru de organizare i funcionare
a Direciei generale de asisten social i protecia copilului - se recomand ca n structura
compartimentului de intervenie n situaii de abuz, neglijare, trafic, migraie i repatrieri, denumit n
continuare compartimentul specializat, s se regseasc: Serviciul telefonul copilului cu echipa mobil de
intervenie n cazurile de urgen, reprezentanii DGASPC n echipa intersectorial local pentru
prevenirea i combaterea exploatrii copiilor prin munc, serviciul social stradal pentru copiii strzii i
compartimentul violena n familie. Totodat, se recomand ca serviciul telefonul copilului s i extind
activitatea pentru situaiile de urgen referitoare la violena n familie, purtnd denumirea de serviciul
telefonul pentru copil i familie i avnd n componena echipei mobile de intervenie specialiti n
domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie.

40
 acesteia, precum si capacitarea
clientilor 16 pentru obtinerea
schimbarilor necesare adaptarii
la mediul de viata
neglijare si exploatare a copilului, consilierul responsabil
intocmeste un plan personalizat de consiliere pentru copil si,
dupa caz, pentru persoanele implicate in cazul respectiv.
Activitate de consiliere - Consilierea realizata in cazurile de
abuz, neglijare si exploatare a copilului este parte a planului de
servicii intocmit de echipa multidisciplinara constituita la
initiativa managerului de caz din cadrul serviciului specializat
pentru protectia copilului
Consilierea agresorului - Centrul de consiliere pentru copilul
abuzat, neglijat si exploatat ofera sau asigura accesul la servicii
de consiliere pentru agresori.
Interviul cu copilul - Centrul de consiliere pentru copilul abuzat,
neglijat si exploatat asigura un mediu corespunzator pentru
intervievarea copilului de catre personalul de specialitate din
cadrul retelei de interventie.

SPAS/persoanele cu atributii in asistenta sociala au obligatia sa completeze o fisa de semnalare

obligatorie pe care o transmit la DGASPC in maxim 48 de ore de la identificarea cazului sau de la
primirea sesizarii din partea profesionistilor care identifica situatii de violenta asupra copilului, respectiv
violenta in familie.

Transmiterea se face prin fax, posta sau email. Dat fiind faptul ca fisa cuprinde date confidentiale,
DGASPC va preciza clar care este numarul de fax si adresa de email la care se transmit aceste fise;
totodata, va desemna persoanele care au acces la aceste mijloace de comunicare si la acest tip de date.

Situatiile de urgenta semnalate prin intermediul serviciului telefonul copilului sunt evaluate initial de catre
echipa mobila aflata in componenta acestui serviciu. Atunci cand timpul de deplasare a echipei mobile
ar depasi durata de o ora, consilierul contacteaza asistentul social de la nivelul SPAS/persoana cu
atributii in asistenta sociala.

Decizia cu privire la demersurile ulterioare evaluarii initiale in caz de urgenta se ia de catre/impreuna

cu consilierii din cadrul serviciului telefonul copilului si contine una dintre urmatoarele concluzii:

16
Clienii acestui serviciu de specialitate pot fi:

Copiii expui situaiilor de abuz, neglijare i exploatare - copii n situaii de risc sau copii victime;
Printele protector - printele care nu este autorul unor aciuni de abuz, neglijare sau exploatare a
copilului;
Membrii familiei acestor copii, inclusiv ai familiei lrgite i printele care aplic metode i practici
abuzive de disciplinare i educare a copilului;
Persoana de ngrijire - alt persoan dect prinii care are responsabilitatea creterii i ngrijirii
copilului, de exemplu asistentul maternal profesionist;
Agresorul - persoana care se afl n urmrire penal sau este condamnat pentru infraciuni
corespunztoare faptelor de abuz, neglijare i exploatare.
Reprezentantul legal al copilului;

41
 nu este necesara scoaterea copilului din familie (situaiie in care se identifica masuri de
proteciie a copilului in familie, respectiv consiliere psihologica)
este necesara scoaterea copilului din familie (plasament in regim de urgenta/ordonania
presediniiala). In aceasta situaiie copilul ajunge in Centrul de Urgenta pentru Copilul
Abuzat

Evaluarea initiala

Odata cu preluarea semnalarii, incepe procedura Evaluarii initiale, proces prin care este colectata si
verificata, intr-o prima instanta, informatia cu privire la suspiciunea sau situatia de de ANE asupra
copilului.

Evaluarea initiala va putea stabili daca:

este intr-adevar un caz de ANE si va fi preluat de catre DGASPC;
suspiciunea persista (de exemplu, in cazul unui abuz sexual), dar nu poate fi probata, situatie
in care DGASPC il va considera un caz activ, il va prelua si va initia evaluarea detaliata;
este un copil aflat in situatie de risc si DGASPC va referi cazul SPAS/persoanelor cu
atributii in asistenta sociala de la nivel local;

Evaluarea initiala se realizeaza de catre asistentii sociali din cadrul SPAS sau de catre persoanele
cu atributii in asistenta sociala de la nivelul primariilor.

Exceptia o reprezinta evaluarea in situatii de urgenta, care se realizeaza de catre echipa mobila de
interventie a serviciului telefonul copilului. Situatia semnalata se inregistreaza la DGASPC si se
distribuie compartimentului specializat. Seful compartimentului specializat va desemna o persoana pentru
a efectua demersurile necesare cu privire la evaluarea initiala.

IV.2.b Evaluarea detaliata a situatei copilului victima a ANE si planificarea interventiilor

Odata cu inregistrarea fisei de semnalare, situatia copilului respectiv devine subiect de evaluare.
Directorul DGASPC desemneaza/ nominalizeaza un manager de caz care demareaza procesul de
evaluare detaliata.

Evaluarea detaliata a cazului presupune o investigare amanuntita, multidimensionala, a mediului familial

si social in care traieste copilul.

Principiile evaluarii
Informatiile cu privire la rezultatele evaluarii sunt confidentiale;
Rezultatele evaluarii nu sunt cu titlu definitiv; evaluarea trebuie reluata periodic;
Evaluarea priveste ansamblul nevoilor copilului, precum si perspectivele sale de progres;
Evaluarea trebuie sa fie unitara, sa urmareasca si sa opereze cu aceleasi obiective, criterii,
metodologii, pentru toti copiii;
Evaluarea presupune o munca in echipa multidisciplinara si in retea, cu participarea activa si
responsabilizarea tuturor profesionistilor implicati;
Evaluarea se bazeaza pe un parteneriat autentic cu beneficiarii directi ai acestei activitati: copilul
si persoanele care il au in ocrotire.

42
Totodata, in aceasta etapa se constituie dosarul copilului si are loc documentarea cazului cu actele
necesare.

Managerul de caz impreuna cu echipa managementului de caz apreciaza si decide cu privire la gradul
de detaliere si aprofundare a evaluarii, precum si la importanta acordata fiecarei arii de evaluare in
economia cazului, in functie de cerintele fiecarui caz in parte (tipul de problema, nevoile identificate,
starea de fapt, elemente sistemice relevante).

Echipa multidisciplinara este formata din :

asistentul social, care de regula este si managerul de caz,
psihologul (de regula din cadrul Complexului de Interveniie, Sprijin, Consiliere, Recuperare
a Copilului),
medicul (de regula dintr-un serviciu specializat al DGASPC). In cazul copilului victima ANE
se recomanda includerea in echipa a unui medic pediatru specialist; in caz de nevoie,
acesta poate solicita examinare medicala de specialitate sau/si examinare medico-legala,
in conformitate cu legislatia in vigoare,
politistul - in functie de tipologia cazului, se poate colabora cu unul sau mai multi politisti,
cu predilectie din cadrul urmatoarelor structuri: Investigatii criminale, Ordine publica (politia
de proximitate si posturile de politie), Analiza, prevenire si cercetare, Cercetare penala si
Combaterea crimei organizate, precum si ofiterul de politie care este membru desemnat in
Comisia pentru Protectia Copilului (CPC).
juristul (din cadrul DGASPC).
DGASPC poate incheia conventii de colaborare cu institutiile din care provin membrii echipei
multidisciplinare, punandu-i-se la dispozitie o lista de persoane care pot face parte din echipa la un
moment dat. In funciie de caz, in echipa multidisciplinara poate fi invitat cadrul didactic al copilului si/sau
consilierul scolar (obligatoriu pentru cazurile de exploatare prin munca, trafic de copii si repatrierea
copiilor romani migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul altor state).
Pe langa membrii unei echipe minim constituite, pot fi implicati si alti profesionisti care, prin pregatirea
profesionala sau vocatie, pot aduce un plus de calitate serviciilor oferite de echipa multidisciplinara.
Astfel, acesti profesionisti devin membrii ai retelei de interventie si pot fi:
Cadre didactice;
Medici legisti;
Terapeuti specializati;
Consilieri de probatiune;
Avocati;
Judecatori;
Preoti;
Persoana de ingrijire;
Persoana de referinta a copilului.
Toate aceste aspecte sunt consemnate de managerul de caz in raportul de evaluare detaliata, care va fi
intocmit in maximum 30 de zile de la inregistrarea cazului la DGASPC.

Planificarea serviciilor si interventiilorToate propunerile cu care este finalizata evaluarea detaliata vor
lua forma unui plan care evidentiaza serviciile si interventiile necesare pentru ca familia sa isi
redobandeasca capacitatea de autonomie si functionare astfel incat sa poata raspunde suficient de bine
la nevoile copilului, sa depaseasca situatia de dificultate sau de criza pe care o traverseaza.

43
In functie de finalitatea si obiectivele generale urmarite in situatia copilului si familiei, managerul va
intocmi un:
plan individualizat de protectie - pentru copiii fata de care se ia decizia separarii de familie si
instituirea unei masuri de protectie speciala
plan de reabilitare si/sau reintegrare sociala - pentru copiii care raman in propria familie pe
perioada acordarii serviciilor sau realizarii interventiilor.
Ambele planuri se intocmesc in colaborare cu echipa multidisciplinara, alti profesionisti colaboratori si cu
participarea nemijlocita a familiei/ parintelui protector/ reprezentantului legal si, dupa caz, a copilului17.
Prestatiile si serviciile din aceste doua tipuri de plan se adreseaza atat copilului, cat si familiei/
reprezentantului legal, persoanelor importante pentru copil si presupusul faptuitor/ agresor.

Planul de reabilitare si/sau reintegrare sociala pentru copilul victima a violentei, respectiv pentru
copilul si mama victime ale violentei gazduiti impreuna, se recomanda avizarea lui de catre CPC.

Managerul de caz are responsabilitatea facilitarii accesului copilului si familiei la serviciile cuprinse
in plan, prin sprijinul permanent acordat acestora, inclusiv acompaniere atunci cand este cazul,
comunicare cu membrii echipei si restul profesionistilor din retea, medierea conflictelor etc.
Oferirea serviciilor se va face in baza unui contract cu familia care ofera posibilitatea participarii la
luarea deciziei si responsabilizarii partilor implicate18.

IV. 2.c Monitorizare si reevaluare

Monitorizarea furnizarii serviciilor incepe de la data debutului primelor activitati stabilite conform planului
si continua pana ce procesul de protectie/asistenta nu se mai dovedeste necesar. Acest proces consta in
colectarea si analizarea informatiilor referitoare la progresele inregistrate in situatia copilului si familiei de
la toate persoanele implicate (furnizorii de servicii/prestatii, specialistii care deruleaza activitati in
programele de interventie specifica, familie, copil), evaluarea riscului.

Managerul de caz, impreuna cu membrii echipei, realizeaza odata la 3 luni sau ori de cate ori situatia o
impune, reevaluarea situatiei copilului si a modului de implementare a planului, precum si revizuirea
planului, daca este necesar (atunci cand apar situatii presupun schimbarea a mai mult de jumatate din
plan sau necesitatea unei masuri de protectie speciala pentru copil).Monitorizarea post-servicii

Reprezinta o etapa intermediara intre interventia sustinuta si momentul inchiderii cazului respectiv,
contribuind la consolidarea rezultatelor obtinute prin implementarea planului dar si la o dezangajare
treptata a specialistului si trecerea la auto-sustinere a familiei, eventual cu sprijinul structurilor comunitare
locale.
Inchiderea cazului
In situatia in care furnizarea serviciilor s-a incheiat si copilul urmeaza sa fie reintegrat in familie, scoala si
comunitate responsabilul de caz prevenire elaboreaza planul post-servicii.
Monitorizarea post-servicii se realizeaza pe o perioada de sase luni pentru a preveni recidiva, timp in
care responsabilul de caz prevenire efectueaza vizite periodice la familie in cazul reintegrarii copilului
care a fost victima a violentei in familie. Dupa terminarea acestei perioade cazul este considerat inchis.

17
Pentru ntocmirea planurilor se recomand respectarea prevederilor Normelor metodologice cuprinse
n anexa 2 a Ordinului secretarului de stat al ANPDC nr.286/2006.
18
Modelul contractului pentru acordarea de servicii sociale este prevzut n Ordinul ministrului muncii,
solidaritii sociale i familiei nr.73/2005

44
In situatia copilului victima care se constituie ca parte vatamata sau ca martor in cadrul
procesului penal, monitorizarea post-servicii se prelungeste pe toata durata procesului si sase
luni dupa ce decizia instantei devine definitiva si irevocabila.
In cazul in care copilul victima beneficiaza de masuri speciale de protectie a martorilor,
monitorizarea post-servicii se prelungeste pana la decizia Oficiului National pentru Protectia
Martorilor privind inlaturarea oricaror situatii de pericol.

Exercitiu: Studiu de caz analizaii situaiia si raspundeii cerinielor

Familia R. locuieste la o casa in comunitate si are o fetita de 6 ani si un baiat de 14 ani. Fetita
frecventeaza gradintaa, iar baiatul inscris la scoala - are numeroase absente. Tatal este nu lucreaza,
este consumator de alcool, iar mama lucreaza cu ziua, la diferite persoane din localitate. Familia are
numeroase datorii la magazinul din comuna si la furnizorii de gaze si electricitate. Intr-o noapte, ca
urmare a scandalului care se auzea din gospodarie, au anuntat Politia comunitara. Aceste episoade sunt
destul de dese si , pe numele tatalui au fost emise numeroase amenzi pentru deranjarea ordinii publice.
Identificaii echipa care trebuie sa intervina. Ce servicii se ofera copiilor si familiei?
____________________________________________________________________________

Mesaje cheie

Principalele forme de violenta asupra copilului sunt: abuzul, neglijarea, exploatarea si traficul de copii.

Este dificila delimitarea intre formele de violenta deoarece acestea se combina.

Identificarea situatiilor de violenta asupra copilului se realizeaza de catre profesionistii care

interactioneaza cu copilul in diverse domenii de activitate, in sistemul public sau privat.

Pentru asigurarea unei interventii prompte si eficiente, in interesul copilului, este important ca fiecare
suspiciune de violenta asupra copilului sa poata fi orientata cat mai rapid cu putinia catre serviciile care
pot interveni

Evaluarea detaliata a cazului presupune o investigare amanuntita, multidimensionala, a mediului familial

si social in care traieste copilul. Profesionistii care fac parte din echipa managementului de caz vor urmari
colectarea de informatii relevante din toate ariile de evaluare vizate (medicala, sociala, psihologica etc).

Managerul de caz impreuna cu echipa managementului de caz apreciaza si decide cu privire la gradul de
detaliere si aprofundare a evaluarii, precum si la importanta acordata fiecarei arii de evaluare in
economia cazului, in functie de cerintele fiecarui caz in parte.

In situatia copilului victima, managerul va intocmi un plan individualizat de protectie - pentru copiii fata de
care se ia decizia separarii de familie si instituirea unei masuri de protectie speciala sau unui plan de
reabilitare si/sau reintegrare sociala - pentru copiii care raman in propria familie

Managerul de caz, impreuna cu membrii echipei, realizeaza o data la 3 luni sau ori de cate ori situatia o
impune, reevaluarea situatiei copilului si a modului de implementare a planului.

In situatia in care furnizarea serviciilor s-a incheiat si copilul urmeaza sa fie reintegrat in familie, scoala si
comunitate responsabilul de caz prevenire elaboreaza planul post-servicii.

45
V. RELATIA DE COLABORARE LA NIVEL DE JUDET

Obiective - In cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa intelegem care sunt demersurile care trebuie urmate pentru facilitarea accesului la serviciiile de
care copilul are nevoie

Sa intelegem care sunt ceriniele minimale de relationare interdisciplinara/interinstitutionala care sa
asigure interventia integrata in pentru protectia drepturilor copilului

Sa descriem relatiile functionale intre SPAS si DGASPC, precum si SPAS-GASPC si alte institutii la
nivel local si judetean

V.1 Relatia DGASPC -SPAS

DGASPC asigura coordonarea si indrumarea metodologica a activitatii SPAS in domeniul protectiei si

promovarii drepturilor copilului.
La nivelul DGASPC sunt desemnati asistenti sociali responsabili cu mentinerea legaturii cu SPAS,
un asistent social putand fi responsabil cu coordonarea si indrumarea metodologica a activitatii
mai multor SPAS in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copiilor.
Asistentul social responsabil cu coordonarea si indrumarea metodologica a activitatii mai multor
SPAS in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copiilor indeplineste urmatoarele atributii
principale:
organizeaza intlniri semestriale intre DGASPC si asistentii sociali de la nivelul SPAS;
furnizeaza SPAS informatii cu privire la atributiile, organigrama DGASPC si serviciile organizate la
nivelul DGASPC (si persoanele de contact);
asigura legatura dintre SPAS si celelalte compartimente ale DGASPC;
indruma metodologic reprezentantii SPAS in activitatea lor curenta de identificare si evaluare a
copilului si familiei acestuia, precum si in activitatea de planificare si monitorizare a interventiei. In
acest sens fiecare responsabil efectueaza trimestrial cel putin o deplasare in fiecare unitate
administrativ-teritoriala;
pot insoti reprezentantul SPAS de la nivel local, la solicitarea expresa si temeinic motivata a
acestuia, la efectuarea vizitelor in teren;
faciliteaza colaborarea intre SPAS si ONG-urile care functioneaza la nivelul judetului;
asigura indrumare metodologica SPAS, la cererea acestora, in elaborarea strategiilor locale de
dezvoltare, in scrierea de proiecte, precum si in orice alta activitate care vizeaza prevenirea
separarii copilului de parinti;
sprijina conducerea SPAS in activitatea de identificare a nevoilor de formare continua a
personalului.

DGASPC poate infiinta compartimente specializate in coordonarea si indrumarea metodologica a

activitatii serviciului public de asistenta sociala.

V.2 Echipa intersectoriala locala (EIL)

Echipa intersectoriala locala (EIL) pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca
poate avea atributii si in domeniul violentei asupra copilului si al violentei in familie are rol
consultativ pentru managerii de caz, in ceea ce priveste particularitatile cazurilor si cooperarea dintre
institutiile participante la managementul de caz si pentru factorii de decizie, in ceea ce priveste
elaborarea de strategii, revizuirea acestora, infiintarea de servicii, realizarea de activitati de prevenire prin
formularea unor recomandari.

46
Echipa intersectoriala locala (EIL) pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin
munca poate avea atributii si in domeniul violentei asupra copilului si al violentei in familie.
nu se suprapune peste echipa multidisciplinara si interinstitutionala de evaluare si/sau interventie
pentru cazurile de violenta asupra copilului si de violenta in familie
are rol consultativ pentru managerii de caz, in ceea ce priveste particularitatile cazurilor si
cooperarea dintre institutiile participante la managementul de caz, precum si pentru factorii de
decizie, in ceea ce priveste elaborarea de strategii, revizuirea acestora, infiintarea de servicii,
realizarea de activitati de prevenire prin formularea unor recomandari

Componenta EIL este stabilita prin EIL are urmatoarele responsabilitati:

hotarare a consiliului judetean/local a) la solicitarea managerului de caz, ofera expertiza prin membrii
in cazul sectoarelor municipiului sai (informatii de specialitate, consultare pe caz, referiri catre alti
Bucuresti, EIL este coordonata de specialisti, facilitarea implicarii institutiei in cazul respectiv);
DGASPC19: b) la solicitarea managerului de caz, faciliteaza cooperarea dintre
1. DGASPC; institutiile participante la managementul de caz;
2. Inspectoratul judetean de c) analizeaza anual datele statistice realizate de DGASPC
politie/Directia Generala de privind: abuzul si neglijarea copilului, copiii exploatati si aflati in
Politie a Municipiului Bucuresti situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale
si unitati de politie ale traficului de persoane, copiii victime ale altor forme de violenta pe
sectoarelor; teritoriul altor state si violenta in familie;
3. Inspectoratul de jandarmi d) formuleaza recomandari privind imbunatatirea activitatii din
judetean/Directia Generala de domeniul prevenirii si combaterii violentei asupra copilului si a
Jandarmi a Municipiului violentei in familie (planuri de actiuni, propuneri de revizuire a
Bucuresti; strategiilor si planurilor existente, infiintarea de noi servicii,
4. Directia judeteana de sanatate derularea de actiuni de prevenire, diseminarea de bune practici,
publica/Directia de Sanatate informarea publicului, formarea profesionistilor), pe care le
Publica a Municipiului inainteaza factorilor de decizie de pe plan judetean in cadrul
Bucuresti; raportarilor bianuale;
5. Inspectoratul scolar e) intocmeste rapoarte bianuale privind activitatea din domeniul
judetean/Inspectoratul Scolar prevenirii si combaterii violentei asupra copilului si a violentei in
General al Municipiului familie, in baza analizei datelor statistice, a bunelor practici
Bucuresti; colectate si a altor informatii relevante;
6. Inspectoratul teritorial de f) identifica exemple de bune practici in domeniu, in vederea
munca; diseminarii acestora catre profesionisti;
7. Organizatii neguvernamentale. g) participa la activitati de prevenire in scoli si comunitati, precum
si de informare a publicului, inclusiv prin mass-media;
h) informeaza colegii din institutia proprie si structurile din
teritoriu cu privire la prezenta metodologie-cadru si alte acte
normative in domeniu;
i) participa la programe de formare a profesionistilor in domeniu;
j) intocmeste raportul anual privind activitatea din domeniul
prevenirii si combaterii violentei asupra copilului si a violentei in
familie, pe care il inainteaza Directiei generale protectia copilului
din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
(DGPC - MMFPS). Raportul anual cuprinde recomandari privind
imbunatatirea legislatiei, a mecanismelor de monitorizare si
bunele practici identificate.

19
conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii

47
Exercitiu:
Enumeraii componenta Echipei Intersectoriale Locale de la nivelul judetului Sibiu. Cum apreciati
functionarea EIL si ce se poate face concret, pe termen scurt si mediu, pentru a sustine si dezvolta
munca in echipa intersectoriala? Exemplificati si modul in care proiectul Judetul Sibiu mai prietenos
pentru copii - autoritati locale mai bine echipate, interventii mai eficiente , implementat de Asociatia SOS
Satele Copiilor Romania in cadrul programului RO10 CORAI a contribuit la imbunatatirea colaborarii
intersectoriale.

_______________________________________________________________________________

VI. METODOLOGIE SPECIFICA DE LUCRU PRIVIND COLABORAREA INTRE DGASPC

SIBIU SI CONSILIILE LOCALE- SPAS/COMPARTIMENTE DIN JUDETUL SIBIU PE LINIE DE
ASISTENTA SOCIALA A COPILULUI SI FAMILIEI 20

Obiective

In cadrul acestui capitol ne propunem:

Sa analizam Metodologia specifica privind colaborarea intre DGASPC/SPAS

Sa identificam modalitatile propuse pentru facilitarea colaborarii pe linie de asistenta sociala a
copilului si familiei.

Sa identificam modalitatile de colaborare pentru un management de caz mai eficient.

In sprijinul implementarii Metodologiei aprobate prin anexa la H.G.691/2015 si pentru a stabili niste reguli
specifice judetului Sibiu, in ceea ce priveste modul de colaborare interinstitutionala SPAS-DGASPC Sibiu
si cel de realizare a coordonarii metodologice a SPAS-urilor de catre DGASPC Sibiu, in cadrul primelor
intalniri teritoriale realizate intre reprezentantii celor doua institutii s-au dezbatut tematici de interes,
probleme legate de cazuisticile comune sau asistenta sociala in general la nivel de comunitate, s-au
stabilit niste reguli specifice de colaborare si modalitati adecvate unei comunicari si conlucrari eficiente si
eficace.

VI.1 COORDONAREA METODOLOGICA

DGASPC Sibiu realizeaza coordonarea metodologica, in functie de domeniile de interventie, prin:

20
Material realizat integral in cadrul Proiectului Judeul Sibiu mai prietenos pentru copii autoriti
locale mai bine echipate, intervenii mai eficiente Proiect finanat cu sprijinul financiar al Programului
RO10CORAI, program finanat de Granturile SEE 2009-2014 si administrate de Fondul Romn de
Dezvoltare Social (ID proiect : PEH022) Cod proiect:PEHO22, implementat de catre SOS-Satele
Copiilor Romania si in parteneriat cu DDGASPC Sibiu (acord de parteneriat DGASPC Sibiu nr.
101/29.01.2015)

48
VI.1.a Serviciile de specialitate din aparatul propriu, dupa cum urmeaza:

BIROU MONITORIZARE SI ANALIZA Tel. 0269 / 23.20.66, int. 22

STATISTICA Sef serviciu: CRINA BIRLEA
0751174408

Tel. 0269 / 23.20.66, int. 27

SERVICIUL JURIDIC SI RESURSE UMANE Sef serviciu: - DANIELA PACURAR 0751174403

SERVICIUL STRATEGII, PROGRAME, Tel. 0269 / 23.20.66, int. 23, 24

PROIECTE IN DOMENIUL ASISTENTEI Sef serviciu: DELIA SLABU
SOCIALE SI RELATIA CU ONG 0751174412

COMPARTIMENTUL COMUNICARE, Tel. 0269 / 23.20.66, int. 32,

REGISTRATURA, INFORMATICA DANIELA SUCIU
0751174495

SERV. MANAGEMENT DE CAZ PENTRU Tel. 0269 / 23.20.66, int. 42, 43

ASISTENTA MATERNALA Sef serviciu: MARIA POPA
0751174419

SERVICIUL DE EVALUARE COMPLEXA A Tel. 0269 / 213650

COPILULUI Sef serviciu: VODA VIORICA
0751174406

SERVICIUL MANAGEMENTUL CALITATII Tel. 0269 / 23.20.66 int. 11

SERVICIILOR SOCIALE Sef serviciu: LAURA ISAC
0751174432

SERVICIUL MANAGEMENT DE CAZ PENTRU Tel. 0269 / 21.42.76, 0269 / 21.20.07 Sef serviciu:
PROTECTIE REZIDENTIALA SI FAMILIALA DIANA HULEA
0742174429

SERVICIUL DE EVALUARE INITIALA, Tel: 0269 / 21.51.77

PREVENIRE SI INTERVENTIE IN SITUATII DE Sef serviciu: RADU FOLOBA
ABUZ, NEGLIJARE, EXPLOATARE 0751174400

Prezenta Metodologie de lucru se regaseste si pe site-ul propriu al institutiei www.dasib.ro, alaturi de

toate informatiile de interes prevazute de H.G. 691/2015 ;

Managerii de caz si sefii serviciilor de specialitate cunosc, informeaza conducerea Directiei asupra
problemelor si nevoilor la nivel de spas-uri locale si impreuna cu asistentii sociali din cadrul primariilor se
informeaza reciproc asupra:
o Modificarilor intervenite in situatiile de viata ale copiilor pentru care s-a dispus o masura de
protectie speciala sau a familiilor acestora aflate in comunitate;
o Noutatilor /modificarilor legale in domeniul social cu privire la servicii si prestatii sociale;

49
 o Colaborarii pentru deplasarea impreuna in teren, in functie de posibilitati/neesitati si
comunicarea de informatii referitoare la cazurile avute in atentie;
o Nevoii realizarii de demersuri in sprijinul colaborarii interinstitutionale si cu beneficiarii
VI.1.b. Intalniri semestriale sau in functie de solicitarile reprezentantilor primariilor, pe teme de
interes comun, agreate de comun acord.

Directia solicita in organizarea sesiunilor/intalnirilor puncte de vedere legate de nevoile

reprezentantilor primariilor care pot face obiectul tematicii de coordonare metodologica, iar
reprezentantii SPAS inainteaza propuneri in acest sens;
Directia colaboreaza si cu alte institutii in organizarea si realizarea eficienta a acestor
intalniri (ex. AJPIS, ISJ, IPJ, Tribunalul Sibiu, DJIP, reprezentanti ai cultelor etc.) si
faciliteaza impreuna cu primariile, dupa caz, prezenta reprezentantilor acestor institutii la
intalniri;
Directia organizeaza intalnirile in colaborare cu primariile, fie la sediul acestora, pe
microregiuni, fie in municipiul Sibiu, intr-un spatiu ce va fi comunicat ulterior;
Directia asigura logistica si prezenta reprezentantilor in functie de tematica discutata iar
primariile realizeaza obligatia de a asigura participarea reprezentantilor SPAS la aceste
intalniri;
Intalnirile de coordonare metodologica vor fi coordonate de un reprezentant al directiei sau
colaborator desemnat, care va comunica celor prezenti programul intalnirii si va facilita
realizarea unui dialog bazat pe respect, profesionalism si atitudine pro-activa din partea
tuturor participantilor;

VI.2. COLABORAREA INTERINSTITUTIONALA PENTRU IMBUNATATIREA MODULUI DE

ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A SPAS-URILOR LOCALE SI A SERVICIILOR SOCIALE

In functie de nevoile identificate si de propunerile reprezentantilor primariilor, directia poate acorda

consultanta pentru:
Identificarea nevoilor de formare;
Implementarea managementului de caz si identificarea formelor de abuz, interventia in situatie de
abuz si in functie de posibilitati poate facilita instruiri de baza in aceste doua ramuri;
Identificarea ideilor de proiecte, programe, actiuni in acord cu problematicile sociale din comunitate;
Identificarea nevoii de servicii sociale din comunitate;
Identificarea de catre DGASPC in colaborare cu reprezentantul SPAS a nevoii de resurse umane
pentru domeniul social la nivelul comunitatii si inaintarea de propuneri in acest sens catre
reprezentantii APL;
acreditarea/licentierea de servicii sociale;
elaborarea de strategii si planuri locale in domeniul dezvoltarii serviciilor sociale;

DGASPC Sibiu informeaza SPAS-urile si colaboreaza periodic in ceea ce priveste diagnoza sociala la
nivelul judetului Sibiu, actualizarea Strategiilor si Planurilor Judetene de actiuni in domeniul dezvoltarii
serviciilor sociale.

In functie de situatiile semnalate, Directia poate solicita Consiliului Judetean Sibiu si Institutiei Prefectului
Sibiu intreprinderea de demersuri in vederea constientizarii reprezentantilor comunitatilor locale cu privire
la dezvoltarea SPAS-ului local, precum si dezvoltarea de noi de programe/proiecte/servicii sociale.

50
VI.3. COLABORAREA INTERINSTITUTIONALA IN VEDEREA EFICIENTIZARII MANAGEMENTULUI
DE CAZ

Pe linie de protectia copilului colaborarea dintre DGASPC Sibiu si SPAS va avea in atentie urmatoarele
aspecte esentiale:
Cele doua institutii vor aplica prevederile legale si procedurile de lucru prevazute de legislatia in
domeniu;
Se vor realiza intre cele doua institutii contacte telefonice si intlniri cu manageri de
caz/responsabili de caz si alti reprezentanti ai DGASPC Sibiu, in vederea solutionarii
corespunzatoare a situatiilor sociale sesizate;
Managerii de caz/responsabilii de caz desemnati de DGASPC, impreuna cu responsabilii pe
social din cadrul autoritatilor locale, la deplasarea in teren efectueaza vizite, dupa caz, la
domiciliul beneficiarilor, intocmesc minutele de intlnire, Planurile individuale de protectie, asigura
respectarea formatului si a modului de completare a instrumentelor de lucru (ancheta sociala
conform Ordinului 95/2006 si a Planului de servicii conform Ordinului 286/2006). Astfel, nevoile
identificate de catre angajatii DGASPC in teren, impreuna cu propunerile de solutionare, sunt
transmise conducerii institutiei spre avizare/aprobare.
Identificarea in plan local a tuturor posibilitatilor si intreprinderea de demersuri pentru prevenirea
separarii copilului de familie (acordarea de prestatii, sprijin material, sprijin moral etc.), toate
acestea regasindu-se ca obiective in Planurile de servicii;
In situatia in care, completarea unui dosar, in vederea stabilirii unei masuri de protectie speciala,
depaseste termenul de 30 de zile calendaristice si 15 zile in situatiile de urgenta, institutia (dupa
caz, DGASPC sau SPAS) comunica celeilate institutii stadiul demersurilor in care se afla
completarea acelui dosar sau instituirea unei masuri de protectie speciala;
Reintegrarea eficienta in familia naturala a copiilor care au beneficiat de o masura de protectie
speciala, cu sprijinul comunitatii, in functie de nevoile familiei.
Instituirea unei masuri de protectie speciala pentru situatiile care necesita acest lucru;
Sesizarea reciproca de catre reprezentantii ambelor institutii cu privire la oricare semnalment al
vreunei forme de abuz, neglijare si exploatare a copilului, violenta domestica , probleme ale
copilului ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate, nerespectare sau incalcare a
drepturilor de baza;
Respectarea drepturilor si beneficiilor sociale pentru copilul cu dizabilitati si/sau CES si sprijinirea
familiilor in vederea intocmirii dosarului pentru incadrarea in grad de handicap;
Respectarea optiunii reprezentantului legal al copilului la incadrarea in gradul grav de handicap,
potrivit prevederilor legale in vigoare;
Intocmirea instrumentelor de lucru prevazute de legislatia in vigoare, de catre ambele institutii, si
transmiterea acestora conform termenelor in care se solicita si cu motivele pentru care se solicita
( ex. ancheta sociala conf. O. G. 95/2006, planul de servicii, copii dupa diverse acte sau
documente necesare pentru propunerea unei masuri de protectie, etc.)
Fisa de observatie, anexa la H.G. nr.691/2015 se va transmite celeilalte institutii ,in copie, de
catre institutia care primeste sesizarea prima data sau se autosesizeaza prima data cu adresa de
inaintare in care se va specifica ce demersuri a intreprins pana la momentul respectiv, urmand a
le transmite celeilalte, urmand a se respecta prevederile legale in vigoare de ambele institutii
pentru solutionarea situatiilor de risc sesisate;

In concluzie, transmiterea informatiilor, in termen, este esentiala pentru buna colaborare intre cele 2
nivele de interventie. Obiectivul comun este protectia si bunastarea copiilor si in mod specific prevenirea
abuzului si a separarii copilului de parinti.
Munca impreuna este o premisa a bunei practici.

51
 Daca rezultatul evaluarii arata ca nu exista o situatie de risc social si ca resursele comunitatii pot
satisface nevoile copilului si familiei, atunci, cu acordul copilului/familiei, informatiile relevante ar
trebui comunicate serviciilor comunitare relevante (de exemplu primarie, medic de familie, scoala,
biserica, politie) oferindu-se consilierea si sprijinul necesar.
Daca evaluarea are drept concluzie existenta unei situatii de risc social atunci asistentul social de la
nivel local trebuie si treaca la faza urmatoare a pregatirii unui plan de servicii, dupa cum este aratat
in schema logica de mai jos.

EVALUARE

ANCHETA SOCIALA

EVALUAREA SITUATIEI DE RISC SOCIAL

PLAN DE SERVICII

Daca evaluarea a fost realizata si daca ea indica necesitatea intocmirii unui plan de servicii, pasul
urmator este identificarea de resurse si servicii care sa poata ajuta copilul si familia pentru a
indeplini obiectivele stabilite prin planul de servicii.
In raport de obiectul sesizarii si de distanta fata de locul in care se afla copilul, responsabilul de
caz, cu acordul sefului serviciului, poate solicita (in scris si/sau telefonic) demararea evaluarii
initiale, persoanelor resursa (profesionisti din cadrul serviciului public de asistenta
sociala/persoane cu atributii de asistenta sociala din cadrul primariei, profesionisti din cadrul
serviciilor de consiliere, etc).
Daca asistentul social de la nivel local suspecteaza sau identifica, in orice faza a implicarii sale,
existenta unei situatii de abuz, neglijare sau exploatare, aceasta trebuie sa sesizeze de indata
DGASPC in vederea luarii masurilor prevazute de lege.
Evaluarea initiala a situatiilor inregistrate la SPAS este efectuata de catre responsabilii de caz.

In situatiile de urgenta, evaluarea initiala se realizeaza de catre echipa mobila de interventie din cadrul
telefonului copilului de la DGASPC, care include obligatoriu un asistent social/psiholog si un lucrator de
politie; in situatia in care deplasarea acestei echipe ar presupune mai mult de o ora pna la adresa la
care se afla copilul, evaluarea initiala se realizeaza de catre SPAS/ persoanele cu atributii in asistenta
sociala/persoane resursa impreuna cu un lucrator de politie din comunitatea in care se afla copilul.
Persoanele resursa reprezinta profesionisti din cadrul serviciilor specializate, publice si private, pentru
copiii abuzati, neglijati si/sau exploatati prevazute de lege (centre de consiliere, centre de resursa, centre
de primire in regim de urgenta, centre de tranzit). In acest scop, primaria isi va intocmi proceduri cu
privire la interventia in cazurile de urgenta, la solicitarea DGASPC, inclusiv modul de colaborare cu
persoanele resursa.
Se intocmeste un raport de evaluare initiala in maxim 24 de ore de la efectuarea evaluarii.
Raportul se inainteaza sefului pe linie ierarhica, in baza caruia se confirma sau infirma cazul ca
fiind de competenta SPAS sau a DGASPC.
In situatia cazului confirmat si inregistrat la SPAS, seful de compartiment care a avizat raportul de
evaluare initiala desemneaza responsabilul de caz prevenire.

In situatia copilului abuzat, neglijat sau exploatat :

Evaluarea initiala a situatiilor inregistrate la DGASPC trebuie sa fie efectuata de regula de
catre SPAS/persoanele cu atributii in asistenta sociala din cadrul consiliilor locale, la

52
 solicitarea responsabilului de caz din cadrul Serviciului de Evaluare Initiala, Prevenire si
Interventie in Situatii de Abuz, Neglijare, Exploatare, dar poate fi efectuata si de catre
reprezentantii S.E.P.I.
In situatiile de urgenta, evaluarea initiala se realizeaza de catre echipa mobila de
interventie sau o echipa din cadrul SEPI, constituita din cel putin doi profesionisti, insotita
de regula de un lucrator de politie. In situatia in care deplasarea acestei echipe ar
presupune mai mult de o ora pna la adresa la care se afla copilul, la solicitarea
responsabilului de caz din cadrul Serviciului de Evaluare Initiala, Prevenire si Interventie in
Situatii de Abuz, Neglijare, Exploatare, evaluarea initiala se realizeaza de catre
SPAS/persoana cu atributii in asistenta sociala/persoane resursa impreuna cu un lucrator
de politie din comunitatea in care se afla copilul.
In cazul copiilor parasiti in unitatile sanitare, specialistii DGASPC din cadrul serviciului
SIANE va transmite SPAS-ului in a carui raza administrativ-teritoriala s-a produs nasterea,
dosarul cuprinznd certificatul medical constatator al nasterii, procesul verbal de
constatare a parasirii, dispozitia de plasament in regim de urgenta si raspunsul politiei cu
rezultatul verificarilor, documente necesare pentru inregistrarea nasterii copilului. In
termen de 5 zile de la primirea documentatiei, SPAS-ul are obligatia de a obtine dispozitia
de stabilire a numelui si prenumelui copilului si de a face declaratia de inregistrare a
nasterii la Serviciul de Stare Civila. Dupa inregistrarea nasterii copilului, SPAS-ul transmite
DGASPC Sibiu actul de inregistrare a nasterii copilului.
Semnalarea situatiilor de violenta (in sens larg) asupra copilului se face la Directia
Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Situatiile de urgenta pot fi semnalate
la Telefonul Copilului si al Familiei (0269 -983).
Referitor la repatrierea copiilor romni neinsotiti si asigurarea masurilor de protectie
speciala in favoarea acestora speciala in favoarea acestora reprezentantul DGASPC se
intlneste si colaboreaza cu reprezentantul SPAS si consemneaza in minuta intlnirii
aspectele discutate si obiectivele stabilite.

Referitor la managementul de caz privind copilul aflat in plasament la AMP:

La stabilirea planului individualizat de protectie este obligatorie participarea tuturor celor

implicati: managerul de caz al copilului, asistentul social al AMP, AMP, copil, familia biologica
a copilului, psiholog, jurist, medic de familie, cadru didactic, asistentul social SPAS de la
domiciliul parintilor si al alti specialisti dupa caz si se va semna de catre acestia.

La reintoarcerea in familia naturala/extinsa se intocmeste de catre reprezentantii celor doua

institutii planul de reintegrare, asistentul social de la SPAS avnd atributia de a monitoriza
situatia copilului reintegrat pe o perioada de cel putin 6 luni, urmnd sa comunice data de
baze, si orice situatie de risc aparuta, ce ar necesita luarea. raportul lunar de monitorizare

53
BIBLIOGRAFIE

Ghid metodologic pentru implementarea standardelor de calitate privind dezvoltarea deprinderilor de

viata independenta - World Learning In Cadrul Programului Childnet
Robert L. Barker The Social Work Dictionary, NASW Press 1999
Rolul i responsabilitile asistenilor sociali n protecia i promovarea drepturilor copilului- ANPDC
2006
Stanton Nicki - Comunicarea - SC "Stiinta si Tehnica", 1995
Legea nr. 292 /2011 legea asistentei sociale
Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz
in domeniul protectiei drepturilor copilului
Ordinul nr. 286/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea Planului de servicii
si a Normelor metodologice privind intocmirea Planului individualizat de protectie
Ordinul nr. 89 din 27 iulie 2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de
primire in regim de urgenta pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat
Ordinul nr. 177/2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul copilului,
standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat,
precum si a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea
abuzului, neglijarii si exploatarii copilului
HOTARRENr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de crestere si
ingrijire a copilului cu parinti plecati la munca in strainatate si a serviciilor de care acestia pot
beneficia, precum si pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre directiile
generale de asistenta sociala si protectia copilului si serviciile publice de asistenta sociala si a
modelului standard al documentelor elaborate de catre acestea
Hotararea nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea si interventia in echipa
multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta asupra copilului si de violenta in familie si a
Metodologiei de interventie multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii exploatati si aflati in
situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale traficului de persoane, precum si copiii
romani migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul altor state
Protocolul facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului, referitor la vnzarea de copii,
prostitutia copiilor si pornografia infantila, semnat la New York la 6 septembrie 2000, ratificat prin
Legea nr. 470/2001
Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme
ale muncii copiilor si actiunea imediata in vederea eliminarii
Hotarrii Guvernului nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii
Hotarrea Guvernului 1434/2004 privind atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare
a Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului
Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr.73/2005 - Modelul contractului pentru
acordarea de servicii sociale este prevazut
Metodologie specifica de lucru privind colaborarea intre DGASPC Sibiu si consiliile locale-
SPAS/compartimente din judetul sibiu pe linie de asistenta sociala a copilului si familiei propusa in
cadrul Proiectului Judetul Sibiu mai prietenos pentru copii autoritati locale mai bine echipate,
interventii mai eficiente Proiect finantat cu sprijinul financiar al Programului RO10CORAI, program
finantat de Granturile SEE 2009-2014 si administrate de Fondul Romn de Dezvoltare Sociala (ID
proiect : PEH022)

54
 C O N SI L I UL
J UD E EA N
S I BI U

DIRECIA GENERAL
DE ASISTEN SOCIAL
I PROTECIA COPILULUI SIBIU

Judeul Sibiu mai prietenos pentru copii autoriti locale mai bine echipate, intervenii mai eficiente
Proiect finanat cu sprijinul financiar al Programului RO10CORAI, program finanat de Granturile
SEE 2009 - 2014 si administrate de Fondul Romn de Dezvoltare Social (ID proiect: PEH022)

Valoare proiect: 851.000 lei

Scopul proiectului este de a contribui la imbunatatirea vietii copiilor din judetul

Sibiu prin cunoasterea situatiei reale a copiilor din judet si crearea cadrului
necesar pentru o mai buna colaborare intre autoritatile de la nivel local si
judetean, precum si intre autoritatile publice si organizatiile neguvernamentale.

Date de contact ale proiectului:

Promotor proiect (PP): Partener:

Asociaia SOS Satele Copiilor Romnia Direcia General de Asisten
Calea Floreasca, nr. 165, Social i Protecia Copilului Sibiu
cod potal 14459, Sector 1, Bucureti Str. Mitropoliei, nr. 2, Sibiu, jud. Sibiu
Tel: 021.668.00.90; Fax: 021.6680072 Tel: 0269.232.066; Fax: 0269.232575
E-mail: sos@sos-satelecopiilor.ro e-mail: office@dasib.ro
www.sos-satelecopiilor.ro www.dasib.ro

SOS Satul Copiilor Cisndie

Str. Hermann Gmeiner, nr. 3-7
Cisndie, jud. Sibiu, cod potal 555300
Tel: 0269.56.18.16; Fax: 0269.56.49.21

ntreaga rspundere asupra corectitudinii i coerenei informaiilor prezentate revine iniiatorilor;