TOI ROMNII i TOI INTELECTUALII DE PE

TERRA TREBUIE S CITEASC ARTICOLUL DE MAI

JOS!

Punctul de vedere al prof. dr. Maria-Luminita Roll

Universitatea din Edinburgh

n Europa de Vest nu se cunoaste istoria Romniei si

cei care o viziteaza acum vd srcia material de astzi, si
nicidecum milenara ei bogtie cultural si spiritual.
In plus, propaganda maghiar din SUA se bazeaz pe
milioanele de dolari ale D-lui Soros, care finanteaz edituri si opinii
la Bucuresti, n timp ce n Elvetia am auzit de la un doctor n istorie
(la Geneva, n iunie 1999) c Transilvania a aprut n secolul XIII si
de la un ambasador francez n Romnia (la Lausanne, n noiembrie
1998) c poporul romn a disprut timp de 1000 de ani ca s
reapar, ca prin miracol, n secolul XIV !

Cu toate acestea, nimeni nu mentioneaz c cea mai

veche scriere din Europa a fost atestat arheologic in 1961, tot n
Transilvania, in satul Trtria, pe rul Somes, n judetul Alba, de
ctre Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. n
afar de Romnia, Tblitele de la Trtria, datate 4.700 .e.n., au
fcut ocolul lumii anglo-saxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) si
au creat dezbateri aprinse pe tot globul. Desi romnii stiau s scrie
acum 7000 de ani, acest detaliu esential nu este nici n ziua de azi,
dup mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului romnesc si nu
apare n manualele de istorie.

Ce ne spun specialistii din Romnia ? n 1998 s-a

publicat Istoria Romniei (Editura Enciclopedic , Bucuresti) de
ctre un colectiv academic sub conducerea unei autoritti n
materie , Prof. dr. Mihai Brbulescu, culmea culmilor, de la
aceeasi Universitate (din Cluj), care nu spune ca Profesorul Vlassa
a descoperit Tblitele. La pagina 15 a acestui impresionant volum,
Tblitele de la Trtria sunt mentionate cu semnul ntrebrii ntr-o
foarte scurt fraz, fr nici un comentariu: ntr-o groap de cult
de la Trtria, s-au gsit () trei tablete de lut acoperite cu semne
incizate (scriere ?), cu analogii n Mesopotamia.

Dar Dl. Brbulescu nu-si aduce aminte oare c

scrierea proto-sumerian apare cu 1000 de ani mai trziu si c cea
cicladic, proto-greac, dup 3000 de ani ? El a uitat c metalurgia
n Europa apare tot n Transilvania, n jur de 3500 .e.n. ? C tracii
sunt primul mare popor indo-european care intr n Europa tot n
jur de 3500 .e.n., cu mai mult de dou milenii nainte ca celtii,
etruscii, romanii, germanii, sau slavii s apar pe harta Europei ?
Si c tracii ocupau tot teritoriul intre Muntii Ural si Tatra de la est
la vest si de la Marea Baltic la Dunre si Marea Neagr de la nord
la sud ?

De asemenea, si n acelasi context, nici un specialist

n istoria Romniei nu atrage atentia asupra altui detaliu
primordial, si anume c limba traco-dacic este cu mii de ani
anterioar latinei (care apare abia n secolul VI .e.n.) si c, n
consecint, limba romn nu se trage din latin, pentru c, desi din
aceeasi familie, exist istoric naintea latinei, deci este o limb
proto-latin.
Latina se formeaz din etrusc si greac, care, desi
amndou indo-europene, sunt scrise cu un alfabet fenician,
rspndit n lumea mediteran a epocii. n plus, estruscii ei nsisi
erau o brans a celtilor, coborti n sudul Alpilor n jur de 1200
.e.n. La rndul lor, celtii erau o brans a tracilor care migrau spre
vestul Europei, si erau numiti ca atare, adic traco-iliri pn n
secolul VI .e.n., cnd se deplaseaz din Noricum ( Austria ) spre
Alpii elvetieni, unde se numesc helveti.

Attea detalii ignorate despre originea, continuitatea,

si nssi existenta poporului romn dau de gndit. Cine schimb si
interpreteaz istoria Romniei?
n mozaicul de limbi si popoare de pe harta Europei,
singurii care au o continuitate de 9000 de ani pe acelasi teritoriu,
si o scriere de 7000 de ani, sunt romnii de azi. Transilvania nu a
fost maghiar si nici nu putea fi cnd strmosii maghiarilor de azi
locuiau n nordul Mongoliei, surs turco-finic nu numai a ungurilor,
dar si a bulgarilor (care nvlesc n Romnia si n teritoriile
Bizantine din sudul Dunrii n secolul VI), a turcilor si a
finlandezilor din zilele noastre. Hunii ptrund n Europa pn la
Paris, Roma si Constantinopole sub Atila n secolul V, dar se retrag
spre Ural pn n secolul IX, cnd nvlesc din nou n Panonia,
teritoriu ocupat la acea dat de daci liberi (80%) amestecati cu
slavi (20%).

Poporul si limba dac sunt deci cu mult mai vechi

dect poporul roman si limba latin, dar cele dou limbi erau foarte
asemntoare, si de aceea asimilarea s-a fcut att de repede, n
cteva secole. Ovidiu, poet roman exilat la Tomis pe malul Mrii
Negre, nu numai c a nvtat daca imediat, dar n sase luni scria
deja versuri n limba lui Zalmoxis ! Invadarea Daciei, de fapt a unui
coridor spre Muntii Apuseni, a avut ca scop precis cele 14 care cu
aur pe care mpratul Traian (de origine iberic) le-a dus la Roma
ca s refac tezaurul golit al Imperiului. Peste mai mult de 1000 de
ani, dup cderea Constantinopolului sub turci n 1453, tributul
pltit sultanilor otomani va fi tot n aur, n form de techini. Si tot
n aur se pltesc n ziua de astzi anumite interese n Romnia,
dup ce tezaurul national de 80 tone-aur a fost vndut la licitatie n
Zrich si cumprat de Banca Angliei.

Cele 14, nu care romane ci milioane de romni din afara

Romniei nteleg si simt acum, mai bine ca niciodat, sensul
versurilor transilvane Muntii nostri aur poart, Noi cersim din
poart-n poart!

n aceeasi ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a

durat mai mult de 1.000 de ani (330-1453), n timp ce Europa de
Vest dormea sub jugul Bisericii Romane si a analfabetismului, este
complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultura si civilizatia
european si-au mutat centrul de la Roma la Constantinopole n
330, cnd Bizantul devine capitala Imperiului Roman. Desi se
studiaz istoria si limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu
numai complet ignorat n istoria Europei, dar chiar considerat
barbar si incult. Nici un istoric elvetian nu a fost capabil s-mi
dea un singur nume de scriitor Bizantin, nici mcar Ana Comnena !

Nimeni nu cunoaste aici cultura si civilizatia

Bizantin, religia ortodox (ortodox este n limbile occidentale un
termen peiorativ), si cu att mai putin istoria si traditia romn.
Faptul, esential, c analfabetismul nu exista n Bizant, dar exista n
Europa de Vest n aceeasi perioad este si mai necunoscut.
Academiile pgne (socratice, pitagorice, orfice, druidice, etc.)
au fost toate nchise n secolul VI, iar cnd n cele din urm
universittile au nceput s apar n Occident n secolul XIII
(Oxford, Cambridge, Padova) ele erau controlate de Biserica
Roman si studiau teologia. Numai clugrii si clericii stiau carte,
se mbogteau prin exproprierea de pmnturi n favoarea
mnstirilor, si luau puterea n toate trile vestice, prin
misionarism si prozelitism la nceput (prin teroare si Inchizitie mai
trziu), pn n secolul XI, cnd ultimul tinut liber, al vikingilor din
Scandinavia , cade sub puterea Romei Papale.

Renasterea italian apare ca o consecint clar si

direct a cderii Constantinopolui (1453), cu emigrarea n mas a
savantilor Bizantini ctre Italia. De exemplu, numai Cosimo de
Medici primeste 5000 de savanti exilati din Bizant ntr-un singur an
la Florenta, acolo unde n curnd vor scrie Petrarca, Dante si
Boccacio, si unde vor picta Michelangelo si Leonardo da Vinci.

ntre timp, cultura Bizantin este pstrat si cultivat

n trile Romne (de exemplu la Putna), care nu numai c si
pstreaz autonomia fat de Imperiul Otoman, pltind-o n aur ca
de obicei -, dar voevozii romni trimit anual aur n Grecia pentru a
sustine mnstirile ortodoxe (de exemplu la Muntele Athos).

n Occident, o scurt istorie a Romniei apare n

1943, scris de Mircea Eliade n englez la Lisabona si publicat la
Madrid (The Romanians, a Concise History, Stylos, Madrid, 1943),
si republicat peste alti 50 de ani n Romnia (The Romanians, a
Concise History, Roza Vnturilor, Bucuresti, 1992).
n timp ce prima istorie serioas a Bizantului apare, tot
n englez, de abia n 1988 (Lord John Julius Norwich, A Short
History of Byzantium, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995,
1997). Cu toat bunvointa lui de a reabilita misterioasa istorie a
uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici mcar Lord John
Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la texte
Bizantine, pentru simplul motiv c nu stie greaca, nici veche nici
nou.

n final, se pune ntrebarea de ce nou milenii, atestate

arheologic, de civilizatie nentrerupt pe teritoriul Romniei sunt
ignorate nu numai n Europa de Vest dar si n Romnia ? Cu ce se
ocup istoricii romni ? Si reprezentantii Romniei peste hotare ?
Cine promoveaz cultura milenar a Romniei ? Dac dentistii, si
nu profesorii de romn, vor s fac scoli n romn la Geneva, s
nu ne mirm dac profesorii vor deschide n curnd cabinete
dentare n acelasi oras.*

n 1996, cnd am fost la Bucuresti pentru a face

cercetri n mitologia tracic la Academia Romn, spre uimirea
mea, mi s-a pus ntrebarea de ce m intereseaz tracii si
dacii, cnd acesta era subiectul de predilectie a lui
Ceausescu**, fapt pentru care subiectul trebuie acum
total ignorat. La rndul meu, m ntreb ce conteaz 50
de ani de comunism n comparatie cu cele 9 milenii de
istorie romneasc ?

Prof. dr. Maria-Luminita Roll, Universitatea din Edinburgh,

Academic Consultant in European Mytholgy