JOHN HATTIE
INVATAREA VIZIBILA
cl aN PROFESO
1 STINT
TReI12 Se pune deci accent pe planficare, pe claritatea scopurilor
ssezultatelor lecfillor (att pentru profesor, ct si pentru levi),
vind agteptini sau obiective cu privir la impactul pred gi
tevaluénd continu efectul profesorului asupra elevului. Este
{important totus si constatim cB, desi accentul acestei cir este
pus mai degrabs pe profesor, asta nt inseamn ci elevii nu pot
invita din alte surse (cum ar fi internetul, colegi, familia) sau
ci ei nu pot deveni proprii lor profesori. Aceasta autoeducare
este cu siguranga un objecti al demersurilor noastre de predare.
Metodele si procesele infitisate in capitolele care urmeazit
subliniazd cat de important este ca profesoril sii judece reci-
proc presale, i planifice impreund, s8 evalueze gs gaseascA
‘mai multe ci in care s8 colaboreze. Recunose ca aceast cerinta
este consumatoare de resurse. deca este de a gsi modalititi de
[promovare in gcol a acestor practci de Iucru, pentru cA aceasta
ar conduce la un mod mult ma efcient de utilizar a fondurilor
lect seintémpli in situatile tipce, in care se aloci fondiuri pen-
tra problemele marginale sau de structurare a gcolarzai, care
desea aut un efect mai slab, cum ar fi seolile de var (# = 023),
reducerea numirului de elevi dint-o clas (d = 0,21), grupa-
tea in functie de abilitat (d = 0,12), comunititile eu invifare
deschis’ (d = 0,01), programele extracurriculare (d= 0,17) sau
repetenfa (-0,16) Realizarea impactulu maxim asuprainvarit
la clevi depinde de echipele de profesori care colaboreaz®, ali-
turi de lideri excelent si de mentor, care convin asupra rezul-
tatelor dezirabile, stabilesc asteptiri inalte, cunose achizifil
iniiale gi cele ideale din invajare, cauta continua dovezile des-
pre impactul lor asupra tuturor élevilor, modifi procesul de
predare in lumina evaluirilor gi reusese si influenteze decisiv
rezultatele invari,
Jomunare
carrots
Pregatirea lectiei
Proiectarea didactic& poate fi realizati in modusi diverse, dar
‘cea mai eficienta este situatia in care profesoriilucreazi imprew
ni pentru a elabora planuri, pentra a dezvoltaidei comune des-
pre ce merits fe predat, penta colabora in sensul infelegerit
‘onvingerilor lor despre stimulare si progres gi pentru a evalua
‘mpactul conceptiet lor didactice asupra rezultatelor elevilor.
“Exist patru elemente cruciale in planficare pe care a tebui
site lum in considerare:niveluileiitiale de performan} ale ele-
vilor (achizititanterioare, nivelurile dovte ce ar teebu atnse la
finalul unei seit de lect (semestru sau an) (invdtarea vizat) si
rata de progres de la inceputul pind la sfarstal serei de lect
(performanfa). A patra component este colaborara dtr prof-
sors spirit critic a planar.
JWVATAREA VIZIBILA —LISTA DE VERIFICARE PENTRU
PROLECTAREA DIDACTICN|
6, Scoala are 51 profesorul foloseste metade bine intemelate
pentru
Snare i» esse ei‘ monitorizare, tnceistrarea si punerea la dispozite, sn
‘imp util’ a aprecerlor cu privte a achlile anteiaare,
actuale dort ale eleva
b, monitoriatea constant 2 progresuluelevilr pe parcursu
arilr, acest informati ind flesiten proiectarea gi eva~
uate lecilor
formularea de inaliti eu pire la eecteleasteptate din
partea profesor asupratvatri eleva.
Achizitiile anterioare
David Ausubel afirma’
cd ar tre reduc tat psholgin scolar la wn singur
Princip 9 spune aga Cel mai mportant factor care infntoaza
frodtare est cea ce eleva deja. Verificat acestecunogtne i
predat-findna cont de ele. (Ausubel, 1968: v)
Este un fapt ch achiziile anterioare sunt un predictor puter-
nic al succesului lectilor (d= 067).
‘Bagajal ca care vine la casi elevul in fiecare an scolar este fn
foarte mare misura legat de achiziile sale anterioare din ani,
precedenti:clevi strlucii tind sf asimileze mai mult iar cei mai
putin strSlucii vin cu acumuliri mai madeste, Sarcina noastr’
«a profesor este si facem si dispard aceasta discrepant, prin,
proiectarea unor ci prin care saccelerim progresul clor care
{ncep ca un handicap, astfel inet si ajungi si fle eapabil i ink
yore
‘pasul cu programa si obiectivele educafionale ale lecfllor aseme=
nea elevilor foarte buni. Acestluceu presupune cunoastereatra-
iectorilor invari lor, a strategilor actuale de invajare folosite
sa disponibilitati lori a investi in inviare, Aste, inainte dea
proiectalectia, profesorul trebuie si cunoasci ce ste i ce poate
‘i faci deja elevul. Acest fapt fi permite si adapteze lecta in asa
{el inet invapicelul si poats umple golul dintre cunostinfele si
nofiunile curente gi cele vizateinspre afi insusite. Astiel, este
‘important si se cunoasc foarte clarstadiul actual al elevulti gi
rivell int.
Prin urmare, orice planificare didactici trebuie si inceapa
cu 0 inelegere profundai a ceca ce elevul ste gi poate si fac
dleja,respectiv a modulul In care instrurea igi propune si ereas-
ci rata de progres si nivelul de achizitii pentru fiecare din-
tte elevi. Preocuparea central este de a adiuga o plusvaloa-
re educafionala pentru tof elevi,indiferent de unde pornesc
_acestia, gi de a+ aduce pe tof la nivel la care si atingd obiecti-
vele propuse.
‘Unul dintre cele mai importante luerusi pe care profesori tre-
Due si le infeleagé este modul de gandiee al fecSrui elev in parte
Prin acest fapt, mu se vizeazi aflarea a cit mai multe informati
despre stilurile de invatare (vizual, kinestezic et), despre acaror
cficacitate nu existé dovezi solide, cise vrea infelegerea strate-
Bilor de gindire ale elevilor, ase incit elevul 3 fie ajutat si-gi
dezvolte propriul proces de gindire, Una dintre cele mai bine
‘cunoscuteteori ale inviprii — cea a lu Piaget — este inc prin-
tre cele mai expliative pe care le cunoastem. Des au innegistrat
_Progrese semnificative in teoretizare de la momentul cind Piaget
‘ska dezvoltat influenta sa cercetare, merit si ne reintoarcem la
‘munca Iui pentru a sublinia cel putin un fapt-cheie: inainte ca
Sere Pepi ns4% profesor sisi poati ajuta elev s insugeasc noi cunostnge, ei
trebuie si ste manierele diverse in care acestia gndlesc:
Piaget (1973) a sustinut ci flecare copil igi dezvolta gandirea
‘dea Jungul unei succesiuni de etape,
1, Prima este etapa ,senzorio-motorie”, care are loc de la nastere
pind la varsta de 2 ani. Copii se bazeaza pe vederea,atingezea
51 punerea in gurda obiectlor, i invati legatura dintre corpul
Jor si mediu. Invati permanenta obiectulii — adic obiectal
poate exsta independent de e, chiar gi tunel ead mu poate
fivizut
2. A dona este etapa preoperationals (2-7 ani), in care copilul
‘rede c3 toatilumea gandeste cael sare dificult in a vedea
viaja dintro alts perspectiv’ decit cea proprie, Pe parcursul
aceste etape, copilul invaf si formeze concepte $i si foloseas-
i simboluri sin acest fel si dobindeascs competent lingvis-
tice, Gandirea este concret si ireversibils; prin urmare, este
ire pentru ei si gindeasc in termeni abstrac} sa sf deru-
Jeze inapoi evenimentele
3, Abia in etapa urmatoare, cea a ,operafilor concrete” (7-12
ani), apare gandirea logic’, precum si reversiblitatea, iar copii
{ncep si aprofundeze conceptele
4. in etapa operatilorformale (de la 12 ani ping la maturitate),
144 iar corclafa dintreevaludrleelevilor i performanta
Jor ulteriaré in indepliniceasacinilor goolarea fost de aprox
sativ 080.
ede parte, acest fap certifi un nivel ria! de predicate
1 perforant! a clas (ia bu! ol pnd le idol necesitatn
ea aven edt deme teste de oreme ce elec ade 0 mare parte
sin informal p cre se presupune clear fer aceste examina,
dar, pe de ltt parte, acest ogtepti fd de regia gcalerd (care
nor sunt stabiite sub nivel pe eve ele ar putes si ating)
pot deve’ pldi pes uni leo car vr Iuera doar pi la nie
Tal de perfetonare ca ost antcpa, (ati, 2009: 44)
Anarene eetNe Exist cel putin dowd grupuri de elevi care nu sunt atat de
‘buni in prezicerea performantelor lor gi care nu ait mereu un
‘prognostic in directa corect elevii minoritar gi cei cu un nivel
scigut de achizifii. Acestielevi sunt mai pufin precigi fn auto-
cevaluare sau in priceperea nivelului la care se afl Ei au tendin-
{a de agi subestima achiziile si, pe parcurs,incep si creadé in
autoevaluaile lor slabe si ii perdincrederea in faptal ci meri-
{i sd se angejeze tn sarcini mai difcile, Au existat multe studi
care at incereat si amelioreze calibrarea si si determine elevit
‘8 abi o incredere mai mare in ei sau in eficacitatea lor pentra
se angaja in mai multe sarcini dificil. Schimbarea prognosti-
curilorfacute de acegticlevi cu privire la performanele lor sa
ovedit afi foarte dificil, mai ales pentru ci increderea for sc
‘utd si neajutorarea Invajats au fost dobéndite gi consolidate
Peo perioads lungi. Cand ajung adolescent, acest levi iau in
considerare oaltéalternativa: sf opteze pentru a iegi din acest
Joc nuit , scoala”
Faptul c& elevi reflecteaza asupra performantelor lor nu e
de ajuns. Este mai eficients8 incurajez o setare corect a obiec-
tivului decat sé recompensezi doar performanga imbundtitia
“Mesaful este ci dascliitrebuie i le ofere oportunitit elevilor
dea se implica in activitatea de predictie a performantelor; mai
‘exact, profesoriitrebuie 5 faci obiectivele educationale si crite-
fille de reusitd cat mai transparente, si aibi asteptiti mari, dar
adecvate gi si ofere feedback la un nivel corespunzator (vezi