Lacurile Romniei cls.

a VIII a

lista lacurilor din Romnia se afl aici.

Romnia are peste 3450 de lacuri (aprox. 1,1% din suprafaa rii).
Dup modul de formare se deosebesc:

lacuri glaciare - formate sub aciunea gheii, n circuri glaciare: Lala i Buhescu (n M
Rodnei), Capra, Urlea, Avrig, Blea (M Fgra), Bucura (cel mai ntins lac glaciar din
ar, cu 10 ha) i Znoaga (cel mai adnc lac glaciar din Romnia, cu 29 m);
lacuri de baraj natural - formate prin bararea cursurilor unor ruri n urma unor alunecri
de teren: Lacul Rou;
lacuri vulcanice - formate n craterul unor vulcani stini (Lacul Sfnta Ana)
lagune - lacuri formate prin bararea cu un cordon de nisip a unor golfuri (Lacul Razim -
cel mai ntins lac din ar - 415 kmp, Sinoe, Zmeica);
limanuri - lacuri formate prin bararea cu aluviuni a gurii de vrsare a unui ru n alt ru
(limanuri fluviatile) sau a gurii de vrsare a unui ru n mare (liman maritim). Exemple
de limanuri fluviatile: Amara pe Ialomia, Oltina. limanuri maritime:

Lacurile din Meridionali

- lacuri glaciare (apa din precipitaii acumulat n excavaiunile rmase n urma retragerii
ghearilor). Ex: Blea, Podragu, Capra, Doamnele, Glcescu, ureanu, Znoaga, Bucura
- lacuri de baraj hidroenergetic (apa stocat n amonte de barajul construit). Ex: Vidraru,
Vidra, lacurile de pe valea OLtului, de pe valea Sebeului, de pe valea Cernei.

Lacurile din Cmpia Romn

tipuri genetice:
- limane fluviatile (formate prin bararea gurii de vrsare a unui afluent): Snagov, cldruani,
Fundata, Oltina, Bugeac, Balta Alb, Amara, Mostitea.Aceste lacuri se utilizeaz pentru
agrement, piscicultur, irigaii, sport, turism
- lacuri de tasare (acumulri de ap n crovuri sau n depresiuni formate prin tasarea loessului)-
apar n Cmpia Brganului. exemple: Ianca, movila Miresii, Plopu
- iazuri (acumulri lacustre n spatele unor baraje construite pe vile din spaiile aride). aprar n
Cp. Romn, ntre Olt i Motitea. ex: Bneasa, Herstru, Floreasca, Tei, Pantelimon.
Utilizare: piscicultur, agrement, irigaii
- lacuri ntre dune (acumulri de ap din precipitaii pe spaiile mai joase dintre dunele de
nisip). apar ntre Calafat i Bechet
- lacuri de lunc (apa din precipitaii acumulat n depresiuni variabile ca dimensiuni). sunt
specifice n Lunca Dunrii i n luncile marilor ruri.

Grindurile i lacurile din Delta Dunrii

Grindurile maritime:
- Letea, Srturile, Caraorman
Grindurile continentale:
- Stipoc, Chilia

Lacurile:
Puiu, Rou, Luminia, Iacob, Dranov, Gorgova, Merhei

vegetatia, fauna si solurile

Vegetatia, fauna si solurile

stepa

- este raspandita in campii

- este formata din ierburi (iarba vantului, colilia)
- fauna : rozatoare (soarecele de camp, harciogul)
- solurile : cernoziomurile (molisolurile)

silvostepa

- este raspandita in zonele de campii inalte si dealuri joase (pana la 300 m)

- cuprinde pe langa ierburi si arbusti
- fauna : rozatoare
- solul : cernoziom levigat

padurea de stejar

- urca pana la 500 m altitudine

- specii de stejar : cerul, garnita, gorunul, stejarul pufos, stejarul brumariu
- fauna : mistretul, lupul, vulpea
- solul : brun-roscat

pdurea de fag

- urca pana la 1200 m altitudine (dealurile subcarpatice, muntii mai josi)

- pe langa speciile de fag, intalnim aici si ulmul, carpenul, teiul
- fauna : lupul, vulpea
- solul : brun de padure

pdurea de conifere

- se dezvolta pana la altitudini de 1800 m (doar 1600 m in nordul tarii)

- cuprinde Bradul, molidul, pinul
- fauna : ursul, cerbul, rasul
- solul : brun-acid, podzolul

pajitile alpine

- apar la peste 1800 m

- vegetatia este formata din jnepeni si ienuperi
- fauna : acvila, capra neagra
- solul - podzolul

Populaia Romniei

Numrul populaiei si evoluia numeric

Azi, Romania are 21,7 mil locuitori, cu o densitate medie de 95 loc/kmp.

Cresterile si descresterile populatiei unei tari poarta denumirea de dinamica populatiei.
Dinamica populatiei este influentata de: natalitate, mortalitate, sporul natural.
a. natalitatea- reprezinta numarul de nascuti vii la 1000 de locuitori, timp de 1 an. La noi in tara
acest indicator are valori de 10,5;
b. mortalitatea - indica numarul de decese la 1000 de locuitori timp de 1 an. pentru Romania
mortalitatea este de 12;
c. sporul natural - reprezinta diferenta dintre natalitate si mortalitate: -1,5.
Deoarece sporul natural este negativ, inseamna ca populatia Romaniei este in scadere.

Densitatea populatiei
- reprezinta raportul dintre nr de locuitori si suprafata (loc/kmp)
- densitatea medie este de 95 loc/kmp,
- exista diferentieri la nivel national:
a. zone cu densitati mari: zona capitalei si a imprejurimilor, Subcarpatii de Curbura, culoarul
Siretului, zona litorala (la S de Constanta), zona limitrofa marilor orase;
Factorii favorizanti care au detrminat aceste densitati mari:

existenta unor resurse solice si subsolice (petrol, gaze naturale, sare - in Subcarpati)
relieful de campie, cu soluri fertile - optim pentru agricultura
prezenta unor artere hidrografice mari - Culoarul siretului, Valea Muresului, Valea
Oltului
ramurile industriale din marile orase
proximitatea unor axe de comunicatii

b. zone cu densitati mici: Carpatii, Pod. Dobrogei, Delta.

Cauze ale valorilor mici ale densitatii populatiei:

in Delta -suprafete mari acoperite cu apa

in Carpati - relief accidentat, clima aspra, soluri slab evoluate
 in Pod. Dobrogei - retea hidrografica saraca, clima secetoasa

Vechimea si evoluia aezrilor

Primele asezari urbane apar in Antichitate: Histria (prima localitate urbana, ca vechime, situata
pe teritoriul tarii noastre), Callatis (Mangalia de astazi) si Tomis (Constanta) - intemeiate de
greci, cu mai bine de 2500 de ani in urma.
In perioada stapanirii romane, apar si se dezvolta orase, majoritatea pe amplasamentul unor cetati
dacice: Apulum (astazi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda),
Drobeta (DT Severin)

In Evul mediu apar capitalele Tarilor Romanesti (Baia, Siret, Suceava, Iasi, Curtea de Arges,
Campulung, Bucuresti, Targoviste), orase-cetate (Brasov, Sibiu, Sighisoara, Timisoara, Arad,
Oradea, Satu Mare), orase-tirguri (Tirgu Mures, Tirgu Neamt, Tirgu Jiu, Tirgu Ocna).

In perioada capitalista apar numeroase orase industriale, agricole, turistice (Anina, Resita,
Hunedoara, Campina, Buhusi, Predeal, Vatra Dornei, Eforie)

Perioada contemporana se caracterizeaza printr-o crestere mare a numarului de orase pe baza

urmatoarelor activitati economice: agricole (Alesd), minerit (Ticleni), industrie (Onesti),
transporturi (Simeria), turism (Busteni).

Caracterizarea marilor orase

BUCURESTI
Este situat in Campia Romana, pe vaile Dambovitei si Colentinei.
Atestat documentar in anul 1459.
Este cel mai mare oras al tarii, cu peste 2 mil. loc, fiind cel mai important centru industrial,
cultural, politic si turistic al Romaniei.
Dispune de 2 aeroporturi (Henri Coanda si Baneasa), metrou, doua gari, 8 magistrale feroviare si
2 autostrazi (Bucuresti-Pitesti si Bucuresti -Constanta).
Bucurestiul adaposteste Academia Romana, numeroase universitati (Universitatea Bucuresti,
Universitatea Politehnica, Academia de Studii Economice), numeroase teatre, Opera Romana etc

IASI
Cel mai mare oras al Moldovei (peste 300.000 locuitori), este situat in Campia Jijiei (a
Moldovei), pe valea raului Bahlui.
A fost capitala Moldovei timp de 300 de ani, pana la Unirea Principatelor.
Azi, Iasul este al doilea centru universitar al tarii si un mare centru industrial (ind. chimica -
antibiotice, alimentara -ulei, metalurgie, ind. textila etc)

CONSTANTA
Cel mai vechi oras (pe locul anticului Tomis) si cel mai mare din Podisul Dobrogei (peste
300.000 loc), Constanta este si cel mai important port la Marea Neagra. Mare centru turistic
(plaje, Casinoul, Delfinariu, Muzeul de Arheologie sa), dispune de universitate (Tomis). Mare
centru industrial (ind. constructoare de masini -nave, ind. alimentara -ulei, ind. chimica- celuloza
si hartie, ind lemnului- mobila s.a)

CLUJ NAPOCA
Cel mai mare oras din Transilvania (peste 300.000 loc), este situat pe valea raului Somesul Mic,
la poalele Dealului Felec. Este un oras care dateaza din perioada daco-romana (antichitate) cand
purta numele de Napoca.
Mare centru industrial (ind. chimica, ind. constructoare de masini, mobila, portelan).
In Cluj Napoca se afla primul Institut de Speologie din lume, infiintat de Emil Racovita.

CRAIOVA
mare oras al Olteniei, Craiova este situata pe Jiu, in vestul Campiei Romane. Are o populatie de
300.000 loc si o industrie diversificata: auto (Ford), locomotive, avioane, chimice, alimentare.

TIMISOARA
este situata pe valea Bagai in Campia de Vest (Campia Timisului).
Este mai mare oras din vestul tarii, cu peste 300.000 loc. Important centru economic, cultural si
turistic.

BRASOV
cel mai mare oras din Carpati, se afla in Depresiunea Brasovului. Are o populatie de peste
270.000 loc si este un mare centru industrial (camioane, avioane, tractoare), nod de comunicatie
si important centru turistic.