Introducere

Consecin a cerinei justificate de continuitate i siguran n alimentarea cu energie electric a

consumatorilor, apare necesitatea tot mai mare de mbuntire a fiabilitii i siguranei n funcionare a
echipamentelor. Una din soluiile cu potenial ridicat n rezolvarea cerinei de mai sus este implementarea
sistemelor de monitorizare i utilizare a tehnicilor de diagnoz automat a echipamentelor primare.
Supravegherea continu a principalilor parametri ai echipamentelor poate conduce, atunci cnd este
corect implementat i utilizat, la identificarea precoce a tendinei de defectare, la identificarea i
izolarea rapid a componentelor defecte, prevenind astfel o cdere a ntregului echipament sau, chiar mai
grav, a unei instalaii.

1 .Scopul i obiectivele monitorizrii echipamentelor primare n staiile de transformare

Principalele obiective ale monitorizrii echipamentelor primare din staiile de transformare sunt
urmtoarele:
a) identificarea echipamentelor supuse monitorizrii:
ntreruptoare i separatoare
transformatoare de msur de curent i de tensiune
b) analiza cderilor i a strilor anormale:
identificarea strilor anormale
analiza defectelor
analiza parametrilor de fiabilitate
c) identificarea principalilor parametri care trebuie supravegheai
d) mentenan:
evoluia principalilor parametri ai echipamentelor
adaptarea metodelor de mentenan la starea real a echipamentelor
mbuntirea procedurilor de mentenan.
Identificarea parametrilor supui monitorizrii este una din cele mai importante etape n proiectarea
unui sistem de monitorizare. Apare drept justificat dorina de a colecta ct mai multe date, n scopul
reconstituirii unei imagini complete a strii de sntate a unui echipament. Aportul datelor colectate este
ns foarte diferit n calitatea analizei efectuate.

2.Aspecte generale

SCADA este tehnologia care ofer utilizatorului posibilitatea s colecteze date de la unul sau mai
multe echipamente aflate la distan i s transmit un set limitat de instruciuni de comand acestor

2
echipamente. SCADA face s nu mai fie necesar ca un operator s stea sau s inspecteze frecvent acele
locaii telecomandate n cazul n care acestea funcioneaz normal.
SCADA include interfaa operator i manipularea datelor concrete ale aplicaiei dar nu se limiteaz
numai la asta. Unii productori ofer pachete software pe care le denumesc SCADA i dei acestea sunt
adecvate pentru a funciona ca pri ale unui sistem SCADA, deoarece asigur legturi de comunicaie cu
alte echipamente necesare, ele nu sunt un sistem SCADA complet. SCADA este acronimul format din
primele litere ale termenilor: supervisory control and data acquisition (control de supervizare i
achiziie de date).
Dei termenii de baz nu se refer la termenul distan, acesta este comun tuturor sistemelor
SCADA. Un astfel de sistem permite unui operator s realizeze schimbarea punctului de funcionare al
unui regulator aflat la distan, s nchid sau s deschid vane sau ntreruptoare, s monitorizeze alarme
i s distribuie informaii despre msurtori de la o unitate central la o instalaie distribuit n spaiu.
Cnd dimensiunile unui proces devin foarte mari (sute mii km), se pot aprecia beneficiile
SCADA, n sensul reducerii costurilor vizitelor de rutin pentru urmrirea funcionrii echipamentelor.
Tehnologia SCADA se aplic cel mai bine proceselor care sunt distribuite pe suprafee largi, sunt
relativ simple de controlat i urmrit i care necesit intervenii frecvente, regulate sau imediate. Exemple
de astfel de procese pot fi urmtoarele:
1. Grupuri de staii hidroenergetice mici care sunt pornite i oprite ca rspuns al cererii de energie al
clienilor i care sunt localizate, n general, n locuri ndeprtate. Acestea pot fi comandate prin nchiderea
sau deschiderea unor vane a turbinei, trebuie s fie urmrite continuu i s rspund rapid cererilor
dispecerului energetic;
2. Zone de extracie petrol i gaze, incluznd sonde, sisteme de colectare, echipament de msurare a
debitelor i pompe. Sunt n general distribuite pe arii largi, necesit comenzi relativ simple, cum ar fi
pornirea sau oprirea motoarelor, necesit centralizarea informaiilor metrologice n mod regulat i trebuie
s rspund rapid la condiiile restului exploatrii;
3. Reele de distribuie gaz, petrol, produse chimice, apa, care au elemente ce sunt localizate la
diferite distane de la un punct central de control. Acestea pot fi comandate prin nchiderea sau
deschiderea unor vane sau pornirea i oprirea unor pompe i trebuie s rspund rapid condiiilor pieei i
pierderilor de materiale toxice sau periculoase;
4. Sisteme de transmisie electrice, care acoper mii de km2 , pot fi comandate prin nchiderea sau
deschiderea ntreruptoarelor i trebuie s rspund aproape instantaneu de sarcina de pe linie;
5. Sisteme de irigaii care acoper sute de km2 , pot fi comandate prin nchiderea sau deschiderea
unor simple vane i necesit centralizarea informaiilor metrologice asupra cantitilor de ap furnizate
consumatorilor.

3
 n afara acestor exemple de comenzi relativ simple, SCADA poate fi utilizat i pentru comenzi mai
complexe, datorit evoluiei tehnologiei. Pe liniile de transmisie, ntre unitile ndeprtate i unitatea
central SCADA, pot fi transmise bidirecional, att informaii binare ct i analogice (comenzi de
pornire/oprire, comenzi pentru schimbarea poziiei vanelor).

3.Elementele sistemelor SCADA

MODEM MODEM

Consol
MODEM
operator

MODEM RADIO

MTU

RADIO RADIO

MODEM MODEM

Figura 1 Principalele componente ale unui sistem SCADA

4
 Componentele sistemului SCADA se prezint n Figura 1. n centru este un operator care acceseaz
sistemul prin intermediul unui echipament interfa numit "consola operator". Aceasta funcioneaz ca o
fereastr a operatorului ctre proces.
Consola operator este alctuit din dou elemente: o unitate display (VDU- Video Display Unit),
care afieaz date n timp real despre proces i o tastatur pentru a introduce comenzile operatorului sau
mesajele ctre proces.
Accesul operatorului n sistem se face prin MTU (Master Terminal Unit) care este controlerul
sistemului. Unele industrii folosesc termenul de host computer. Unitatea MTU este totdeauna bazat pe
un calculator. Ea poate monitoriza i comanda instalaia chiar i cnd operatorul nu este prezent. Aceasta
se poate realiza prin intermediul unor agende ce pot fi programate s repete anumite instruciuni, la
intervale prestabilite. De exemplu, se poate programa s se cear informaii periodice de la RTU (Remote
Terminal Unit), ce sunt localizate departe de staia central.
Un sistem SCADA poate avea de la cteva RTU la cteva sute. Comunicarea se poate face prin
dou modaliti obinuite: fie cu linii terestre( cabluri de fibre optice sau electrice), care pot fi proprietatea
firmei care utilizeaz sistemul SCADA sau pot fi nchiriate de la companii telefonice i prin radio.
Sistemele mari pot utiliza combinaii de sisteme de comunicaie radio i telefonice. n ambele cazuri, este
necesar un MODEM (MOduleaz i DEModuleaz semnale pe o purttoare).
n general, sistemele SCADA controleaz procese simple, cantitatea de informaii este mic i deci
vitezele de transmisie sunt mici. Uzual, vitezele sunt de ordinul 300 bps (bii/sec). Sistemele electrice
necesit viteze mai mari (2400bps) dar care sunt nc acceptabile pentru liniile telefonice obinuite. n
mod normal, unitile MTU au echipamente auxiliare: imprimante, memorii tampon (backup memories).
Acestea sunt considerate ca fcnd parte din MTU.
MTU poate comunica ctre nivele ierarhice superioare transmind informaii despre starea
sistemului prin intermediul unor linii speciale sau, mai nou, prin reele LAN ( Local Area Network).
n cele mai multe sisteme SCADA, MTU poate primi informaii de la alte calculatoare. n felul
acesta, programe care ruleaz pe alte calculatoare pot asigura un control supervizor al sistemului SCADA.
Dei comenzile ce sunt date ntr-un sistem SCADA sunt, n general, limitate, aceast facilitate este
caracteristica distinctiv a sistemelor SCADA . SCADA este un sistem bidirecional care permite nu
numai s se monitorizeze o instalaie dar s se i acioneze asupra ei. Partea de control supervizor a unui
sistem SCADA are aceast funcie.

4. Functii principale ale sistemelor SCADA.

n cazul concret al implementarilor de sisteme SCADA care deservesc instalatii, retele sau sisteme
electroenergetice ntlnim urmatoarele functii de baza:

5
 Supravegherea si controlul de la distanta al instalatiilor si retelelor electroenergetice. In
acest scop, se realizeaza: culegerea de informatii asupra starii sistemului energetic, prin intermediul
interfetelor de achizitie corespunzatoare; transferul informatiilor catre punctele de comanda si control;
comanda de la distanta a proceselor electroenergetice; nregistrarea modificarilor semnificative ale
procesului controlat. Operatiunile de comutare (conectare / deconectare) ale echipamentelor primare pot fi
comandate de la distanta de la un centru de control (dispecer energetic) . Starile ntreruptoarelor si
separatoarelor, valorile masurilor de tensiuni, curenti etc. sunt permanent cunoscute la centrul de control,
fiind la ndemna dispecerului energetic. Acest lucru face sa creasca eficienta operationala la postul de
dispecer, prin cresterea numarului de informatii disponibile si prin reducerea timpilor de actualizare a
acestor informatii. Informatiile provenite de la instalatiile electroenergetice pot fi grupate si dirijate catre
postul de comanda sub autoritatea caruia se gasesc aceste instalatii, de asemenea ele pot fi utilizate pentru
analize globale ale retelelor electrice.
Alarmarea. Sistemul recunoaste starile de functionare necorespunzatoare ale echipamentelor si
retelelor electrice (suprasarcini, nivele de tensiune n afara limitelor, actionarea sistemelor de protectie,
modificarea nedorita a starii ntreruptoarelor si separatoarelor, etc. ) si avertizeaza optic / acustic
dispecerul asupra celor ntmplate. Alarmele de sistem sunt prelucrate astfel incat acestea sa fie
prezentate dispecerului int-o maniera concisa, clara, in timp util si numai la operatorii care au nevoie de
aceste informatii. Modul in care o alarma este anuntata depinde de aria sa de interes cat si de nivelul sau
de prioritate. Sistemele moderne contin functii de alarmare performante, realizate cu elemente de
inteligenta artificial, capabile sa identifice cauza primara a unui set de evenimente si sa prezinte astfel
dispecerului o situatie cat mai claraa avariei. Functia de alarmare presupune si memorarea tuturor
evenimentelor eferente alarmelor iclusiv momentelee de timp ale producerii acestora, in fisiere de datepe
discuri magnetice, pentru a putea fi analizate ulterior.
Analiza post avarie. Sistemul ntretine un istoric al modificarii starilor echipamentelor si
retelelor electrice, punnd la dispozitia dispecerului informatiile necesare unei analize pertinente a
evenimentelor petrecute. Toate evenimentele sunt memorate alaturi de localizarea lor n timp si spatiu,
fiind prezentate dispecerului, n general, n ordine cronologica, grupate pe categorii de instalatii.
Totodata, aceste informatii pot constitui "materia prima" pentru sisteme expert de analiza post avarie
asistata de calculator precum si pentru sisteme expert de restaurare a sistemelor electrice dupa caderi (care
pot asista dispecerul sau pot intra n functiune n mod automat) .
Informarea de ansamblu a dispecerului asupra topologiei si starii sistemului energetic
condus, prin intermediul interfetelor om-masina (MMI: Man-Machine Interface) . Functia de
interfatare cu operatorul uman este de o importanta deosebita n asigurarea unei activitati eficiente a
dispecerului. Sunt urmarite cu deosebire: claritatea si conciziunea prezentarii informatiilor despre

6
procesul tehnologic condus (evitarea confuziilor) ,comoditatea n obtinerea informatiilor dorite,
comoditatea si inconfundabilitatea comenzii catre proces etc. Toate aceste deziderate sunt bazate pe
utilizarea unei interfete grafice puternice la postul de lucru dispecer.
Urmarirea ncarcarii retelelor. n scopul optimizarii functionarii retelelor electrice, este
memorata evolutia circulatiilor de puteri. Aceste informatii pot asista la o mai buna planificare a
resurselor, precum si a schemelor retelei si a reglajelor tensiunii transformatoarelor.
Planificarea si urmarirea reviziilor si reparatiilor n scopul evitarii caderilor. Monitorizarea
evolutiei functionarii diferitelor echipamente ofera informatii care, analizate corespunzator pot duce la
necesitatea reviziilor / reparatiilor acestor echipamente sau instalatii. Aceasta analiza poate fi asistata de
sisteme expert.

5. Prezentarea principalelor semnale din procesul tehnologic

Instalatiile electroenergetice dintr-o statie de transformare sunt mpartite n echipamente primare,
care contribuie nemijlocit la transportul si distributia energiei electrice (linii de nalta si medie tensiune,
ntreruptori, separatori, transformatoare etc. ) si echipamente auxiliare, care asigura controlul si protectia
echipamentelor primare.
ntr-o statie de transformare, ntlnim urmatoarele grupe de semnale primare, care trebuiesc
considerate atunci cnd se doreste conducerea de la distanta a procesului:
Semnalizari de pozitie (ntreruptoare, separatoare, automatizari, pozitii extreme) .
Semnalizari preventive;
Semnalizari de incident (de avarie)
Comenzi
Masuri (tensiuni, curenti, puteri, frecventa)
Contorizari (energie activa, energie reactiva) .
Din punct de vedere al tipului si formei semnalului, ntlnim:
Semnale numerice - semnale care reflecta stari discrete ale elementelor de la care provin.
Majoritatea semnalelor de acest tip provin de la contacte electrice. Starile posibile sunt ntotdeauna
complementare (conectat / deconectat, nchis / deschis, adevarat / fals etc. ) .
Impulsuri pentru contorizare - un caz particular al semnalelor numerice.
Semnale analogice (tensiuni alternative si continue, curenti alternativi sau continui)
Din punct de vedere al localizarii semnalelor, ntlnim:
semnale grupate la nivelul celulei;
semnale pe grupuri de celule;
semnale generale pe statie de transformare.

7
 n cele ce urmeaza sunt prezentate semnalele cu relevanta n supravegherea si controlul unei statii
de transformare tipice de 110/20 kV. Lista nu este exhaustiva, ci are rolul de a face inventarul
principalelor tipuri de semnale.
Celula de linie de 110kV
Semnalizari de pozitie: ntreruptor (anclansat / declansat) ; separatoare de linie, separatoare de
bare (nchis / deschis) ; cutite de legare la pamnt (nchis / deschis) ; pozitie automatizare RAR -
Reanclansare Automata Rapida (pus n functie / scos din functie) ;
Semnalizari de alarma: defect ntreruptor cu: blocaj la nchidere; presiune scazuta; USOL MOP;
neconcordanta; ardere sigurante comanda sau semnalizare; USOL transformator tensiune (TT)
deconectat; lipsa tensiune protectie de distanta; functionat protectia de distanta, homopolara, PDL -
Protectia Diferentiala de Linie; functionat RAR;
Masuri: tensiune linie; putere activa, reactiva (emisa / primita) ; curent linie;
Contorizari: Energie activa, reactiva (emisa / primita) ;
Comenzi: anclansare / declansare ntreruptor; nchidere / deschidere separatoare de bare; anulare
semnalizari n statie; punere n functie / scoatere din functie RAR;
Celula cupla 110kV
Semnalizari de pozitie: ntreruptor (anclansat / declansat) ; separatoare de linie, separatoare de
bare (nchis / deschis) ;
Semnalizari de alarma: defect ntreruptor cu: blocaj la nchidere; presiune scazuta; USOL MOP -
Mecanism OleoPneumatic; neconcordanta; ardere sigurante comanda, semnalizare; lipsa tensiune
protectie de distanta; functionat protectia de distanta, homopolara; blocare declansare cupla;
Masuri: putere activa, reactiva (emisa / primita) ; curent;
Comenzi: anclansare / declansare ntreruptor; nchidere / deschidere separatoare de bare; anulare
semnalizari n statie;
Celula TRAFO 110/MT
Semnalizari de pozitie: ntreruptor 110kV (anclansat / declansat) ; separatoare bare 110kV (nchis
/ deschis) ; separator Trafo 110kV (nchis / deschis) ; ntreruptor MT (anclansat / declansat) ; separatoare
bare MT (nchis / deschis) ; separator borne Trafo MT (nchis / deschis) ; plot maxim / minim;
Semnalizari de alarma: defect ntreruptor cu: blocaj la nchidere, presiune scazuta; USOL MOP;
ardere sigurante semnalizare, comanda; PRBM; functionat protectie gaze Trafo, diferentiala; semnalizare
preventiva gaze Trafo; suprasarcina; supratemperatura; functionat protectie maximala de rezerva,
PRBMT; nivel ulei anormal;
Masuri: putere activa / reactiva (110kV ? MT; 110kV ? MT) ; pozitie plot Trafo;
Contorizari: Energie activa / reactiva (110kV ? MT; 110kV ? MT) ;

8
 Comenzi: ntreruptor 110kV (anclansare / declansare) ; separatoare bare 110kV (nchidere
/deschidere) ; separator Trafo 110kV (nchidere / deschidere) ; plot: creste plot / scade plot;
ntreruptorMT (anclansare / declansare) ; separatoare bare MT (nchis / deschis) ; separator borne Trafo
MT (nchis / deschis) ;
Celule de linie MT si cupla MT
Semnalizari de pozitie: ntreruptor MT (anclansat / declansat) ; separatoare bare MT (nchis
/deschis) ; cutite de legare la pamnt (nchis / deschis) ; pozitie RAR (pus n functie / anulat) ;
Semnalizari de alarma: functionat protectia maximala rapida, maximala temporizata;functionat
RAR; functionat protectia de distanta;
Masuri: putere activa / reactiva (primita / emisa) ; curent;
Comenzi: ntreruptor anclansare / declansare; separatoare bare MT (nchidere / deschidere) ;
pozitie RAR (punere n functie / scoatere din functie) ;
Celula MT Trafo Servicii Interne
Semnalizari pozitie: ntreruptor (anclansat / declansat) ; separatoare bare MT (nchis / deschis)
;separator bara BS nchis / deschis;
Semnalizari alarma: functionat protectia: de gaze TSI, de gaze BS, maximala rapida, maximala
temporizata; semnalizare preventiva gaze la TSI, la BS; miez BS n pozitie limita maxima, minima;
Comenzi: ntreruptor (anclansare / declansare) ; separatoare bare (nchis / deschis) ;
Masuri: tensiune deplasare BS (pozitie miez) ; putere activa / reactiva TSI;
Celula masura MT
Semnalizari alarma: sigurante arse TT; punere la pamnt bara MT;
Masuri: tensiune bara MT;
Celula baterie condensatori BC
Semnalizari pozitie: ntreruptor anclansat / declansat; separatoare bare nchis / deschis;
Semnalizari alarma: functionat protectia: maximala rapida, maximala temporizata, tensiune
minima, diferentiala;
Comenzi: ntreruptor: anclansare / declansare; separatoare: nchidere / deschidere; anulare
semnalizari;

6.Achizitia semnalelor si comanda

Intrari numerice
Preluarea semnalelor de natura numerica se realizeaza prin citirea starii unor contacte auxiliaredin
proces, care copiaza starea echipamentelor supravegheate cu ajutorul unor interfete cu separaregalvanica
(optoizolate) .

9
 Comutarea contactelor supravegheate este supusa unui regim tranzitoriu (vibratia contactelor)
decare trebuie tinut seama la prelucrarea informatiilor de natura numerica. Astfel, interfata de
achizitietrebuie sa aplice un algoritm de filtrare software care sa anuleze efectul vibratiilor (durate de
ordinul 1-2 ms) , interpretnd numai comutarile ferme.
Interfata de achizitie asigura, pe lnga interpretarea modificarii starii contactului supravegheat,si
memorarea momentului de timp la care s-a produs aceasta modificare.
Pentru a mari gradul de ncredere al informatiilor preluate, EAC trebuie sa asigure ctevafunctiuni
suplimentare cum sunt:.
blocarea automata a transmiterii catre nivelul superior n cazul n care intrarea numerica are
unnumar prea mare (neplauzibil) de tranzitii n unitatea de timp. Aceasta situatie este frecvent ntlnita
ncazul unor contacte imperfecte n circuitele de preluare a semnalizarii iar ignorarea acestui aspect
aravea ca efect "poluarea" informationala a nivelului de conducere superior, precum si
aglomerareacircuitelor de transmisie.
blocarea la cerere a intrarii numerice, n situatiile cnd urmeaza a se interveni n
instalatiasupravegheata pentru revizii si reparatii.
posibilitatea verificarii automate a circuitelor de preluare a semnalelor (integritatea firelor
delegatura pna la contactul electric supravegheat) .
Semnalizari de pozitie monopolare
Citirea pozitiei separatoarelor, cutitelor de legare la pamnt, starii automatizarilor, precum si aaltor
echipamente, altele dect ntreruptoare, se realizeaza utiliznd un singur contact ce copiaza stareaacestor
echipamente. De regula starea "nchis" a contactului semnifica starea "nchis , pus n functie" etc. a
echipamentului corespunzator iar starea "deschis" a contactului nseamna ca echipamentul corespunzator
este n starea "deschis", "scos din functie" etc.
Semnalizari de pozitie bipolare
Pozitia anclansat / declansat a ntreruptoarelor este preluata utiliznd doua contacte, care ncazuri
normale respecta conditia de excluziune reciproca.
Deoarece comutarea celor doua contacte nu se face simultan, interfata de achizitie trebuie
saimplementeze un algoritm care sa tina cont de ntrzierile admisibile n schimbarea starilorcelor doua
contacte
Semnalizari de alarma sunt semnalizari monopolare si pot fi:
-semnalizari de tipul "apare / dispare" la care sunt semnificative att momentul nchideriicontactului ct si
momentul deschiderii acestuia (ex. punere la pamnt, tensiune minima baterie etc. ) .semnalizari de tipul
"a functionat protectia" la care este semnificativ numai momentulaparitiei semnalizarii nu si momentul
disparitiei acesteia. Impulsuri de contorizare sunt semnaleprovenite de la contoare de energie electrica cu
generator de impulsuri. Interfata de achizitie are rolulde numarare a acestor impulsuri, ntretinnd un
10
"index" software n memoria proprie. Asociind fiecarui index o constanta corespunzatoare (impulsuri/
kWh respectiv impulsuri/kVAR) se poate reconstituivaloarea energiei electrice cedate (primite) pentru
linia masurata.

Intrari analogice
Principalele marimi analogice cu relevanta pentru conducerea de la distanta a statiei de transformare
sunt tensiunile, curentii, puteri active / reactive.

Schema lantului de masura pentru intrarile analogice este prezentata mai sus. Marimea analogica
este adaptata la un nivel corespunzator prelucrarii n circuitele de masura, care au la baza transformatoare
de tensiune si de curent. Totodata se realizeaza protectia intrarii analogice contra valorilor accidentale ale
semnalului analogic de masurat precum si separarea galvanica a interfetei fata de procesul tehnologic.
Semnalului rezultat i se aplica o filtrare n filtre trece - jos pentru eliminarea
efectului perturbatiilor. Un modul multiplexor asigura selectia canalului analogic de masurat, a carui
valoare este transmisa modulelor de esantionare / memorare si conversie analog / numerica. Sirului de
valori numerice obtinut (la intervale regulate de timp pentru fiecare canal analogic n parte) i sunt aplicati
algoritmi de filtrare numerica si de calcul a marimilor caracteristice dorite (ex. valori efective) .
Semnalele analogice (masurile) cum sunt tensiunile si curentii alternativi (50Hz) ,
tensiuni si curenti continui, puterile active, reactive pot fi preluate din proces n doua moduri:
- utiliznd traductori externi corespunzatori, caz n care EAC are intrari analogice n semnal unificat ;
- tensiunile, curentii sunt preluati direct de EAC prin interfete corespunzatoare de tensiune si curent.

11
 A doua solutie este net superioara celei dinti att din punct de vedere tehnic ct si economic,motiv
pentru care este preferata n sistemele SCADA moderne. EAC va esantiona si converti dinanalogic n
numeric valorile instantanee ale tensiunilor si curentilor, aplicnd apoi algoritmi de calculpentru:
- valoare efectiva (tensiune, curent) ;
- defazaj tensiune - curent;
- putere activa si reactiva monofazata pentru perechea U,I considerata.
Calculul puterilor active si reactive trifazate se face aplicnd corespunzator formulele
pentrumetodele de masura cu Wattmetre (VARmetre) monofazate.
Transmisia valorilor intrarilor analogice catre nivelul superior EAC se face n treicazuri:
- EAC este interogat de catre nivelul ierarhic asupra valorilor analogice;
- Intrarea analogica si modifica semnificativ valoarea, noua valoare fiind diferita cu cel putin ocantitate -
considerata semnificativa - fata de vechea valoare.
- Valoarea marimii analogice depaseste niste limite prestabilite - de prealarmare, alarmare,sau limite
tehnologice.

7.Comenzi catre procesul tehnologic

Pentru a putea comanda instalatiile electroenergetice din statiile de transformare, interfetele

deproces (EAC) sunt prevazute cu posibilitatea emiterii de semnale electrice de comanda. Exista
douatipuri de semnale de comanda:
- comenzi n impulsuri, cu durate de 0,5 - 3 secunde, pentru comanda ntreruptoarelor comutatoarelorde
ploturi etc.
- comenzi permanente, la care EAC mentine semnalul de comanda pna la o noua comanda,cu
semnificatie contrara celei dinti (de exemplu pentru comanda punerii n functie respectiv a scoaterii din
functie a automatizarilor) .
n ambele cazuri, EAC trebuie sa livreze contacte electrice comandate care vor fi integrate n
schemele de comanda ale circuitelor secundare ale statiei.
n scopul cresterii gradului de fiabilitate al comenzilor, EAC trebuie sa asigure ctevacerinte
referitoare la comenzi:
- eliminarea riscului confuziei unei comenzi, datorita erorilor de transmisie;
- eliminarea riscului comenzilor multiple (simultan cu comanda dorita se emit una sau mai multecomenzi
nedorite, datorate unor eventuale defecte interne ale EAC sau atingerilor accidentale ncircuitele
secundare de comanda) ;
- eliminarea riscului de emisie intempestiva a unor comenzi, datorate defectelor interne ale EAC. Se
utilizeaza scheme de conectare hardware si algoritmi de verificare si validare acomenzii.
- semnalizarea situatiilor de functionare incorecta a lantului de comanda (de exemplu firntrerupt)
12
 8.Sincronizarea timpului.
Majoritatea algoritmilor de prelucrare a semnalelor (numerice si analogice) se bazeaza pe intervale
precise de timp la care trebuiesc facute achizitiile si prelucrarile. Totodata, memorarea modificarilor de
stare presupune si asocierea timpului la care acestea s-au produs.
De precizia determinarii timpului depind n mare masura prelucrarile si analizele ulterioare ale
evolutiei procesului tehnologic Ora exacta este asigurata prin:
Ceas local la nivelul EAC care trebuie sa aiba la baza elemente oscilatorii cu o buna stabilitate
(cuartz termostatat) ;
Mecanism de resincronizare periodica dupa un ceas unic. Sa remarcam ca exista doua probleme
sensibil diferite n aceasta privinta:
-sincronizarea echipamentelor de achizitie dupa un ceas unic la nivelul statiei, respectiv dupa un ceas unic
la nivelul ntregului sistem SCADA. n cel de-al doilea caz dificultatea apare datorita distantelor mari
ntre statiile de transformare si punctul unde este amplasat ceasul etalon.
Principalele metode de sincronizare au la baza:
-Utilizarea semnalelor de timp etalon - provenite de la sisteme specializate.
-Utilizarea canalului de comunicatie - precizia metodei este puternic afectata de viteza de comunicatie si
eventualele ntrzieri (inpredictibile n general) introduse de protocoalele de comunicatie.
-Utilizarea unui semnal dedicat - metoda aplicabila pe arii restrnse cum ar fi teritoriul unei statii de
transformare.
Concluzii
Resursele sunt generatoare de costuri, iar daca nu sunt administrate corespunztor rezultatele pot fi
dezastroase. Fie c este vorba de resurse umane, resurse energetice, echipamente tehnologice sau utiliti,
nimeni nu i permite s accepte risipa. Sistemele automatizate de tip SCADA (monitorizare, control i
achiziii de date) i-au dovedit eficiena n exploatare, alocarea corespunztoare a resurselor i consumul
redus de energie indiferent de domeniul economic n care au fost implementate. Cu toate acestea,
automatizarea n Rep. Moldova a rmas n continuare la un nivel extrem de sczut.

13