Sunteți pe pagina 1din 18

CURS S6-S8

POITICILE SI SITEMELE DE SANATATE

I. TIPOLOGIILE SI CARACTESRISTICILE SISTEMELOR DE SANATATE


Relatia dintre sanatate-boala si ingrijrile de sanatate
Pentru a putea analiza sisteme si politicile de sanatate publica trebuie sa intelegem notiunile de
sanatate si boala precum si relatia acestora cu ingrijirile de sanatate si alti factori care le
influenteaza.
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste boala care fiind bunastarea complete fizica, psihica si
sociala si nu doar absenta bolii sau a handicapului.
Boala in schimb este rezultanta tulburarii activitatii normale a organismului sub influenta unor
agneti din mediul intern sau extern.
Impactul major asupra combaterii bolii, avut de introducerea antisepsiei, vaccinurilor, terapiei
antibiotice si chimioterapiei a sustinut generalizarea conceptiei ca ingrijirle medicale reprezinta
principalul instrument de imbunatatire a starii de sanatate.
Un exemplu de fundamentare a unei strategii de sanatate pe un model care sa recunoasca influenta
majora asupra sanatatii a altor factori in afara de serviciile medicale, a aparut in 1974, in
documentul O noua perspective asupra sanatatii canadienilor, mai bine cunscut ca Raportul
Lalonde. Modelul conceptual sustinut de acest raport de referinta a propus clasificarea
determinatilor sanatatii in 4 categorii: comportamente, mediu, biologia umana si ingrijiri de
sanatate.
Acest model impune o diferentiere intre sistemul de sanatate si sistemul ingrijirilor de sanatate.
Prin sistem de sanatate se intelege ansamblul elementelor si relatiilor care influenteaza starea de
sanatate a indivizilor si a populatiilor.
Sistemul ingrijirilor de sanatate reprezinta un subsistem al sistemului de sanatate care cuprinde
ansamblul resurselor umane, material, finanaciare, informationale si simbolice utilizate in combinatii
variabile pentru a produce ingrijiri si servicii care au ca scop imbunatatirea sau mentinerea starii de
sanatate. Piata ingrijilor de sanatate are 3 componente: utilizatorul (beneficiarul) de servicii de
sanatate, furnizorii de servicii de sanatate si tertul platitor(guvernul, societatile de asigurari
publice/private)

Componentele sistemului de sanatate:


1.Producerea i dezvoltarea resurselor
- resursele umane (fora de munc)
- faciliti sanitare (uniti sanitare, spaii)
-resursele materiale (medicamente, materiale sanitare, echip
-cunotiine profesionale ale personalului medical
2. Organizarea resurselor resursele se organizeaz n relaii funcionale n cadrul unor programe de
sntate. Ele pot fi finane de: guvern, asigurri publice, asigurri private ONG.
3. Suportul economic finanarea se realizeaz prin: impozite, taxe, contribuii publice/private, plata
direct ntre medic i pacient, coplat, finanare extern, ONG, fundaii etc.
4. Conducerea sistemului de sntate gestionarea sistemelor de sntate: planificarea sanitar, luarea
i implementarea deciziilor, supravegherea i evalurea permanent a sistemului de sanatate
5. Serviciile de sntate
- ngrijiri primare de sntate: medicul de familie;
- ngrijiri secundare: spitaliceti;
- ngrijiri teriare: clinici i instituii specializate
Relaiile ntre componentele sistemului de sntate

E.
Serviciile de
sntate

D. B. C.
Conducerea Organizarea Suportul
sistemului resurselor economic

A.
Producerea
serviciilor

Clasificarea sistemelor de sanatate


Dup modul de finanare a sistemului de sntate la nivel mondial exista 3 categorii:
a) Sistem de asigurri sociale de sntate (sistemul de asigurri bazat pe asigurri publice
obligatorii) sau modelul Bismark este bazat pe prime obligatorii de asigurare, dependente de
venituri i nu de starea de sntate a celor asigurai; - Germania, Frana, Belgia, Luxemburg,
Olanda
b) Sistemul naional de sntate sau modelul Beveridge finanat prin impozite generale; - Marea
Britanie, Irlanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Danemarca, Spania, Portugalia
c) Sistemul bazat pe asigurri private de sntate (sistemul voluntar de asigurri) caracteristic
finanrii private, n care primele de asigurare sunt corelate cu riscurile asigurailor. - S.U.A.,
Israe
Atat in sistemul national de sanatate cat si in cel bazat pe asigurarile publice, obligatorii de sanatate
se regasesc elemente de privatizare.
In Europa opereaza 3 tipuri de sisteme de sanatate si anume:
a) modelul sistemului national de sanatate modelul Beveridge
b) modelul sistemului de asigurari sociale de sanatate modelul Bismarck
c) modelul sistemului centralizat de stat modelul Semako

a)Sistemul naional de sntate - Beveridge (NHS) a fost introdus n Marea Britanie n 1942-1948
(preluat de la Suedia care l-a introdus n 1930). Acest sistem de sntate a fost modelat de la an la
an n funcie de necesiti. n 1990 n Marea Britanie s-au introdus modificri n sistemul naional de
sntate pentru a stimula sectorul privat i a scdea cheltuielile bugetare
Principalele caracteristici:
- Fondurile necesare sectorului sanitar provin din impozite i taxe generale colectate prin
intermediul sistemului fiscal;
- Bugetul pentru sntate este propus de ministerul sntii i aprobat de parlament; bugetul se
repartizeaz, dup anumite criterii, autoritilor sanitare regionale;
- Autoritile sanitare regionale repartizeaz fondurile autoritilor sanitare districtuale, iar de la
nivelul fiecrui district fondurile se distribuie unitilor sanitare (spitale, medicin de familie,
medicin dentar, tehnic dentar, farmacii);
- Accesul la serviciile de sntate este garantat pentru orice cetean (sau rezident);
- Acoperirea populaiei este general;
- Grupurile populaionale cu risc crescut de boal/deces (copii, gravide, persoane cu nevoi
speciale) beneficiaz de asisten medical preferenial i au prioritate pentru programele de
sntate;
- Asistena medico-farmaceutic este acordat i gestionat de salariai ai statului;
- Atentie! medicii din asistena secundar i teriar sunt salariai, cei din asistena primar sunt
pltii prin capitaie (metod de plat prin care se primete lunar o sum de bani pentru fiecare
pacient nscris pe list pentru a acoperi un nivel specificat al ngrijirilor de sntate, la
schimbarea medicului banii urmeaz pacientul);
- Metoda de plat influeneaz comportamentul i performana profesional a furnizorului
(capitaia stimuleaz reducerea cheltuielilor);
- Medicii salariai trateaz pacienii cu un consum mai mic de resurse.
- Se practic, dar pe scar redus co-plata de ctre solicitant a unei pri din costul unor prestaii;
- Volumul asistenei acordate n sistem privat reprezint 5-7% din total;
- Spitalele sunt finanate prin buget global calculat pe baza unui istoric al costurilor, spitalele care
economisesc resurse risc astfel de a obine un buget mai redus pentru anul urmtor;
- Pregtirea resurselor umane calificate necesare sistemului naional de sntate este finanat
de la bugetul de stat.
Sistemul naional de sntate exist n:
- rile nordice i vest-europene: Suedia, Norvegia, Finlanda, Irlanda, Danemarca;
- ri din sudul Europei: Spania, Portugalia, Italia;
- ri din America de Nord: Canada (a introdus sistemul n 1970 alocnd pentru sntate 9% din
PIB).

b)Sistemul asigurrilor publice, obligatorii Bismarck


Acest sistem de sntate este cel mai vechi din Europa, a fost propus i introdus de Bismarck,
cancelarul Germaniei, n 1883, i preluat ulterior de Austria, Belgia, Frana i Olanda;
Sistemul este bazat pe principiul solidaritii, conform cruia serviciile medicale sunt pltite (prin
contribuie/ asigurare) de toi asiguraii indiferent dac sunt bolnavi sau sntoi.
Principalele caracteristici:
- Larg acoperire a populaiei;
- Sistemul este finanat din contribuia obligatorie a salariailor i patronilor pltit la casele de
asigurri (numite i fonduri). Casele de asigurri sunt conduse n Germania de profesioniti, iar
n Frana de sindicate. Patronii i asigur angajaii fcnd contract cu o anumit cas de
asigurri;
- Cetenii fr venituri (omerii) au asigurat un pachet minim de servicii pltit de guvern;
- Prima de asigurare se stabilete n funcie de venitul angajatului;
- Sunt respectate drepturile pacienilor la toate nivelurile sistemului;
- Casele de asigurri (fondurile) contracteaz cu spitalele i medicii de familie sau dentitii,
tehnicienii dentari pachetul de servicii de sntate care urmeaz a fi oferit asigurailor; restul
serviciilor sunt pltite de solicitant;
- Coexistena practicii publice cu cea privat: casele de asigurri pot ncheia contracte cu furnizori
independeni, cu furnizori publici sau pot deine spitale, policlinici, cabinete medicale proprii i
angaja resurse umane;
- Contractele ncheiate de casele de sigurri sociale de sntate cu practicienii au la baz taxa pe
serviciu/prestaie (metod de plat care d suma preurilor pentru fiecare ngrijire i/sau
serviciu medical consumat pe durata tratamentului sau spitalizrii; metoda determin
suprautilizarea serviciilor medicale creterea consumului medical indus, a tehnologiei medicale
de vrf i lrgirea gamei de servicii oferite pacienilor);
- Spitalele sunt finanate prin buget global calculat pe baza unui istoric al costurilor serviciilor
medicale furnizate populaiei n anul anterior la care se adaug rata inflaiei i cheltuielile
prevzute pentru investiii n echipamente medicale i resurse umane.

c)Sistemul centralizat de stat (de tip Semako)


Acest tip de sistem de sntate este propriu fostelor ri socialiste (Bulgaria, R. Moldova).

Principalele caracteristici:

- Sistemul atribuie sntii o valoare social sczut;


- Este finanat de la bugetul de stat, dar se folosete un mic procent din PIB pentru sectorul
sanitar;
- Este controlat de stat prin planificare sanitar centralizat; n general acesta se traduce prin
control, norme impuse i o gestiune excesiv centralizat la nivelul ministerului sntii;
- Statul are monopolul serviciilor de sntate, care sunt proprietatea sa;
- Personalul sanitar este n ntregime salariat al statului;
- Accesul la servicii este general (teoretic);
- Nu exist sector privat;
- Prioritate social sczut a sistemului de sntate.

Sistemul asigurrilor private, voluntare, de sntate

Este supranumit modelul suveranitii consumatorului;

n SUA se cheltuie pentru sntate 11-12% din produsul naional brut, constituind cea mai scump
asisten medical, datorit utilizrii tehnologiei de vrf din domeniu (2660 $/capita).

Principalele caracteristici ale sistemului:

- Programele federale (MEDICAID i MEDICARE, Veteran Health Administration, Departament of


Defense Military Health Benefits, Indian Health Service) finaneaz 28% din total i acoper 19%
din populaie;
- Sistemul HMOs (Health Maintenance Organizations) i companiile de asigurri private de
sntate finaneaz 33% din cheltuielile de sntate i acoper 59% din populaie;
- Plata direct pe serviciu, n momentul utilizrii serviciilor din afara pachetului negociat (ex:
chirurgie estetic);
- Co-plata, reprezentnd 20% din valoarea serviciilor utilizate (ex: 10$/consultaie); nu se aplic
grupurilor defavorizate i programelor federale;
- Asigurrile private individuale (pentru pacienii cu venituri peste medie) acoper 9% din
populaie i finaneaz 5% din costuri;
- Organizaiile neguvernamentale non-profit (ex.: Blue Cross i Blue Shield Insurance
Organizations) acoper peste 71 milioane de persoane din populaia SUA;
- Formarea profesional continu a resurselor umane specializate este finanat public;
- Asistena stomatologic este acordat majoritar n sistem privat de dentiti i tehnicieni dentari
independeni sau colaboratori ai HMOs;
- Prin programe federale specializate este finanat asistena stomatologic a persoanelor
defavorizate, a celor cu nevoi speciale, i a celor cu risc mare de mbolnvire.

Observatie:

Trebuie de menionat c n nici o ar din lume nu exist un sistem de sntate pur, cu un


mecanism unic de finanare; majoritatea sistemelor de sntate existente n lume sunt sisteme
hibrid n care se ntlnesc, n anumite proporii, elemente ale sistemelor clasice descrise anterior.

Performanta sistemelor de ingrijiri de sanatate se refera la:

Eficienta tehnica indiferente ce producem, trebiue sa o facem cu costuri minime

Cost-eficacitate ar trebui sa combinam aceste servicii produse efficient de o meniera care sa


mareasca la maximi un anumit indice al starii de sanatate a populatiei

Eficienta alocativa o alternative cost-eficacitate

Echitatea sectorului de sanatate + starea de sanatate sau utiliyarea ingrijirlor de sanatate ar trebui
sa fie corect distribuite

Cost/sustenabilitate economica trebuie sa avem in vedere posibilitatea ca si un sistem cost-eficace


si eficient poate fi prea costisitor si de aceea sa nu poata fi sustinut economic.

Echitate economica distributia poverii finantarii sectorului de sanatate

Calitatea calitatea tehnica cat de bine functioneaz sistemul din punct de vedere al luarii de
decizii si al deprinderilor legate de oferirea ingrijirilor si calitatea serviciului accesibilitate la
sevicii, nivelul facilitatilor, comoditatea si felul in care pacientii sunt tratati.
II. PRINCIPIILE ECONOMIEI SANITARE
Finantarea serviciilor de sanatate

1.Finantarea de la bugetul de stat

- din veniturile generate din impozite si taxe (sistemul national de sanatate) Marea Britanie,
Spania,Italia, Danemarca

2.Finantarea prin asigurari private de sanatate

- plata unie prime de asigurarea stabilita in functie de riscul individual sau de grup

In SUA si Elevtia finantarea prin asigurarile private repreyinta principala modalitate prin care sunt
finantare serviciile de sanatate

3. Finantarea prin asigurarile sociale de sanatate

- contributii la asigurarile sociale de sanatate ( 5,2% contributie platita de angajator si 5,5 %


contributie platita de angajat din veniturile salariale)

4. Plata directa de catre consummator

- consumatorii ar trebuie sa plateasca pentru servicii in mod direct ori de cate ori utilizeaz serviciile

- din motive de echitate in nici o tara serviciile de sanatate nu sunt organizate prin acest sistem
pentru ca el depinde foarte mult de capacitatea de plata a indivizilor

Ale modalitati de colectare a fondurilor pentru finantarea serviciilor de sanatate:

Managed care concept nou care integreaza finantarea cu furnizarea de srevicii de sanatate si care
presupune furnizarea serviciilor intr-un sistem inegrat, cuprinzator, responsabil si competitiv.
Principiile care stau la baza organizarii si functionarii managed car sunt: selectarea furnizorilor de
servicii si stabilirea unor contracte cu acestia, negocierea platilor, managementul utilizarii,
managementul calitatii

Concurenta dirijata este un mecanism de finantare a sanatatii aparut initial in SUA si s-a adoptat
ulterior in Olanda si Rusia. Prin acest mecanism se creeaza un fel de cooperativa care coordoneaza
cumparatorii de servicii medicale (casele de asigurari) dintr-o regiune.

Depozite bancare de economii pentru sanatate este utilizat in SAU si Singapore. Acest model
presupune ca indivizii sa economiseasca banii intr-un cont special din care sa plateasca ingrijirile
medicale.
III. REFORMA SISTEMELOR DE SNTATE
O reforma este un atat mai buna cu cat presupune schimbari mai mici ale sistemului, schimbari care
sa aiba un efect benefic maximal.

Contextul reformei sistemelor de sntate

Schimbrile din sistemul de sntate au cptat amploare fr precedent n anii 80-90 i nceputul
deceniului actual, extinderea lor cuprinznd numeroase ri din Europa i America.

Schimbrile urmresc eliminarea sau reducerea disfunciilor aprute att n rile democratice cu o
economie de pia stabil ct i n rile care au avut o economie bazat pe monopolul de stat al
factorilor de producie, cu un sistem de planificare centralizat, rigid i de comand.

Recentele schimbri operate n sistemele de sntate coincid cu schimbri profunde:

- de ordin economic criza economic mondial a anilor 70-80 i cea din 2007-2010 au
determinat rezultate economice mediocre n numeroase ri n curs de dezvoltare, devalorizarea
monedelor naionale, scderea PIB i implicit subfinanarea cronic a sectorului sanitar i
limitarea viabilitii financiare a asistenei medicale i stomatologice publice;
- politic schimbarea orientrii politice a determinat introducerea reformelor politice frecvent
nsoite de o cretere semnificativ a ratei omajului, o scdere a salariului real, o scdere a
nivelului de trai a populaiei;
- socio-cultural urbanizarea accentuat a dus la modificarea modului tradiional de via i
alimentaie; numeroasele probleme sociale au determinat creterea alarmant a consumului de
droguri, alcool, medicamente i implicit au determinat o cretere semnificativ a cererii de
servicii de sntate;
- demografic creterea speranei de via i scderea mortalitii infantile au determinat o
modificare a structurii demografice cu creterea ponderii populaiei vrstnice i a celei infantile
n ansamblul populaiei;
- epidemiologic- creterea morbiditii determinate de bolile cronice; recrudescena unor boli
infecioase;

Schimbrile intervenite n sistemul de sntate pot fi revolutive (brutale) sau evolutive (silenioase).

Schimbrile revolutive presupun modificri structurale de fond (ca ncercrile care se fac n prezent
n rile Europei Centrale i de Est) i care vizeaz n principal proprietatea asupra factorilor de
producie, sursele i sistemul de finanare a sistemul de sntate, alocarea resurselor, sistemele de
plat a furnizorilor de servicii de sntate;

Schimbrile evolutive care au loc n rile cu economie de pia stabilizat (Marea Britanie, Olanda,
Germania i altele) au adus ameliorri sistemelor existente fr nlocuirea lor, fr distrugerea/
destructurarea acestora.

Reforma n rile din Europa Central i de Est


rile din Europa Central i de Est caut s modifice bazele structurale ale sistemelor de sntate
anterioare pentru a le face concordante cu principiile democratice i regulile unei economii de pia
n formare.

Transformarea, n perioada de tranziie, este anevoioas, cu capcane, costisitoare i de durat.

Reformele din aceste ri nu se pot produce dect n concordan i odat cu schimbrile de fond
care au loc n sistemele economice i sociale naionale din care fac parte.

Toate acestea au fcut ca un grup de experi ai UE s sugereze prioritile n reforma sistemelor de


sntate din rile Europei Centrale i de Rsrit.

Prioritile n reforma sistemelor de sntate n rile Europei Centrale i de Rsrit sunt:


Descentralizarea;
Modificarea metodelor de planificare i gestionare;
Meninerea unei largi accesibiliti;
Dezvoltarea serviciilor de sntate comunitare;
Dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe cunoaterea factorii de risc;
mbuntirea sistemului de formare a resurselor umane din sntate.

Reforma sistemului de sanatate din Romania

Exista 2 obiective principale ale procesului de reforma:

- Sa creasca resursele allocate pentru sanatate


- Sa mareasca accentua pus pe ingrijirea medicala primara

n Romnia, serviciilor de asisten medical primar li se aloc resurse semnificativ sub media
european. Astfel, cheltuielile cu asistena medic ambulatorie reprezint doar 13,9% din total
cheltuieli cu sntatea comparativ cu media european care se situeaz la 26% (2009). n acelai
timp cheltuielile cu serviciile furnizate de spitale dein o pondere mai ridicat n Romnia (41,5%
fa de 37% media european). Asistena medical ambulatorie ar trebui s reprezinte un prim filtru
i poarta pentru intrarea n sistemul de sntate a pacienilor. Dei ponderea cheltuielilor cu
medicamentele n total cheltuieli de sntate n Romnia depete media de 20% din Uniunea
European, nregistrm procente comparabile cu celelalte state central i est-europene (Ungaria,
Slovacia, Lituania, Estonia, Polonia). Dac analizm ns din punct de vedere al consumului pe
persoan, exprimat n euro la puterea de cumprare standard (PPS), Romnia nregistreaz cea mai
mic valoare la nivelul ntregii Uniuni Europene, cu dou treimi mai mic dect n Polonia, Lituania
sau Estonia (respectiv 156 euro fa de 235 - 255 de euro PPS n anul 2009).
Obiectivele reformelor n sntate trebuie s urmreasc mbuntirea calitii i accesului la
servicii, alturi de ameliorarea mecanismelor de control al costurilor. De aceea, Romnia are nevoie
de mai multe resurse n sistemul de sntate, mai ales n componenta de asigurri sociale. Situaia
actual - n care 6,8 milioane de contribuabili finaneaz cheltuielile cu 19 milioane de asigurai - nu
este sustenabil pe termen lung, mai ales dac inem cont de tendinele certe de mbtrnire a
populaiei i de tendina de sincronizare cu nivelul cheltuielilor din statele Uniunii Europene.
mbuntirea calitii i accesului presupune contractarea mai multor furnizori de servicii
medicale, ncurajarea concurenei ntre acetia, diversificarea serviciilor, utilizarea mai multor
echipamente performante, investiii n imobile i salarii mai mari pentru personalul sanitar. Or, toate
acestea nu pot fi n mod realist obinute cu veniturile actuale ale FNUASS. Msurile luate n anii 2010
i 2011 pentru creterea veniturilor publice n sistemul de sntate au fost: modificarea bazei de
impozitare a veniturilor din pensii, taxa clawback i preluarea de ctre ANAF a colectrii
contribuiilor de sntate pentru veniturile persoanelor fizice autorizate i din activiti
independente. Romnia are una dintre cele mai mici cote de contribuii de asigurri sociale de
sntate din Uniunea European. Din punct de vedere al ocuprii, populaia Romniei este
structurat n 4,4 milioane de salariai, 5 milioane de copii, elevi i studeni, 5,6 milioane de
pensionari i circa 4 milioane de persoane care nu realizeaz venituri n mod oficial: omeri,
persoane ocupate n agricultura de subzisten sau muncind la negru, beneficiari de ajutoare sociale,
persoane aflate n concedii medicale sau de cretere a copilului, persoane cu dizabiliti, invalizi,
veterani de rzboi etc. Pe termen mediu i lung resursele sistemului de sntate sunt insuficiente
pentru a ajuta la realizarea obiectivelor legate de calitatea i accesul la servicii. De aceea, este
important s se identifice modaliti care ar aduce venituri suplimentare din contribuiile de
asigurri de sntate, care sunt cele mai sustenabile i sigure surse ale FNUASS.

mbuntirea colectrii veniturilor i reducerea economiei la negru rmn obiective dezirabile,


ns capacitatea administrativ a ANAF nu se ridic nc la nivelul structurilor omoloage din Uniunea
European. n prezent, nivelul contribuiilor persoanelor fizice autorizate i ale celor care realizeaz
venituri din activiti independente este de 5,5%. Extinderea contribuiilor de sntate ale
persoanelor fizice autorizate i ale celor care realizeaz venituri din activiti independente la 10,7%
ar aduce un plus de aproximativ 300 de milioane lei anual, rezultnd n venituri totale de circa 650
de milioane lei anual, de 2,3 ori mai mult ca n anul 2011.

Pe lng veniturile din asigurri sociale de sntate, sistemul public de sntate beneficiaz i de
venituri din accizele pe tutun i buturi alcoolice (taxa pe viciu) i din impozitul pe veniturile
realizate de productorii, importatorii i deintorii autorizaiilor de comercializare din vnzarea
medicamentelor a cror contravaloare este suportat - integral sau parial - de FNUASS (taxa
clawback). n anul 2011, taxa pe viciu a generat venituri de 1,2 miliarde lei la bugetul Ministerului
Sntii. Ea este o acciz aplicat igrilor, tutunului, buturilor alcoolice spirtoase, precum i
publicitii la tutun i buturi alcoolice. Deoarece depind de consum, este probabil ca n anii
urmtori veniturile din taxa de viciu s evolueze spre 1,4 miliarde lei. n privina taxei clawback,
veniturile depind de dou variabile: consumul de medicamente compensate i n spitale i nivelul de
referin stabilit pentru vnzrile de medicamente. Practic, taxa clawback vireaz la FNUASS
ntreaga valoare a consumului care depete nivelul de referin trimestrial, actualmente fixat la
1,425 de miliarde lei.

Introducerea unei taxe pe alimentele i buturile rcoritoare cu potenial de risc, n scopul


ameliorrii strii de sntate a populaiei i reducerii nevoilor de servicii medicale este preluat din
experiena altor state, precum Danemarca i Ungaria. Danemarca a introdus accize nc din anii
1940 - 1960 pentru o serie de produse alimentare - ngheat, produse pe baz de ciocolat, buturi
rcoritoare - iar din anul 2011 produse ce conin grsimi saturate. Ungaria a impus din luna
septembrie 2011 accize la dulciuri, buturi rcoritoare, gustri srate i condimente. n ambele
cazuri ns veniturile nu sunt transferate direct spre sntate, ci pentru reducerea deficitului
bugetar. De asemenea, efectele pozitive ale impozitelor pe alimente asupra comportamentului
consumatorilor nu au fost dovedite. Co-plata este un instrument prin care s-a dorit reorientarea
pacienilor spre medicina primar. Cu toate acestea, Legea nr. 220 /2011 prin care sunt aprobate
regulile co-plii, o fac nu numai imposibil de implementat, ci i inutil. Cuantumul i serviciile
medicale aferente co-plii nu sunt specificate, fiind lsate la latitudinea contractului-cadru. Pn n
prezent n contractul-cadru nu au fost prevzute asemenea reguli. n forma iniiat de guvern n anul
2010, cu un nivel maxim al co-plii de 60 lei anual, erau estimate circa 200 de milioane lei venituri
suplimentare la furnizori. n cele din urm, valoarea final va depinde de serviciile incluse i
cuantumul acestora, n funcie de nivelul de asisten (primar sau spitaliceasc). Se estimeaz c
potenialul maxim al veniturilor nete din co-plat la nivelul sistemului de sntate se situeaz n jurul
a 400 de milioane de lei, efectul principal al co-plii preconizndu-se a fi raionalizarea accesului la
serviciile medicale. Una dintre cele mai importante cauze ale insatisfaciei pacienilor fa de
calitatea de servicii medicale prestate de furnizorii publici este practica i cuantumul plilor
informale. Potrivit analizei funcionale a sectorului de sntate efectuat de Banca Mondial n anul
2011 peste 60% dintre pacienii spitalizai recurg la pli informale, Prin transparen total este
posibil ca - treptat - att pacienii, ct i personalul sanitar s fie descurajai, iar plile informale s-
i diminueze rolul pe care l au n sistemul de sntate.

Participarea sectorului privat la piaa asigurrilor de sntate este necesar din mai multe
considerente: acoperirea unor servicii n afara pachetului de baz, oblig furnizorii privai i publici la
respectarea unor standarde de calitate superioare i poate conduce la scderea preurilor serviciilor
medicale. Asigurrile private de sntate se pot materializa n dou forme: asigurri pentru pachetul
de servicii de baz i asigurri voluntare, pentru servicii rmase n afara acestuia.

Reforma sistemului de sanatate din Romania - Cadrul legislativ

1.LEGEA SPITALELOR
-practic noua lege redefinete rolul statului in ceea ce priveste implicarea in supravegherea si controlul
activitatii spitalelor.
NOUTATI
-se va introduce avizul conform al Ministerului Sanatatii la numirea si schimbarea din functie a
conducerii spitalelor, precum si posibilitatea de interventie administrativa in situatii grave prevazute de
lege. De la intrarea in vigoare a legii, managerul spitalului, fie ca este el persoana fizica sau juridica,
incheie un contract de management cu Ministerul Sanatatii pe o perioada de 3 ani, cu evaluare anuala.
Se va prevede in cadrul spitalului separarea managementului de alte activitati. Astfel, in termen de
maxim 6 luni de la intrarea in vigoare a legii, este prevazut ca directorii de spitale nu vor mai putea sa
desfasoare nici o alta activitate. Sefii de sectie nu vor mai avea decat responsabilitati medicale
(profesionale), nu si administrative.
-De asemenea, se va defini foarte clar conflictul de interese pentru tot personalul medical care detine
functii de conducere, care se va extinde pana la rudele si afinii de gradul IV, in sensul de relatii
comerciale sau de alta natura cu alte activitati medicale si farmaceutice, producatori, importatori si
distribuitori de medicamente si materiale sanitare.
-de asemenea, legea prevede infiintarea unui nou tip de spital, si anume spitalul regional. Acesta va
asigura asistenta medicala pentru mai multe judete si va avea si atributia de a rezolva urgentele ce nu se
pot rezolva la nivelul spitalelor judetene
-legea mai prevede ca Ministerul Sanatatii impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor sa
realizeze sistemul integrat de medicina de urgenta (112). Noul sistem va cuprinde spitalele publice
regionale, spitalele judetene, serviciile de ambulanta si serviciile mobile de urgenta, reanimare si
descarcerare.
-Introducerea managementului pe centre de cost si, in perspectiva, pe centre de cost si centre de profit.

2.LEGEA ASIGURARILOR SOCIALE DE SANATATE


-stabilete obiectivele sistemului de asigurri sociale de sntate, avnd n vedere asigurarea proteciei
populaiei i principiul universalitii - prin care toi cetenii contribuie la sistemul asigurrilor sociale de
sntate.
NOUTATI
-stabileste mecanismul privind plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, iar pentru
anumite categorii reglementeaza clar modul in care contribuie acestea la Fondul National unic de
asigurari sociale de sanatate
-astfel:
-a) pentru pensionarii din sistemul public sau cei din agricultura se va achita contributia din bugetul de
stat prin Casa Nationala de Pensii, incepand cu anul 2007;
-b)pentru pensionarii cu venituri peste 900 RON se va incasa contributia de 6,5% peste ceea ce
depaseste nivelul respectiv;
-c) pentru someri contributia se va achita prin Bugetul asigurarilor de somaj eliberate de Ministerul
Muncii la nivelul sumelor din contracte la care se va aplica procentul de 6,5%;
-d) pentru cetatenii care lucreaza in strainatate fara documente legale se va aplica contributia de 6,5% la
salariul minim pe economie la timpul absentei din tara care se va constitui din documentele de calatorie
si certificate de organismele de specialitate ale MAI;
-e) pentru cetatenii care incaseaza venit minim garantat se va achita procentul de 6,5% din suma
respectiva care se va retine si vira de catre primarii, incepand cu anul 2007;
-f) spitalele vor fi obligatoriu publice in domeniul medicinei de urgenta, publice cu sectii private si
private;
-introducerea pietei libere, a competitiei si concurentei in ceea ce priveste unitatile sanitare care vor
incheia contracte cu casele de asigurari;
-definirea conditiilor de stabilire a pachetului bazal de servicii medicale decontate din asigurarile sociale
de sanatate;
-definirea listei de medicamente care se vor supune gratuitatii si compensarii partiale in functie de
starea de sanatate a populatiei, a bugetului alocat si a altor conditii specifice care sa reflecte o acoperire
cat mai corecta a nevoilor populatiei;

-introducerea unui sistem de decontare mixt pentru medicii de familie, per capita si pe servicii medicale,
care sa asigure cresterea activitatii in ambulatoriu si scaderea in sistemul spitalicesc, cu efect pe
reducerea cheltuielilor din spitale.

3.LEGEA ASIGURARILOR VOLUNTARE DE SANATATE


-Introduce sistemul de asigurare voluntara privata de sanatate, respectiv a unui pachet suplimentar fata
de cel social
NOUTATI
-Prevede utilizarea numai a unitatilor medicale acreditate de casele private de asigurari de sanatate care
au incheiat contracte pe baza de performanta medicala si economica;
-Asigur dezvoltarea unui sistem de investitii in infrastructura medicala din partea caselor de asigurari
private de sanatate ;
-Responsabilizeaz cetateanul platitor si furnizorul de servicii medicale;
-Stabilete o legatura mai stransa intre beneficiar si furnizor;
-Definete modul de utilizare si conditiile de decontare a serviciilor medicale.

4.LEGEA FARMACIEI
-reglementeaza, prin lege, organizarea si functionarea farmaciilor (n prezent aceastea sunt stabilite prin
ordin al ministrului sntii)
NOUTATI
-Definete n mod clar farmacia ca instituie sanitar, aflat n serviciul public
-Introduce principiul competenei profesionale, al stabilitii i continuitii serviciilor farmaceutice.
Astfel:
-Se prevede eliminarea monopolului in domeniul medicamentului prin eliminarea sau desfiintarea
lanturilor de farmacii sau limitarea numarului acestor farmacii dintr-un lant la maximum 4 farmacii intr-o
localitate cu pana la 400000 locuitori, utilizandu-se acest multiplu pentru localitati cu populatie mai mica
sau mai mare, a interzicerii cumularii activitatii de import cu depozitarea, distributia si desfacerea prin
farmacii proprii
-Introducerea de criterii suplimentare la autorizarea de farmacii, pe langa cel demografic, adaugandu-se
altele cu privire la distante minime, existenta a cel putin unui farmacist pe tura etc.
-Prevede ca proprietarii si membrii consiliilor de administratie ale unitatilor farmaceutice sa fie in
majoritate de profesie farmacisti autorizati;
-Stabilete atribuia Ministerul Sanatatii de a autoriza, in vederea functionarii, toate unitatile
farmaceutice si drogheriile si de a retrage autorizaia in conditiile prevazute de lege;
-Stabilete conditii de sprijin si facilitati pentru infiintarea si dezvoltarea farmaciilor in mediul rural.

5.LEGEA PRIVIND CARDUL EUROPEAN SI CADRUL NATIONAL DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE


-transpune prevederile Uniunii Europene in domeniu.
NOUTATI
-Prevede introducerea cardului naional ncepind cu anul 2006, ca un pas important in informatizarea
asistentei medicale a persoanei.
-Cardul este un document oficial, legal, pe care sa fie inscrise toate datele care se refera la viata unui
om, din punct de vedere medical.
-Cardul medical va fi intocmit pe baza codului numeric personal si va contine datele de munca,
contributiile achitate pentru acestia, institutia unde au fost platite, evolutia starii de sanatate.
-Stabilete cardul naional ca singurul instrument prin care se poate dovedi calitatea de asigurat n
cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate din Romnia.
-legea stabilete condiiile n care posesorii cardului european de asigurri sociale de sntate pot
beneficia de asistena medical imediata, n cadrul unei deplasri temporare ntr-un stat membru UE.
-creeaz cadrul legal pentru ca titularul Cardului european s fie tratat n aceleai condiii ca un asigurat
al statului n care primete asisten medical.

6.LEGEA PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE MEDIC, PRECUM SI ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA


COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA
-asigura accesul la exercitarea profesiei de medic pe teritoriul Romaniei, incepand cu data aderarii la
Uniunea Europeana, a medicilor cetateni ai statelor terte casatoriti cu cetateni romani sau posesori ai
permisului de rezidenta permanenta in Romania
NOUTATI
-Introduce autorizatia de libera practica cu caracter permanent pentru toata perioada de exercitiu a
profesiei, in conditiile in care nu intervin situatiile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute de lege
sau nu se produc abateri care antreneaza suspendarea sau retragerea dreptului de libera practica;
-Definete Colegiul Medicilor din Romania ca organizatie profesionala de utilitate publica, cu
responsabilitati in reglementarea, autorizarea si supravegherea exercitarii profesiei de medic;
-Definete rolul, atributiile si drepturile autoritatii de stat cu privire la indeplinirea competentelor
delegate de catre Colegiul Medicilor din Romania pe domeniul competentelor delegate;
-Creeaz cadrul legal pentru creterea rolului Colegiului Medicilor din Romania in actualizarea
permanenta a cadrului profesional, definit prin norme si standarde profesionale.

7.LEGEA PRIVIND FONDUL NATIONAL DE SANATATE


-prevede introducerea contributiilor pentru sanatate a producatorilor si importatorilor de tutun si
produse din tutun, precum si acelor din domeniul bauturilor spirtoase.
NOUTATI
- cuprinde o taxa fixa, separata pentru tigari (0,15 EURO) si alcool ( 0,25 EURO);
- fondul constituit se va utiliza pentru doua obiective majore: investitii in infrastructura sistemului de
sanatate in procent de 75% si programele nationale de sanatate in procent de 20%. Un procent de 5% va
fi destinat crearii unui fond de interventie in cazuri de necesitate (epidemii, pandemii, calamitati
naturale etc)

8.LEGEA PRIVIND EFECTUAREA PRELEVARII SI SI TRANSPLANTUL DE ORGANE, TESUTURI SI CELULE DE


ORIGINE UMANA, IN SCOP TERAPEUTIC
-legea defineste organizarea si functionarea activitatii de transplant. In lege este cuprinsa si
reglementarea privind Agentia Nationala de Transplant.
NOUTATI
- Armonizeaz legislaia cu prevederile comunitare n domeniul transplantului de organe, esuturi i
celule umane.
-Introduce concepte noi privind donatorul cadavru. S-au stabilit criteriile pentru stabilirea activitatii de
transplant, precum si modul de finantare
-Reglementeaz realizarea unui control mai riguros al prelevrii de organe, esuturi i celule de la
donatorul viu i al manipulrii, stocrii i distribuiei tuturor produselor biologice de origine uman care
pot face obiectul unei activiti de transplant.
-Determin costurile diferilelor operatiuni de transplant si stabilete modul de decontare din fondurile
Casei Nationale de Asigurari Sanatate sau a caselor de asigurari private de sanatate

9.LEGEA PRIVIND PROGRAMELE NATIONALE DE SANATATE


-statul va dezvolta programe nationale de sanatate cu rol profilactic si campanii de sustinere a acestor
programe, pe baza propriilor evaluari, dar si in corelatie cu Organizatia Mondiala a Sanatatii si Uniunea
Europeana.
NOUTATI
- Creeaz cadrul legal pentru dezvoltarea programelor nationale de sanatate cu rol profilactic si a
campaniilor de sustinere a acestor programe, in corelatie cu Organizatia Mondiala a Sanatatii si Uniunea
Europeana ;
-Definete programele nationale innd cont de oportunitatea lor, de conditiile speciale de desfasurare
i coordonare,
-Stabilete criterii obiective pentru cuprinderea programelor de sntate in bugetul de stat si Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate.
-Stabilete rolul Ministerului Sntii n elaborarea strategiei privind structurarea i desfurarea
programelor, pe baza nevoilor reale ale populaiei i cu o utilizare optim a resurselor financiare
disponibile.

10.LEGEA PRIVIND MALPRAXISUL


-acopera vidul legislativ actual, prin definirea exacta a raspunderii persoanelor fizice si juridice ce
activeaza in sistemul de sanatate. Continutul documentului este in concordanta cu practicile in domeniu
din Statele Membre ale Uniunii Europene si SUA.
NOUTATI
-Aplica principiile Uniunii Europene privind descentralizarea, prin infiintarea Comisiilor Locale de
Conciliere;
-Stabileste raspunderea civila in cazurile de malpraxis medical, cu exceptia cazurilor in care prejudiciul se
produce deliberat, cu rea-credinta.

-Reglementeaz procedura de asigurare de malpraxis a persoanelor fizice si juridice ce activeaza in


sistemul de sanatate, precum si procedura de despagubire a victimelor, impreuna cu Colegiul Medicilor.
-Stabileste procedura impacarii in afara instantei de judecata.

11.LEGEA MEDICAMENTULUI
-transpune prevederile directivelor Uniunii Europene referitoare la procedurile de autorizare pentru
punerea pe pia a medicamentelor, precum i relaiile dintre autoritile competente ale statelor
membre n cadrul acestor proceduri
NOUTATI
-Modifica condiiile de valabilitate ale autorizaiei de punere pe pia: autorizaia iniial este acordat
pentru 5 ani, cu o renoire urmat de o perioad nelimitat de valabilitate;
-Introduce o nou schem de protecie a datelor n conformitate cu reglementrile europene;
-Introduce regula conform creia dac un produs nu este comercializat 3 ani, nceteaz valabilitatea
autorizaiei;
-Clarific i mbuntete sistemul de autorizare a medicamentelor generice;
-Prevede, pentru prima dat, etichetarea medicamentelor n format Braille i n formate adecvate
pentru persoanele cu deficiene de vedere;
-Realizeaz o extindere a reglementrilor privind activitatea de farmocovigilen prin solicitaterea mai
frecvent a rapoartelor de actualizare periodice privind sigurana medicamentelor i prin cresterea
cooperrii cu autoritile competente ale altor state europene.

12.LEGEA PRIVIND SISTEMUL NATIONAL INTEGRAT DE SERVICII MEDICALE DE URGENTA SI DE PRIM


AJUTOR CALIFICAT
- asigura cadrul normativ prin care se garanteaza faptul ca asistenta medicala de urgenta publica este un
drept al cetateanului si o datorie de stat
NOUTATI
-Definete clar competenele structurilor care compun sistemul national integrat de urgenta, indiferent
de ministerul din care acestea fac parte;
-Creaz cadrul legislativ pentru organizarea si functionarea serviciilor de urgen tip SMURD;
-Propune o reorganizare a actualei structuri a serviciilor de ambulan in:
servicii de urgen ;
servicii de transport i consultaii la domiciliu - componenta ce poate fi privatizata prin externalizare ;
-Prezint inteniile de dezvoltare regional a serviciilor de urgenta.Definete centrul regional al
sistemului integrat de servicii medicale de urgenta si clasifica spitalele din punct de vedere al capacitii
de a rezolva situaiile medicale de urgen ;
-Definete demersurile de colaborare cu Ministerul Administraiei i Internelor pe linia SMURD ;
-Stabilete principiul comenzii unice n cazul accidentelor n mas i a calamitilor, atribut ce revine de
drept Inspectoratului pentru Situaii de Urgen.

13.LEGEA COLEGIULUI FARMACISTILOR


- asigura coordonarea cu Legea farmaciei si definirea Colegiul farmacistilor ca organism de utilitate
publica, cu rol de reglementare, autorizare si supraveghere a profesiei de farmacist.

14.LEGEA CADRU PENTRU SANATATEA PUBLICA


- prevede dezvoltarea cadrului general al activitatii de sanatate publica, dezvoltand componentele,
modul de organizare si functionare a sistemului de sanatate publica.