"Deschiderea Cerurilor", alinierea taramurilor si starile de

constiinta
Starile de constiinta: 1. veghea; 2. visul; 3. somnul profund fara
vise si 4. transa(starea a patra: in lb. sanskrita: turiya)

Lumea in care traim este multidimensionala. Miturile, legendele, traditiile

etnofolclorice, mistice si spirituale, shamanii, vrajitorii, misticii, sfintii si
maestrii spirituali vorbesc despre multiplele fete ale realitatii, ca despre
alte lumi, taramuri sau realitati separate, de diferite densitati sau stari
vibrationale. Aceste lumi sau taramuri nu exista doar in afara, ci si in noi
insine si ele sunt accesibile din diferitele camere(Ramana Maharishi) sau
stari de constiinta (in lb. sanskrita "avastha")[in Upanishade] in care se
deplaseaza Sinele.

Vedeti "Cele patru stari de constiinta " in manualul metodei de relaxare

pilotata).
Handbook Manual de Relaxare Pilotata Auditiv
http://www.scribd.com/doc/21536063/

OM(AUM) Symbol and the Four states of Consciousness in Hinduism/

Simbolul OM/AUM si cele patru stari de constiinta in Hinduism.

Aum (de asemenea O, scrisa in Devanagari ca: si in Sanskrita ca: ),

cunoscuta drept praava [lit. "reverberatie"; "a rasuna tare"] este bija
(samanta) tuturor mantras, ce contine tot, incepand cu izvorul, sustinerea si
sfarsind cu disolutia a tot ce exista. Aum (O), cunoscuta drept suprema
aksara (silaba) ori aukra (sau Omkra) (lit. "silaba au "), este o
mantra, adica o silaba mistica ori sacra in Hinduism, Buddhism si Jainism.
Mantra(Devangar ) este o silaba, un sunet, cuvant ori un grup de
cuvinte, care sunt considerate capabile de a "crea transformare"(spirituala,
energetica, psiho-somatica).
Subiectul Mandukya Upanishad este Mantra OM(AUM).
 vedeti: OM Mantra si cele 7 niveluri ale Constiintei(cele patru principale
indicate mai sus si cele trei stari intermediare)/OM Mantra and 7 Levels of
Consciousness
http://www.swamij.com/om.htm

Yin Yang Symbol (Taijitu /; Wade-Giles: T'ai Chi T'u; Pinyin: ti j

t; translation: diagram of ultimate power) and the Four states of
Consciousness in Taoism/ Simbolul Yin Yang (Taijitu /; Wade-Giles:
T'ai Chi T'u; Pinyin: ti j t; traducere: "diagrama puterii supreme") si cele
patru stari de constiinta in Taoism

Vizualizati cele doua puncte din simbolul Yin Yang, ca doua singularitati, ca
doua vortexuri, ca doua ochiuri de ciclon, de unde incepe miscarea in plan
vertical: "deschiderea cerurilor".
Intrarea este intotdeauna prin veghere, prin prezenta constienta impartiala
(starea paradoxala de veghe), ca in cazul eliberarii prin auditie sau din nidra
yoga, iar iesirea este mereu prin starea paradoxala de somn(vedeti inelul
din imaginea de mai jos).
 Aceste taramuri pot fi accesate in cele patru stari de constiinta, dupa
trecerea la perceptia nemijlocita- vedeti cele doua tipuri de cunoastere si de
actiune (mijlocita si nemijlocita) in comentariul dedicat capitolului 33 al lui
Lao Tzu:
Capitolul 33 Calea catre Imortalitate si cunoastere directa
http://www.scribd.com/Capitolul-33-Calea-catre-Imortalitate-si-cunoastere-
directa/d/21576407

Accesul la aceste stari de constiinta si taramuri este posibil doar in starea

de martor impartial, dupa trecerea de la "a privi" la "a vedea"
Vedeti detalii in linkul de mai jos:
O REALITATE SEPARATA/ A SEPARATE REALITY
http://www.scribd.com/doc/27464855/

si permit reamintirea adevaratei noastre identitati din diferite taramuri,

reamintirea vietilor anterioare, realizarea acceului la capacitatile
nemijlocite de actiune(miracole, minuni, infaptuiri divine, siddhis, calatorii
interdimensionale in spatiu si timp, fara apel la mijloace externe).

Imaginile sunt explicate in manualul de relaxare pilotata

Utilizarea viselor in diagnosticul maladiilor de catre medicina traditionala

chineza
poate fi vazuta in articolul:

Elementul ascuns/The Hidden Element/ El elemento oculto/ L'elemento

nascosto/ Die verborgene Element; Legea celor cinci ascunde sase miscari
(faze, elemente vibratorii) ?
Five or Six Vibrational States (movements, phases)
http://www.scribd.com/doc/21536830/

Stiinta actuala a redescoperit multidimensionalitatea universului si a

inceput sa se refere la realitati paralele si la calatorii interdimensionale si
temporale(John Titor: "microgaurile negre sunt singularitati de dimensiunea
unui electron, care vor fi descoperite la Geneva, CERN, si vor permite
realizarea tehnologica a calatoriei in timp").
Nativii din Australia fac incursiuni in cursul somnului cu vise intr-o lume
onirica, intr-o realitate sursa a realitatii manifestate, care creaza si precede
lumea materiala, pe care o intalnim in cursul starii profane de veghe.
 A inceput simultan o activitate de recuperare a traditiilor pierdute, ca
urmare a intolerantei religioase a celor care au colonizat planeta.
Ma gandesc la traditia huna, care apare in fostul areal al civilizatiei Mu, la
traditia Nahuatl (mayasa si tolteca), adusa la lumina prin cartile lui Carlos
Castaneda, care apare in fostul areal al civilizatiei din Atlantida.

Modelul cu doua camere prezentat in alegoria pesterii lui Platon a fost gresit
interpretat
(pierzandu-se functia sa soterologica sau eliberatoare) si a devenit baza sau
izvorul modelului impartirii activitatilor mentale, ca apartinand de doua
domenii constient si inconstient.
De primul domeniu ar apartine starea profana de veghe, in timp ce de al
doilea restul starilor de constiinta(vis, somn profund). Nu se zice nici o
vorba despre temelia tuturor starilor, despre realitatea suport desemnata de
starea a patra( in lb. sanskrita: turiya)

Starile modificate de constiinta au fost introduse de cercetatorii care au

studiat persoane inzestrate cu puteri occulte, magice ori divine
( obtinute prin nastere, incantatii, droguri, asceza sau situatii limita si
prin practica transei). Termenul de "stari modificate de contiin",
numite si stari modificate ale minii, desemneaza orice stare care este
semnificativ diferita de starea de veghe normala[ in care apar undele
cerebrale beta(12-200 Hz)] si reprezinta traducerea expresiei din limba
engleza "Altered States of Consciousness" (ASC), introdusa in 1969 de
Charles Tart de la SRI(Stanford Research Institute), pt a descrie
schimbarile starii mentale ale cuiva, aproape intotdeauna temporare. O
expresie sinonima este: "stari alterate de constienta" ("altered states
of awareness"). Aceasta denumire este eronata fiindca termenul
"modificate/alterate"(in lb. engleza: "altered") sugereaza ca ele nu ar fi
naturale, cand in realitate ele sunt stari prin care trece orice fiinta
umana in cursul unei zile.

Caile de inducere a puterilor de cunoastere si de actiune directa

sunt mentionate de Patanjali in prima sutra din cartea a patra,
dedicata izolarii(kaivalyam):

Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:

[DM] R: Puterile supranaturale (siddhis) pot fi obtinute prin nastere (janman),

droguri (aushadhi), incantatii (mantra), asceza (tapas) si transa (samadhi) ;
E:The supernatural powers (siddhis) may be obtained either through birth [janman]
or can be activated by drugs (aushadhi), recitation of incantations (Mantras),
ascetic practices (tapas) and trance (samadhi) ; F: Les pouvoirs magiques sont le
rsultat de naissance (janman),ou engendres par l'utilisation de plantes (aushadhi),
par la recitation des formules magiques (mantra), par la pratique de l' ascse (tapas)
et par l'union enstatique ou trance(samadhi). S: Las capacidades paranormales
(siddhis) provienen de nacimiento(janman), hierbas alucingenos o de
elixires(aushadhi), recitacin de encantamientos o de frmulas mgicas (mantras),
austeridad o ascesis(tapas) y de nstasis (samadhi).
Nota
R: Puterile supranaturale(siddhis) pot fi obtinute prin
janman[nastere(incarnare)vedeti YS 1.19;puteri supranaturale mostenite sau
inascute;mostenire genetica;imprinting;simularea unificarii orizontale prin clonare si a
celei verticale prin inginerie genetica [rapirile OZN de pe Terra realizate de asura(cei
gri;zei,semizei in Rig Veda; zei inferiori,titani,demoni in scrierile ulterioare buddhiste;
Krishna enumera caracteristicile entitatilor demoniace si divine in Bhagavad-Gita
4.16) aveau si au drept scop crearea prin inginerie genetica de soldati paranormali
eficienti in conflictele galactice cu civilizatii mai avansate (filmul "Taken" al lui Steven
Spielberg ilustreaza aceasta activitate)], aushadhi(droguri;extracte din plante cu
efect psihotrop; anestezice;potiuni si elixiruri magice;metode materiale;vedeti
traditiile revelate in cartile lui Carlos Castaneda ),mantra (incantatii; invocatii;
recitarea de formule magice;rugaciuni de in/e-vocare;descantece; auto si hetero
sugestii;aruncarea de vraji, blesteme sau binecuvantari; metode
energetice(pranayama; campuri de sincronizare) si informationale(auto si hetero
sugestia); vedeti instruirea Regelui Arthur de catre vrajitorul (druidul) Merlin "in chant,
spells and incantations"), tapas[asceza;puteri supranaturale dobandite prin actiuni
purificatoare care declanseaza unificarea cognitiva,afectiva si
volitiva;monoideism;credinta sau prin penitenta-dorinta intensa, situatii limita in care
se declanseaza capacitati miraculoase necesare supravietuirii( privatiuni; post negru;
izolare senzoriala in camera intunecata sau prin imersiune, imobilizare prin ingropare;
maladii; moarte clinica; experienta din proximitatea mortii; Near Death Experience;
detasarea de corp in cursul unor accidente)] si prin samadhi [transa mistica, dar si
prin celelalte tipuri de transa: absorbtia concentrativa; extaz; transa shamanica,
transa hetero si autohipnotica; vedeti levitatia, invulnerabilitatea la Daniel Douglas
Home);
E: Supernatural powers(siddhis) may be obtained either through janman[birth,
previous births,incarnation of high level entities(see: YS 1.19) genetic inheritance or
genetic engineering(see: asuras; "the greys" semigods in Rig Veda and demons in
buddhism; in the movie "Taken" of S. Spielberg is an illustration of this activity using
the genetic reservoir of human species on Earth, to create supersoldiers for the wars
with highly advanced civilizations] or activated by aushadhi(drugs, potions, herbs,
consecrated plants; see the traditions revealed by Carlos Castaneda), by
Mantras(recitation of incantations, words of power, chanting sacred chants, auto and
hetero suggestions;see the King Arthur's instruction"in chant, spells and incantations"
received from the druid Merlin), by tapas(intense desire, ascetic disciplines,
purificatory acts ,austerities) and through samadhi(trance, that state of mind which
remains with its object without distractions; superconscious state, ecstasy, meditative
absorption, union); The attainments brought about by integration may also arise at
birth,through the use of herbs, from intonations, or through austerity
Comentarii/Commentary:
[MF] Aceasta sutra face tranzitia de la capitolul Vibuthi Pada, despre
puterile supranaturale (siddhis) si deschide ultimul capitol despre
Eliberare(Kaivalyam Pada).
Puterile supranaturale nu sunt obtinute doar prin practica alinierii(Yoga) si
nici nu sunt scopul exact al acesteia. Nu practicam pt. a obtine puterea, ci
pt. a depasi insatisfactia conditiei umane
[F] This aphorism rightly belongs to the previous chapter. Its appearance
here can be explained by the fact that the commentators have
misunderstood the intent of the opening stras of the present chapter.
[RO] Puterile psihice pot fi obinute n cinci feluri. Exist oameni care se nasc cu
anumite puteri, cum ar fi telepatia. Acest lucru este rezultatul sadhana (practicii
spirituale) realizate n vieile anterioare. Acest lucru este explicat clar n Bhagavad-
Gita. Acolo se spune c atunci cnd un sadhaka (aspirant spiritual) realizeaz ceva prin
sadhana i moare, n viaa urmtoare el culege fructele acelei sadhana (practica
spiritual) i i continu evoluia de la acel nivel. Astfel de persoane se nasc cu caliti
spirituale. Ei nu trebuie s fac nici o sadhana pentru a obine aceste caliti n viaa
asta. Shankaracharya este un exemplu. El a renunat la totul la vrsta de opt ani i a
scris comentarii minunate la scripturile sacre. El a dobort imperiul buddhist din India
nainte de vrsta de 32 de ani. Un alt biat, numit Gyaneshwar, care a murit la o vrst
tnr, a realizat o munc spiritual imens i s-a eliberat. Aceste lucruri nu sunt
ntmpltoare, ci ele sunt datorate tendinelor sau intiparirilor mentale (samskaras)
acumulate n vieile anterioare.
Siddhis-urile mai pot fi dobndite i cu ajutorul ierburilor, dar aici nu se includ droguri
cum ar fi LSD i ganja, deoarece ele provoac boal i tulburri nervoase. Aceste droguri
produc depresiunea anumitor centri nervoi i dau stri de samadhi, dar acestea nu
trebuie incluse n ierburile care confer siddhis, deoarece ele sunt de un tip inferior.
Tradiional, aushadi nseamn sucul anumitor ierburi, cum ar fi anjana, rosayana, etc.
dar el nu desemneaz LSD sau ganja. Metoda de preparare este cunoscut numai de
puini oameni, care triesc n munii Himalaya, i aceste sucuri dau natere la stri
supramentale de contiin.
Efectele acestor ierburi este controlabil prin fenomenele mentale superioare. Exist
anumite preparate ale mercurului care sunt de o mare importan i de un folos imens
pentru corp, dar ele nu trebuie incluse printre ierburi, avnd n vedere proprietile lor i
cererile sistemului yoga.
A treia cale de a obine siddhis este prin mantra. Este o modalitate foarte puternic de
a dobndi puteri spirituale. Aceast metod aparine unui ordin foarte nalt. Siddhis-
urile obinute prin natere sau prin ierburi(aushadi) nu sunt sub stpnirea voinei, dar
acelea obinute prin mantra sunt foarte importante deoarece ele se pot dezvolta
deliberat prin efort pe deplin contient. Exist multe mantras, iar n Tantra Shastra
este fcut un studiu tiinific al lor. Mantra(formulele magice) declanseaza diferite tipuri
specifice de faculti spirituale, psihice i oculte.
A patra modalitate de a obine puteri yoghine este tapas, sau prin ascesa purificatoare
ori austeriti; cea mai important i nalt cale de a realiza siddhis este samyama
(procesul de identificare in trei faze) care include si samadhi(trana mistica). Subiectul
samyama a fost discutat (vedeti YS 3.1-4 ).
Vedeti: PATANJALI YOGA SUTRA [REGULI DE ALINIERE ALE LUI PATANJALI] DE
MIRAHORIAN
http://www.scribd.com/doc/25425558/
 Care sunt capacitatile supranaturale, miracolele desavarsirile sau
perfectiunile(siddhis) la care au acces fiintele umane trezite(aliniate,
centrate) in scripturile sacre.

Vedeti: Puterile supranaturale Ce sunt? Care sunt caile de acces ?

http://www.scribd.com/doc/31914474/

Clasificarea undelor cerebrale in patru domenii, impreuna cu

subdomeniile asociate

Din clasificarea acestor unde cerebrale dupa frecventa(in oscilatii pe secunda: hertzi)
observam ca ele apartin starilor de constiinta normale, prin care trece orice fiinta
umana pe parcursul unei zile:

Delta: 0,1 4 Hz starea de Somn profund fara vise/Deep dreamless sleep;

coma, transa mistica/mystic trance; (vedeti mai jos subdomeniul undelor
epsilon 0-0,5 Hz)
Apar in stari f.profunde de relaxare/meditatie/very deep states of
relaxation/meditation; apare la nou nascuti /newborn infants.
 Efecte benefice: reincarca cu energie corpul, elibereaza
hormoni impotriva imbatranirii/anti-aging hormones (HGH; Human
Growth Hormone), elibereaza de stress, intaresc sistemul imunitar;
Undele Delta sunt oscilatii cerebrale de mare amplitudine dar cu
o frecven mica de 0,1-4 hertzi, care pot fi nregistrate pe o
electroencefalogram(EEG) i sunt de obicei asociate cu de somn
cu unde lente (SWS- Slow-Wave Sleep).
Activitatea cu unde cerebrale Delta apare cel mai frecvent n
timpul etapei N3 de somn cu unde lente (SWS- Slow-Wave Sleep),
care reprezinta 20% sau mai mult din timpul de nregistrare EEG
din acest stadiu.
Aceste unde se crede c provin din talamus n coordonare cu
formatiunea reticulata. Analiza EEG in starea de veghe al unui
copil nou-nscut a indicat faptul c activitatea cerebrala in unde
delta este predominant n aceast vrst, i nc mai apare ntr-
un EEG de veghe la varsta de cinci ani. Ponderea undelor
cerebrale Delta in activitatea din timpul somnului profund scade
in timpul adolescentei, pana la aproximativ 25% la vrste cuprinse
ntre 11 i 14 ani.
Stari modificate de constiint (ASC) au fost asociate cu
creativitatea artistic, cu experienta mistica, shamanica si
religioasa din cele mai vechi timpuri. Activitate inalta in unde delta
in timpul starii de veghe nu este frecvent la adulii sntoi. Cu
toate acestea, mai multe studii au indicat prezena unei activitati
crescute delta la aduli n timpul strilor de intoxicaie alcoolica
sau in delir i la cei diagnosticai cu demen sau schizofrenie.

Theta: 4 8 Hz starea de somn, tranzitie REM, tranziia de la somn la veghe,

meditatie
Starea de somn superficial/light sleep dintre fazele de REM(Rapid
Eye Movement),apar dupa adormire si inainte de trezire si in
mobilizare extrema(furie, disperare, criza); se realizeaza deliberat
in starea de relaxare profunda, prin meditatie si prin vizualizare
mentala.
Efecte benefice: mentinerea atentiei pe lunga durata,
amplificare creativitatii, intarirea sistemului imunitar, cresterea
memoriei de lunga durata, deschiderea mintii la sugestii si idei
noi, rezolvarea profunda a problemelor, eliminarea stressului prin
secretie de endorphine in fazele cu unde theta f. lente;
Ritmurile corticale Theta culese cu electrozi de pe scalpul uman n
EEG se refer la componentele de frecven n intervalul 4-7 Hz,
indiferent de sursa acestora. Undele corticale theta sunt frecvent
observate la copiii mici. La copiii mai mari i la aduli, aceste unde
tind s apar n timpul somnului, in cursul starii de meditatie, sau
de somn, dar nu si n timpul celor mai profunde stadii ale
somnului. Mai multe tipuri de patologii ale creierului pot da
natere la unde corticale Theta anormal de puternice sau de
persistente. Cea mai populara teorie leaga undele Theta de
mecanismul de nvare i memorie (genereaza plasticitatea
sinaptic). Oscilaiile Theta din hippocampus au fost asociate cu
somnul REM i tranziia de la somn la veghe, i apar n explozii
scurte, de obicei cu o durata mai mica de o secund. Undele
corticale Theta au fost observate n timpul tranziiei de la somn la
veghe i n timpul starii de linitire in care se pastreaza constienta;
Cu toate acestea, cercetatorii nu au putut s gseasc nici o
corelaie ntre undele theta din hippocampus i din cortex, i au
concluzionat c cele dou procese sunt, probabil, controlate de
mecanisme independente.
Alfa: 8 12 Hz starea de relaxare, meditatie
Starea intermediara de relaxare usoara ce precede somnul in care
suntem somnorosi, dar inca treziti si constienti, calmi, lucizi,
dezinteresati de lumea din afara, in care se incetineste sau se
opreste fluxul/traficul de ganduri si apare inertia/greutatea/lipsa
dorintei de a ne misca corpul/paralizia. Se realizeaza deliberat in
starea de relaxare, meditatie sau prin vizualizare creativa
 Efecte benefice: stare mentala f. receptiva absorbanta care
poate fi utilizata pt o autohipnoza eficienta(niciodata aceasta nu
o sa aiba eficienta transei centripete; vedeti eroarea controlului
centrului prin periferie) pt reprogramarea subconscientului,
invatare rapida, niveluri inalte de creativitate si expresie.
Undele alfa sunt oscilaii electromagnetice n gama de frecvene
de 8-15 Hz care decurg din activitatea electric sincrona i
coerenta (n faz / constructiva) a celulelor generatorului thalamic
de impulsuri. Acestea sunt, de asemenea, numite unde Berger n
memoria fondatorului EEG.
Undele alfa sunt un tip de unde cerebrale detectate, fie prin
electroencephalography (EEG) sau magnetoencephalography
(MEG) i predominant provin din lobul occipital n timpul de
relaxare vigilent cu ochii nchii. Undele alfa sunt reduse la
deschiderea ochilor i in cazul somnolenei i al somnului.
Din punct de vedere istoric, s-a crezut ca ele reprezentau
activitatea cortexului vizual ntr-o stare de repaus.
Lucrri mai recente au susin c aceste unde cerebrale au functia
de a induce inhibitia in zonele neutilizate ale cortexului, sau c
ele joac un rol activ n reeaua de coordonare i de comunicare.
Undele alfa occipitale n timpul perioadelor de ochii nchii sunt
cele mai puternice semnale EEG din creier. Ele pot fi detectate,de
obicei, cu ochiul liber. O varianta de unde alfa numita mu alfa ()
poate fi gsita pe cortexul motor (zona central a scalpului), care
este redusa la micare, sau la intenia de a ne mica. Undele alfa
nu ncep s apar pn la varsta de trei ani.

Beta: 12 200 Hz starea de veghe profana(vedeti in text subdomeniile

Gamma si Lambda)

Starea de veghe profana/normala; starea de alerta

pilotata/excitata de periferie(simturi) in care se manifesta
constienta virusata /conditionata/ limitata, gandirea colorata de
anxietate si concentrarea activa. Excesul de functionare in undele
cerebrale beta conduce la anxietate, stress, paranoia, incordare
musculara, depresie, presiune sanguina ridicata, insomnie,
numeroase alte perturbari ale somnului si probleme de sanatate.
Efecte benefice: Lipsa functionarii in undele cerebrale beta
conduce la dezordini mentale sau emotionale, cum ar fi:
instabilitate emotionala, nivel energetic scazut, lipsa de atentie
concentrare, depresie si insomnie. In atfel de cazuri se face
stimularea undelor beta (ascultare in casti a ritmurilor binaurale
beta; eliminare sedentarism)
Undele cerebrale beta, sau ritmul beta, este un termen utilizat
pentru a desemna domeniul de activitate cerebral cu o frecven
ntre 12 i 30 Hz (12 - 30 tranziii sau cicluri pe secunda). Undele
Beta sunt mprite n trei seciuni: undele Beta inalte (19Hz +);
undele Beta (15-18Hz); i undele Beta joase(12-15Hz). Starile in
care sunt prezente undele Beta sunt asociate cu contiina
normala din starea de veghe sau de trezire.
Undele beta cu amplitudine joasa, cu frecvene multiple i diferite
sunt adesea asociate cu gndirea activa, cu ocuparea, sau
anxietatea i cu concentrarea activ.
In zona cortexului motor undele beta sunt asociate cu contracii
musculare care se ntmpl n miscarile izotonice i sunt
suprimate nainte i n timpul schimbrilor de miscare. Exploziile
de activitate beta sunt asociate cu intarirea feedback-ului
senzorial in control motor static i este redus atunci cnd exist o
schimbare a miscarii. Activitatea Beta este crescuta cnd
micarea trebuie s fie impiedicata n mod voluntar sau suprimata.
Inducerea artificial a undelor beta in cortexul motor cu o
varietate de mijloace stimulare magnetica transcraniana numita
stimulare transcraniana in curent alternativ n conformitate cu
conexiunea sa cu contracia izotonic a determinat o ncetinire a
 miscarilor motorii. Activitatea ritmurilor beta cu un set dominant
de frecvene este asociat cu diverse patologii i efecte ale
medicamentelor. De exemplu, activitatea beta poate fi accentuat
de medicamente sedativ-hipnotice, cum ar fi cele din familia
benzodiazepine sau barbiturice. Acesta poate fi, de asemenea,
absenta sau redusa la un pacient cu leziuni corticale.
Activitate exagerat beta se manifest n boala Parkinson i
aceasta explica ncetinirea motorie care se constata la acesti
pacienti.

Undele Gama: 30 - 100+ Hz

Conform unui model vechi de 20 de ani, undele cerebrale gama(in
special cele de 40 Hz) ar putea fi implicate n crearea
unitatii(cuplajului) de perceptie constienta (problema
interconexiunii). Ideea c regiuni distincte din creier sunt stimulate
simultan a fost sugerata de descoperirea facuta n 1988, cand s-a
constatat faptul c doi neuroni oscilau sincron (dei nu erau
conectati direct), atunci cnd un singur obiect extern stimula doar
unul din domeniile lor de receptivitate. Experimentele ulterioare
realizate de multi alti cercetatori au demonstrat prezenta acestui
fenomen ntr-o gam larg de procese de perceptie vizuala. In
special, Francis Crick i Christof Koch, n 1990 , au susinut c
exist o relaie semnificativ ntre problema cuplajului sincron i
problema constiintei vizuale i, n consecin, c oscilaiile
sincrone de 40 Hz pot fi implicate cauzal n constienta vizual,
precum i n cuplajul vizual. Un articol de de pionerat al lui
Andreas K. Engel publicat in 1999 in revista Constiintei i
Cogniiei (Consciousness and Cognition), care pledeaz pentru
sincronizare temporara ca baz pentru constiinta, definete
ipoteza undelor cerebrale gama astfel: "Ipoteza este ca
sincronizarea descrcarilor neuronale poate permite integrarea
neuronilor distribuiti n ansambluri de celule i c acest proces
poate sta la baza seleciei informailor relevante perceptual i
comportamental".
Experimentele pe clugrii buditi tibetani au artat o corelaie
ntre starile transcendentale mentale i undele gamma. O
explicaie sugerata se bazeaz pe faptul c undele cerebrale
gama sunt intrinsec localizate. Neurologul Sean O'Nuallain
sugereaz c insasi aceast existen de unde cerebrale gama
sincronizate indic faptul c se petrece ceva asemntor cu o
singularitate - sau, pentru a fi mult mai prozaici,are loc o
experien de contiint. Acest lucru face dovada datelor
experimentale i simulate care arta c ceea ce maestri meditaie
au n comun este abilitatea de a pune creierul ntr-o stare n care
este atinsa sensibilitate maxima i un consum energie minim(sau
chiar zero).
"Ipoteza energiei Zero" sugereaz c starile de energie redusa ar
putea corespunde unei stari "fara ego; dezinteresat" i ca in starile
non-zero tipice curent intalnite, n care undele gama nu sunt att
de importante, corespund starii de centrare in eul empiric(ego).
Recent, s-a realizat cu succes inducerea unde gama in creierul
oarecilor folosind optogenetica, ceea ce a condus la posibilitatea
testarii multor alte implicaii.
Lambda waves 100 Hz - 200 Hz
Undele Lambda sunt unde cerebrale foarte nalt frecven recent
catalogate intr-o banda separata. Undele Lambda sunt unde
cerebrale "noi" numai pentru c a fost dificil de a ajunge la
instrumentele capabile sa le sesizeze particularitatea. Undele
Lambda sunt asociate cu starile de Totalitate(plenitudine;
Wholeness) i de Integrare, precum i cu experiene mistice i cu
cele din afara corpului (Out of Body Experiences).

Interesant este ca aceste unde cerebrale de extrem de nalt

frecven par s calareasc pe valurile/undele de foarte
joas frecven(Delta si Epsilon). Dac ar fi s marim(zoom)
destul de mult undele de nalt frecven Lambda vom vedea c
 ele clresc pe valurile/undele de foarte joas
frecven(Delta si Epsilon).

Epsilon waves 0- 0.5 Hz

Recent, undele cerebrale Delta, mai joase de 0,5 Hz au fost
clasificate ca o banda separat numit Epsilon. Interesant este c
acestea sunt strns legate de undele cerebrale de mare frecven
(Lambda), prin faptul c, dac le marim destul de mult vom vedea
c undele foarte rapide Lambda sunt ncorporate in undele de
frecven foarte lent Epsilon.
Acelai stari de contiin sunt asociate cu ambele ambele
categorii de unde Lambda i Epsilon. Starile de
Totalitate(Wholeness) i de Integrare in tot ce exita par a fi
principalele teme ale acestor unde cerebrale.
Pe msur ce va deschideti catre niveluri tot mai ridicate de
contien (asociate cu chakrele superioare i cu deschiderea celui
de-al "treilea ochi"), va trebui s fiti in stare sa permiteti undelor
cerebrale de frecvent extrem de sczut, sa devina dominante in
activitatea creierului dvs. fiindca ele sunt suportul undelor de
foarte inalta frecvent.
Atunci percepiile se vor extinde in domeniile subtile, care sunt
inaccesibile instrumentelor tiinifice actuale.
Concluzie:
Poarta "nasterii din nou" (trezirii; eliberarii) este stingerea fluctuatiilor
mentale(moartea mistica; transa mistica; repausul complet). Accesul este posibil
doar in stare de constienta prin ascultare. Interogatia de sine(Atma-Vichara) sau
metoda intrebarilor paradoxale (koan) fara ascultare este ca rugaciunea/cererea fara
asteptarea raspunsului. Cautarea si realizarea Sinelui Suprem(Atman) si a cunoasterii
supreme(brahma jnana) prin pilotare auditiva(ascultare) si interogatie de sine(Atma-
Vichara) sub forma ntrebarii: "Cine sunt eu?" reprezinta o cale directa pentru a realiza
existenta neconditionata si absoluta a oricarei fiinte umane, care doreste sa-si
descopere adevarata identitate.
Aceasta metoda utilizata de inteleptul antic Ashtavakra(5000 i.e.n) si descrisa in
Ashtavakra Gita
i-a fost prezentata lui Ramana Maharshi in 1932, in forma publicata in traducerea in
limba engleza si intitulata Astavakra Samhita, realizata de Swami Nityaswarupananda,
dupa editia aflata in palatul maharajahului din Mysore. Pe spatiul gol deasupra fiecarui
vers transliterat al lui Kannada, Ramana Maharshi a scris in limba sanskrita textul
Ashtavakra Gita.
(vedeti: Cantecul lui Ashtavakra/Ashtavakra Gita tradusa de Mirahorian sau cartea:
Mahageeta lui Osho, care este intitulata: Iluminarea- Singura/Unica revoluie
/Enlightenment - The Only Revolution/Discursuri asupra marelui mistic
Ashtavakra /Discourses on the Great Mystic Ashtavakra)
Nota: Cautarea Sinelui sau cercetarea interioara prin intermediul ntrebarii "Cine sunt
eu?" nu este o simpla investigatie mentala(cautarea prin intermediul mintii care pune
ntrebari este ca si cum hotul/mintea s-ar deghiza n politist pentru a prinde hotul,
adica pe el nsusi). Atunci cand dupa trezire Janaka a exclamat: "Acum am descoperit
hotul care nu a ncetat sa actioneze pentru a ma ruina! El va fi imediat executat!", el
facea aluzie la ego, la mental.
Interogatia de sine prin intermediul ntrebarii "Cine sunt eu?" are urmatoarele teluri:
1. menirea de a opri mintea(de a suspenda vorbaria interioara) de a intra progresiv
intr-o stare tot mai profunda de repaus, fiindca altfel agitatia sau zgomotul de fond
impiedica sesizarea izvorului gandurilor, aflarea sursei mintii; (intrebarea are functia
de matura ca oricare mantra)
2. menirea de a goli mintea(orice raspuns dat de minte este considerat o umplere si
este indepartat, prin reinitializarea intrebarii); vedeti in acest sens si metoda
intrebarilor paradoxale(koan) din buddhimul zen;
3. menirea de a detasa mintea de exterior, fiindca altfel se pastreaza ancorarea de
simturi(sursele externe de zgomot) care intretin agitatia si umplerea cu lumea din
afara a spatiului golit;
4. menirea de a deschide constienta(aprinderea focului) si de a focaliza mintea asupra
Sursei sale, pentru ca in final mintea sa ramna fixata asupra purei constiente a
Sinelui..

Cauze ale aparitiei starilor modificate de contiin (ASC)

Accidental / patologic
O stare modificat de contiin poate aparea accidental, ca de pild ca urmare a unei
stari de febr, a unei infecii, cum ar fi meningita, ca urmare a privarii de somn, a
privarii de hrana(post), a lipsei de oxigen, ca efect al intoxicatiei(narcoza cauzata de
azot in urma scufundrilor la adncime), in maladii psihice(psihoz; in epilepsia lobului
temporal) sau ca urmare a unui traumatism accidental. Situatiile de criza care cer
accesul la capacitati supraomenesti declanseaza accesul temporar in atfel de stari
(mama care opreste sau ridica un autobuz pt a-si
salva copilul; camp defensiv la o batrana calcata peste piept de roata unei carute
incarcata cu lemne)

Intenionat / pentru agrement / religioas

O stare modificat de contiin poate fi atins n mod intenionat prin utilizarea

privarii senzoriale, prin folosirea unui recipient/container de izolare, prin privarea de
somn, prin visare contient, somn lucid(nidra yoga) sau prin tehnicile de control
mental, prin hipnoz(autohipnoz sau hetero hipnoz), prin meditaie, rugciune, sau
prin alte discipline (de exemplu, meditatia care foloseste mantra, prin tehnici din
yoga, din sufism sau prin Surat Shabda Yoga).

O stare modificat de contiin mai poate fi atins, de asemenea, prin ingestia de

substane psihoactive, cum ar fi alcool i opiacee, dar mai frecvent cu plante
entheogenice, cum ar fi canabisul, Salvia divinorum, ciuperci psilocibina, Peyote, DXM,
Ayahuasca, sau Datura (dei mai puin frecvente).
Termenul entheogen ("creeaz Dumnezeu n interior), de la en ( "", lit.: "n, n
cadrul"), Theo ("": "Dumnezeu, divin") si gen ("": "creeaz, genereaz") ,
desemneaz n sens strict o substan psihoactiv, utilizat ntr-un context religios,
shamanic sau spiritual. Din punct de vedere istoric, substanele entheogene provin n
cea mai mare parte din surse vegetale i au fost utilizate ntr-o varietate de contexte
religioase tradiionale. Cea mai mare parte dintre substanele entheogene nu produc
dependena de droguri. Odat cu apariia de chimiei organice, exist acum multe
substane sintetice cu proprieti psihoactive similare. Substanele entheogene sunt
instrumente auxiliare in diferite practici pentru vindecare i transcenden, inclusiv n
meditaie, navigare psihica(psychonautics), proiecte de art, i terapie psihedelic.
Inductia unor ritmuri cerebrale prin controlul de catre periferie(apelarea la droguri,
pranayama, respiratie holotropica) al centrului este eronata si reprezinta o virusare
menita a prelungeaca inlantuirea.
O alt modalitate eronat este aceea de a induce o stare modificat de contiin este
prin utilizarea unei multitudini de mijloace ale Neurotehnologiei, care foloseste drept
vector sunetul, ca in cazul psihoacusticii, a btilor binaurale, combinarea sunetului cu
lumina, ca in cazul stimularii cu lumina si sunet, sau stimularea craniana cu impulsuri
electrice (electroterapie); aceste metode ncearca inducerea forme specifice ale
undelor cerebrale, i obtinerea unei anumite stri modificate de contiin.

Eroarea controlului centrului prin periferie

De ce este eronat calea controlului centrului prin periferie(droguri,
respiratie holotropic, ritmuri binaurale, autohipnoza) ?
1. se incalc ierarhia de comand a invelisurilor i corpurilor; doar
ignorantii considera ca egoul poate s comande Sinele;
Intrarea/eliberarea prin efractie nu este posibila, fiindca mica
minte(manas) nu poate sa comande marea minte(mahat; nous;
buddhi).
2. se neglijeaza practica prezentei constiente impartiale, punandu-se pe
rol de comanda la carm, in locul vizitiului caii, obiectele
simturilor(ascultarea unor ritmuri sonore);
3. se forteaza deschidu-se poarta accidentelor(oprirea mintii este urmata
natural de suspendarea respiratiei sau de moartea mistica si de
nasterea din nou; incalcarea acestei ierarhii este ilustrat de moartea
fiului lui Jean Pierre Petit, care prin oprirea respiratiei urmrea oprirea
mintii, eveniment decris in cartea:
Comentariu la Misterul Ummo de Mirahorian:
http://www.scribd.com/doc/21537758/)

Turiya the forth state of consciousness

http://www.youtube.com/watch?v=xDIrGC5uWSg&feature=related
Internetul nu reprezinta doar o sursa de informare, ci si una de dezinformare, la liber.
Tot felul de ignoranti isi dau cu parerea despre starile modificate de constiinta, ca si
despre energia subtila(qi, chi, ki, prana, orgon), ori despre centrele energetice subtile
[Chakra(roti), Tantien(in pinyin: Dntin; Tan t'ien : ; lit.: Campuri de Cinabru; Faclii
sau Lumini(in Cuvantul lui Iisus), "Alam" ori "Latifa" (in islamism si sufism)].
Va recomand articolele:
Centre Energetice Subtile Chakra
http://www.scribd.com/doc/25104492/
Despre-energia-Vitala--in-diferite-traditii-si-cateva-erori /Common errors on
subtle vital energy Prana,Chi, Qi, Ki, Mana, Orgone
http://www.docuter.com/viewer.asp?
documentid=17816519734c8b13b40504c1284182964
http://www.scribd.com/doc/25663614/

Redarea articolului de dezinformare

Exista un articol de dezinformare pt cititorii din Romania al carui titlul eronat il redam
in continuare: "Somnul, visul si hipnoza ca stari de constiinta modificata"
http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Somnul-visul-si-hipnoza-ca-
sta103718171.php

Somnul, visul si hipnoza ca stari de constiinta modificata

http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Somnul-visul-si-hipnoza-ca-
sta103718171.php

Citarea articolului de dezinformare sistematizat partial

Exist trei stri de constiin distinct: veghea, somnul adevrat (lent, clasic) i
somnul paradoxal (asimilat incorect pe atunci cu visul).
Somnul
Somnul ca stare modificat de contiin este o stare reversibil a organismului
asociat cu scderea reaciilor adaptative superioare. In somn se filtreaz i se
ncorporeaz stimulii externi n activitile neuronale desfurate. Creierul este activ n
timp somnului, el coordoneaz diferite funcii ale organismului. Incadrarea somnului n
rndul strilor de contiin, fie i modificat, ar prea oarecum bizar. La prima
vedere se pare c individul este incontient n timpul somnului, pentru c nu-
i d seama de sine, de alii, de evenimentele nconjurtoare.
Malim i Birch (1998) afirm: Este posibil s trezeti o persoan din somn, dar nu
este posibil s trezeti una incontient, care nu mai au nevoie de alte comentarii.
Somnul reprezint una dintre cele mai importante necesiti ale omului. Tema a fost
studiat nc din antichitate, cnd artitii reprezentau somnul sub forma unui zeu al
nopii, tnr i cufundat ntr-un somn adnc, a crui cap se odihnete pe maci, sau
sub forma unui copil naripat, innd un corn al abundenei din care se mprtie
corole de mac i un fel de negur, tipic viselor. Trecnd ns de la legend la istoria
adevrat, putem afirma c somnul reprezint, ntr-o viziune modern, un mecanism
de protecie pentru a feri organismul de rul cauzat de oboseala excesiv. Aa cum
foamea apare la orele obinuite de mas, la fel i somnolena se produce la ora
obinuit de culcare. Omul poate tri pn la trei sptmni fr hran, n timp ce
aceeai perioad petrecut fr a dormi ar putea avea grave consecine grave att n
plan psihic, ct i n plan fizic.

S-au formulat diferite teorii despre apariia, meninerea i evoluia somnului, trezire i
meninerea strii de veghe.
Pavlov a admis dou posibiliti de genez a somnului:
-pe calea detasarii sau dezaferentrii, a ntreruperii contingenelor care ntrein
starea de veghe (somnul pasiv)
-pe calea aciunii care induce inhibiia: actiunea repetat, n anumite condiii
realizndu-se un proces de inhibiie activ, cortical (somnul activ).
Dup numeroase cercetri s-a crezut c starea de veghe este un rezultat al activrii
prin mesaje senzoriale. Problema dac somnul reprezint un fenomen activ sau pasiv
comport discuii, pentru c din modul de abordare a fenomenului, din orientarea
experimental a cercetrii decurg consecine teoretice i practice. Acceptnd ns
ideea somnului activ, nu excludem posibilitatea adormirii prin deconectare, printr-o
reducere important a informaiei senzoriale cu care creierul este alimentat, printr-o
dezactivare a structurilor cerebrale care ntrein starea de veghe i printr-un proces de
depresiune n avalan.
W. Dement i N. Kleitman au descris dou tipuri de somn, obiectivate de traseele
electroencefalografice (E.E.G.):

- somnul cu unde lente sau somnul lent i

- somnul cu unde rapide (somnul paradoxal) sau faza micrilor oculare
rapide.REM[Rapid Eye Movements]

La om, profilul tipic al unei nopi de somn se prezint astfel: individul adult trece
succesiv prin patru stadii de somn, ncepnd cu somnul lent superficial pn la somnul
profund, care se desfoar n primele dou ore de somn. Prima faz de somn profund
apare n general la 120 de minute dup adormire, dureaz n medie 15 minute i
marcheaz terminarea primului ciclu de somn. Urmeaz al doilea ciclu, cu durat
medie de 90 de minute, terminat de asemenea printr-o faz de somn profund de 15-
20 minute. In acest fel, n cursul unei nopi, se succed 4 5 - 6 cicluri de somn i de
faze paradoxale, astfel nct la sfritul nopii, somnul paradoxal va constitui 18 22%
din cantitatea total de somn, adic n medie 80 120 minute

Cu privire la desfurarea vieii psihice n somn se poate spune c dizolvarea treptat

a starii de veghe n somn nu nseamn ns o oprire total a funciilor organismului.
Viaa continu s pulseze, desigur cu un ritm ncetinit. Nu toate funciile vitale sunt
ns atinse n acelai grad de somn. Activitile cele mai nestatornice rezist cel mai
puin avalanei somnului. Acestea constituie viaa de relaie, adic activitatea
muscular, sensibilitatea i n primul rnd, complexele procese ale vieii psihice. Ele
sunt diminuate n cel mai nalt grad, incomparabil mai mult dect funciunile bine
statornicite nc de la natere, cele care constituie viaa vegetativ, cu alte cuvinte
activitatea diverselor organe i aparate ale corpului, care asigur nutriia i prefacerile
continue ale substanelor organismului: respiraia, circulaia sngelui, secreii.
Dei judecata, memoria, contiina de sine dispar cu desvrire n somnul
profund[fals; oamenii devin constienti si dupa iesirea din corpul fizic, cu
ocazia experientei din vecinatatea mortii(Near Death Experience) sau a
calatoriei astrale(Out of Body Experience), exist unele aspecte ale vieii de
relaie care nu sunt cu totul scoase din funciune. Organele de sim nu mai
recepioneaz n acelai mod excitanii obinuii ai lumii din afar. Totui, la un
excitant de o energie neobinuit (o lumin intens sau un zgomot puternic),
organismul poate rspunde trezindu-se i reacionnd imediat. Suntem cuprini de
somn n mod progresiv. n general, senzaia de somn se manifest printr-o scdere a
ateniei, a interesului pentru ceea ce ne nconjoar i pentru ceea ce ne preocupa
pn atunci, ct i printr-o relaxare a capacitii de analiz critic, cu scderea
semnificaiei stimulilor nconjurtori. Voina este lene, vorbirea devine mpiedicat,
memoria de fixare este afectat. Uitm ct am dormit, dac am visat i ce am visat.
Trecerea de la veghe la somn este un proces progresiv, iar ncercrile noastre de a
urmrii ceea ce se petrece cu diferitele funcii psihice n cursul scderii vigilenei au,
de cele mai multe ori, dezavantajul de a produce efecte inverse prin reaciile de
trezire pe care le provoac. Lipsa de discreie a investigaiilor directe asupra
somnului tulbur ns obiectul de studiu. Cu toate acestea, cercetri sistematice
asupra modificrii pragurilor senzoriale, a timpului de reacie, a evoluiei reaciilor
condiionate, precum i a diferitelor procese psihice, ca percepia i memoria n cursul
somnului sau a strilor de tranziie dintre veghe i somn pot furniza indicaii att
despre mersul progresiv al cufundrii n somn, ct i despre ceea ce rmne din
activitatea psihic n cursul somnului de diferite profunzimi. Reactivitatea psihic se
modific: cresc pragurile senzoriale, crete timpul de reacie la stimuli, se modific
memoria.

Visul

Visul ca stare de contiin modificat este mai complex dect somnul dei apare pe
fondul lui. El este o form de mentaie, de activitate a creierului, diferit n funcie de
fazele somnului. Studiile psihologice au ncercat s stabileasc dac visul este imagine
sau idee, dac este produs de imaginaie sau de gndire. Jung l consider gndire
oniric n care se opereaz cu parabole, simboluri i arhetipuri.
In aceast ipostaz i descrie ca funcii:
compensatoare,
premonitorie,
simbolic,
de comunicare,
reductiv,
integratoare.

O literatur a fost consacrat mecanismelor, semnificaie, circumstanelor,

coninutului visului i structurilor care-l declaneaz. Visul reprezint n esen o
gndire simbolic datorit structurilor creatoare subcontiente Visul este un limbaj
simbolic n care universul este trit de cel adormit pe baza procesului de participare i
identificare. Limitele dintre lucruri se estompeaz, se contopesc dup asociaii
obscure. Lumea visului folosete deci alte valori i alt vehiculare de semne. Limbajul
capt alte accepii i alte valori Visul deschide adormitului perspectiva unui
univers fr coninuturi i fr opoziii categorice, un univers de tranziii, impreciziune
i identiti. Formulele verbale mbogesc estura visului i complic procesul de
elaborare. (Biberi, 1970)

Este interesant relaia stabilit de Aserinski ntre visele din diversele tipuri de
somn REM, care a identificat dou perioade denumite segmente n cadrul acestor
tipuri de somn:
Segmente Q (Quecent Segments = segmente linitite);
n visul de tip Q, visele sunt slab pictoriale, slab derulate, dificil de reinut i de
povestit;
b. Segmente M (Motility Segments = segmente cu mobilitate ocular).
n visul de tip M, se ntlnesc visele vii, cu imagini strlucitoare, mobile, de mare
claritate, care sunt uor de reinut i care pot fi redate.

Perioadele REM, reprezint o mixtur de dou tipuri de mentaie, proporia acestora

depinznd de cantitatea de perioade linitite sau mobile. Astfel, prima perioad a REM
a nopii conine mai puin mobilitate ocular dect perioadele REM mai trzii, i de
aceea aceast prim perioad REM cuprinde mai puine relatri halucinatorii. In
schimb, narcolepticii, care intr foarte rapid n somn REM, cu mult mobilitate ocular,
au mai dese i mai bogate experiene halucinatorii n perioadele REM timpurii i vise
mult mai clare i mai tipice.

O serie de cercetri recente tind s sugereze c visul poate s aib o funcie

important prin el nsui, pe deplin independent de somnul REM. Calitatea
experienei de vis i nu cantitatea experienei de vis este de utilitate adaptativ deci,
nevoia de a visa ar trebui s fie conceptualizat ca o nevoie a eului de a-i completa o
experien organizat i semnificativ, deservind o funcie vital integrativ. Trebuie
s se fac ns distincia ntre nevoia biologic de somn REM i nevoia psihologic
pentru o varietate particular de experien de somn.
Somnul REM i visarea ar putea fi dou stri funcionale diferite.
S-ar putea ca, prin ntreruperile somnului REM, subiecii s compenseze timpul de vis
ntrerupt, prin accelerarea procesului de vis, prin intensificarea calitii emoionale i
senzoriale a experienei lor i prin comprimarea unei cantiti din ce n ce mai mare de
visare ntr-o perioad REM atenuat. Cu ct a fost mai puin timp disponibil pentru
experiena de vis, cu att au aprut eforturi mai mari de a realiza aceast experien
prin intensificarea ei.

Din punct de vedere al coninutului unui vis, Freud difereniaz visele absurde (n care
critica i ironia motiveaz unul dintre raionamentele incontiente ale vistorului) i
visele de tip neplcut.

Visul se caracterizeaz printr-o multitudine de funcii.

Dup Freud visul ndeplinete urmtoarele funcii:
funcia hedonic, cea care permite realizarea dorinelor;
funcia protectoare a eului, contient de presiunea pulsiunilor refulate;
funcia comunicativ care face posibil comunicarea ntre contient i incontinent;
funcia sintetizatoare, prin intermediul creia se reunete memoria infantil cu
experiena de via i motenirea arhaic;
funcia de descrcare; de stimulare, care arat c visul stimuleaz din interior,
avnd valoare de stimul endogen i substituindu-se astfel stimulilor specifici strii de
veghe;
funcia de substituie, prin care se demonstreaz c prin vis se substituie privarea
senzorial produs de somn; de legtur, pe baza creia visul leag urmele lsate de
viaa contient; ca urmare a acestor legturi, visul capt o oarecare orientare i un
sens.

In general funciile visului sunt:

a) funcia compensatorie Funcia general a viselor este s ncerce s

restabileasc echilibrul psihologic cu ajutorul unui material oniric, compenseaz
deficienele personalitii (Jung, 1964 apud. L. Popoviciu 1994). Aceasta funcie este
conceput cu totul altfel dect la Freud, care vede n vis o funcie de protejare a
somnului i de realizare a dorinelor. La Jung compensaia are ca obiectiv principal
viaa contient. Visele protejeaz somnul, dar la nevoie n cazul unui mesaj
important, pot s-l ntrerup, ceea ce sugereaz ca pulsiunile contiente sunt
orientate spre scop;

b) funcia premonitorie, de semnal:

visele au ntotdeauna rolul de a semnala un pericol, ale crui semne s-au acumulat
demult n incontient deoarece dup cum afirma Jung: Simbolurile viselor noastre
sunt mesagerii indispensabili care transmit informaii din partea instinctiv n partea
raional a spiritului uman./.../Interpretarea i asimilarea lor nva contiina s
neleag din nou limbajul uitat al instinctelor (Jung, 1964 apud L. Popoviciu 1994 pg.
238). Rolul acestei funcii este de a sonda n viitor n ceea ce privete pericolele
viitoare care ar amenina existena individului, fiind extrem de implicat n relaiile
individului cu colectivitatea. Visele semnaleaz contientului c individul s-a
ndeprtat de la norma colectiv prin atitudinea sa, att subiectiv ct i obiectiv, c
devine din ce n ce mai neadaptat;

c) funcia simbolic;

d) funcia de comunicare
Visul este o form de exprimare original, important i personal a incontientului.
Este la fel de real ca orice alt fenomen raportat la individ. Mesajele incontientului,
purtate de vise sunt de cea mai mare importan pentru cel care viseaz, i acest fapt
este normal, cci incontientul reprezint cel puin jumtate din fiina sa total. Aceste
mesaje sunt frecvent sfaturi i preri pe care nu le-ar obine din nici o alt surs. Visul
este o comunicare direct, personal i ncrcat de sens, adresata celui ce
viseaz./../ Aceasta comunicare se efectueaz prin intermediul simbolurilor, care cu
toate ca sunt comune ntregii umaniti sunt utilizate de fiecare dat ntr-o manier
individual, astfel nct necesit de fiecare data o cheie (Jung, 1964 apud L.
Popoviciu 1994 pag239);

e) funcia reductiv a visului

se caracterizeaz prin faptul c fragmenteaz, micoreaz i chiar distruge imaginea
de sine contient, intervine ca modelator asupra atitudinii i nu asupra personalitii
totale. Visele joac un mare rol n adaptarea individului, caracterul lor compensator
ncercnd s-l salveze pe acesta de la epuizarea resurselor. Coninutul visului
actualizeaz materiale care sunt compuse din dorine sexuale infantile i refulri
(Freud), din voina de putere infantil (Adler) i dintr-un relicvar de instincte, gnduri i
sentimente arhaice i colective. /... /El reamintete individului condiia sa real (Jung,
1977);

e) funcia integratoare - al crei scop este s unifice subsistemele din care este
format personalitatea. Visul, din acest punct de vedere este, dup cum a demonstrat
Jung, una din modalitile de operare ale personalitii, ocupnd n economia acesteia
importantul rol de integrare (Wallace i Fischer, 1983 apud L. Popoviciu 1994 pag
239).

Adler acord urmtoarele caracteristici naturii i semnificaiei visului:

a) Visul este o reflectare sumar a atitudinilor psihice. El se confund
cu linia de orientare fictiv a personalitii;
b) Gndirea din vis are un caracter abstract, fiind o expresie a tendinei
spre securitate, care ncearc s rezolve o problem, simplificnd-o, trimind-o la
probleme mai elementare din vrsta copilriei. Ceea ce face i mai abstract
gndirea din vis este izolarea subiectului fa de realitate. Se exprim prin imagini
combinate cu analogii i date din memorie cu coloratura afectiv;
 c) Simbolismul visului servete doar realizrii coninutului formal,
deoarece nu exist o cenzur a visului, ci doar nevoia de siguran care
determin fluctuarea imaginilor pentru a exprima o idee (Adler, 1926).

Hipnoza -
ca stare de contiin modificat a fost considerat fie stare supranatural fie stare
patologic. Psihologii au considerat-o stare de somn parial sau somn incomplet
(Hypnosis = somn).
Insa timpul strii hipnotice nu sunt prezente undele encefalografice specifice strii de
somn iar inhibiia cortexului nu este parial, ci generalizat.

Exist o serie de mrturii care se refer la utilizarea n templele Greciei antice, n

special n cele ale lui Esculap, a unor procedee sugestive cu caracter ritual i
terapeutic. Procedeele fixrii privirii, a atingerii prilor bolnave cu obiecte sau cu
mna, a folosirii mijloacelor persuasive erau cunoscute din Grecia Antic.
Dup credina vechilor egipteni, fiecare parte a trupului avea propria sa zeitate, boala
instalndu-se ca urmare penetraiei spiritelor rele. Dup cum rezult din papirusul
cercetat de egiptologul Ebers, preotul are permisiunea zeilor de a pronuna formule la
prepararea medicamentelor pentru toate prile corpului unei persoane bolnave. In
scopul izgonirii duhurilor rele, egiptenii din antichitate recurgeau i la diferite stimulri
senzoriale de natur s contribuie i ele la impresionarea psihologic a credincioilor.
Herodot amintete c babilonienii aduceau pe bolnavi ntr-o stare special pentru
tratarea unor boli. Ei foloseau, se pare, cu bune rezultate, sugestiile persuasive. Se
nelege c multe surse privind utilizarea tehnicilor sugestive i hipnotice n vremurile
ndeprtate sunt lacunare i nici noile cercetri n-au putut elucida aceasta problem.
Exist ns nu puine dovezi, aduse de investigaii recente, mai ales asupra activitii
amanilor. Dar astfel de procedee au fost folosite n cele mai diferite zone geografice,
ncepnd probabil din zorii istoriei omului.

Hipnoza este, poate, una dintre cele mai complexe i contradictorii stri
psihice. Fenomen cu aparen de supranatural, considerat mult vreme ca
fcnd parte din domeniul magiei, ce fascineaz prin nota de inedit, hipnoza
a suscitat cele mai contradictorii ntrebri i opinii. Nu este de mirare ca ea
a fost introdus n rndul fenomenelor parapsihologice sau al celor
patologice. Insui Charcot, marele psihiatru francez, considera hipnoza un
fenomen patologic, datorit faptului ca receptarea hipnotic este ntlnit
doar la persoanele isterice, care, dup ce i recapt echilibrul, nu mai pot
fi hipnotizate.

Henri Baruk formuleaz un punct de vedere interesant, comparnd hipnoza cu starea

de catalepsie. In catalepsie, omul devine pasiv, un fel de robot, care doar suport
influenele externe, fiind deposedat de mijloacele de expresie i aciune. Omul vede,
percepe, gndete i sufer, dar este blocat, lipsi de posibilitatea de a vorbi i aciona.
In stri mai deosebite, tulburrile ce apar sunt i mai grave: dispar sentimentele
morale, de bine, de ru, altruism, sentimentele afective. Subiectul rmne pasiv, dar
apt de a primi sugestiile terapeutului, prin intermediul crora poate fi eliberat de ideile
patologice, poate deveni insensibil fizic, poate fi anesteziat n vederea unei operaii
chirurgicale. Concluzia autorului deriv de la sine: Hipnoza este o catalepsie
provocat prin mijloace artificiale (Baruk, 1988, p.7).

O bun sistematizare a fenomenului hipnozei, privit ca o stare modificat de

contiin, este cuprins n lucrrile lui Hilgard. Astfel, n starea hipnotic se produce:

Reducerea funciei de planificare. Subiectul ateapt sa acioneze n conformitate

cu ceea ce i cere hipnotizatorul s fac. Persoana hipnotizat poate avea iniiative,
poate aciona, dar, de obicei, nu simte nevoia s o fac. Aspectul exterior este acel al
unei persoane pasive care reacioneaz la indemnul venit din afar.

Redistribuirea ateniei. Atenia are n genere un caracter selectiv. n condiiile

hipnozei se accentueaz aceast selectivitate. Subiectul este orientat n primul rnd
ctre hipnotizator. n diferite cercetri experimentale, s-a observat c subiectul aflat
ntr-o hipnoza profund poate nregistra stimulii verbali venii de la alte persoane, dar
reacioneaz numai la comenzile primite de la hipnotizator. ntre acesta din urm i
subiect se instituie un fel de pact, consolidat prin sugestii indirecte, care face uneori
extrem de dificil comunicarea cu alte persoane.
Capacitatea crescut a produciei imaginative (vivacitatea reprezentrilor
memoriei). Din relatrile subiecilor hipnotizai rezult c reprezentrile din timpul
hipnozei sunt deosebit de vii. Adesea subiecii au adevrate stri halucinatorii,
percepnd obiecte, persoane sau situaii care nu exist n realitate. De asemenea,
este cunoscut pregnana i vivacitatea viselor hipnotice.

Reducerea controlului realitii i tolerana crescut pentru distorsionri ale

acesteia. Subiectul accepta sub hipnoz, dar n special ntr-o hipnoz mai profund,
situaii pe care n viaa de toate zilele le-ar refuza. El se las convins de faptul c
vrsta sa este alta dect aceea pe care o are de fapt, accept prezena unor lucruri
obiectiv absente. Sunt acceptate uneori situaii care contrazic orice logic.

Facultile discriminative sunt mai reduse, dar nu abolite. In legtura cu

aceasta se poate aminti de un subiect cruia i s-a sugerat n cursul unei regresii de
vrsta ca se va ntlni cu o Personalitate marcanta din strintate, despre care auzise
vorbindu-se foarte mult.

Accentuarea comportamentului de jucare a unor roluri. Este vorba de

antrenarea capacitii de transpunere n rolurile corespunznd situaiilor sugerate.
Subiectul se va strdui sa ntruchipeze, pn la identificare, situaiile indicate.
Exemplul cel mai bun n acest sens l constituie regresia hipnotica sugerat, n cursul
creia subiectul poate retri intens momentele caracteristice ale acestei perioade. Nu
este exclus ca toi oamenii s posede, n diferite grade, abilitatea de a se transpune n
diferite situaii, antrennd n acest scop disponibilitile imaginative, imitative i
afective. Angajarea poate fi att de puternica, nct pentru subiectul acestei triri
demarcaia dintre real i fictiv poate fi extrem de estompat.

Apariia amneziei posthipnotice. Fenomenul hipnotic este asociat adesea cu

apariia anumitor manifestri amnezice. Amnezia poate fi intra- sau posthipnotic,
sugerat sau spontan.

Starea de relaxare psihofizic. Majoritatea subiecilor care au fost hipnotizai i s-

au dovedit receptivi la hipnoz, descriu starea pe care au resimit-o ca fiind
caracterizat prin relaxare fizic i psihic, lips de interes pentru ceea ce se petrece
n jur, dorina de a urma cu exactitate instruciunile terapeutului, incapacitatea de a
se opune acestuia, dorina i satisfacia de a rmne vreme ndelungat fr a
ntreprinde ceva. Muli subieci relateaz i prezena unor senzaii de greutate i
uneori de cldur n membre, ca n cazul relaxrii dup metoda trainingului autogen al
lui Schultz.

BIBLIOGRAFIE
NEVEANU, POPESCU, P. (1976), Curs de psihologie general, Tip.Univ.Bucureti

RADU, I., DRUU, I., MARE, V., MICLEA, M., PODAR, T., PREDA, V., (1991), Introducere
n psihologia contemporan, Editura Sincron, Cluj-Napoca

ZLATE, M., (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitate, Bucureti

ZLATE, M., (2000), Introducere n psihologie, Editura Polirom, Iai.