l C? .

5' f r :

___.._-"1

--- ~

, 1tJ1~

i COIEIfT !BIILE v

I ~

I :XDIicarOH Epistnlolcatra Galatenl

A eelul intru santi parinteluT nostru

lOAN CHRISOSTOM . R:i

A I'ell iepiscoplll Constanl inopMlel

____..._ 11 !<UQ. 194E I

__ - --

IlracluGe i! din limba elina, liilitia de Oxonla} 1.852.

de I J{~{fJ.f01_ J

A

~rchim. "[heodosis j1:lhallasiu

I A ~1j

1_'fPOGJ;l.,..\FT4. ·DITOAR,E .,DACIA'· P. n>[£sc' -& D. GR~~s.s[_T U,Ol

RCU.- lAS} 6<")658

1111111111

IIIII III

I "

SAU

EXPLICAREA EPISTOLEI CArRA GALATENI

A eelui inn-It sl\ .. ," p8.l'iuteJui nosku

lOAN CHRISOSTOM

i I

"Pa vel Apostol, nu de la 6menI, nict prin ornent, ci prin Iisus Christos si Durnnedeu Ta

al, carele l-a 1nviat din morn, si totr fratii cer tmpreuna cu mine) Biserieilor Calatier, char voue !?i pace de Ia Dumnedeu T atal 1105tru si de la Domnul Iisus Christos".

(Cap. I, 1-3).

Exordul acestei epistole e plin de supai-are, in acela~l limp si de 1l1teiepciune, !?i 1111 numat exordul, cit cum s'ar (lice, chiar i[]~reaga epistola. A discuta in tot-deanna cu bl:lndete fatfi de discipult, cand pote e nevoe si de asprime, Illi - este rapt al unul adeverat in"iHi:Horit. ci al anut vat~miHol'iil si dusman, Peutru aceia si Mtintuitorul, discnland de Dlulte 01'1 cu discipuJiJ, cate odata cu multa i[J~elepcillne mtrehuinta ~i asprime tn cuven! : acum fericesce, {:lal'a aUll. data must-a. A§8 bona-ora ~icend Iut Petru : «Ferieit efolti Simone, fiul lui Iona» (Matheiu 16, 17, 23) §i fi\gildu~

• .. lb-_

~: r a,e~a temelia bisetice! pe marturisirea f.<,,~ _I pncat n 'n<t"".oa pe 1<>\1 d~ Christos. dupa c.um

F~i no iu~ mult hmp de la a ce ste envinte dice _ ios"~1 llal Ja vale 4'Ge , "lac' eu Pa v 1 vt: 9'c vo ue

;It~oc 1~8ra~~. 'TIle~ ·~ataoa, ca-mt estr scandar;. r~ ca de v~ vett Cil'cLlmcide,J Christos nu vt'. va

•. « ne .. SI vol suntett uepnce t1 (. r f' .• fl C - . C

[5, [6). ,i In fine bagase In il ~I' ,',epu, > • at. ,0,05' CU nmnc . ( ap. o, 2. 4). 'i' earll,!' , •. 11

v~(lendll-l vorblnd en Ie . S at~ teama, In c._;H ca..utatl a ve justifica prm lege, an- cadut d .m

meta amariteanca nu.» - ", .

cutezat a-l tntrcba, ce cau I . . ,". au chap ()b.dem. v er ·s 4--5). D .. ·• ce est. nreasta? E

cu densa ?" (I 4 .. I: san ce vorbesct "ecesa' decl a des"''''''' fapl"1 mal clar, Oare-carrl

care. Acesh.a s<~rnul i 27b co i-au amintil despre mao- ch,'e,linl dintre Iudet, st.pilni\l In ea de p,ejndi\iile

Invatatorulut lsi ,( u- e aye! "dllca.nd pe nrmel • udaismDIDI, 'mbilta!i tot,odatl oi. de slava de>;art>.,

pulilor ; acu;'" d v~n~ ~Dventul' dupa trebuinla di ci- voind a-st a pro pia ,IO.D -51 .dem ni tat ea 10 v'\MoIilov,

multa ;u,Vitale a";' '. rue d" .arde. eara, a~l~ dalO eu aU venit nlre G.~alen'. unde 'nvAla. CO trebue a se

tenilor b ._' ~,ee. me icarnentele cuvenite, Corio- c;rcDmcide, a pAzi 5.mbelele ~; lunile noua ~i. nu

ia unr o(ll , ~,cea, • DaJ" ce voitt ? ell to- log"dui pe Pavel, c"e combat ea aceste obeee;m'I, CAcl

19. sbO' VIn J. VOl, sau Cll duchul blandetej si .!;<cail if, ca discipDlit Iut Petru. lacob ~i loan. eel

a iu .re!?" (1 Corinth. 4. 21') ear ' ' .' .nlOl Apost.oll .1 Iut Christos ~i petr.dltorl CD el, nn

!lO'~ Galatenf fara de mint ll' (G ,i\ Galatenilor ;,,-' it. Qf'.decai'l aceste obir,ehn"f. ;;i in adever ea nu tmpe-

4. J 9). ~i aceasta 'nu 0 data e a L 3, L 6, 17, dee" il, 'DS' ace. sla no 0 fOcea. fii nd -cA 0 credeail

~; a treia 6,. tntrebuinteaza nu:'}"\., c~ 'i'- a doua 6r' ea dogma, ci mar mutt co con ces ie la slabaciuoile

finele episloler ea z as·? '0 e mustrare. La tudeilor !'3.-i1 <.reaea.; pc r.nd Pavel p.eclicilDd e-

S. u-rnt f, a ~~ cert.nd~-I h. ~icea, • Nimeni vangbOli. _,g;n\iloc, DD avea n ... .esitate de osl-Colin de

I " a c vr e 0 super are, pe cand' In art c ne 5<U",. 10,el.I<>,:" acera. 10", Iara a spuue ea u-

~c _ca, A,I 0 tndreapta, ~ic'nd, .Fiil mel, pc ea ,'I sel ~eotro enre ecl-1 al\1 conced~ ••• mAg". pe. ,el

ea. asr cu dUl-ere ve nasc" si molt ' P s,roph dmtre Gal.teo., <!,,' .. du-li, ca D~ t~cbm. a

C~rn c. epistola e plinA de sup.,.... e d~ aceslea. 'ogad'" pe Pavel, c'cl acesta d, abia or' 'l' ast'-41

dID pnrna Iectura. Dara treb ' se pote vedea s'a al'atat, pe cand eel de pe H\ngl:l Petru "sunt eel

I-a putut, inl.,ita contra disei;~'~ :p,~!e: co anume Ani .. ; acest. (pavel) a fost discipul al Al'os!olilov.

no e 0 chestiune mica sa u de d os;, ~ '1' 'i'- aceasta ~e cand aeeia .0 fost al lut Ch"stos; acesta (P. vel)

semenea cas nicr el nu 81' fi iIlt.l'ebu:e.Ul, e~eI ~D a- e_ singur, pe eaud eel de pe h'ing~ Petru sunt muttl,

mush-are. A se lrita pentru iucrm,."\?I? ast-felin do: 'i' slAlpil hisericet. Pe IAngO .ceasto '1 del.,m •• ca

de putina valore, pete fi tapta unor :,:ttmr'l~re .' i ocrit, <!ieend ca chiar el me combate cireumcisiu-

s~~el, greot ", ticalosr, in to cr nar' eu , ". ~,I micl ~e M. acum, alIA dalA se vede, facend os d. ea •• ' a11-

grl]' rle lucrurile marl e fa t . n !i' ~ nu _ se m- iehu ve predlci\. voue, altfellu p,'edlc:1 altora.

00'0,1" Inse Pavel DU esle JiD':..~:~b~olahcl ~, so,,:' Oeel c'~~ cI (pavel) a ,v~~DI ,0 ,":,\iu~e mtreaga in

pote fip;!catul care I-a mi t' ,~darA, care ferhere, " on foe pulerme aprms in b ...... ca GaJale-

mult? Mare cu adevllrat si l1c~ocva Al'S~t~' ~;nsul atal df: ililor si lntl'eaga elMire amenin\ala a c.'\d e;,l , a fost

'. <\ .1 OTIu era, di.d 8- •

5

,

..

-6-

cupries. (~e 0 oemultemire ~i 0 manie dreapta, Aceasta 0 ii'l mvede~'eaza el ~icelJd: "A~[ voi sa fiu acum la VOl ~J s.~-mr schimb vocea mea" (COl it 4, 20). Sub astfehu de nemulteUlke decr el ,'. p . ceasta epist I" ' t'fi" ,SClJa a-

, <1 rstora, JUS 1 . candu-se pentru t6te. De Ia In-

cepu.~ deci! el se adresaza direct la faptnl care-r sapa CODSJ e~a,Ia IUT, adeca Ia aceia despl'I:t care vOl'hiatt d~!]l!)amI lur, ca ~eJ-I-altl (Petru, lacob SI loan) f t

~S~P~I~t ~ lu~ ('l1l'istos~ eal:fi e1 (Pavel) "a Iost di~Ci;~i

p p so JOI. De aceia ~J Incepe eptstola astfelio.' " ave] :~.pos,toI, nu de Ia ornenr, nicr prin 6men1u:

Inj)llHfl U aeeia, CUm am spus deja, diceaa ca el(Pa~e es e c~l '!Jar de pe .urDla dintt'e totT apostoln i di de tce~ha a ~()s~ tnvatat, PetL'u tuse, Iacob sf

a,opaonstal~l ost chejmatl ~I mar anUHi'l si corifer sunt a'l

o I 01" pe ang" t. ~ v

de Ia Chr 't . a aceas a ~J credlnia 0 ail primil r

de cat IU~lSp~S. ~~ decl. 101' D1~ cu sama trebue a ereda

• . I d aveI, a,cela DU lmpedeca circlimcisiunea

1;11 me e a nu pazl legea. Acestea deer sl altele .• aceslea .SpUD~Ildll-li. sprs a iojosi pe Pavel P l' (a parte eara pe de alt < e ue 0 n d~·a. " " a spre a fnal ta sJava celor-l-altr

I.aU or. spre 3-J lauda, CI spre a alUagi pe Galaten/ eonvms de a fi ~ tentr I . . . . ~ fill'a . ,~ <1. • a presel'l~tlUmle Ieger

m d mCI, un folo~: Cu dl'~pt cuvent deer in cepe jnas~

lu~ d .e~I~Ola. Fund ea 11 iT batjocul'eaO jnva.teltJ;'~ tur;a 'Il~r Pet~'~ ael~~~-eo 1 deC~a ,OttDI, pe cand invate. putul . rt ] . . . a ns os, chiar de la Inca-

epis 0 ef se ndlca contra aces tel acusatiunJ Q'

ce~d cA el este "Apostol nu de la omenr ~i~;

pnn orneru", '

Paf~i:~~~act. cu ~dp:v(jrat Anania, darA nu eJ I-a SMinsusv Ch< ist ll'ed.~1 mer ca e1 l-a atras Ia credinta ci

I ris os e sus I bit . ,

care' el a fost tr -a VOl' I . cu acea VOCe, pnn

loan' . a as. Pe Petru st pe frate)e lUI e ~l pe h'ate)e lur I-a cbemat MantuitoruJ, pe ~a~d

- 7 ---

umhla pe ltmga marea Galilei1, eara pe Pavel l-a ridient la ceriurt, !?i dupa cnrn aceia nu ail fost chemah de a doua lirA, ci imediat parasindu-st mrejele si celel-alte, I-all urmat, tot asa ~i el, de la anteia cheruare a fost ridicat la cea mat mare iniUtime, l?i odata ell botezul l?i resboin ne 'rnpacat contra Iudeilor a ince-

put, ~i a coversit pe cel-I-altT ApostolJ. "A m m uncit mal muIt de cat densit" (1 Corinth. 15, 10). 10 aceasta epistola Inse nu ~ljce asa, ci.-I place de a se pune pe aceia!iI Iinie. Ceia ce-I preoeupa era, nu de a se nata pe sine mal pre sus de cel-l-altt, ei de a nimici scopuJ inr:elaeilloeJ. Ceia ce ~ice mal antein. "T,lU de la omenr", era comun tuturor Apostolilor, eacr predica '~i are tncepulul l?i radacina de suo ; eara "and IJice: "nicl prin ornenr", aceasla este parti'tular al Apostolilor, cael nu prin bmenI J-a chemat, ci jnsu~J MAntuitorul prin sine. Dara de ce ou a a-

mintit el despre chemarea sa ~i sa gica. : "Pavel chemat nu de la ornenr" 1 ci a arnintit de apostolic ? Fiind ea despre aceasta cI'a verba. Dusmamr lUI cJiceau. CH i s'a Incrediutat invatetura de oment, de aposlolI, ~i decI lot, b'ebuia sa ·urmeze. Dal'a cum ca nu de c~tl'a omenj i s'a Ineredlntal inva\Hura !ili apostolatul, 0 deelara Luca~icend: "Implinind if servieiul DomnuluI ~i postind, a dis spiritul sant, osebiti-mr pe Barnaba si pe Pavel I. (Fapt .. 13, 2), de unde se invedereaza ca autoritatea flulu) ~j a santulut Duch esle una ~i aceiasr, Dect cand ~1ice cit era trimis de Ducbul sant, se intelege ca de Fiul a fost lrirnis. Aceasta 0 inveclereazA el si in alte 10- curl, atribuiud-o spiritulur lUI Dumnede«, 'A!?a de pilda

discutand cu presviterit Milelulul dice: "Luatr arninte de vor lnsi-ve si de turma la care spiritul sant v'a pus pastorr si episcopt" (Fapt. 20, 2R), tie -?i

- 8

in alta epistola ~it,e: nP'e carir t-a pus Dumne\feu ill biserica, <:\ntei pe ApostolI, al oilea pe Profeu, apoI pe Pastorr $i, ascah If (1 Corinth. 12,28). Astfelifl deer el cu fDdeferenta iob'ebuintaz:" cuventul, si cate odala actiunile luI Dumne~l_eil. le numesce ale santulut Duch, ea,l';1 alta data acele ale santuluI Duch Ie ia ca ale lui' Dumnedeu. De alt-

felin ~i gurile ereticilor Je astupa cand Qice: "Prin Iisus Christos si Dumneden if a tal".' Daca Pavel 31' fj mencionat nurnal de Tatal prin acea particula "prin ~, pbte di if ar fi nascocit sofisme, dieend ca acel " prin " se poll'ivesee Tatalur, Ia care 'tie raperIeaza aetiunea fiuluI; .dara aeum el mencionand d Fiul ~i de Tatal Ia un loc, ~i iotrebuintand cuventul tu comun, 0 astfelin de supositiune nl1-~l mal are J(, eul de a fi: Acum el face aceasta nu ca cum al." a tribui talfllui tote actiunile fiulur, ci arata ca acest cuvent nu introduce niet 0 deosebire esentiaHt Ce VOl' <;lice decI acet ce-~i fllcbipliesc orecare Imputinare, c:t9d, Ia botez se pronuota acele cu-

viate : "in numele Tatalut si al Fiulur ~i ai"Santulur Dueh, se boteaza, etc, I.I? caC! daca priu f~pt~1 ca ~iul se. pune_ dupa taial ar presu~pl]ne inferioritatea Iiulul, lata arcl Apostoiul ineepe ell Fiul sl apoi vine Ja Tatal ? ce ani putea (,lice decl,? Data s·a. nu prouunlam -nirnie defaimatorin. Nu trehue a ne revolta certandu-ne ell den~iI pentru adever, ci ehiar de s'ar lnfuria iI de 0 mie de 01"1, este totU!?I uecesar ca nol ~a pazim masurile evseviel. ~i dupa cum nu am nuuu pe fiul mal mare de cat taUII, priu faptul ca Pavel mencioneaza maT anleifi pe Christos, citel aceast~ a1"_ fi cea mal de pe unna nebunie siexageratie d~ 01'1 cel,rnpletate; ast-Ielia ~i in acel Loc unde Fiul e pus dupa 1 alaJ, nu trebue a considera.pe F)ul iuferior'I'atalur.

-~)-

Celui ce l-a inviat din mortt' - Data c fa{~1 Pa;ele? Vroind,a i traduce in c:re_dint;<' glllenl c rn IuuaisazR au acluci la mijloc mmrc d~n ac~l~ ar~umente stralucite, ca de pBda cand serial F~~lpel1lIoI:

dkenll, ca ,In ehipul l~i Dumnec;leu (und,. nu ~ ~ soeotit a f ca 0 rapire tntocmat eu Dunf- ;:; den ,e (Filip, 2, '6.). ceia ee dupa aceasta seri.ind E- i breilol' strigar eli "Este sfralucirea slavel, ~1 eha- , I'aeteriul ipostasulul lUI;' (Ebr. 1, 3.), ceia ce inca qio tneeput fiul t\fnetu~ul' (loan) .,::.lriga, d\. 11 La tnceput era cuventiil, $1 cuventul ~;a la Dumn~den, si Du'mnec;leu ere: euventuJ (loan 1, 1. ;~ 19 etc.), ceia ee tnsust IISllS. vOl'bmd. de m~\t.e o[~

uIudeilor gicea. ea acelea!?l luerul'l ~e _pot~ SaV~I'!?l ~a ~l ~ Tat~I si cit are aceeast putere : numc elm aces.tea on,

'sPUI 'ci Iasand la a parte tote aces lea. 'tl a.mlDtes.~l nl)lr:al de eeonomia corporaHl a lUI, si adnci la m.lJ~ loe crucea ~i rnortea ? Da, r8sP!ll1de el,. die! de at h fost vorha de nisce omenr, earn nu-~I mchlpUl~U ILlcrud mart de Christos, pote eli era bine de a h. spuue acelea; dara acum fiiud verba de ('1ll1~Dl carit lrehue a fi pedepsitl ~i carit daca s-ar de~arta de l~gB se vor rascula contra u i.sll'a , "de ace~a dect arumtese de un rapt, .prin care e de~filD!ata OJ'I ce necesitate de lege, voiu sa (lic de bme-face,'~a CI'Uei si a tnvierit aecesibila tuturor. Cael a Qlce: J~ ioceput era cll~eotul. ~i c~ in chipul lt~I Dumneden era si a se face egal Iut DumneQeO, ~I altele de aC80St feliu arittau de sigur DllmneQeirea euventuluf, tnsa aeea'sta nu at" fi contribuil cu nirnic in .casul ~e

rata; pecand QicAod: "eelul ee 1'3 . il1Vlat . din mort}". se amiotesce prin~ aceste ClIVI!1te c:'lPltaiul bine-faeerilor luI peutru [JoT, ceia ce nu putin .con~ b'ibuia in cuestiunea ee-l p,reocllpa. Cact multl (hob's

IU -

umenI ohicinuesc 0 da atenfiune on cnvintelor cari represinta maretia lUI Dumneden, ci acelor cari 81'ata bine-Iacerea luI eatra omenr, Penlru aceia decI trecend aeelea eu vederea, vorbesce despre binefacerea facula neue. Dara eretieiJ dan asalt nefolositoriu dind Qic : iala ca 'I'atal Invieada din nlOl'tI pe Fiul. Dupa ce din::;ir s-an fost Inbolna vit odata, eu voia lor asurdesc, cand e yorba de cele mal inalte dintre dogme; eara cand e yorba de cele injosite, care sunt ~ise in sed ptura ast-felin, fie eu privire la corp, fie pentru respectul cab'fl. Talal, fie pentru alta ore-care eeonomie, jl aeestea le prefera : pe care examinandu-le prir; ele inse.'?l. vom vedea ca tocmar pe densit II vatama, ';;1 ill adever ell ell placere i·a!?! tnlreba : din Ct·, causa vorbesc asa? ore voiesc a arata pe fiul slab ~i neputincios de a Invia UD corp ? !?i cu tot acestea credinta in el, ba chiar si umbrele credinciosilor In el f.1ceail de a tnvia mortiL Apo! eel eredincioast, desi eran ~i d~m;il mu rito 1'1, dad\. numai eu umbra acelor eorpurt de Iut, sau ell umbra haine- 10" ell cari eran imbracata acele eorpurr, si totust iDviia~(1 pe ~e! mo~'V. ore .. el ,pc sine .insu~l nu a pu· tut sa se ridice tim mort' ? ~1 cum ore, nu este aeeasta tJ nebunie pe fata "ji 0 sporire de dementa ? Ce? nu [-al au\lit pe densul t)ic~nd: uRisipil1 ternplul acesta, Si In tret dile 11 voin ridica u ? (Ioan 2, 19, 10, 18), ~i eal'a~I: 1JPutel'e am de a'rnt pune sufletul men, si putere am ea1'3~I de a-I Iua" ? ~i pentru ce se ~1ice ca tatal l-a rnviat din mort! ? Pentru aceia cit. ~i tatal face tot ce ~i el [fiul] face: l?1 mal ~1ice aceasta apor tn respectul tataluI, §i din causa slahiciunet auditonlor.

,,~i tO~I fratit eel trnpreuna cu mine".

De ce ore nicl intr'o epistola n'a adaos el aceste VOI'J)e,-ci san Cil'-,?' pune nurnat numele sea, sail doue

-11-

$1 trei nume de ale discipulilor 11.I1? pe cand aiel imne 0 mu}~im,e, !ji nict nu-t iuencioneada p~ nume ; clin ce causa face el aceasta ? Dusrnauit luI 11 defatmati, ca el singur prediea contra leger mosaice, si ca numal el introduce inovatiunl in dogme. Voind deer de a rssturua banuiala lor, a intercalat in epistola si pe rra\T, proband en eeia C~ scrie, 0 face dupa parerea corolina a tuturor+- "Bisel'icilor' Calatiet" 1 Nu numal un singur oras, nicr doua san trel, ci In tntreaga oatiune a Galateuilor se iotinsese acest foe a) ill!?aJaciunel, Privesce ~i de . aid indignarea lul, die) e1 DU Qice: iubitilor' san eelor !jantitf cum obictnuesee pe aiurea, ci simplu "Bisericilor Galatiet". Aeeasta-l arata pe densul ca avenel durere mare ~i profund maniat asupra lor, ne nurnindu-I dupa numele 101' san sal salute eu acea iuhire obicinuita Iur, ci !"a adresaza tuturor bisoricilor; !ji [lie! macar nu adauge

bisericilor luI Dumnedeu, ci simplu : Bisericilor GaIatiet". A~a !.lara chiar din tnceput se grabesce de a alinge starea lor revolutionara i pentru care pune 1;>i numele biserieeT, rusinandu-I, ,_,i punendu-l pe top lit un IDe. De alt-feliti if ea desbinati in multe partJ nicl ca ar fi putut a fi 1l1lll:Iiti CLl aceasta denumire, peotru ei'l numele de biserica este nnme, ce Insnrnna

eoneordanta ~i couglasuire. »Char voue si pace de la Domnul nostru Tisus Christos si de la Dumneden tats I ". Peste tot locul pune de necesitale aceasta formula, eara mal ell sama scriind Galatenilor; fiiod ca den!?iI erau primejduiti a cadea din c~rJ de aceia se r6ga lur Dumnedeii pentru den~1l de a-l reca9tiga eara-?r; si tot-o-data fiind ca if se resboiaa contra luI Dmneden, il r6gA de a-I rein-

t6rC6 spre pace. "DumneQeu tatal" (~EO') It O'.'tpor;) ~i de aice eal'l1-?I se dovedasc el'eticil vinovatt, CAcl

'\,tic ii, en Joan de. aeeia dice in exordul evang_l.J.elieI~

$ ~i' [) urn ne~leu era ell ven (IJ l:. (Mol SEO'; 7jV 6 },Q,1 0 (i:) , pu - 58 spune aceasta pen tru ea tu sn Jn te1eg: vr'un ser

nf'nd pe Oumne~l,eu naarticulat,' pe cand euvent~J (o viciu de sela v, ci ca sa alii eft aeeasta a fost !?i pa/..&(0;;;) este articulat, -pentru ca introduce dumnedeirea rerea talalut, ceea ee de alt.felh1 si Pavel a aratat fiulul ca mal mica de cat a tat;aluI; si eara!?I ca a- (,icena; "dup:l vointa lUI Dumneden si tatal colo unde Pavel vorbesce de fiul ca fiiod in chipul nostru'"; nu dllya ordin, ei dura voint:l. Si fiiud cit IL\T Dumneden (~v lJ.oprrh esoti ll'7r,;.pXew), nU_VOL'besce una ~i aceeast este voinja taUi.luJ It'i a fiulut, spot ceia despre ta tAl, peutru ea si aiel numeJe Iur Dumnedeu ce a voit fiul, aceasta ~i tatal a voit, "Pentru pase gasesee nearticulat, Dara aiel ce VOl" putea spune, catele nostre", In mil,!}i nenumarate rele am petre cand Pavel !,lice uu numat de la Dumnedeu, ci "de cut. !?i eram vinovatt de eea mal grea pedeapsa ; 13 Dumneden Tata.lU? TaM numesceaicl pe Dum- Jegea nu numat ca nu rie-a seapat, ci ne-a !ili connedeu nu ca sa-r colaeheze, ei certandu-t foHe aspru damnat, pe de 0 parte scotecd mat in eviden~a. pali ~mil1lesce causa psntru care 11 au ~e\'eoit fil; cad ealul, eara pe de al_ta parte ue-putend a ne elibera nu prin lege, ci prin baea renasceret s'an iovret.lni: sail a tneeta urgia JuI Dumnedeu. Fiul luI Dumnedeu cit de aceasla cinste, De aceia peste tot locu~ ~l ''lIslJ, chia ... ~l acest imposibil I-a facet posibil, desle'ehiar de la tnceput face a se intrevedea urmele bine ~ #nd pacatele, pe dusrnant puuendu-t In rfndul prie'Iaterel luI Dumnedeu, ~i numat cat nu 9-ice: vol,1'obl tinilor, ~i daruindu-ni l?i alte mil de bunatat!. Apol at hil, dusmanr si rnstreinau de densul, cum a~a fara gice: "ea sa ne scota dirur'acest secul viclean L<. de veste 'lJumiU' t.at.."i. pe Dll(llne~ell? nu cumva ore Unit erelicr se aeata. . de aceasta vorba, defaimand .va acordat legea aceasta inrudire? de ee dara 1131'1- viata presenta, ~i pentru aceasta aduc chiar martulsind pe acel ce v'a adus tnaceasta tnrudire, alergatl ria lut Pavel. lata, ~lic ii, ea el a nurnil seculul preeal'l'isl spre pedagog? Dara nu numaf numele de tata, sent vicleau. Dara, spunemt, ce ore este secul? timp ei s( numele fiulul este suficient de a arala bineface- In 1,lile ~i ore, Dara ee? inlervatul ~iJelOl' este vi('ea: cAd Iisus de aceia se va numi : «cit el va (pan- clean, sau pete ~i drumul s6reluI? Dara aeeasta pi. tui pe poporul sen de pacatele. Tor» (Math. 1, 21)~ meet IJU ar ~1iC{l-O vre-o-data, chiar de 1I('ca.de in eara denumirea de Christos inseamna ungerea Sf. eea ~ai de pe urrna rAUi.cire. Insa, ~lic ereticir, 1111 a Duch, VC_:H'bll de timp, ci a numit vicleana viata presenta,

"Celul ce s'a dat pe sine pentI.:._u pacatele ~l cu tote aceste vorbele mencionate DU spun asa nostre" (vel's. 4). Vedt asa dara, ca nu a purtat vre ceva; ins~ vot nu insistatl asupra cuvintelor, din care im serviciti de sclav Sal} forsat, .o;;i nieT cas'a preda de alt-felill singurt v-atl impletit acusapunile, ei IIJ~i-v~ de cineva, ci siugur s'a dat pe sine?' asa ca, CaD ve clesl!hicletI calea errniuiel (esplicarer), Deet ni "ett tu alH;1T pe loan ~lid~nll. ca pe fiul sen. eel. unul nas pel'mite ~i noue a explica cele ~lise, ~i aceasta cu acut l-a dat tatal pentru nol, sa nu imputmezl pen ta.t .t;naf mult, eu cat interpretarile nostre sunt ~i evtru aceasta demuitatea tILlluI,!?i nict si\'tJ lnehipuesc ~eVl~se {Ii au ratiunea de a fl. Deer, ee am l.liee not? ceva omenesc. CAct de~i se giee ca. latal l-a daf n eli mel un rliu nu ar deveni vre-odata causa vre-unuj

biue, pe cand \riata presenta este motiv de m'il de

'.

- '1(;

!.

car lII1U] facend fapla buns, tutru nimie nu se va va,tama chestiunea. Ee sput, nenorocitule si nemernieuJe ? esle vicleana viata presenta, in care am eUDOScut. pe Dumnedeu, In care filosofam ,asllpm vietel vii. M~'e, III ~are, am devenit din emenr ingf-:r;J, ~i da,ntuim CU, puterile cele de susP .Care- alta dovada \10m mal r~uta, spre a ne tncredinta despre parerea .v6sb'a cea vicleana ~i corupta ? Penlru ce Pav€l a numit corupt secolul present? A usat !iii el de ohiceiul comnrr; cfiel !iii nor obicrnuirn a Qiee: asl&-(Il am avut 0 rli rea, criticand prin aeea ta nu timpul, ei fapIa 5i in;prejurarea, Tot asemenea si Pavel, criticand intentiunileeele viclene, se COniOl"Dl3 obiceiulut : aJ'(lUt lot-

.odata tnse, ca Christos ne-a mantui de pacatele. cele d'inainle si ne-a asigurat de viitoriu, Cael cand el dice ' "eel ce s'a dat pe sine pentru pecatele nosire~P. aceia a aratat : eara cand adaoge: "pentru ca sa. ne scota dintr'acest secol viclean", invedereaza s~gu~.al1~a l~eIltru viitoria, ~e cand legea a fost- neputineiosa ehiar cAtra una din acestea, charul a fost

puternic catJ'3 amandoue.j ; Dupa vointa lUI Durnnedeu si tatal nostru". Fiind ell. den!ilil (Ga1ateniJ) credeau ca .ou asculta de Dumnedeu, diH.aloruf leger, daca parttslIld vechiul testament VOl' intra in noul

, t~stamenl', §i pentru aceasta se temcan, vine Pave] ~i 11 tndrepteaza aceasta banuiala a lor, dieend ca aceasta e l?i parerea tataJuI.~i nicT ca • ~1ice simpln "tat1:l.Juyli ci "ta talut nostru II, ceia ee puna incontinuu, rusinandu.r pe deo!?iT §i aralandu-li ca Christos e aeel ee pe tatal sea I'a facut tata 81 31 nostru,

IJCaruia se cuvine slava In' veer arnin" (vel'S. 5). Si aceasta e ceva nOLI in scrierilelul Pavel, caet verba eamin» nu 0 gasim nicr iotr'o epistulli pe la tnceput, ci dupa multe altele.

Aiel tnse, aratand eli. cele vorbite eran suficiente

- 17 -

ill acusarea Galatenilor, ~i ca cu vfmtul era desaver!2it, pune pe "amin" chiar in exord, de vreme ee cnmete vedite nicI ca all nevoe de multa osteneala, Amintiud de cruce, de mviere, de rescumperarea de pacate, de siguranta de viitorin, de parerea tatalur, de vointa fiuluI, de char, de pace, de tot darul lul, sfllr~esce cuventul cu doxologie, ~i nu numar din aeeastli.~atlsA a fiicut aceasta, ei ~i spre a se min una de marimea clrarulut celut revarsat tn eel mal Inalt gl'ad: !iii spre a tntelege cine erati i1 ~i ee aft fileuL unmeden pentru di"m~iJ, fal'a veste ¥oi in clipeala ochiulUI, eeea ee de alt-feWI uepulend a representa ell cuvenlui a ~i terminal in doxologie, inaWincllul Dumne~efinu V3 orea er, ei Janda cuvenita luI pentru Iumea mtreaga. Pentru aceia deer imedial uUfli'L aceasta ~i tntrebuinteaQIt cuvinle f6rt.e aspre, tntocmar casi cum ar f fost inflAc[lrat grozav de ideea binefacerilor luI Durn-

neden, Dieend "Caruiu este sla va to veeI am in" , mcepe ell cele mal aspre rnustrart, scriindu-Ii : ... Me mil" ell atat de cur and ve abatett de la Christos, carele v-a chemat prin char, la alta evangheJie" (vel's. 6). Ai?R dara, fiind ca. prin pazirea legel credean ea VOl' putea multemi pe tabU, intocmal cum credean !li Iudeir eand persecutau pe Christos, Iocmat aeest fapt il arata mal a.ntem, ca. adica nu nurnar pew Christos ci ~i pe tatal j( jnt~rataii il t)lrend aceasta, Nu vi; abateu numal de la Christos, <;li<'e,ci ~i de la ta tal, cand • facetr asa. Cael dupa cum vechiul testament nu esle lucrare • numat a talalur, oi ~i a flulut, ast-telin ~i charul nn este numat al riUllll, ci si al tatal ur, J?i decl tote sunl cornune " Tot~ a le tatalui men, ale mele sunt". (Loan 1ft, 1:,). Deer rand (}ice, ca se abat i?i de Ia tatal, pune !lICi done crime de odata, adeea, abaterea, ~i cea Ul~li grahnica abaters. Si cu tble acestea tocmat con-

• 2

- 1~ -

trariul era demn de aeusare, adeca daca dupa un limp mal Indeluugal s-ar fi abatut, eel ce earle de la allteiul atac, dll. proba de eea mal mare slabaciune, Peutru aceia if .. i acusa diceud : dara ce P nier Illl au nevoe de timp iD~aletorij' vostri, ci de la anteiul alae, sunt in stare de a vli nirnici ? ;5i care scuza 0 vetl putea avea ?; caer daca in afacerl arnieale ast-feliu de fapte sunl 0 crimM, ~i dernn de eondamnat este eel ce parasesce pe unul dintre prietinit seieet mal princip~li ~i r:taJ tolositorr, inteJegI de ("alit pedeapsa nu pote fi vinovat eel ce se departeaza de Dumnedeu, care 11 chiama la densul. Caud deer apostolul dice:

. " .

"me rrur , nu 0 spune aceasta oumat ea sa-t rusi-

neze, ea dupa atata oar, dupa ierlarea pacatelor ~i dupa acea filantropie j perboliea au dezarlat spre jugul sclavier, ci in acelasl limp arata !?i ce fdiu de, idee ~vea despre den~ir,-ll1are ~i bine formam; cacI daca t-ar fi credut pe del1~iI aUU de simpli !?i lesne de amsgit, niet ca s'ar f mal mirat de faptul tntamplat. D~l"a. Hind ell v-&~ credut dintre eel curatt, Qice el, i?l dintre eel ca~l1gatl cu multa truda, de aeeia me 111 ir ; ceia ce de all- feliil era de aj 1I ns de a - i 1'6- I~a~tiga l?i a-t readuce Ia slarea dinainte, Aceasta 0 invedereaza ~i pe la mijlocul epistolet, cand (~iee:

"Atata att suferit tn zadar, daca cu adeverat in zadar" (Cap. 3, 4). "Ve abateu", Nu a ~lis "v-atI abatut", ci "ve abatetr", adeca : nu cred inca ~i nieI cu. consider amagirea vostra ell. complecta, si Runt COUviDS di ceia~e a-V perdut, se p6te eara~I l'eCfi!?ti. gao Aceasta 0 ~l gip,e el mar departs eu mal mulla

clar itate : "Eo. am tncredere In vol ca nirnic alta nu vett cugeta" (Cap. 5, 10).

"eel ee v-a chcmat pe vol prin harul lUI ChI'ist?sIt. Chemarea este a talalut, II)S:1 motivul cbemarir este fiuJ; el esle eel ce ne-a Irnpacat l?i ne-a

- H)-

,{'tat darul, cacr nn ue-arn salvat din faptele leger, ,T6te ale mele, ale tale sunt, Qice, ~i ale tale ale mele" (loan 17, 10). Asa clara. si acestea sunt ale tatalui, ~i acslea sunt ale fiulul, COIl1Ulle adeca Ia amando1. Nu dice: "vi:: abatett de la evanghelie" ci "de la Dumneden, eel ce v'a chemat pe vot", adeca pune aif:~ tocmal ~ce'ia ~e este mal tnfrieosat si mal suflcient de a-i sperm. -Cad eel ce voian a-t' a magi pe den!?il, nu 0 facea" f111'8 de veste !?\ imetlial, ci abatendu-t de la fapte c~ incetul fara a se rncerca pentru moment a-T abate !?l dp la pel"s6ne. De all-feliu a~a e arnagirea cliavoltl~ul. ca sa nu-st tntinda cursele gol~; cad de ar fi. ~hs : «departa~i-vli de Christos,> de sigur ca s'ar fi pa~bt de

III ca de nisce tnselatort sr vatamatod; aeum tnse, lasaudu-I in cl'edlnta 101', • cu viclenie alaca ~1!lmele evangheliei, surpand asl-fel.iu in li~ettate, prtn ~ele aratate, tntreaga eladire, ~l ascundend ca ,dupa .D!SCe corline, prin uurnels aeestea, pe da~'ill1a.tol'iI (~e }ldml'I.

Deer fiind ca tnselaciuuea lor IT 0 nurmau evangbelie,' ell drept cU\Ient apoetolul SEl Jupta.~ontt'a acestui nume, dicend : "La alta. evanghehe, care nu este alta" (vel's. 7): ~i bine (Jice, pentru cli nicI nu este alta. Dal'a dupa cum patimesc cei bolnavI, earir se vatami1 prin mancal'I v.ll'tose ~i tal'I, aceasta a pa~it-o ~i Marcion in. casu], de fata .. Acll.tandu.se de vorbele apostolulul, Qlce; .. laUt. eA !ill ~po~to~ul ~

is cA nu este alta evanghelie; Sl ast-fehu dlSClpuhl iuT· niet ca pl'imesc pe to~1 evangbeli~tiI, ci numat pe unul, pe care-I f61'feca dupa cum vorese. .Darl1ce lD: samna cand el dice: "Dupa evangheha mea ~1 predica luI Iisus Christos 7" (Ron:~~ l~, 25). ~u adeverat en sunt de rIs eels ce spun 11; Il1S~ on cAt 11e ridicule suut tlieoriile lor, totU!?1 esle necesar de

•

:!o -

a Ie censura pentru eel ce se amagesc usor, Ce \l~cern jose nol?: cit chiar mil de persone de ar sene evaaghelil luse serifl aceleast fapte, tote la un loe compun 0' siugura evanghelie, ~i nimic di~ mul.tim~a celor scrise IlU at' putea vatama pe una dID ele; precum eara§l, daca chiar unul siugur ar fi scriitorul ~i 'totU~1 at" spune lucrnrt contrare, cele scrise au pot.1i un tol compleet. Cand nor dicem una evanghelie sau mal muUe, aeeasta nu sti in numerul scriitorilor, ci se judeca identitatea san deosehirea celor !Jise, De unde urmeaza eu eertitudine, ;_;ll.!?i cele patru evangbelil sunt una singura evanphel~e. CaD~. dt_te·~j patru spun aceleast fapte, fiU pote fi deose~u'e mtre el~ din causa deosebiret dintre pers6ne, Cl este una ~1 aeeiasr, pentru coucordanta eelor spuse prin ele, Nict Pavel nu (lice acurucu privire Ia nurnerul lor, CI asupra deosebirel celor vorbite, Daca, inse, alta este evangheli a lui Matheiu, ~i alta a lUI Luca, in ce privesce puterea celor scrise si exactitatea dogrnelor, apoI atunct bine fae ca se. acata de yorba llll Pav:e1;, dara daca sunt una ~i aceiasr, conteueasca vorhind prostit ~i prefacendu-se a nu sci aceasta, ce de altfeliu pote fi priceput ~i de copiit eel mid, ,.,Sunt unia carit ve tulbura si voiesc sa. strice evanghetia lUI Christos'": adeca, pe cat limp yeti fi ~anatost la rninte, pe cat limp yeti vedea Iuerurile drept ~i nu incrucisat, Inchipuindu-ve lucrurt ce nu exista.x-nu vett cunosce alta evaughelie, Cael dupre cum ~n ochiu 'tulburat vede alt-ceva In Iocul realiLater Lot ast-feliu si 0 minte tulburata in desordinea ra{io~amentelot' viclene, patimesce acelasr 1 UCI'll , adeca tntocmar ca si nebunij, carit is! tnchipuiesc ttl' tolul alt-ceva de cit realitatea, rnse' aceasla nebunie e eu mull mal grozava, cae{ lucreada vatamare nu in cele corporale, ci in cele spirituale, nu in lumina 0-

- 21

. -.

duuluI trupesc aduce vatamare, ci in a celor sufletesej.

Si voiesc sa strice evanghelia luJ Christos.".

•• 'K ~

De ~i iI nu tnlrodusese de cat 0 smguraporcnca; sa~,

eel mull doua, din lege, adeca crreumcssumea ~l tlnerea Sambetelor si a lunilor DOUe, totusr apostolul 11 mustra, proband ca daca se fal!?ificil eeva cat de mic se vatama chiar tntregul, cAcI prin aceasta se stl'i~a evanghelia, Inlocmar Ca :r;l cu monedele tmpsratesct ; cand cineva ta.ie san distruge ceva cat de rnie din characteristiea lor, aluncJ intregile monede sunt considerate de false; lol asemenea §i acel ce slrica chiar eea mal mica parte din credinta sanatosA, siegur se vatama l?i chiar din ince~ut merge spre 111al reu. Unde sunt acurn cei Cf<· ue judeea pe noI, cum ca 0 eearta _zadarnica De povatuiesce de a

ne deshina de ir ? Unde sunt aeel ce ~ie, ca nu este L 1 nict 0 deosehire intra nol ,?i aceia, \;ii ca deosebirea au provine de cat din iubirea de anleietate P AllQlf ce ~jce Pavel: ca eel ce jntr~duc iDov~tiuDJ cAt d~ mier, strica evanghelia. Aceslia lose DU introduc cevamit eitod die cit flul luI Dumnedeu este creaiura, Nu aT ;u{lit ea' si in veehiul testament se scrie, ca. eel ce adura Iemue in giua Sambetel este pedepsil, de ~i nil se calea de cal una din pot'uucY,!?i IDCa .r:~ din ~ele marl? Nu at audit cum Oza, pe cand spnjmea chivotul leger, ce urnia a eadea, a murit ,imediat, l?e~tr~ eli s'a alios de el, fapt ce nu apartinea servieiulut

lUI? ApoI dacft'alcarea Sambetet ~i atingerea. de 'Cbivotul ce cadea la pament a adus pe DlImne~eu lntr'atata indignare, ca nier rnacar de cea mal mica iertare nu a tnvrednictt pe cutezatoriu, 'ore eel ce vat;lma. dogmele cele tnfricosate !?i nesp?se, s.e va bu: eura de iertare san justificare ? De srgur ca nu. ;;1 causa tuturor relelor este chiar aceasta, cs nol nu ne iodignll.m psntru faptele cele rnict. De aceia s'au in.tl'odus cele mal mart peeate, pentru cit nu se da eu-

-

....

•

- ~2-

venita atentiune spre cercetarea celor mal micr, Cae" tntocmai ca ~i la corp, cand eel ce despretuiesc ranele lasll a se uasce frigun, putredire §i in fine morte, tot a~a se Intarnpla ~i cu spiritele, cand treceud cu vedorea eele micro lasa a se introduce cele mat marl peeate, Cutare, giee, gresesce c.a postesce, de %i nu este vr'un lucru mare san pecat de a nu posti; uu altul e sanatos cu credinta cea drsapta, insl:'! la un moment, faeend pe ipocrilul, a tradat-o ; nicr aceasla nu e vr'o gresala mare; un altul maniat a ameninlat a se departa de credinta cea dreapta, dara nicr acesta nu e. te vrednie de pedeapsa, cad, ~liee, a gl'f:l~it,. din suparare %i manie, Mi.l de pecate de asernenea natura I'll' gasi cineva pe fie-care ~i introduse in hiseriei, De aceea ne-am facut de 1'18 rnaintea gintilor ~i a EbreiJor, facendu-se mit de schisme in hi serica Daea eel ee s'ati tncercat a se departa de a~egal1lintele dumnedeesct, san a misca din ele ceva dl.t de III ie, ar Ii lost pedepsltr dupa dreptate, nu s'ar fi nas-eut rnolima de ra~ ~i uu ar Ii ca~ll1t asupra bisericilor atata Iurtuna, VeQl cum Pavel numesce eiruumcisiunea desfiintare a evangheliei. Acum iose sunt multi printre ::'01 cariI postesc aceiast Qi eu Iudeir, I?i Sambetele le tin tmpreuna cu denl?iI, eara uor rahdam CLi generositate, sat! mal bine dis intr'uu mod miselese. $i ce ~lic de Iudet, cand multe obiceiurr si deale gintilor se pastreaza de eatra al uostri: ghicirt ~i pregbicirI dupa shorul paserilor, sirubole si sernnele dilelor, (lal'U1'ile de 13. nascere, §i acele hartiuV pline de tou\. impietatea, pe care la uascerea copiilcr Ie compun imediat spre n~ul eapulur lor, inva!andu-J de Ja Ineeput de a suprima osteuelele ~i dureri· Ie spre ca~tigarea virtutet, ii?i punendu-i ast-fslin sub tirania retacita a uorocuhn, Dara dacs celor circumcisl Christos cu nimic nu Ii va folosi, celor re'~I atrag atatea rele, eu ce-t va folosi spre mantuire

- 23-

crediD~a lor? De ~i circumcisiunea a fost data de Dumne~eD, totUi?l flind-ea prin evanghelie a fast desfiintata ca nesevar~ita Ia timp, tote midlocele Ie tulrehuinta Pavel spre a 0 dssra dacina. Dara apor Pavel punea alala interes in desfiintarea ohiceiurilor Iudaics, ce se pazau fara vrun folos, ~i 110i sa IlU desradaeinam obieeiurl de ale gintilor ? $i care jusliflcare ovom avea ? De aceia asta-dt iuteresele nostre chrestlneser Ie facem cu vuet ~i tlilbur-are; tnvateeeir nostri plint de Lrufie an resturnat ordinea ~i tote au devenit pe dos. Cat de putiu de i-ar admonesta cineva, iI neciustesc pe mat marit lor, fiind-ea not iI educam rell.

01'1 cat de nesuferiu ar fi mal marn lor, i?i chiar de 31' fl tnearcatr de mil de rsle, toh1§1 niel atuucr nu-t este perrnis discipululut a (] insubordouat, Daca ~fan, Ituitoi'ul vorbind de inviitatm'il Iudeilor <;,tiee. ca de vreme ce stan pe scaunul lul Moi i, e drept de II fi

ascultatr de mvatecer, de si aveau fapte viclene, pe care or'dona de a' nu Ie imita invateceil, de ce iertare pot fi vredaict eel ce necinstesc !?i dispretuiesc pe mal marit hisericer, caril vietuiesc cu hlandete ~i dupa eharul lui Dumneden P Deer daca 1111 e permis de a ne jmleea unit pe altir, cu atat mal mull pe inva\e-

torir nostri. . _.

~ Dara daca chiar eo, sa Q tnger din cerin v'ar predica alta evanghelie afara de ceea ce

atT primit-e. anathema sa fie" (vel's 8). ,

Privesce intelepciunea apostol,u lur. C~_ sa nu (l.I,ea eineva, ca pentru slava desarta ~r .<;prlJlne _ pl'oprlll~ sale credmtr, se da anathemet %1 pe SlD~ msu-,?~. ~'i Hind ca ii se refugian dese-orl 1a. lleml1ltate~ ~1 au: torilatea lUI lacob ~i loan, de aceta a mencionat 'il pe Ingert, SA nu-mt spur, Qice, de Iacob i?i de loan; ehlar unul dintre eapitenii!e Ingerilor (lin ceriu de ar corupe predica, anathema sa fie. EI DU Qiee sirnplu

"din ceriu" I fiind ca de alt-Ielia si preotit se numian

-

- 24

mgert : "Buzele preotului sa pazasca cunoscinta si gura lut legea sa 0 caute, cact el este rrigerul lui Durnnedeu atot-stapanitoriulut" (Mal achia 2, 7), ci ca sa uu ereQI ca el vorbesce acum de aceslia, a adaos "din cerin", facend alusiune Ia pulerile cele de sus. ~i nu ~lice: daca VOL' vesti ceva contrar, sau VOl" resturna totul, ci data ar evangheIiza ceva cal de mtc, pe llinga cele ce am evangheIizat DoL chiar de ar llli~ca ceva cal de neinsemnat, ana them a sa fie.

"Cum am dis deja, asa si acurn earasr die" [vers, 9),- Pentru ca sa nu eret.lr Ci1 vorbele aeestea sunt spuse din manie, sau iperbolic, san farB. chihzuire, Ie pune .ear·li-?f de a doue ora, Cel ce vorbesce ceva de la rnanie, iute si retracteaza : dara eel ce de a doua t'H"a spune acei~i lucru, probeaza ca ju decand series a spus asa : ca a aprobat mal Inainte in mintea sa, .i asl-feliu a pronuntat vorba, Cand Abraam a fost rugat de bogalul din evanghelie ca ~a trimita pe Lazar, A. respuns : "Au pe Moisi si pe Profep : daca nu asculta de aceia, nici de mortii tnviatt nu vor asculta" (Luca 16. 29. 31). Aiel Chrislos introduce pe Abraarn vorhind, aratandu-ni eft santele scripturr lrebue a fi mal demos de crediuta, de cat ehiar mortit tuvlatr, Dara Pavel ee dice? Si cand eu vorbesc de Pavel, earasr de Chrisios spuu, pentru ca e1 a fest care i-a mi~~at sufletul :, "chial" Inger din ceria pogorandu-se" adaoge,?i ell drept cuvent. Catl ingerii ort cat de marl ar fi, nu sunl de cal servilon ~i supusr, pe cand t6te santele scriplurt all fost lrinuse nu de servitorr, ci de

Insusl slapanul a lole, Penlru aeeia Qice: "Daca ve va predica cineva, pe langa ceia ce v'arn predicat". El nil ~ice: cutare san cutare, pentru cA de

I-

."

- 2-

- a-

ce ar fi trebuit sa mencioueze nume proprir, el care face us de asa iperbola, ca pune la un loc pe totI, si pe cer de sus, ~i pe eel de jos"t Prin faptul cli da 8natbemel pe evaughelistr 9i rogerr, el circumscrie orT ce demnitate, eara prin faptul ca se da singur anathemeI, el eircumscrie orr ce familiarilate ~i legitimit ate. Sa nu-mt sput,' ~ice, <tcfl vorbesc acestea conapostoht ~i tov:t.I'a~il tel», cael niet pe mine uu me cru] predicaoc1 ast-felin de idet, Tote acestea Ie face el, nu ca cum ar denuuta pe Apostolt ca pe unia ce calca predica evaoghelieI, nu, D6mne pazesce, caeI Lot el spune : "OrT eO, orI aceia, asa predicarn" (I Coria lh, 15, it), ci voind a arata, eli, cand e vorba de adever, nu tngadnie a i se spune de demnitatea (Jel's6n elor.

o "Ore acurn caut favorea ornenilor, sau a lUI Dumnedeu ? Ore caut a placea 6menilor? dara daca as: placea ornenilor, nu asr fi serv al lUI Christos". (vers. 10). -De v-asr amagi pe vot, l;Iice el, spunendu-ve acestea, nu cumva ore a~i pulea sa mistific pe Dumneden, care seie ~i cele ascunse a le cugetulur, si, tn care 'mI pun tota silinta de a't placea ? AI ve~ut intelepciune apostolica P at vedut Inal\ime evanghelica ? Acestea le scrie ~i Col"i~thenilor {Hceod: "Nu ca sa ne justificam, ci ca sa ve dam tnlesnire de lauda" (II Corinth. 5 12), -iii in alt loc earast : "Mie prea putin tmt este a fi judecat de VOl, sal! de judecata ornenesca" (I Corinth, 4, 3). Fiind ca el ca j[JvAtetoriO se vede forsat a sa [ustifica inaintea discipulilor, 0 sufere aceasta, pe de-o-parte, eara pe de alta se mahnesce, DU d6ri\. din disperare, sa nu fie una ~a asla , ci pentru u~urinta judecatel celor amAgi\l, ~l 'Pentro CA nu era crezut de den~iI. Pentru care !?l ~Ice a-

~ 26

- '!7 -

cestea, ca !;'i cum ar spune: nu cum va ore yorba '01 da, r,11 face aceasta [ustiflcandu-se lor. De aceia, a 'li'i este ctHri\ vot ? OU cumva omenit an a me jndeca 'llis mal 'nainte : "Ore acum caut fav6rea orneCllvellt~l~ m,ef! este catra Durnneden ~i pentru res n110r?" Cunoscea el forte bine ('And pate fi timpul ponsabilitalile ~ele de ,al:010 fac totul : nu am ajun oportuD pentru corectarea discipuJilor, !iii, prin nrmala atA~a t.lealo~le ~ falsifica dogm~Je, pe cand Ul'me,~l re seia rancol b ebue a V orbi .ceva inalt §! mare. De a ne JusLifie~ tnaintea st~]JAnuIUl a t6te pentru tot si ar fi putut ca sa ad uea rlin alta par le dovp;~ll spre c,ele" ce prech~~am. Ast-Ieliu ca.. in ac~l~~i limp jus- it proba, ca el predica. ell. dl'eptate! dovedt din se~1- tiflcandu-se ~:J. tot in acelasl timp ~I ridicandu-se con ne die din minuur, din pericolele pnn care tracea, diu tr;l ]01', a SCl')S aces lea. Nu se cuvine tnvateceilor d in~hlso~'r din alacurile dilnice, din fame, din sete, a j~deca pe dasralir lor;. dar tiind. ca s'a resturnat din gOlatate ~i din alteie de acestea, .dar fiind c~ ordinea Iucrurilur, ~11ce, ~l slat' ea [udecatorr at mel, ('u\ft"mlul luI nu era acum eiltl'a.apostohI eel IDIOtlat1~tl ca. ~ulta yorba catra vot in justifieaI'e~ m~ DU II D!?f , ci cau'a ad~ve!'at~{ apostoll, .c~Iit erau ~om.pal·ta§I YUIll face., t?tuJ Dol facem pentru Dumueden, -?1 lut la tote acelea, VOlt) sa (he la prirnejdil, de aceta (h.n altane vom jusliflca asupra acestor dogme, Cel ce voe- parte tncepe yorba- Cand se adreseaza apostolilor cesc~ a c.fi.~ti~a favorea ornenilor, face, mun~ fa~te, ba- !OI' rninciuost, el pune pe fata.. co~~ar~t~unea, a~llce nuite l?) pe.I verse, !ace u~ de, h]l?a1ac~~ne til ml~ClUna. ]8 mijloc rabdarea lui. in primejdil ¥ol In fine (hce: ca ~ri.~a~hge favorea J?I sa !if atraga buna yomta a Servitor! at lUI Christos sunt ? (ca un nebun audl~on~or; I?e caml ~el ce cauta favorea lur 1?1I1ll'" b ) at' mult en : tn ostenele rnal mull,

ne~leu !?1 se silesce a-i placea, are nevoe de 0 Jude- vor ese m '. . - 1

cala simpla ~i curata, pentru ca Dumnedeti nu pete tn batat peste m~sur~/ in InC?lS0rl mal mu t,

f tnselat, De unde deet reesa in mod cert ea si no! in mort] de multe ort (II Corinth. 11, 23), acurn dice: nu din causa. ca iuhim fLDUietate~ ve: scri~ tnsa el vorhesce de traiul lul de l~)al 'uainte,·!?i ~iee: em acestea, ell doriuta de a avea slava ~lin partea V~ fae cunoscut, Iratilor, ca evanghelia prevostra, san ",de a. ~vea .uiscip~lJ. c~aci nu ne-am ocu- dicat~ de mine nu este dupa orn, caci nict nu pat d,e a .plaeea ome,nIlor,. ci lUI pumne(letL Daea . it- . iel nu m-am tnvatat de la om,

a~l fi VOlt a placea omemlor, a!?' ti fosl inca printre a!ll p.nml. 0 !iiI n,. , ..~ , "

Iuder, a~i fi perseculat inca biserica lui Dumneden. ct prm descopenrea lUI I1SU::. C~nstos . (Vel's. C~l ee. despretuesce natiunea tntrsga, pe familiarj; a. 11, 12), Priv.esce cum ac.ea:;ta 0 sustme ~_u . toUt p.UmId l?1 rude, l?i se lipsesce de atata slava, sehim- Ierea, ca adlcti. a fost . discipul a~ lUI. ChIlsto_S. ne 1I~h!tndu-le tote peulru persecutiunr, dusmanir, resb6e t~ r veniud vr'uu om.' ~l el prIll sme ,lDsu~j. I~vredm~1 ataeu~'1 ~i1nice, este invederat ca !?i acestea pe ca- cindu-l a-I deseoperl IDtre_ag~ c.uno emta. ;;1 care. ~ore Ie ~hee acum, nu Ie dice ell dorinta de a avea vada a-t putea da necredmclO~l~or. ca pUL~1ne~eii t!-a slava omenilor, Aceasta o' a spus eJ fiincl ca urrna descoperit prin s1O.e Insu~~, ~l nu, prm IDtermed~ul a povesti viala luI de mal 'nainte ~Llm si transfer- cui-va, acele misteri1 nsgraile? V:1ata me ~de mar marea fara de veste, ~i a arata 'eu probe evidente, "nainte, ~1ice ; ~acl nu m-ast ~ schimbat fAra . ves~e. ca eu adsverat el s-a schimbat, pentru ca sa. nu ere- daca nu ar fi fost DUIDne~eu care sa-mt dsscopere,

•

- 28-

- 29 -

<Cel ce _ se iDva~a ~le omenr, caud sunt violent) !?i It I

focaV In chestiunile contrare, au nevoe de tinip shuna vre-o du!?mAoie oJ'e-cat'e, san pen '." s ava

de mull" arta, spre a se conviuge : dara acesta schi s31'UI, ci n f6rte ravnitoriu fiind de panntescebat fara de vesta ~i tocmar pe cand furia lUI at" :' rnele traditiurn". ce Ceia el. sp~me, <'l:~a !?i est~; sese puuetnl culminant, invederat ca s'a Invredni caei daea cele ee faceam contra bisericer, ~hee, nu Ie f~unet . vedenit ~i lnV,"l.teturI dumnedeesct, peulru earn penlru om, ei pentru zel dumnedeesc, gr~§<It aslfelin fara de vesle sa se inloL'ca 13 min tea san e sigur, 111Sa zel infocat, cum dect a.cum, alergand t6sl1. Pentrn aceia se vede forsat de a povesti d enku hiserica !?i cunoscend eu exaetItate adeverul, pre viata sa de mar 'nainte, eara de marturl invo sf face aeeasla pentru slava de~arta ? Daca chiar pe fapte~e petrecule, «Cum ca rn'a Invrednicit unul n [md gre~m ~i totust uu me stapanea 0 astlel deC~lt tiut. lUI Dumneden a m~ chema prin sine tnsu alima, ci numaI zelul dumne~eese me aducea la adin ceriurr, vor nu seitt : !?i cum !'iii sc:V, daea n'a' easta, cu atat mai mult acum, ~nd a~ ellDosell.L afost fata? dara cum ca am fost un persecutor apri evllrul, ar fi drept de a fi scutit de on-ce b~DUlal~ aceasla 0 seitt Vestea despre asprimea me s-a pr e felul acesla. Odata en h-ecerea me in ~l'e~J:n..ta ~l pagat. paua la vor, de ~i distanta dintre Palestine ' ogmeie hisericet, am dspartat ort-ce _ prf'Jlldlcl~1 Iu'G~laba este mare; asa ca de sigur nu s-ar fi impra- .alc, aralfirld un mat mare zel de asta data, eel~ ee seiat tntr'atata vestea, claw nu era din parte-rat ti roheaza ell ell adeverat eO am treeut la credinla exc.es de nesuferit la lotI». De aeeia ~i Qiee: "A-tf a l'e~tiu~, fijod strtp~nit de zel dunll1.eQeesc~. Pentl'~ cA udit despre petrecerea me in Iudaism ca pes- aca n ar fi fost aceasla, ce alta at fi putut, s}June ml,

. . _ ' sa coutrihue la 0 ast-fel de transformare, ~l.sa-l de-

t~ mesUl~ p~rsecutam biserica lur Dumneden ida de a sehimba cinstea cu insulta, linistea co primej~l 0 pustl~m (Vel's 13). VeQ.1 cum vorbesce de fie Hie si odihna ell sbucilimarea? Nimic absolul, de ,c~l'e fapt !§]') pune iDea eu iutensitate, ~i nu se ru- at UlimaT amorul tnflaearat pentru aclever.

§lDea~a? Nu persecuta biserica asa cum s'ar tntim- Cand a bine-voit Dumnedeu. eel ce rn-a apia, ei Incel mal '~alt g;rad ,~pest~ ~l~su:a". ~i nU-les" din p;ntecele maiceI m~le si rn-a chemat DUmaY.persecuta, el 0 ~J pustia, ad lea se mcerca sap' h 1 ~~ ca sa descouere pe fiul seu In -0 stearga de pe fa\a pameutulut, sEI a nimtceasca, r:n e aru 5 u~, _ r- .' ~ sa 0 dartme, sa faca a disparea, eMI aceasta e trea- . 1~1e. spre a-l ~redlea ~nntre ~mty: nu moan.

ba pustiitorulur, n~i progresam In Iudaism mal ipit de carne ~l sange, (V~I:S 10, 16)_ ., . mult de cat eel de aceiast virsta eu mine in Privesce ee voesce el a ~rata alcl.: ade~a ca ~J tH~lpul

. fc ."_ •. . n care el a parilsit credinta Iudaica a fost hotant de

uatiunea me, ort~. ra~I1Itorru tund de parm- umneden, l?i ca dupa 0 6re-care ieonomie Dumnedeteseele mele traditiuni (\ ers, J4). ~i pentru ca asca el a faeut aceasta. Cad daca inca din pantecele sa. nu ere~lI ca taptul provenea din flrea luI cea a- aieeI sale a fost ales a fi apostol, ~i a fi chemat Ia pnnsa, arats ea totul Iacea miscat de zel, de si DU cest senriciu si daca a fost chemat atune}, eara el dupa 0 exacta cuncseinta, ~i nu persecuta spre' a~I aseultat im~diat, e cert ea Dumnedeu, penlru 0 ca-

- 30 -

- 31 -

usa. Ike-care nesciuta ~i necuprinsa de min tea om Aceasta 0 ~i declara eand ~ice: "ce:'i. in mine sa. aneasca, a aminal pana atunct chemarea. ~i care' rate t6ta. tndelunga rabdare, ca exernplu celor putea fi 61'e a~ea causa? P6le ca aseeptatt cu nera ce vor crede tntrensul."

dare de a aU!~h rneeputul istorier, ~i de ce nu a 10 ~Ca sa descopere pe fiul seQ In mine." Aiu-

chernaL odata ell eel doi-spre-dece ; de cat ca s:t nu m "

departez de ceea ce e mal urgent, lungind prea mul rea, lnse, Christos ~ice: "NimenI In: cunosce pe yorba, rog dragostea voastra de a nil ascepta ca sa. fiul, fara numaI tatal, !?i nirnem lJ.U cun6sce pe fl.at' totul de la mine, ci a cerceta si prin vol tnsi-v tatal fara numaI fiuI, si caruia va voi fiul sa-l ~~ pe Dunmedeu al ruga ca sa vE! deseopere. Si-no descopere" [Luca 10, 22), Ai vedut ca ~i tata! desrn-a ~IS cine-va, pe cand vorbeam catra VOl despr copere pe fiul, si fiul descopere pe tatal ? Tot ast-Ielru transformarsa lUI, ca din ce Causa ore din Saul, eu ~i eu slava : si fiul slavesce pe tatal, !?i tatal slavesce se rherua, I-a "aUcille itcPaatvel? tDrara. (tl~ct.a PDote a-tt nita! pe filli: ~SIa.vesce-l11a pe mine, precurn si en

apot cetind in . are ve SCI 0 e. e acnrn UO) J". ." C d

vorn continua in sirul cuvrntiilur, ~i avem de gand te-am s avit pe tI_?t' (lo~n 12. 1. 4.)." a s~ es-

aratarn, cum earasr nimic omenesc nu a fost din cere -opere pe flul s<:u In mine. Dara de ce ore nu petreeute cu densul, ci tole au fost de Ia Dumneden h.. dis: sa. descopere pe fiul sen mie, ci "in mine"? ~rele Cll multa pl'?nie a iconomislt tote eels atinga Pentru ca sA arate, ca nu numal prin cuvinte a au~it tore de densul, ,,$1 rn-a chernat prin Charul S~Q C{, eele ale cl'eclin\eJ, ci cit s-a ~i umplul de Duchul sant; Durnnedeu, tnsa, ~lice ca penlru virtutea lur l-a chemal descoperirea I-a luminal spiritul, eara pe Christos 'I 11 Vas al alegerei 'rnr este rnie" (FapU.I J5.), ears avea in el vorbind. 11 Pentru a-l predica pe el princat.!'a Anania dicea : "Ca sa p6rte numele men tre gintl." N U uumat taptul cli a erezut, ci ~i acela lnaintea gintilOl' si a trnparatilor," adica, ell. est ea a fosl desemnat de. apo_sto] al ginti~or, .a provenit destoinic de a servi si a face lUCl'Ul'I marr de la Dumnedeu, Ast-Ielin nn s-a descoperit, ~lee. pentru

Aceasla se pune ea causa a chemarst lui. EI, illSil, ca nu numat sa-l ved, ci ~i altora sa-l ara], ~I nu peste tot locul ~Iiee. ca Iolul datoresee charulur sl f 9iee, alto ra, in mod simplu, ci "ca sa-l predic pe lantropier JUT celet negraite, cum bUl1a-6I'l:j In urma- el printre ginn" De aiel deja el tncepe exordul atoriul loe uude ~lice: "Dara. am fast miluit," nn c pologiel lut, in fala discipulilor. Nu era nece ar de a ·clora am fost destoinc, san apt, ci n ca sa arate in (J['edica!?i J udeilor ~i gintilor ill acelasr feliu, "Nu mine tota Indelunga rabdare, ca exemplu ceo m-am lipit de ca~ne si sange." Aiel face alusilor ce Val' crede mtrensul, spre viata vecinica" uus (a ~postoll,. [Ium.mdu.r dupa nat~ra l~el'u~)lol', Dara (I Timo.thei~ t, J6J, AI veQut umiJintft iperbotica? Pen. daea p~te se (~l~e ~I despre toV .omeml, llIel . not nu tru aceia, ~hce, en am fost miluit, pentru ca nimeol COnll'arwm. "NICI ca rn-arn suit la Ierusalirn, casa n~ se ?es~ftdajduiasca. caei eli eel mal I'eii dintre kl apostolit eel mat 'nainte de mine" (Vers. 17), .tot, omemI, ~I inca m-arn Iuvrednicit de filantropia lul, Aceste euvinte daca le-ar examina cine-va, a~a la su-

. .

• •

•

_. 32 -

prafata, s-ar parea ca. sunt pline de 0 mare emfasa, ~j departate eu totul de iotelepciullea apostoliea, A vola cine-va peutru sine iDSU~1 ~i a 11U loa me! un companion la parerea lui. pare a fi lipsa de minte,

"Am vedut I}ice om ce se crede pe sine de tntelept, tnse mar multa speranta are de cat el eel nebun," (Proverbe 26, 12), %i aiurea: "VaT de cer tnteleptr In ochir lor si tnvatatr rn parerea lor." [Isaia 5, 21),!?i eara!?T: "N u ve facetr tnteleptt tnaintea vostra. II Deer nu cine-va, care a au~Il atatea de Ia alt,iI, !?i pe care tususr le-a recomandat altora, ar f putut sa cada in asemenea gre .• ala; aceasta nu uumal Pavel, dara nicI eel mal de pe urnu om nu ar fi putnt' 0 face. Dara, dupa cum am spus, aceas ta (Iicel'e luata §i examinata asa pe de asupra.ar putea ciue-va dinlre auditorI sa se revolteze, ell drept cuv8nt; daca in~('; vow adsoga §i causa pentru care el a prcnuntat'o, de sigur ca loti VOl' aplauda !?f,admira pe apostol, Aeeasta 0 vow taee deci acum. Nu trebuie a axamina euvintele uumat la suprafata, fiiud-ca atuner VOl' resnlta mulle iueonveniente : (lara. nicI de a Ie tortura on e bine, ci luerul eel mal prudent esLe de a fi ell atentiune Ia cugetul scriitorulut, Chiar in conversatiunile nostre daca nu vom avea in vedere aeeasta norma, ~i de nu vom examina intentiuuea vorbitorulut, vorn suferi rnulle nernultumirr si tote se VOl' resturna. ~i de ce sa VOI'bim 'de e~vinte, cand chiar in fapte daea nu pazesce cineva aceasta regula, tete se VOl' tnt6rce pe dos! A~a buna-ora dociorul taie ~i desparte unul din bse, clara aceasta 0 fac de multe-orl ~i talhal'iI. ApoI cata prostie nu ar fi, daca nu am putea distinge talhariul de doctor? ~i earast: ucigasir !?i marturit patimesc acelea~I durerl, fiind schingiuill 10 ~impul cal se ~er: ceteaza crima; dara este mare dlstanta tntre unit !}l

- 33 -

altil. Daca, deer, IlU votn paZl aceasta regula, nu vom ~lltea pricepe asemenea lucrurl, !?i vom considera pe llie, pe Samuil ~f ~eoees de ycjga~i, eara., pe Abl'a~Ul de omori oriu de copn, daea, ~lrc, vom examma Iucrurile la supra!' ta, ~i nu ..... vom ave~ in ve~el:e f?i s?opul lapI itorilor. A~a dara sa exar~mtl.m ~l intenliunea 1111 Pavel, eli care a s{',ri!:; ates~en~ ~~ vedem deer SCOPLl~ lur ~i care era in general inlentiunea lui fata de apostolt, ~i atun 'r "om pricepe eu ce anume piau Ie vqrbea el aceslea. Nu a ~lis et aeesle. vorbe spt'~ a despretui pe Apostoli, san spre a se l!la1ta _ p~ dens II. Nic! acum nu a avut asernenea gand ~I DIeT mal 'nainte, $.i cum 0 putea face aceasta, cand ~i pe liensul s-a dal aualhernel ? Nu, ci peste lot loeul i~ e· vanghelie pazesee slatomicia .• Fiind ca eel c,e pusbea~l hiserica ~it;eaii, ell. Irebnie a urrna apostolilor, . cant nu tmpedeca acestea, eaia nu lut Pavel, care :mpedeea. din ca ie CBU"i,'i se ~i tntroducea cate pntm r~· ta'ci r ea Iudaiea, se vede uevoit a rssista ell bi'irba~le c ritra lor nu d(lI'a ca voia a vorbi ceva de I'M. eonLnl apo"tdlilol', ci a inMu~i absurditatea cel?[' c~ en nedreptate se inal~au pe ci singurt. Do.! aceta ~I~e:

"Nu m-arn lipit de carne ;;i sange". fl'a, ell a· deverat tea mar de pe urma absurdilate de (I. pune sub dependen\a omenilor pe eel tnvalat de iI~sU~i Dumrreden. Cel ce invata de la oment, ell drept en vent 'sf ia de tovarast tot ornem : dara acel ce s-a tnvrsdnicit da acea voce fel'ieila, .'?i a fost in vat.at l6te de eatra' eel ce are tesaurul intel.epciuneT, pentru ce s-ur fl pus sub dependenta ornenilor ? Unul ca ace~ta e demn ell ~l sa. 1nvete pe 61118111, sara nu e~ sa 10- rete cle la oment. Dec1 nu a Qi" el aceslea din usu-

riLl·la ci ca sa arale demuitatea predicel lui. "Niel nu m -arn suit dice la Ierusalim catra Apes-

'. ,

to il eel mat 'nainte de mine". a. dice aceasta

3

- 34 -

fiiud-ca, spuneau dusmanh lur, ell aposlolir ail fost chematI mal 'nainte de cal densul Ia apostolat.: dara daca Li'ebuia a cornunica eu den~iJ, negresit ca eel ce 'r-a descoperit luI predica 'r-ar f ordonat a face Iii aceasla, Dara ('.e? Nu s-a suit el are la Ierusalim ? Ba da, s'a suit, ~i tnca nu tu zadar, ci ~i Iolcslndn-se cuceva de la dfln!?il. Cand anume? Atunct cand tn orasul Antiochiea, care mal 'nainte aratase mutt zel, s-a lost facul 0 tntruuire de credinciost tocmat asupra casulut de fata. ~i se d isputatl daca trebuie a fi circurncist credinciosir dintre ginty, sau ca sa nu fie stlitl de a se circumcide ; atunei s-a suit Pavel tmpreuna en Sila. Dara acum cum zice el "nu m-am suit, nicr nu m-arn lipit"? Mai 'nl6i(1 psntru aceia cA el nu s-a suit din propria sa vointa, ei a fest trimis de altH, !?i al doilea ca uu s-a dus ca s.,,\ tnvele eeva de la den!?iI, ci ea sA-I convinga. El a avut de la tnceput aceasta parere, pe carea ~i apostoliI 0 ('10 aprobal dupa aceasta : aceea adeca ea nu trehuie a se circumcide. Dara fiind eli Antiocheuilcr nu Ii se parea a fi demo de credut, ~i dan atentiune mar mull celor din Ierusalim, s-a suit, nu ca dora avea nevoe de a cunosce ceva mal mult, ci ca sa convinga pe cel ce contradlceau, ~i (liceau eli i?i cer din Ierusalim sunt de aeeiast parere, Ast-Ieltu deer, din inceput el tote Ie cunoscea, ~i uu avea nevoe de dascal, ~i ceia ee dupa mulla disputare trebuian a aproba apostolu, el mal "nainte inca de acea dispula Ie avea deja in el nestramutat, Chiar ~i Luca exprimand aeeasta parere ~liee, ell. timp tndelungat a vorhit Cll densir (Antiochenii) mal 'nainte de a se duee la lerusalim, Dal'a flind-ea ~i parerea Iratilor era de a afla !jii pe acelor dill Ierusalim, s'a suit pentru deo!?if, ear IlU pentru vrun inleres al lui. DecI daca acum el glce:

"nu m-am suit" aste ca cum at fi (lis, cit IlU s-a

- 35 -

suit Ia tnceputul pvedicel tut, !?i nicr cand s-a "suit n'a facut'o aceasta spre a iDVa.ta ceva d~ la apos~ol1. Ambele acestea le si tnsamna el cand Qlce: nu m am Iipit tndata de carne si ~a.n~e",: ~,i veIJf cll D~ dice simplu "nu m-am lipit CI Qlce._ "T,ndata Darll daca dupa aceasta s-a suit, uu a Ic>cut 0 spre a lua ceva de acolo.

Ci m-arn dus tn Arabia ", Privesce suflel In-

7' t

ferbanlat ! £1 voia sa cucereasca de la tneeput ocmar

acele locurt necullivate pana atuneI ~i in stares cea mat salbatica. Daca ar fi asceptat pe langa apostolt de In earil nu avea nimie de aflat, predica s'ar f tmpedecat, si atunct ~l' fi trebuit ca aposloliI sa i~prascie cuventul credmteJ peste Lot locul. D~ aC~la tericitul acesta, fii nd ell sufletul tnferbantat, m~e,(hat s-a apucat de iDvetatu~'a bar~aJ'ilor . l?1 ,a selballcl.lor, alegendu ·~T SiOgUI' ? vla\iI.. agitala ~l pl~na de dur ~~T: 8i privesce inca ~l umilinta luI; cael dupa ee _~Ice. 'M-am dus in Arabia" adaoge irnedial ,,$1 ea-

" ,I d

rasr m-arn rntors In Darnasc. El DU spune, e

fapleie lut de acolo, Did pe cine si eAtt a catecbls.a~, de si se scie c~ rndata ce s-a botezat a .;H:atat alata zel • ell tntr'atala a confundat pe Iudet l?~ 1-a adus la as~ iritatie, 'in nit ~i Iudeit ~i Elinit it tnlinsese cur-se 81jre a-l ornort, ceia ee nu s-~r _fi ,petre~?L . daci\.. el nu ar fi sporit numerul eredinciosilor. Fl1n~-CaCoDtrarit lut eran biruitl ell j[lVatHura, de aceta alergau la omor si toe mal faptul acesLa era UD semn clar de birui~tall1l Pavel. !~sa Christos nu I-a Hi.sa~ s.~ mora. ci I-a pastrat in interesul eel mare al pt edi eel. Si ell tote acestea el mrmc nu spune de asem7- uea iapte, asa ea eeia ce spline, nu Ie vorbesce ~;n ambitmne nict spre a fi Cl'e~l11t ca eel mal r;nal'e dintre ailosl~ll, ~i uicl ca cum ar fi fost mahnil pentru ca-l despretuiau, ci numal ell se tsmea ca nu cum-va

sa provina de aiel' vr'o 'viHamnre predicet, Se numea dese-ort pe sine lepadafirra ~i eel antalQ dintre pacatosi.cel de pe urrna dintre apostolt si nevrednic de asernenea numire; f?i acestea I'ote cine Ie dicea ? EI cl:ll·.fa ..... ruuncit mat mult de

'('Ilt loll, ceia. ce deoota marea lut umilinta. Cel ceo nu c.mi6sce nict un ~ bun in sine; tnsa vorbesce ('U ulI1iliota. des pre sine, se pole numi intelepL nicr JIltr'un cas tusa uunlit : pe cand eel ee vorhesee astfellU, dupa atatea cnnunt, acela este ('U adevera l care scie a se modera.

,,$i earast m-arn tntors. Qiee, in Darnasc", ,lie ~i dUe nu eran acolo . plauuite a=upra luT?! f:{fci despre acest oras (hl:e el, ca gubernatoriul regelut Areta 'I pa<lia voind .a prinde pe acest fericit apostol, ceiace era cea maf mare proba de gona tntreprinsa, contra Iudeilor. Dal' nirnic de acest ea nu SPIIlie aiel, ~i nief acolo nu ar fi fos], niencionate, daca nu ar f vedul timpul oportun de a fi trecute in +interesul jst~;·ie, ci 81' fi tacut, ca si aiel, uncle dice simpJu. en s'a dus'~i s-a tutors, fAra a meneiona decele petrecute acolo,

"Apo] dupa tl'eI an m-arn suit in Ierusalim ca sa cercetez pe Petru" (VeT's, 18).

Ce ar Ii putut a fi mal umilit de cal Rcest suflet nobil ? Cand dupa alalea suceese, fal'a sa alba Devoe

.de Petru, san sa aib:.. nevoe al asculla asupra predicer, cacr era ill aceia.~l conditiune CfI ~i densul., .• dara nimic mal mull Dll voiu mat dic.e,-si ttl t6te aceslea se sui» jla el, ca c~UJ'a eel nial 1l181:e si mal' balran ? Ve~l cum li da el eespeclul euvenit," si fill' nurnat ca nu se credea de eel mat mare, ci nid rhiar~ca ega I al 101'? Aeeasta se 'invedereaza din calalorie de fat~L ~lItocmar dupa cum muttT dinire fl'atiI nostr] se due spre a vedea pe barbaji: santi, CQ ast-felin de

I

I

- 37 ~

sentiment s-a dus ~i Pavel 101 Petru, ~j incA pole en mal multa Ul~iliota. nia calalOl':sc spre a se fo!osit pe cfll~d fel'ieitul Pavel 1l~ a_vend, oe.cesA de a 111- vata ceva de la el, saO: a prlml vr 0 mdreptare 111 .fWedicl\, s'a dus numat en scopul de a-L vedea !?l ~;] onora I~U );resenta, "Ca: sa cercetez pe Petru u . El nu ~iee, sa ved pe Petru,. ci ,,~a-l cercet:l _t dupa cum fac, eel ce se clu,e pl'1~ ~ra~e mall ~J frumose, sprs a cerceta de VI' uu pr1etll1x sa~ CUDOS· .cut. Ast-teIHr se crede;;! el demn de malta cinsts, nu.,0131 cbiar de fir vedea pe ~eb:u. . .

Aceasta se inveoel'eaza ~I din Faptele Apo!='t~liIOl, unde se 8,)UI1£', di dupa ce a Vt nit l~ If'r'us~"~I---: deja tnlorcend la cl'etlint:,1 pe mult~ dm~re gmtl. §l fa"cend ~ atatea, pe care l)~cl .lIuul dll~ ee,-l-a,I,tI,. n~ ~ f"Acut, in Panfilia, Lic~Qnta, l?1 In natiunea . ~IIll:eml~1 nude a coreetat pe lotI din acea parte ~1 I-a in!ors ,Ia Christos _.jmal 'nta a inlrat la ;Iacol;! cu mull 1.1- rnilinta . ca' catra un I at mare si mal de L'especta,' Apo! 'fiind sfatuit asculta, de ~i era contra color dill

casul de fa\A, "Ve<;ll, frate'._'1 }ice Iae~), cate rniriade de Iudet sunt, earn au cr;e?ut ,.,' d.~CI curatesce-te si cbeltuesce pentru 11. spr· a ~1 I'<lde' capul etc." '-_!?i \;'-a (,::IS parul ea pU)J.I1 , ~i a 'si'>:vAI'%iL tote e~le pl:e::-cl'ise de lege, p.nde. In~ se va: la-ma evangbelia. el era ee] mal umilit d":l~1 e totI i -unde vedea ins::!. oedrepta~i\'i: din causa umlhn\e~, ef . apot atuncr el nu mal faeea us de as~,?ell.ea eah~~te:. -cact atunct nu mal rnsemns a se umili, Cl a v~Uima

si corupe pe discipulf, ,,$i am rernas , pe ~a.nga ,el cincl·spre·c;!ece ~lile". se sui Ia Isrusalim numal in scopul de a vadea l)e . Petru, insean~lla. multu' respect ce t-l aa, e:H'a a ~l st~ pe _Jilnf?a densul ,timp de nfAte'it ~lile, e semn de pr etenie ~l ragoste

3t) -

mare, lire alt apostol n-am vedut, fara nurnai pe Iacob, fratele Domnului", (' ers, 19), Privesee prietinia cea mare, ce 0 avea catra Petru, de vrerne ee anume pentru densul s'a dus la Ierusalim, !iii pe langa densul a stat. Acestea Ie die neeontenit §'; pretind a le tinea in minte, pautru ca aslfelIIl cand ve\I audi ca se vorbesee ceva, ce se pare a fi contra lut Petru, nimenl sa nu banueasca pe Apostol. Pentru aceasta lnsusl el, coreciand 1181'€-Ca mal dinainle nisce asemenea banuelr, ~ice ceJe de mal SlIS. ca ast-Ielrn cand se ~ice, C'll. el s'a Impotrivit luI Pelru, sa nu cre~l ca vorbele lUI sunt resultalul vreunel cede. san dusrnanir ; cAd respecta pe barbat §i'l iubesce mat multca pe cei-I-allf, ~i pentru niment din iI nu sea suit, de cat numar peutru Petru. "Pe alt apostol n-arn vedut, ~Iice, Iara numat : pe Iacob II _ L-am vl!Qut, dice, clara nu am fost invatat de densul. Privesce eu cala cinste '1 nurnesce ~i pe acesta, cael nu cJ.ice simplu, Iacoh, ci adauge ~i characteristica respectabila a lur, ast-felru ca ~i ell aceasta eJ esle dispensat de on-ce baouiala de iuvidil".-CAcI daea ar fi voit a-l menciona dupA numeIe cu care era cunoscut, ar f pulut sa 0 faea aeeasta din ceia-l-alta parlicularitate, !?i sa ~1ica:' al lui Cleopa, dupa cum Qice ~i Evangbelistul ~ tnsa nu a Qis aceasta, fiind ca credea eli. sernnele characteristice ale apostolilor sunt aceleasr, ~i ca entusiasmandu-se pe siup. rnsu~J, ~i acela se va mandri. lJe aceia nu l-a numit fist-feliO; enm am cJ.is. ci "fratele Dornnulut", de !iii nu era Irate dupa lrup 31 Dnmuulut, ci numaj se credea asa, !?i cu t6te acestea el n-a esiiat de a pune de,mnitatea b3I'batu!uf. De ait-feltn se ~i probeaza dID multe locurr diu Sf. Scriptura cum e1 SH gasea fata. de apostoh ~i :eum i se cuvenea de a fL '"Cele-ce v~ scriu voue, iata tnaintea lUI Dum-

- 39-

neQ_e.o. 0 spun, ca nu mintesc" - ('Yers, 20)_ Ai vMut umilinta acestul suflet, cum stralucesce de-o:

otriva in tote? Intocmal ca !?i tnaintea t~I~JUnalullll ~and el se Iupta ca sa scape de I'esponsabl.ht:a-V., 35tfelJu a cautat ![ii _In casul d,e fa~ ,de ~ se Jusb6~. ,1ApOl am venit in partile Siriet ~l a l~ Ciliciel" 1 adeca dupa ce a ve~ut p~ Petru- ~e a~cI rncepe €'ara~I a se atinge de ~bestIUr;tea ce I preocupa, adeea ca n-a fosl in acel timp PI'In Iudeca, ca. el .~ fast trirnis catra ginU, ~i ea. nu ~'a tncercat a cladi pe temeliJ treine, Pentl'll care 4)ce, ca nict macar intAmpiat0l1ii DU loa veiJut; eara aceasta se tnvede-

reaza din cele urrnatore : "Eram, ~ice! necunoscut tn persona hisqricilor Iudeet, ~l numal audise, ca. eel ce n~ persecuta alta-dat~, acum evanghelizaza credinta, pe care atuncr 0 combatea". (Vel's. 22. 23), Ce ar ~ putut a fi mal cumpatat ea ucest sutlet? Cand discuta cele, ce , LocD?al '1 acuzaa ca de exemplu, cum persecuta blsenca ~l 0 pustiea, ~l tocmaI aceste le trece tn~r',un _ mod exagerat si'st desvtl1esce viala lut de mal nau~te, ear~ acele c~ trebuiau a'l arata in tota ,straluClrea lUi, 1,e trece cu vederea- Puteud. daca VOla. c~ ~a s~una ~ote succesele Iul de prin acele loeurt, mIDIC £110 tote acestea nu Qice, ci ell un cuv{mt numat, pal:e-ca

trecand un nolan namarginit, ~ice: J!A~ venit tn partile Siriei si a le Ciliciel" ~i ca "au~lse ?a ~e] ce ne persecuta alta-data, ac~m predlca',cl_edl~ta pe care atunct 0 cornbatea , ~i aIt - DImlC , n ~ mal adaos,-Dara ce voiesce e1 sa. spuna eand {bee-

"el'am necunoscut bisericilor Iudeei "? Pentru ca sa afli ca ata.t era de departe de a It pl'ediCa lor cil'elln~ciderea, in cat nic1 macar fata luI nu era eu-

, .

..

-·40 -

noscutn lor. ,,$1 slavian poe Dufnneden, in mine" (Vers. 24). Judeca ~j in aeest loc regula lui de urnili [ItA, ,cum 0 pazssce eu exactitale : cacI nu Qice: ca me admiran, D1~ laudan, sau se urinunau, ci totul atrihuie Charulur lUI Dumneden, IISlaviaO, Qice. pe Durnneden in mine".

"Apcl, dupa patru-spre-dece amearast m-arn suit Ja I~f'tlsali.m eu Barnaba, JlIland eu mine

'~i ,pe Tit; m-arn suit In urrna uner descoper in". Causa AnlAel suirr dice di. a fos Petru S1 cum cfl s-a ··:~iUit spre al cerceta, eara causa suirei de a dona 61'il, ~l'ice, ell. a fest revelafiunea Duehulul SAul. lI~i li-am spus lor evanghelia pe care 0 predic gintilor, eara in special celor credutr de. mal tnsernnatt, ca QU eumva sa alerg, san sa fi alergat In zadar". (Cap, II, 1. 2.)_ Dara ee spur PaveleP Tu, care to lnceput nu al gasit cu eale a 0 spune, ~i riid macar dupa ll't:I anr, ci tocmat acum dupa I recere de patru-spre-dece ant tl'ecutI, li o spul, nu cumva sa aler'gl in zadar P Cat de biue era ca imediat dupa tnceperea predicer sa. 0 fi faeut aceasta, de cat dupa alAta ani! De ce, deer, aJ alergatl, daca no eral tncrediutal, ca uu 111 desert n)el'gI? Dara cine e atat de timpit, In cat sa predice timp de atata ant, fa I' sa scie ca predica biue P ~i ceia ce e mal sUl'princ;latOl'ill tnca, ca sa suit Ia Ierusaiim dupa revelatiune. Aeeasta, eum am !lis, e n af surprindatoriu ea laptul, ca dupa patru-spredece am s-a suit la Ierusalim ca. sa vada daca au predica in zadar, tnsa e suficient a ni da deslegarea acestet chestiunr, Cad de s'ar fi sui din propria lui V'oin\a,

• nier ca ar fi spus; nu ar fi cAQut de sigur acest • uflet fericit mtr-alal u\?urinV1t fiind eli el este, care zice in alt Joe: "En asa aierg, nu ca tesigur,

u_

(

~

I

I ••

~--

1-

asa m~ lupt, nu ea unul ce bate II! aer" ( ~~I·inth. 9, ~6J, Daea daea alergI .nu ca nesigur, \llUl ZHfl:

Nu eumva alerg tn desert, sau am alergat"?

De unde e cert, ca daca s'ar fi suit ffira revelatiune, at' fi dovedit (~!;i. este, usurel Ia mioLe. Dara faptul nu a fosL atat de prostesc, pentru ca, daca q~arul Santulul Ooch l-a misca! '0 casul de fatLi, cine at' putea tndrasni ca ID8CRl' sa banuiasca asa ceva? Pentru aeeasta a s; adaogat el : ,.,dupa descoperire" I pentr·u ca mai 'naiute de dsslegarea ehestiunef sa nu-t imputt vre-o ignoran\il, eunoscend ca Iaptul nu e ern ell esc, ci iconomie dumncdeeasca, ce prevede rnulle din eele presente ~i viitore, DeC1,,> ca,re e causa ,ace~te ralatqrir P Precum can - n:;"aJ mni'lte s-a suit dill Antiochia la Ierusalim, TIll a facut.'o pentru ue isul, dlGI el cunoscea ca trebue R urma illvateturilor lut Christos, ci voia a uni pe eeJ desbinaJI,. ast-feliu §i acurn uu el avea nevoe de a sci daea 1]0 aUH' a in zadar ci ca sa se col1vinga ceY ce- aCllzaO.Fiiml-cA ace~liaa-ve/lfi 0 mal niare idee despre Petru ~i loan, si crerleau ca Pavel se desbinase de densit predicand eVRnghelia f;)l'a eircumcisiune, pe ('alld aceia 0 permileau, ~i asl-felin eredean ca el seversasce faple

contra'leger si prin urmare aieal'ga in zadar, "M-am suit, (lice, si' 'Ii-am spus evanghelia me", nu c~ sa -tnva] eO ceva, ceia-ce ~ij Sp'une mal departe, ('I ea sa arat celor ce banuiati acestea, ca DU In zadar alerg, Spiritul prevedand 0 ast-Ielin de disp~ta inlre den~iJ, a regulat ca ... el sa se ~U1e la Ier'us'"a!lD1 %i sa comunice apostolilor evangbelta ee 0 predica,

De q:c{lja !ii (lice': "dupa descoperire IJ1-aI? SUi~I' !}i"a -)6at cil. marturt la aceasta pe Barfiaba ~I pe T. - ,,~i .Ii-am eomunicat Ior evanghelia ce 0 predic prirrtre gintt" adeea ac~a lara cil'culllcisiune, "~i tndeosebi celor p~rut't ca eel anter". Dara

- 42 -

ce voiesce sa spuna el prin cuvintele : "In deosebi", -de ~i de all-felin eel ee se ocupa a corecta eredioV cornune, nu 0 face aeeasta in deosebi, ci in public? Pavel in!';e nu face asa ; el DU avea Devoe de a fnvata cava san a corecla, ei voia a resturna preIexlul celor ce se tncercau a amagi, Deer fiind-ca totI s'ar Ii scandalizat in Ierusalim, daca ar Ii contI'3V€DiL cineva legeJ, sari ar f Impedicat circumci-

siunea, ceia ce lji .,ice Jacob catra Pavel: "VezI frate cate miriade sunt dintre Iudenn carir au eredut ? si totr acestia au audit despre tine, ca rnven a se 1epada de lege" [Fapt 21, 20. 22}, de aeeia nu a primit de a descoperi predica lUI In fata tuturor, ei ill deosebi a spus'o eelor parutl ca mar man, fa\a. cu Barnaba ~i Tit, carit urrnati a-t servi de marturi contra celor ee'l acusau, ca. okl apostolilor nu Ii s-a parut a f contrara evanghelia lui ; ~i deer if ca marturt demni de credinta sil adevereasca 84 reasta.- Cand zice: "celor parutr de mal man" I1U 0 spune dora spre a contests ca sunt mar rnarr, fiiud-ca ~i despre densul Qict:!: nmi se pare ca si eu am spiritul lUI Dumnedeu U (1 Corinth 7, 40.). ceia ce e atitudiii.e de om eurnpatat, ci voesce a arata ca aeeasta era parerea tuturo!'!?l prin urmare ~i a Iul, !! Si nici Tit CE era Cll mine, Elin Hind nu a fost silit a se circumcide U (V ers 3.). Ceesle, "Elin fiindU?; adeca ca. era dintre Elinr, ~i era necircumcis, Nu numar en predicarn ast-feliu, ci !?i Til 0 facea aceasta, si de S1 era necircumeis, totust nu lau for-sat apostolu a s't:: oircumcide, Ceia ce el:a o dovada f61'te mare eli vorbele ~i faptele lut Pavel nu au fost nebagate in sama. ~i ee esle mal mull ca nid nu erau de fata coutcadicatorn lul, cand ali poruncit apostolir aceasla, ceia ce ~i el invedereaza

- 43-

cand Qice: "Pentru fratir eel mincinost ce se· furj~ara<t (Vel's 4). Dara cine sunt acer fraV mincino~l? cad aceasta e 0 chest.iune lin p~tin iDsel!lnata. In adever, daea apostolir aft perrrus a se CJr· dlIDcide, pentru ee acum numesct irati rnineinost pe ceJ c.e pOI'uneese a face acelast lucru, dupa cum a lost ~i parerea apostolilor r Mal 'ntain .nu e~te acela~1 lucru a ordona sa. se faca eeva, f?l a ierta un fapt deja Si\Vl!I'l?it. CeJ ce ordona, 0 face aeeasta ell meditalie ca fiind necesar : earl\.. eel ce DtI ordona, ~i nief 'n~ tmpedeca pc eel ce voesce, nu cil. clol'a iarta, ea si cum ar trebui sa 0 faca aceasta, ct lndeplinesce ceva ell iconomie. Ast-telin acelast Pavel scriind Corinthenilor, (licea: ,,~i earast sa ve In. trunitt" ([ Corinth. 7, 5.7), vorbind catra barbalt l?i catra 'remel; apot ca sa. uu crezt ca zice aeest.ea ~a cum ar legifera, adaoge: "Eara aceasta 0 ZIC din sfat si nu dupa porunca ". Nu era aceasla convingerea lur preeedenla, ci numat iertare a nelnh-a-· naret lor, penlru care ~i zice: "Pentru nemfrrnarea vostra". Dara daca voieser a afla parerea lut, asculla ce spune: "Voiesc ca tot! omenit sa fie abstinent: ca si mine". Ast-felin ~i aiel; a~ postolit permitean nu ca eumar satisface legea, C! consimtend slabaciunel ItH]ai~e. Daea .al' ~ c~utat ~~ sa tisfaca legea, 1111 ar fi predicat Iudeilor tntr un felin ~i gi n\il 01' in a It feliti, Dad! circu ~ci~i ll~lea. era neeesar a se observa de cel uecredinciost, invederat ests ca trehuia a se tndeplini f?i de totr credincio~~i. Daea, deer, legiferan ea gin\ile sa nu fie s~pal'ate dJ~ causa aceasta ar fi aratal ca prin coucesiunt perrmleaf! si Iudeil~I'. Nu asa tnse se purtau fl't\.tiJ eel mincino~l: ei voian a-tscote de sub char ~~ a-t b~a eara.~I sub jugul rohiel, ~i aceasla e pnma dl1eren\i\ ..

-4;

-r--e- 45

fot'le msemnata de+alt-feliu. Afdolla deo ebire este,

ea- a postolif faeeau aceasta in ,Iudeea, unde ~i Iegea ,

mosaica stapanea, pe cand fra\ii eel mincillO~T veste re,mana i~t:e VOl' (VPI'';;. 0), pentn ca ast-felin tot locul, de vreme «e tnrturise asupra tuturor Gala. cela ce anlicipat am ~lis, sa 0 adeverim pHn fapte, tenilor. Delaicl se vede cu certitudine, ca ceia oe dieT: "Cele vecht au trecut, si t6te s'au Iacut il faceau 1111 era spre edificarea.rci penteu distruge- noua" III CO~lnth, 5, 17), 151 11 Oe este eineva in rea lor mOI'a1;1, AI -feliu se permilea de apostolr, ~~ Chris as, fapfura noua e~teU i .Pe eel circumin all mod luer!lfi fl'a~ii cet mincinost, "Caril s-an ri$1 ~hl"istos '~,ll-I va olosi cu nl~lic" (Galat. 5,2). Iurisat spre a spiona libertatea n6stre, pe ca- AceSL adeve'r sr,H~du-11101, Qlce, nil ne-arn pleeat nlct un .rea 0 avem In Christos ~Iisusu (Vel'3 ,), Vez, !1l01lIent. ~ar~ fiin cl\ fi'atil cer minci)lO~f r punean cum priu denumirea de spionr a dal pe ratA lupta 10 rata 'atitudinea celor-l-altI apostoll l?i (liceau: cum acelora ?,Cad spionii nil Intra pentru alt-ceva, ,de apostolit poruneese a se pAzi aceasla ? privesee cu cat ca intormandu-se de cele a Te contrarilor sa'sr nUa in(elepciulle desJeaga :west COnl1'3Sl. £1 nil nuprepare usurinta 10 a-I jefui ~i aei nimici, tntocmat mesce adeverala cau: a. ca adeea apostolir concedand 'dupa cum facean atunel ft'atil cel mineiaosr, ce voian Iacel'lO aceasta din iconomia, peulru c.\ in asemenea a-r baga sub jugul robier, A~a ca ~i de aicr se inve- 'as s'ar fi f'ac~L un I'f!ll auditorilor. Era absolut nedereaza ell alta era intentilln~ aposlolilot';:;i alta a cesar, eli. eel ee urman a se folosi de aier sa nu cuacelor lI'ati mineinosr, ~u totulcotltral'a celet 'diDf~I, no;;;cl\ causa ts0nomieJ, pentru ca aca 8'a;' fi invede-Aceia de sigur perrniteau. ell. ast-fellti cate putin rat aceasla: lotul s'ar fi nitnicit, PenLru aceia DUl1Hl,_l ssr scota de sub rohie, pe cand eel din urrna pre- eel ce realisa aceasla iconouue lrebula sil l,:,un6sca a ~lal'aQ ast-felin lucrucile ca mal mult sa-t supuna 1'0- dey rala causa, Ill! Jnse si cel ce urmati a se 1'010si bier, Peutru aceia ~i spiouau ell exaclitate ~i S8 in- de. ~il'f. f?~ I enlru ea mal clar Mi lac rei a ee die, mt:\ teresau carit anume suut cer necircumcist, dupa cum VOIU folosi de un f'xempiu Inat chiar din materia ce si Pavel invederaud aceasta dicea: sao Iurisat Il~ preocupa. Insusr fe.ricilul Pavel, carele a desfiintat

• '. '. ,¥' '" . !:J1'cumC1Slunea urmand .., lrirnita das 'al Iud '1 .

ca sa iscodeasca Iibertatea nostre" aratand CU T' . '., .,_. ,.C el?l pe

_ •. " JUtOIQ€ltl, mal nt~,fi l-a CU'ellIrlCIS si dupa aeera I-a

.aceasta nu nurnat lllun_ ele lor, Cl ~I modul intrarel tl'irnis A facut ;. ceasb ea S ~ r;: bi - imit 1

J f ,- .- 1"1 - 1 ' ' , ". . _ " ld.. t'1. 11tl In e pl'l ml (e all-

or pe uris. cum SI. vreiema, 01. dllol'l "'_l .... st-feli ... a intra], tnlre deusir ircu '.

, • _. _ -. .• -. n -. u L u' L1!?IJ cu 1::1I'I'umClSl-

"Carora nu ne-arn pleoat cu supunere mel one, pentru ca 8ft desfiintezs circumcisiunea, Dara a.

un moment" (vel's. 5). P!"i>ves~~ uobleta ~i emfas! dove!'ata C?U~~-.: n.umM el ? cunoscea ~j cu Timothein, vorber, El nu ~lice "cu cuventul ci , ell supunere, se rand discipuluo» _nu li-a spus nimic : pentru ca cud in~elatot'ir I1U faeeaii aceasta ca sa tnvete, eva aca at', fi cunoscut Ii. ~A de aceia l-a circumcis, ca t:?lo~itol'iu, ci c~ sa supuna ~ !;1i robeasca, De aeeia ~ de,sfim\eze t:lr~UrneJSlUnea, chia~ de la inceI?~t nu ~I ,1Qlce, Apostolllor' ne-am pleeat, eara acestOl'a_ ('Atu~1 In~;e~ putut su!e,! ca .sa. v.ot'beas(·a de aceasla, .!?I ded de pu\in. "Pentru ea adeverul evangheliet sa I ' ~ul ,fol ~ S,Al fi mmicit: pe cand acum ignoranta

, - ~ !~~ II-a folosil, fo!'te ~uJt,. Credendu-l de pazito,l'i(1 al

bet rnosatce, !?' deet eeia ce el facea era in arrnonie

III

•

_.r~- __

4-fi -

-cu legea, }'MI priruit cu rnulta buna voinla atat p ~~, ca.t ~i inva.\etura_ Jul. Dupa aceia ~P~i' cite Pllti: flind mvata\l, II s au depa 'ta~ de obiceiurih- veeln fapt ee nu soar fi putut realisa daca ar fi sciut de I' inceput. D~ca if de la inceput at' fi sciul de aeeasta a l-ar ~ resptn~, respingsndu-l [Ill ar fi audit inVll\tllll~ lut, §I ne~u~l[ldu-l ar ti rtlmas 1[1 1't'Hacil'ea cea dina- 1I1t~; dam C8 sa ou ,se .int,ample asa, nu li-a desco, pell~ c.au~a. De aeeia §1 arer eJ nu spuue causa icononner, CI ':jl indrepta cuveutul in alta parte giceud:

tJEarcl despre cer parutt a fi mal mart cine au fast, nu me interesaza, Dumneden nu ca. uta. Ill, fa ~a ornenilor It (vel's. 6), Aiel' nu numai ea nu se justifica peutru Apostolr, ci chiar 'J apasa 61'e ,c!-lm, ca sa folosasea pe eel slabt, Ceia ce dice, asa ~J este ; daea aceia permit circumeisiunea, lot iI VOl da s~ma. Iuaintea lUI Dumnedea pentru aceasta ; <-itel nu dora pentru c:\ sunt mar] sail exarchr Dl1mnedel1 ';'3 C.ii.~t~ in ftltt! lor. Dar'a aeeasta eJ nu' 0 face' pe fata, c~ Icou~micos_ N u IJice: daca aceia tulhura predica, sau prediea alatursa ell cele ordonale -VOl' f resp~ID<;IEltOl'J §i '!?i V?l' Ju~ pedeapsa meritata. Nimic din ~ole aeestea nu 91ce, Cl crede a se atinge de dllll~jl

mal Cll demnitab-, spunend: )') Oespre ceJ paruu a f mal mart .. cme all fest nu me interesaza". ~i DU ~lice, cine sunt, ci "cine au fast" araland cu aceasta,c~ §i if contenise deja a pred ic~ eireumcisiune.a, ill timp c~ pl'e~ica lut strabatuse peste tot Iocul, ,., Cine a Q lost cani an predicat ast-felia, if singurt vor da respuns, cAd nu oamenilor ei lur Dumnedeu ~e V~J1- justifica, Acestea Ie spunea el, nu cit doara se tndoia, san ca nu scia atitudiuea lor, ei cum am di , .~t-feliU a credut el ca e mal interesant a atinge ehes~ tiunea, ApOI ca sa nu se para ca-i acusa, si de aid sa se presupuna vre-o banuiala de lupla, adaoge i~

- 47 -

medial corectarea celor ~lise: ,.,Mie cer parutr de mal mart nu'rnt-au eomunicat nimic mal mult" (Vel's. 6), Dara ce voiesce sa t}ica aicl ? «Ceia ce vor spunett, ~ke, en nu sci 0. ; nn lucru 'I cunosc clar, ca IlU mi s-an tmpotrivit apostolir, cl chiar au convenit 51 au fost de acord CLl mille», peutru l~a. yorba : «mt-an (lat dreapta imprtrhl§il'el (O!;{:~&.<; BOOOXCI,'1) aceasta probeaza, De cat acum nu spune aceasta, ei numat eli. nu i'an Illvatat eeva mal mu!t de rl1t scia el deja, ell. nu all core .lat ~i niel n'an adaogat ceva. "Mie tnse eel parutt a fi mal marl, ~1iee nu rni-au comunicat nirnic alt," adeca, afland de alitudlnea ~i prediea me, uimie n'au adaogat, nicr a11 corectal, seiind il ca de aceia Ill-am dus acolo, ca sa Ii cornu-

• nic lor, ~i ca dupa deseoperirea spiritulut m-am dus, §i ca de ~i avearn pe ltnga mine pe Tit necircumcis, totusr nicr mie 1111 mi-an spus ceva mal mutt de cat sriam, ~i nicr pe Tit uu l'an eircumcis. "Ci din contra" (Vel's. 7). Dara I.e este aceasta, "din contra"?

Unir ~lic ca eJ a spus aceasta aratand, ea nu DU' mal DU l-an il1vAtal uirnic, ci cs cliiar lt, apostolit, ar fi inviitat de Ia deusul : de cat eO nu asl (lice asa ceva. !?i in adever ce ar H putut ca sa atle mat mul t de la densul ? de vrerne ce fie-care dintre apostolt em deja desavarsit in lucrul apostoliet, Deer, cand

e! {lice: "din contra" uu voiesce Sit. spuna aceasla et ca nu numat nu l-an admonestat, ba inca ehiar I-an Iaudat : cact contrariul dojeuiret este lauda, Dara aict ar putea cine-va objeeta: daca J-ai.'! laudat, cum de n-an desfiintat circumcisiunea ? Dara daca ar fi qis ca au desfiintat'o 0 credea aeeasta ca f6rte rusilJOS, ~i tot.~d~ta a~' fi Introdus 0 lupta fa\i!?A cab-a cele marturisite : §I eara~I, de rnarturisa mgaduirea ~lrClimcisi uner, vedea hine ca prin forta lucrurilor va

•

cadea in reia-l-alta exLI'emHate.~Daci\_ deer aeeia aO laudat prediea ta, -?i tolu-?Ji~ permitean circumeisiunea apo1 aluncl il se Iu.ptaO intre d~nsit Asa dara Cal'S pole fl desleg'areaaceslelciJestiuDI? A'I' fi putilt ~liee, eli t"ttceaa aceasta din conresie c~Hl'a hdei ; tnsespunend asaceva s'ar ficUttinat Intl'e,.got femeJie a icollomieI.~i Iocmat psnlru aeeia nu spnne nimic, ei Iasa lucnul in nedurnerire si indoiala, adaogend: "Eara despre eel parutt ca mal rna rl.:, nu me interesaza "" ca §i cum ar f ~lis: «nu arus pe nimentfsi nict en hulese pe acehsantI; scin iI hine ce .au facul, earl VOl' da sams Iu: Dui11ne~l(:O, Lucrul eel interesanl pentru mine este, en predica me n-ati combatut'o, niei n'an corejat'o ~i nief dl. au Rdaogat cava, ci all -?i laudat'o ~i au consimtit, pentrn caream marturr pe Tit ~i Barnaba>. ApoT adaugs : " Deer v~gen.d il ca mi s-a tncredintat evanghelia 'Ia 'cet necircurncist, precum lut Petru la cet circurncisr, 'rni-au dat dreapta tmpartasirer (»sC(d:~ €QWM\I) rnie si lUI Barnaba", intelegend p ri n vorhel e ciL'CIJ m eisiune .!?i neeirdu mci siune nu taplul in sine, ci natiunile cunoscule ca conferrnandu-se sa (I IlU aceslur o:'iceTiL Pentrueare si dice: lIEara eel ee a lucrat In Petru spre apostolatul circurncisiuner, acela a lucrat$i in mine ,I a gi n tI" (V ers, t!). Deer precurn pri nCllvl!!ntu I necircurncisiune el numesce pe gioti, tota~a ii prin ~uvenlLlI eircurneisiune .. numf~ce \le Iude!. DU,pfi ace]8 arala ea este egal lor, {'Ii nu se cornpara ell ceil-anT ci de-a-dreptul eucoriteul apostolllor, araland tot-o-data ea fie-care din iT se bueuraa de aceiast va 16m. Deer fiind -ci\ a ad IlS proba de conco I'd ia d!lih-e dsnsir, luandu-~l euraj diseuta dupa ceeia mat pe faVl, -?i nu se magiuesce uumat 18 apostolt, ci sa ri-

-. 4~-

clica. eu cuvenlul p'l1na 18 Christos ~i la Charu] acorflat lui de aeela: eara marturt la aeeasla ia pe apesloll, {lic8nd: "Decl Iacob, Chifa ;;i loan cunoscend charul lUI Dumneden ce mi s'a fast dat" (vel's. 9). Nu a IJis: au~iL1d: ci "eul1oscend", adeea convingendu-se din fapte, !:IMr-ao dat dreapta tmp<!1.rta!?i ret mie si ! UI Barnaba U • AI veQut cum {'<'ite putiu el a aratat, c:l aeeasla a lost parerea !?i a lUI Christos -?i a apostolilor ? Daca prediea lUI n'ar fi fost aprobata de Christos, nu i s'ar f acordal {li nici ei\ 31' fi lucrat charul in el. Apoi, unde lrebuia a se cornpara pe sine. pune In fatl1 numat pe Petru, eal'~ nudaera nevoe de 11. invoca marturr, pe C'.Ue§I h'el, ba rnca eu mal'l laude: !:I Chifa, \lice, Jacob ~i

l loan, cer ee eran credutr de stalpr". Eara~j' I'{'pei;l cuventul "ceI paruti, eel credun" [ol OO~Oil\l'!:B4, nu ca cum ar voi saeonteste aeeasta, ei Iuand pe langa pArel'ea sa si pe aallora, ca 1?i cum 31' fi Q:i::. : «eel marf §i msemnan, pe cari~ to~J 'I cunose §i-I ali in cugelul lor, aeeia 'mr sunt marturt al celor ce spun, cA. aceasta s'a pal'ut ~i lut Chrislos, -?i iI ~'afi convins din fapte si din chiar propria lor €'xperienta, Pentru nlre 'mt-at dal ~i'urea pta (Qe~u",<;; 6"oWM',V), !?i Ill! nu-

mat ill if', ('i si IllY.Barn aha», " Ca as t-feli 0 no I sa mergem la· ginti, eara it la cer circumcisr". 01 rllta lntelellciune, ~ice proba incontestabila de concordanta l Prill ac-asta se arata ell aceleasl vederI 'j dlauzaiJ pe I'ol,l tara exceptiune, d, luturor li S'.AU parut a fi nimerit ca aeeia sa predice Iudeilor, eara el gintilor, dupa cum ~i ~liee: "ca nol sa mergem Ia ginp,. eara Ilia circumcisiune" (Cr.!l'!:Ot U €l<; 1"EPl"olJ:~Y). VeQlcUtnbl !?i aiet numesce circumeisiuns nu faptul in sine, ei pe luder, Cand voesce a spune de Iaplul cireumcisiunet, atunct

4,

pune alaturea cuvenlul circuuicisiuue, ca in pasag'ul urmatoriu: "Ci(culTIcisiunea folosesce, daca tnd~plinescI legea; eara daca at fost calcatorin de lege, circumcisiunea ta s'a facut necircum-

.. " .. -

cisiune (Romani! 2, 25), ~i earasr : "nteT circumcr-

siunea pate ceva, nict necircumcisiunea" [Galat, 5, 6) .• Cand tnse prin acesf cu vent nurnesce pe ludel !?~ !lu fapinl i? ~il]'e, at~n.cf p~ne in ,fata nu_ c~l'cllmcisiunea, CI gintile, ca afitithesa. Gin11le se disting de iJudel, preeum si circumcisiunea de necircumeisiune,

dupa cum Qiee !?i mat sus: "Cel ce a Jucrat In Pe-tru spre apostolatul <jr.cumcisiuneJ, a lucrat ~i in mine la gintt", ~i 1:ti(\Il earasr, ea : "nol la gintJ, eara if la eireumeisiune"; asa cit prin ace t cuvent nu se tntelege faptul In sine, ct poporuI Iudeu,

spre deosebire de giotJ. "Numal ca sa De aducem .arninte de cei saracr, ceia ce ne-arn si silit a face" [vers. 10), Ce esle lost,; ceia ce (lice el a'iot ? ~II) lucrul prediceI, ~1ice, am impar·tit lumea : en la ginV, eara aceia Ia Iudet, dupa parerea lul Dum- 11e~ea; ins.:! pentru tngrijirea saracilor eelor diatre ~lldeT, eu pI;in mine am strlns de PI't:) la aW pentru densil>. Dar cine' sunt acer sa rac]? Multi dinf?e Iudeil din 'Palestina, carir cl'eQ use, el'au persecutalr l?i alungaV .. rapindu-li-se tote averile lor, dupa cum 0 iuveiI ereaza prin epistola ca.ll'a Ebre1, (keud: " C~ cl jefuirea averilor vostre atl primit-e GU bueurie" [Ebr, 10, 34-); de asemenea serie si Thesalonicerrilor. proelamand barbalia ]01'; "Cael ~i voi ad irnitat bisericele lUI JDumnedea din Iudeea, cact si VOl aty suferit aceleast de la cbnnationaliI Vo~tri, dupa cum si aceia de la rude!" (I TbesaJ. 2, 14). Prin' tote acestea de~l arala, ca nu eran persecutatt

- 51 -r-:-:

ala de mul credinciosit dinh'€ lint de dl.tl·a eel de at' st earn, rernasr 111 0 cceaiotA, pe cat eran de persecutal.l l?l alungatt cel dintre ludet de eatra eonnationali, lor : si aceasta tiitJ,d ca uatiuuea Ebraiea e eea mar cruda dintre tote natiunile, Pentru aeeasta de41 el pune mull inleres, ca "al'eI saract sa se hueure de tola tngrijirea, pe tru care §i Rornanilor, ca l?i Col'intbenilor li scrie asupra acestet ehestiunt, ~i nu 1l1l111aJ di strtnge banr, .. ehiar el "I !?i duce la de - tlnatie : 7lAeum dec} plec la Ierusalim, ca sa, servesc pe s~ntl" (ROlli. [5, 25J1 earil avean necesitate pana .i de hrana ~lllnir'. Aeeasta 0 arata ~i aid ~licend, ca «part::ndu-li!"e 101' ode a da eu ajuloriu il' casul de fata, am prirrril ru multenil'e !}i n'am lipsit de l:t Indalorire> _ Prin lote acestea proband con,I)I'dia !}i conglasuirea fal,it de d{lI1~ir, la U1J]1l:\ se vede silil ~e a menciona despre c nversalia petrecuta in Anliochia inlI'~ de:lsol ~i Petru : "Ear::t cand Petru a venit in Antiochia, m'am inpotrivit lui pe fata, pentru .ca era vrednic de tnfruntar-. Cacr mal 'nainte de a veni ore-earn de la Jacob, el rnanca cu gin tile, eara dupa ce au venit. se retr.tsese si se de sebi-se, temendu-se de eel circu mcisi" (vers, L 1. 12).

. Mull) din rei ce citesc acest pasaj in moo superfieial. cred cii Pavel a aeusat atune! ne Petru de ipo~l'isie ; rnsa nu este asa, Domne pazesee ! Din contra Illea; VOOl at11'1. aid mulla.. IIJtelr~pciul1e si din parIl'a. luI Petru, ea ~i din partea JuT Pavel, multa : in~t!lep('iune, \lie, ascunsa, spre Iolosu I audltorilor. Mal HI~lu e necesar a spline despre curajul Jut Petru, tUllJ adeca e1 in tote ocasiunele apuca vorba inaintea l'eIQl'·[·altl apostolr, De aceia '~i-a capatat !iii denurrril'e~ de HieY, penlru ne-tncovoiarea ~i slatornicia in

52 -

credinta. ~~ll1d buna-ora ali fost tntrebotr l'tposf.oJiYde ciltl'a Christos, el apucand Inainte pe eei-l-alll res,

punde: ': Tu esc! Christos, fiul lUI Di.mneden celul. vin" (Math. 16, 16. 22), cand is-aLI tncredintat !?I chelle irnparatieI eerurilor. De asemenea i in m~n t.~ se vede singur vorbind, ~i cand conversa niallIuitoriul despre cruce !jii despre m6rtea lUI, pe ("~lnd

toty .cei.j-altI lacean. eJ eJice: "Fie-tr mila de tine", Cuvmt.eJe,a('.~stea de ~i. IIU erau resultate din 0 seri- 6sa ,~lledltal;ie, tolu~'f ISVOI'au din 0 dragoste Ierbiu~e. ~I ~u_ lin cuvent peste .tot locul 'I vedem pe dell!'iu! m~l, mferbantat ca cei-l-alu ~i asvarlindu-se in primejdir, Caed buna-ora a vedut ca corabia se apropia de mal, fiind b'asa de ~ei-l-altT, el nu a put ut rabcl~ ca sa nu se duca pe mare spre corabie, Dupa Invierea DOIllIl uhn, pe rand Iudeit erau ca neb.Hor, ucid~80 !jii eiluta.u pe 16teciliIe ca sa trnprascie ~J sa desbme pe . apostolr, ~I eel ~nU!jO iesind in fala t uturcr a. slobodit vocea §l a ~is: ell eel rastignit s'a in:llta.f, .!1i1 ca este 1[1 eerur r. Nu este tot una: de a desehide usa tncuiala :;,;i a face inceput unul lucru, ell aceta de a fi cu curaj dupa saversirea faptului, De~T,. eel, ~e~e exp~mlJ in fata uner asemenea pri- 0l7.Jd1J !jil In lata glotelor, cum ai' fi putut sa. fie ipoerit ? .Ce.1 ee. a fost b!ciuit I?i legal, ~i totust n'a ll'ildat U1mlC din sincerilatea ~i eurajul ee-l avea, si aceasla Ia incepulu.1 predicer, in mijlocul metropolet, unde era alala prrmejdie, cum at" fi fo -t posibit, ca dupa .trecere de atata timp, in Antiocbia, unde e] a d.evemt torte remarcat, unde nil era nier 0 primejdie ~I u~de. e~ av.ea marturia faptelor, sa se teama de credineiosir dmtre Iudet ? Cel ce nu s'a temut de Iudella !ncepulul predicet !iii in metropola cum dupa atala timp, in loc strain, sa e Iearna d~ can·va revoltalr dintre d{lIl~iI? Deer Pavel nu ~ice acesle (.11- vlnte contra lui Petru, ci pornind de la ideia p!'Q:"

- 53 -

[Iull~atil deja; "Eara despre eel parutt de mal man, si cine erau aceia, nu me interesaza u, vorbesce aeestea. Dara pentru ca sa nu mal stam tn fltldomcrir€ asupra aceelor tmprejurar; e absolut necesar de a desvolta causa vorbelor pronuntale, Apostolit, dllpa cum am fost Qis, permiteau in IerusaIim a se circum 'ide, flind-ca IJU em bine ca Iaraveste sa-t mdeparteze de la lege. Venind, Inse, in Antiochia llU mal ohservau aceasta, ei tl'aiai1 indeferent tn mijloeul eredinciosilor dintre ginp, ceia ce facea ,~i Petru. Dai il dupa ce ati venit eel din Ierusalim ~i I-an vl!~ut acolo predicand ast-felin, el a mcetat a mal predica asa, de tearna ca [Ill curuva aceia sa se seandallseze, ~i g·a schimbat, ieonomisaud cu .aceasla doue Iucrurt : Etnll::ii1, sa uu seandaliseze p~ eei din-

"tre Iuder, ~i al doilea, sa procure lui Pavel un pretext biee-euventat de dojana. Daca el, care predica tn Ierusali 111 circumcisiuuea, s-al' fi schimbal eu totul venind ill Antiochia, crestinil dintre Indst at' fi eredut negresit ca a f;':lcut aceasta de {rica luI Pa~el, §i discipulit l-ar f judecat de om f6r~e U!?OI', ceia ce nu plItin scandal ar fi putut aduce, Daca el s-ar fi tnpotrivit .!1ii ar fi respuns LuI Pavel, carele de .all-felitl seia clar truprejurarile, nu r-ar fi procurat 0 ast feliO de banutala , iuse '!I seia bine sensul idei- 101' luI Pavel, De aeeia, deer, Pavel admonesteaza, -eara Petru rabda si tace, ca ast-feliu dascalul fiind

-acusal !jii tacend i~ fata acusatoriulut, discipulil mar

usor sa se scbimbe. Daca I1U S-al' f petreeut nimic ~iD tote acestea, eara Pavel ar fi iucurajat, nu ar fi facul vre-o treaba mare; acurn Tnse a vend un motil' pulernic de dojana, a bagat mal mull gr6za in discipulir lut Petru, Daca Petru ar fi eontrariat pe Pavel, ell dreptul ar fi putut cineva a-l blama, ea unul ce reslorna planul ieonomiet : acum, inse, acela {}ojenind ~i acesta lacend, mare frica an luat chres-

~I

tinil dintre J uder, Rfl1tru aceia ell ulh'l aspl'ime fI':!. teaza pe Pelru. ~i incbipuesce-tr cu cata exactitate usaza de cuvsnt, dand a inteJege celor inteJepV, ra nu din vre-o Iupla ore-rare pl'ovin aceste euvinte, ei numar avend in vedere iconomia, despre care am spus, "Eara cand Petru a venit, ~liee, In Anti0Chia m-arn 'lmpotrivit Inl pe fata, pentru ca era vredr.ic de lnfruntare'", Nu diee eli. em vrednic £Ie Infrunlat «de (tAtra mine», ci de l'alr'a cei-I-altr. Daca el ell adeverat hI' fi fnfl'uotat: n'31' f pl'egetat a

o spline ~i aceasla. Cand i)ice: "m-am Impotrivit ,hIT pe Iata", face aiel mal mult 0 figu1'il ntonca Daea ell adevel'at s'ar fi luptat lntra den~iI, nu at' fi fll.eut'o aceasta in fata discipulllor, ell sa nu-t scan- j daliseze; acum rnse a fast prielnica Iupta IQI' pe fata. Dupa cu P a vel if-a concedat lor' in lerusalim, astIeliu au Iacul si il in AnUot~bia, Care a fost , in run-

Iarea ? "Mal ;naillte de a veni ore-carit de la Iacob . - eetrll era dascal In IerusaJim- "manca SU gintile, eara dupa ce a venit; se l'etragea

si se osebia de densir, ternendu-se de eel cil'-

~ if +

cumcist . Bani nu se temea, ca M, nu S€.I primejduia.sclt,-pentr'll-ca eel ce nu s'a tenrut. 1a iQceput, ell atat rna i III ult nu s-a temu t t atum:l,-ci se lemea loa sa nu se departeze de crediota. De. all-feJiu ~i Pavel dice CorinlbeniJor: "M~ tern" ea riu curn-va serpele ce a arnagit pe Eva, sa ve corupa cu. getele v6stre" (fl· Corinlb. JJ. 3.), ~j elHl'a G",JalenJ: nM~ tern ca nu eumva tn zadar sa fi ostenit" (Galat. 4, 11) . Nu avean iT frica de motte, ci ft'iea de perderea disciplllilor, care Ii sgudu ia spil'ilul 101'.

'lIn cat ~i J}3arnaba s-a ademenit de ipocrisia J8r" (Vel's. 13), Sa nu Ie lJ,lil'1, dacanumescs aceasta

- !)5 -

faptA ipocrisie. Nil voesce sa ~escopere "pianul, rl.up.ti

m a{n dis, ca ast-feliu aceia sa se indrepte. ?I fifl~ ca dell!?iT eran for te pi t'OO!ti la. f!reSC!'IPtllllll,'_e lea f de -accia numesce faptul IpOCI'ISle. ~l. m~s,~1 ~u e-El 'rime ca cu acest chip sa restorne prejudiciul dm a:~a.ciDi Eara Petru ascultand acea mustrare ~~I ~es uncl~ niuiie, ci se preface cA a gl'e~it, ca ast-feJr~

I'i~ doiana sdresata lUI sa se i~drepteze _ cef-l-al~'. baec'l. P~vel ar fi dojenit pe eel dml~e Iuael, ~ee~t!a -ar ti a Iarrna t asnpra Iur !?i l-ar fj insullal, firnd-ca ~u aveau mare consideratie pentru dlmsu,l; a~llm il1SB ve.Qend pe dascalul lor eertat aspru !?~ t~cend. teatt sa contradica vOI'1!,ele lut ~l\vel ~1 mel sa-l

IlU pu, •

dis1?I'etuiascli, d t

Dara cand am vedut ca nu merge rep

.," calea adeverulut" (Vel'S, 14). Nk_T acest ~llV(lI~t ~ nu vi:! tulbune, cad nu-l pronunla .dora c~ sa des-

. t > I< pe Pe·tru ci charaeterisaza asl-felin Yorba,

preunasea , , '] i P •

pentru ca eel ce ascultau dOJa~a adresata _u ,e,ru

I< se faeA mal buoy. "Am 915 lut Petru tnarntea

s... .' ';I D ' ,

tuturor", Ve~f eurn corecteada p,e a~tll. e aceta

deer a dis in fata tuturor, ea lIu~lmtl 1I sa se coree-

e .- . . " . D ca tu

lede. Dara ee anume aI ~1rs? sl?u,ne-r~H, "a . '

IUdeu fiind, traescr ca ethnicit, ~I nu ~a ludell, pentru ce forsezl pe ginp ca sa, ~('a,lasca ca Iudei (" ? de si nu gintile all lost adinieni te de densul~ ci Iudeit, Oal'a atuuer de ce'l acust de un, l~pl ce 'nn s-a inl am pla t? de ce nu te a~I'ese'l "celOi 1lI.ntre ludel, ci ginti1or'? ~i de ceiacusr num.al pe P:-u ~I pe ditA vrern !?i cei-l-altt de pe I~nga den sul au fa, cut pe ipQtl'iUi In casul de lata? Dlrll sa mal ve~el1l inca de ee' ~cuza. "baca tu gice, Iude~ fiind, traeSSl ea si gintil.e: iara nu. ca Iudeit, J?~n; tru oe ·orsc2;1 pe gintr sa traiasca .ca Iudeil .

•

56 -

Dara ce voesee el sa. spuna P Voesce de sigur ca sa faea a nu fi bauuita dojana JuT. cser daea ar Ii \lis «rM fact de pazesci legea», J-ar fi mustrat eel dintre ludei, pentru eli. a tndrasnil contra dascalulur lor, dara acum cand el '1 acu-a toe mal din causa discipulilor set, acelor dintre giaV, gie, eu aceasta face a 6 hine primit cuveului lui; it IlU DUIDal ell aceasta,. ci l?i ell aceia ca dojana nu 0 adresaza tuturor, ci numal apostolulur, ,., Daca tu, Qice, Iudeu fiind, traiescr ca ethnicir, si nu ca Iudeir", adeca, col DUmal cal nu ~ice de-a dreplul : «imilatt pe dascalul vostru, cacr lata el, ludei1 fiinrl, traiesce ca 1?i gintile», Oal'ol au 0 ~iee aceasta, penlru ca n'ar fi prim it sfa!lll lut, ci sub forma dojauel el dA pe fata parerea luI Petru pentru ginV- ~i eal'a~I, daca ar fi ~lis: «pentru ce torsezt PI:;) .eet dlntre ludei, ca sa traiasca ca Iudeij» ?,_, cu v(m tul ai' f fost tOL'te violent ; aeum tnss el nu sta inpotriva discipulilor diutce Iudel, ci tnpotriva celor diulre ginty, !?i cu ehipul aeesta corecteaza pe eel dlntet. Dojauele eand nu sun t prea aspre ~i grele, atune} mal cu sama sunt bine primite. Dull apor niet dintre giotI uu ar fi putut niment sA. acuse pe Pavel, carele vorbise pentru Iuder, III fine, tntregul plan al lUI Pa vel a reusit, Petru a tacut ~i a prim it epitetul de i pocri L ~i i poerisie, pen tru ca ast- feli 0 sa scape pe Iuder de adeverata ipoerisie.

Cand Pavel ~ice: "Daca tu Iuden fiind" de la ioceput yorba se raporta la Petru, mal departe lose generalisaza acest cuveut, caer preuumerandu-se ~i el printre Iudet, r}.ice: "Nol din fire Iuder, eara nu peca tost" (vet'S, 15). Vorh el e aces tea, pe de-o parte sunt 0 mangaiere, eara pe de alta se cuprinde in ele ~i 0 dojana pentru Iudet, Aceasta ° face el si alta data, cand altul e intelesul vorbelor lut, de eat acela ce s'ar parea, Homanilor, buns-ora, sc-iindu-li, ~1iee:

- ~7-

Acurn lnse plec la Ierusalirn, spre a servi pe ~antl" (Rom. 15, 25-26); de cat nll voiesce el prin aceasla "a Ii spuna pentru ce anu~le se ducea la IerU!'IaJim, ci avea intentiunea ca sa h descepte z~lul 101: penit'u eleimosina. Penlru Cil. daca ar fi VOlt sa. h spuna causa, era de ajuns sA (,li{'~: , «me du,: la Ierusalim, ca sa servesc pe saoth., IIJS~ e_1, pllvesc~, ce

a~laoge: "Cacl Macedonia si Achaia ,au. bl.nevoit a face contributillne pentru saracn santilor din Ierusalim- Au bine-voit tr, ?i Ii sunt dat?rl". ~i eal'a!?': ,.,Cacl daca gintile s'an il11part~$lt d~ cele spirituale ale lor, sunt dat6re a II serv: lor si In cele oorporale". Pdves~e, cum ~i ~icI linistesce gaudurile Iudeilor, constl'lltn? frasa tntr un mod atat de intelept. "Nol, ~lice, din fire IlI,del, eara nu peca tosi" . Pri vesce, (~U I~&ta auto-itate

. .' dei di fi "?

vorbesee, Oal'a cine SU[]t ore "Ill ell. In re.

Nu proselitit, ci ce~ el'e~eutJ in le~e, dJ,n fl'ag~~~ c,opilarie, caril par::1slI1d viata de ma~, naiule, s au le-

fugiat la crediuta in Cbristo=. "SCHnd ca om,lIl ~u se Indrepteaza din fa_pte de ~le leger, CJ prm credinta in Iisus Christos : st not am credut in lisus Christos". ObseL'va si aid ·u ea.ta sigul'aoUl vorbesce, «Nu am pa,',asit legea, (,lice. ca fiind rtla: ci peutru ca era nepu tinci6.;;a _~i slaha : ',acY daca ea I1U pl'ocu'l'a [ustificarea, apor ('II'cum~ISJl1Dea e. de prisos». Aiel I1U spune de ('.~U ata~.a ;. mal depa,'~e .I,,:~~ arata ea nu numat e de pnsos, Cl chiar e primejdiosa. Sl'I s~ observe ~i aceasta, ea pe caud la iocepllt 9IC~: nNu se tndrepteaza omul din faptele legel , cu cat inainteaza, vorbesce tot mal apasal. fl,Eara daca cautand sa ne tndreptarn In Christos,

ne-am a£lat ... pecatosr, ore Christos a fost serv a1 pecatulur?" "Datil. credinta in el, dice, nu are pu-

• tere de a tndrep]», ei este necesar eara~ a u'e ocupa de lege, atune! nor c·el ee am parasit Iegea pentru Cbrislos ~i nu ne justificam, ci sunlem condemnalt v.om .. gl:isi ca usa"fondemnill'el in el,. pentru care para: smd) leges. am alergat Ia cl'edintft».~l v~~lllL cal de departe a tntins e verba ~i nl cata putere s'a Iupl~t? «p~ca, {lice,_ D!1 Irebue a parasl legea, am parasit-o pentl'll Ohristos tnse, dt-' care vom fi [udecatrs. Da ra de ce spur acestea lut Petru si-l mangn), pe c;.and el le eunosce mat exact ea toti cet-l-altt P Nu ore IuY J·a arstat DUD1neQ n, ('3. nu hebuie a judeca pe eel necircunieis P Nu el ore, vorbind cab-a. Indet asupra acestcr JUCI'UI'T, s'a iinpotl'ivit ell curaj in a· ceasta chestiune ? N u el a trimis din Iernsalim ordine deslusile ill aceasta peivin(a? DaJ'a Pavel nu dice a-

t ,~. p .

. ees ea ea sa coreeteze Ipe etru ; se parea nurnat ca

v?I'~a eta ~dresata lut, il! realilate jllS~ el eritica pe discipulr. $1 aceslea Ie ~h{"e el nu catra Ga.;atenJ, ci calra eel ce suferian d€ aceiast bola ea si dl"ln: iT. CAcT daca acum de !ji pote mul\J riu se mal 'circu'mcid, .iose postesc, san p~rZesc San:beleJe, le practice aeestea ell dl\l]!?i[ tmpreuna, !?l ast-fehn se sustrag singurt de sub Char, Dad! pe eel ce fae us de circuuicisnine uumat, Christos cu uimic nu' H va folosi, cand VOl' mal adaoge inca. !?1 postul !ji tinel'ea Sambetelor, si astfclill in Ioc de una VOl' pazi dou'e POl'UlWi: baga hine sama primejdia, care cu timpul va deveoi si IDaT deficila. Aceta pazan Iii Inceput tole cele or-donate de lege, fijnd ('[\ exista pe atunet si ceLatea IerusalimuIUJ, !?i .tempJul, ~i in fine tote 'cole.-I-alte; acestia Inse, ve~end %i pedeapsa pe c~re au primit-o Iudeii, ~i dis trugerea cetaler, cum §I allele muIte, ce tndreptare ~ol' avea pazfud J~gea. in. limp ee ('biat' IudeiIl1u pot face aceasla, de ~l a1' VOl l'l\ult? Te·al' imbracat ·jn

- 59 _;

Cbristos, !iii le-a! (~Cl1t membru al stap~nulu~, te-al lnScris'ceUi\an al eetateI cet de sus, ,~I Lu fnc~ le lira e1 pe limga lege? $i cum e posibil ca t.u sa le hucurt de impe.rll\"ia cea e su ? ASl'lllt~ pe. Pa vel, care '5Hce, ca puil) pazt .ea lege'} se resto!'O~ r,evanghelia. ~i de vel voir. a~a modul cum se 1~lam~U.\ sceasta, f?i atunel jnfl'Jeo~aza-te ~I fugI de pi apas~le.;. Penlru ce .dara, pl:lzesd Sambala si pos~esr.f ~11 aceia ~ P.enlru C8 'li-a fost fhdi. 8e· ege si de litera et . dara DU te-ai fi Iernut a parasi le ea. £lat? nu aI, f dispretuit ('l"edinta~ o~sidel'~l1i:l·b de ,s)~b:t ~ neputinci6sa de a manlui prm ea msesr, 'Daca le teml de n vel pazi Sambata, e cert ca te temr de lege~ pe car~ o credt dO\. tncs stl\panesce. Daca este earb~, I).e~esltate de lege. apol nu nurnal ~e 0 part~ a er, mCI Ill:mat de 0 singura poruuca, ~1 e De(~eSJtate de legea tntreaga, D~l"a daca Ij treb~1nta ?e ~~tt'eaJ?a lege, apol cate pufin s'a suslras ideea JustJfiCa1'€1 ,pJ'l.r~. eredil1\a. Daca pazescl Sambetele, de ce OU te si ("_u~~meidt ? Daca te cil'cumcidi, de, ze sa nu §I sacI'lfICI? Daca trabuie n psz], apo1 intl'e~ga leg~ tl'ebll; sa It pazescl, !?i daca nu trebue a pAzr leg_ea l.ntl~e~ga, ap?I nict 0 parte din ea numar, Da-a te mfnco"ezf penh ~~ calcarea, uner part' §i l~ temt ea n 11 eumva ~a hy condamnat ea catcatortn, ell !'i'Ll mal mull trebme ca sa. te temr pentru calcarea fege: tntregt. Dara daca contravenind leget iot'egT, nu pedepsesce. e cert COl niet cand se conlravine 'unet p:irtf din lege l1U pedepse!'lce. Daca e necesar a pazi tutreaga lege, e necesar ~i de a nu asculta pe Christos, ~au ca ascl1lt~nd ~e Cbristos ne vom face caleMon de lege. Deer data trebuie i ° pnzi - eel ee [}U 0 pazesc sunt ea.kalor·f de lege-negl'e§it ea causa acestel caka.I'I .. din partea nostre este Christos. El este care a desfiintat I~gea asupra ncestor prescrlp_tiunl, !?_i a~ ordonat a.o desfh?ta.

Vcdl ce faceai'l cd ce Iudalza I? Pc Chrlstos,-CBU-

.

~\_-_.I

60

sa jllslificAreJ no:-;ll'E',-pe acesta 'J deeJara de causa pecatulur, ~lIpa cum <;lire ~i Pavel : ,DecI Christos este servrtor pEcatuluT"? ApOI fiind-ea a intiu' vorba pima Ia absurdttats, mer ca a mal fost neva: pe UWJa. de contt'aQitf!l'e, ci s a multemi! numar I'U ne-

garea . Sa n u fi II F '"

. .'!' . e. at.!t de ideile lI:nperLiuente

§I nel'u.mat,e ~ICI cs e nevae maC81' d~ 3 respunds

eu v~rbe, CI ftJullge uurnat de a tagadui, ... CaCI daca zl~esc earasr cei~ ce am daramat, singur me arat de ~aIcatono al lege[" (Vel's. 18). PI'ivesce in~elepclUnea luT Pavel! Aceia voian a al'Ma til. eel ce nu pazeseo Iegea, este calcatol'in' el ins~ a 1I]tOl'S cuventu! eu totul din contra pl'~Mnd e~ tel .ce pazesco Jegea este cAlcatoriil, s1 nu numat 31 cl'~drntel ciddat' ~i al legor, 11 Daca ~idesc earasr cera .ce am dararnat", adeea legea. Ceia . ce dice at ~~.JI, est:: «Legea a contentt , eara aceasta am liH\I'~

~1ll:'lt 0 pI III f~~Phd ~a am panlsit'u, -?i ne-am refugl,atla mantult'e:a, prin credinta. Daca deer ne certam RCUW_ spre a stabl" Jegea, ebiar er [leget] ue Iacem calcatol~. pentt'~I. ea ne certam de a tinea aceia ce Dumn~~ell a deshrntat». Apor arata ~i modul cum s'a uestilll!~1. ttCa:,. eO prin lege am murit Ieger", (vers, 19). ;Acest pasaj are un fndoit aspect. San cft vorbes.ee awl de legea Charulur, pentru ca obicrnu-

esce ~l ac~~sta a o. nU,mi lege, cum buna-ora : "Cael legea SpIrltulUJ vietir rn-a eliberat. .. etc." {Rom, 8". 2}, sau ca vorbesce de legea veche, aratand eft p~ln .inse~J aceasta lege a murit legel, adica ea chiar :c:as.ta. Jege. «01-a povatutt de a rTU-I mal da uict 0

t I1tH~n~, ~l daea J-R.~I da atentiune, a~r calca -0» Cum ~I In ce mod? Moisj~ice: "Profet va ridica voe D011'111ul DumneQeo. dintre fratir vostri, ca

- 61 -

si mi ne; pe acela sa-l asculta tiL' (Deut. 18, t5), vorbind de Christos ; a-?<l dt eel ee n u asculta de densuJ, contravin legei. Mai putem iu\elf'ge -5i in a1t

mod vorbele : "prin lege am murit legel" _ In a~ d(;;V~I'. legea poruncesce a Indepliui tote cele scrise in ea, eara pe eel ce nu asculta 'I pedepsesce.; deer cum oimenJ nu a impJinll legea, totI am rnurit pnn ea. Privesce cum ~i Aiel el cu cnmpatare ataca le-

gea ; nu ~iee: legea a murit penlru mine, ci "eD am murit legei". Ceia I"e 9i('e, asa ~j este. «Precum ce- 11II mort nu i se p6te pretinde de a se supune poruncilor Iegel, tot asa IJU mi se pote prelinde :?i mie, "elul ee am murit si m-am ellb-rat de bleslemul er. DecI "'a nu se ordone celut mort, pe care l-a OIDO... t legea, I)U numar corporalmint e, ci ~i spiritualminle, prin care a intI'at in lume rnortea eorporala» Cum ca aeeasta 0 dice, 0 It invederat prin cele ce IIrme.,~la: "Ca Sa viez lUI Dumnedeu, Qice, m-arn restignit Impreuna cu Christos" (Vel's. ~O). Dec). fiind-ca It Qis: "am rnurit", ca sol nu-t spuna cineva: dara eUI11 de Iraiesrt P, a adaos -,?i causa vietil :;:i a aratat ("a pe de-e-parte legea l-a omo~it fiind vin, eara pe de alta ca mort, cum em, Cbristos luandu-l I-a rnviat prin mortea lur, ~i [.lI'in rnorte a dAruit lumet via'S.. Aceasta viat~ el 0 numesce nernu-

ritore, pentru ca aeeasla probeaza vorbele : "ea sa. viez lUI Durnnedeu" ~i "iOlpreuna eu Christos m-arn restignit". Da.ra cum ~ieI, ca eel ce este via ::;i respira Inca, s'a restignit nnpreuna cu el ? Cll Christos S-<I restiguit, e cert ; dara ttl cum te:at restignit, ~i traieser inca? Privesce ell ciltA IntelepclU'

ne explica el !;?i aceasta, cllcI 9ice: " Viez, tJicp. nu eO. ei vieaza in mine Christos". Cand el dice.

. .

-··62

"M·am restignit imp~euna cu Ghristos"', face aIusiune ia botez! eara caud I)ic,e...: ,,~..'le z OU eo", <d.1l a ill,telecre vm1a dupa, potez, ri care ni se morttl ficA tole maduliitele ..

. "Viaza In mine Christos" t adec nirnie no rae d,.~ a~eJ~a pe ca.r~ Chrislos. uu Ie voes,cf', . Dupl'l cum ,p.lln !,U1 entul mal te e no mtelegp. mortea, CO[IlUI1&, 'eJ mortea, de pecate, ast-feHt:I ~i \'i'a~" Q Inte1ege ca st'iipar€ de pt:i('ate. «Nu 13 posibil in all nod a via l'uI nlll~ne~ei1, de cat numat moet en f ecalul "13 .um Cbnslos a rabdal m6rleacorporala, asa sl etl am slIfel'itmol'tea p';:ratulub. "OmorttI deCI 'membre. Ie:, v<2_stl'e cele de pe pament,· care sunt : curVIa, U1eCllratenia, precurvia (Colloseni 3, 5). :[li :eal'I'i%T: ,,0 m u I. nostru eel vee hi jj s- a res ti gni t" (Hom. 6, 6,), cera ce s-a Jih:l.lt prin baea neuasesrs '. Dupa aceasta apor dacii l'el1liH morlcu pacatul, v'ieZl

;~~li. D,ymn(>~len;, d8l'1i dara :e<ll'Asi in;viezlc'u pecatul, ~I,aT vatarnat \11i1~fI. PaVf'l I'll a IlU a tiicut asa, ci a remas mort ell lotul. «De viez dice I:" Duilloedeu :!l, alta viatt'i., de ~at f\~ea rli~ lege,' am LTtm'j t legef: ~I Dl! mal poL paZI nitnic din ale legeI1>. .

?rlv~s.ce acurn ~i curatenia vieter lUI, ~i ad,mira .a-ee! fe)"I(,:1 ~ \?lIflet~ EI nudlce r vrez en; ci .. viaza in;. rrune Chrr~,tos . €in~ RI'(jlutea sa scuta 0 ast-feliil -de voce? Fiind-ca el s-a dat supus JuT Chl'IStos cacr .a !oclept'il'tI'Lt}6te eels l,ume:3cl,~i totul facea 'dupa vOlota aceIUI~, nua ~IS: viez in Cbl'i:stos, ci mal mull incii: "viaza in mi re Christos". Precum pee 'Ca~ll,l, eand stapclJesce, el este care viaza si porta' 'SIHl'Itul unde voesce, a"st·telifl ~i rand 131 esh~ mort, lute . ceJ~ pJacll~e lUI Chrislos S{J lndeplinese; a~a col '<!. asHl3hCl de v~ata mel nil mal este pllmeuteasra, fimd.C;1 el esle <lcel ce viaza in not, Iusreaza ~i \,Ui;

1,Mesee. Ffnd-('a ~icea, "m-am restignit tmpreu-

1", .~. 0.". i am muril

ni:l eu er', 121 "nu mat viez e . ,CI ft!p UllU'1 ,ce~

ia ce multora Ii se paeea neprQb~bil, adange: !l Da~ ca acum viez ~1iI corp, viez prin credinta In flul lUI Dum nedcn", «~i acestea,~lice,. SUDt C{:l prf vire Ia viata intelectuala; ears daca 'mi-ar exannna eineva ~j y,iata. ~e[]sllal.a, ar gasi ca ~i aeeasta o~ (1a.~ turesc, credintet ID Christos. Pe cl1t eram vn~dmc de rea mar mal'~ pedeapsa P!t eand me. af1R~l i"n vi,;,ta veche ~i sub lege, ~i de mu'll inca R~T fi fast ]?el'dut. eacl : ,/,fotI aii pecatuit ::;;i sunt lipsin de slava lut' Dumnedeu" fROl)). 3, 23)~ fiilld-eA tot' 13- ram sub hotlll'iI'e· si de aceia toll aiL murit, data nu in l'ealitate,c.ef' p·vtio In hoti!:.I'ire,. pe ~tilta aCU1~], (':'tod a venit ChrisMs ~j s-a . predat pe sl_ne mortu,

"de la care ne-a surult pe totl, sunt vf'e~mc de miln-

gitlere», Ast-feliu ca : "Daca acurn vrez rn corp, pain credinta viez", adecA, prln cl'ediota In el, FIind-ca daca nu epa asa, nirnie n-ar fi jmpedecat de a n nimicit! culotiI,. dupa C1lm s-a i'lltilinplat .la potop, Iuse presents luI Christo:~amol~nd lll'fpa lUI Dumaedeu, a f:1cut ea. sa netuHll prm eredinta. Cum eft· aceasla Qice, ascul! cele ce l;ll·roeaz~. Dicend el 'ca : "Dam1 acum v' ez til corp, vi~z prin credinta", adauge: in hut I ul D~m. ned e 0.,. care rn-a iubit- $i s-a dat pe sme pentru mine". Dara ce Iacr, Pavele, de uSLII'pe~l~n rapt, eornun .. sa VBI'12it pentre lumea ~n treaga, o?l tl-l tnsusescr ca propriO al teo? N'u a! (lis,: Cf1IUlCe, ne:a inhit pe nOI,ci ",CeJul ce rn-a iubit pe mm~, ~L cu tote aeestea evangbelistul ~lice; "A9a '8 iubit Durnneden lumea :',(140 3, 16) si cbiflr tu illSlI-rr Q.icl: ' .. Carele n'a crutat nict pe prop~+

••

I

- 64 '--

ul sen fin, ei l-a dat pe densul" nu numat penIru tine, ci "pentru tott" (Rom. 8, 32). !?i eara~r in alt loc diet: "ea sa-st pregateasca lUI popor ales" (Tit_ 2_ 14).Decl ce este ceia ce el 9i.:e. ~icf? Pricepend descurajarea naturet omenescr, cum ~t 10- grijirea nepovestita a lut ,Cl)ri~io", rle ce anume r-a seapat !§i ce li-a . darult, . !iii Ilind <lprins. de ,domJ d~ el, vorhesce ast-fe1i.i1. cera ce de alt-felin facean ~I profetir, crtcI ~i if '~l lnsusiau de multe 01'1 pe Durnneden ca al lor propriu, precum: "Dumne<;leul men, Dumncdeul mea, catra tine rnanec" [Psalm, 63, 1). Afara de aceasta el mal arata pl'il~ euvintele de mal sus, ca. fie-care dintre nof dalorim alatn racunoscinla si multemire lut Christo s, eata 31' dalora daca 13'(' fl'venit ,mmal penlru el. Nu s-ar fi dat in laturi de a arata chiar pentru unul numat 0 ast-feliu de iconomie, pentru ca intr'alala iuhesce el p,e ~ecare om tntru tat ariubi lumea tntreags. Saeriflciul luI s'a proadl1s peatru lntreaga nat ura, fiind su_ficiep t de a elibera pe toV; tnsa eel ce fae ~s de bm~-fa~cerea lur numat aceia snnl adE'V~I'atll credincio .1. ~i cu t6t~ acestea el JIll s'a dat ill lahll'~ de la aceasta iconomie, de a chema, adeca, In sine pe totT fAn) osebire, Pracum cina din evanghelie a fost pregA.lila pen lru totr, eara daca nu an voit eel r_bematr sa vina, el n-a sh-ins hucatele de pe rna a, CI a chemat pe altiJ, a"a a Iacut si ill casul_ de rata. ~i o~e~ cea ratacita, dinlre cele noua-lJecl !?J 11 oua, uua ~1llgm':) era, si totusr n- a d i sp retui L'~. Despre flc~St fap t discul and Pavel alta-data cu [udell face alu-iune In

dansul ~i ~lice: "Darace, $i daca nu.ao credut ore-carit ? nu cutnva ore necredinta lor va nimici credinta lUT Dumneden ? sa nu fie! Fie Durnnedeu adeverat, si tot omul mincinos II

- 65 -

(Rom, 3, 3. 4)_ «DeCI el te-a. iubil pe tine ast-feliu, in ea t s-a preda l pe sine, ~i t II care IlU aveat nieI 0 sperauta de mautuire aT fost adus Ia 0 ast-f~1i~ de via'\.<'i; ~i acurn dupa atlitea bunatatr ce ar priruit, te mtorct ear'a~r Ja cele vechi»? Dopa. ee deer a expus precis cele isvorate din rationarneut, la u~ma decJara (',U voce puternica, ~i ~liee: uN u desfiintez charul lur Dnmnedeu" (Vel's. 21). Auda aceasta eel ce Iudaiseaza ~i (blu atentiune Inca liii aeurn Ieget,

('liel cfi.tr~ densit vorbesce el acestea. "Cael daca rndreptarea este prin lege, atuneI Christos a murit in zadar". Ce pole 11 mal grozav ca p(:catul acesfa ? Ce pote fi mal rusinos de cat aSemeL123 vorhe P Data dect Christos a murit, e celt ca Jegea nu avea puterea de a ne lndrepta ; dara d~cA Je~ea

I'--ne tndreapla, mortea lUI Christos a fost prisoselnira. $i cum s-ar putea aceasta, cand faptul iDtrllpl!.I·~i !ul Cbristos intreee orr-ce ralionarnent omen esc, ~I Inspira alala frica ? eand rnislerul acesta negrait, pe care Profeti! l·a\1 dorit, Patrtarchit l-ati predis, IngeriI se spAlmantau v~Qelld-mjstedu ce au fost marturisit de totI ca culmea ingrijil'eI lur Dumnedea pentru neamul ornenesc, -cum S-lU pirtea, ~1ic. ca sa se spuna ca acest misteriu s-a t'ac~t in zad~r !§i IAr;':\. scopP Iutelegend el <led exageratia absurdltat,el, daca s-ar <;lice de cineva dt ase!llenea Iapt ~ fost de prisos.v-cacr aceasta resulta din cele ce II ta(:ea~,iDtrebujntaza vorbe forte aspre asupra JOI', !?I -;hce:

o Calateni fara de minte! Dara cine v-a

"

ferrnecat pe VOl, ca sa nu _ascultatl_ de adever ;

pe VOl tn ochir carora Iisus Christos a Cost descris asa ea cum at' fi fost restignit prin-

. ,

tre VOl?" [Capit. 3. I). De aiel el trace in alt eapilul. In cele dintl;l eJ a aratal, -ca nu era aposlol

-1.

- 66 -

- 67 -

de Ill. oment, ~i nicr priu omenr, !?i nicl tit a a Vllt nevoa de jn\'a~~tura apostolilor; aiel inse dandu-ss pe sine de dascal demo de credinta, vorhesce cu mal JUuna indi'asneaJa ~i face cornpara [iune Intre credin, t! ~i lege. La Jnceputul epistoiej el ~Iil'e: n Me mir ca asa de curand ve abatett", eara aid <)ice : ,,0 Galatenl fara de minte". De sigur ca era mult indignat contra 101', Bind-ell. dupa ce s'a justifica t ;~_ sUIJI'a atitudineI sale. iedignarea IUT a isbucni] en l6. ta puterea !?i cu dovada csruta. Daca " n U mesee lipsitr de minte, sa nu te ruirr, cae) Illl face aceasta ea cAldttoriu at legel ~i al lur Christos, care ordona de a DU ~lice fralelut "nebune", ci mal ales inca ca aprig pazitorill al aeesler ordinalium, Nu se <)ice numaj : cel ce numesee pe fralele sen nehun, ci eel

ce »fara causa" 'J numesce asa, Dal'St 61'e, care din il a,' f meritat mal dupa dreptats aceasta denumire, de caL cer ce in urrna alator imprejul'arI. ca ~i Cum nimic nu s'ar f petrecnt, s-an dedal faptdol' de mal 'nainte ? Daea, decl, numescr pe Pavel din aceasta causa insultatoriu. apot ~i pe Petru 'I vel nurni 01110' ritoriul lut Anania si al Sapfiret, Deer daca a ~ice asernenea vorbe este 0 nebunie, en aUlI. mal mull tn casu! de rata. Tu insa judeca, ca el nu useaza de la lnceput de aceasta asprirne, ci dupa dojanele ce le-a dat, asa (~a iF primiau acurn Cfll'tal'ea [Ill de la denSill direct, ci de Ia illse~I probels eulpllbililateI Jor. Cacr numat dupa ce a aratat eum il mdepartsaza credinta, eara m6rtea Iut Christos 0 cou-iderau de. prj '0::,' adaugo ~i eeriarea 101', :;;i tnca nu dupa cat meritan, cael eran vrednicr de cuvints inca ~i mal asprs. Privesea acnm cum din eapul loeulut el se darnolesce, de f?i ataca H. Nu ~lice: cine v-a amagit? san cine a abusat de vol? san cine v-a Inaucil ?

c.: "cme v-a Iermecat?" ceia ce Insearnna 0 ad.

~onestare (ienl11a de laude. Aceasta ]Jrob~a~ ~a ceia Il iT Iaceau mal 'nainta era vrednic d,e Illv~(hat, d~~ eA faptul sa\'l~~l'-?it acu rna el'~~anhlH'ea chavolulUl! e mug ... a Infricosat PE'~tl'll fericirea _lor. can(~_ 311«{1

,iel de invidie, cum ~l in evanghelie de ochiu \'1- !tlean, ceia ce iusamna acelast lueru, sa 1111 credr cum !rli. razele optice ale ochilor stint a~el~ ce_ vat~mA PI' eel ee privesc, Nu pote Ii r~ii ,O~blUll1l. .sme, CI<l,cI Chrislos ast-felin J111meSCe invidia. Actiunsa ochi- 01' este de a vedea IUfTlll'il,e a!?3. cum :"uot;. tnse a !wedea ceva Cli invidie, provme dllltr'.o lD_tentlll_!le I~pull'ieA corupta. Fiind-ea prin acest slln_t mtra ~u SPliLlII nostru forma luerurilor v~9ule.; fiind r~ 111 ceo Je mal rnulte casurt invidi~ s<'\ zimislesce dm. causa ~)gatieJ si fiind di hogatia se vede ell ?ebll ee~tr ,wpescJ: • deasemenea .12i ,,;Lap~n~i1e! ~1)OI din ~c~astA I!IUSi\ a numit ochin v'~leaD !?I lI1y,d~o~ nL! o~~lUl ,in ~ne ci I)e acela ce privesee ell invidie ~I viclenie.

, .... II.J

hiC~ll(l el: cine v-a fermecat r 1 arata ell r 0

~'e aceastH," nil ca cum S'R!' mgriji c~ s~ c~lllplecleire lipsurile (defedelp)ce le avean, CI ciuntind ,Inc~ lutol'italea fiinter supreme. Pen~nl ell a~tlll~e~ )(1\'1- ~iel e 11\1 de a complecta defectele, Cl chiar . de a !~uslr'age ceva din cele complecte, !iiI. ~ vatama lntra~, Acestea 1e (lice, Illl c~ cum IOv~dla ar a~'e-'d .vre~o putere prln sine inse-§I, cr ca sa p[Qbe~e: ~~ ~ceI ce l'ioeau si tnvalau ill acest sens, 0 f<"ieea~ aceasta din

ill\'idie. '"In ochi carora Iisus Ch;Ist?S a, fost descris asa, ca cum at' fi fost resngrnt pnntre \'01". Si cu t6te acestea el a fust restignit J11l in .tara Ga I; ten i 101', ei in Ierusa lim, Cum d cd Q iee: "p n ntre VOl"? AI'ata prin acsasta pnterea c['~dllJt~i. care pote sa vada ~i lie ~epal'te. De ~lt-teho mel ca ~ice: sa restignil, ci "a fost descris asa, ca cum

1

- 1)8-

- 69-

ar fi fost restignit" arMflnd 'a '_

an. ,:,e9ut mar exact chia.' de ("a~ II C~I 0; ~11 credint rin audi rea credinter"? «A-~I primit spiritul sant, prIvlt. fap~ul fiind present;, Mu1lJdi ilia (.111 ?,er. ee a .lice. a-ll savet'!?it minunl 91 semne multe, inviind s-;:l~ fOJOSlt ClI nimi'; acestia jCJs~o acera Pt:1VJod. h inortiI, vindeeand pe eel leprosr, protelizand ~i vorOclllI lrupeSCl, darn PI'in cj'edinta aO ~~] ~lI ve~lIl CD bind in Iimbi straine, O~u'c1 or aceasta putere v-a Ac?stea Ie Qice §i I'erlandu-t in acelasf ll. mal e_xacl dal'o legea ? Dara mal 'nainte nimic n-ajr facut din ud~ndu-l; J~llda.ndu-l peutru ca. an I'i~n,flmp'!iil la· acestea. -A~a dara credinta v-a dat aceasla pulere? ahJ.ta eODvlllgel'e; cer!.t'l.ndll-r toM ~ tIt faptul CU A)Jof atune) nu este ore eea mal mare nebunie, ea l'e ~-au .V€Qut gol pentru deusif ;'esr.D r!J c~ pe ce vol care v-atf tnvrednicit de atata binefacere de la batJoc?nt. adupat co olel acus"at' de t~gllhlli. l~lsuHa (l'u1iot~, sa 0 iasatI si earasi 'sa \'8 re'nlorcett la le-

, svhta' .• > .' , <1. arr llllpun' . .'

c~ • 1Il COStli.-e:1cr aeeasta iDvedel'ea7.a' p " ge, care nu v-a procurat nimic din acestea=? "A!jia

vl.n~e~_: "a fost de:cris ca Cum soar fi J~~~ti de Iara de minte ~un~~tl? ince~end In s~irit, nit ;e _pe, acela pal'a.smdu-t au aJergal ears fIg acum. In corp S~al'$lp? Eal'lI;;;I la hmp 1.[]trebU1ntaget , 1 u~IIlAndu-se maear de patin1! J 1~ a I za dojana. e'I'rebuia dice ea cu trecerea timpului eel g!.tngere-te ~~ la .aeea~ta, cum el pr~~ut~;len u, Inr~ pulin, sa fi primit v'rA:un' adaos la cradinta vo.,tri}, S~lJ a ~ ?al te ~J C~l'Iul, ~i pa.meoLut si llIa~a, , al-a vol nu numar ca n-atr progresat, ei inca. v-att tote. celel alta, predrcA tnlmal plllel'ea 1111 Ch ~a, . re'ntors la cele de mat 'nainte. Cel cari tncep de la

purtend peste tot Jocul crucea 1111 Acea' 18 nstos, luerurt mid eu lrecerea timl).llluI 8 I'idicli. si la mal

S' ma ' , . s era I • ~. .

cu A pnoclpalu! jl1~rijil'ef lUI penlru nor ma mart: vor, jose, incepend de la cele marl, a-tr sjuns

!' ceasta nurnar voiesc sa aflu d' 1<\ cele micro DecI daca a·V ineeput de Ia cele COI'-

Pnn fapte de a le leget a-n ," e la. ,,:or: porale, trehuia sa inaintatI la cele spirituale, tnse asau prin audirea credi ,«-/ pl,lmlt S~lfItuJ, cum vot tncepend de la cele. spirituale, a-tl p~posit nu pricepetI cuvintele I I~lteJr' (V.els: 2.), <Fiind-ca la cele eOI'(~o,.ale, . A face mmunl, e ceva spiritual; obS61'vatr cu scum ilt t ungr, ~ ~ee" ~I mer nu voitl sa eara a se circumcide, e 'eva corporal, Vol dupa rmesc a ve convinge p p ,~ e lUar~la IconOl1'!ieT, eil voi- 'n,unT a-tr ajuns la circurncisiune ¥- dupa ce v-a\I fuluM imediata de vl'e~·1J 0 VO~ ~.scUl'ta %1 prin 0 pro- 'Sit de adever, a-V io)bl'a.to!?at tipurile : dupa ce a-\l o;are []ereC~llosciuta» e M~ ve ~lJ parte-Vi:: cea mar. privit sorele, acurn cautatl sfesnieul ; dilpa ce v-atI vins pe Petru, aiel jll~e (\I S~j. din ~eJe spuse,. a con- hranit eu hucate vtrtose, a-tt alergat lal~». ~I LlU ne in fat~ nu impreiur:~J II '~~ a;,;upn~ lor ~I J.i pu- ~lice: a·tl ajuns in COI'P, ci "acum in corp Sfa,I~lp"? aeelea pelt'eeute chiaro print .~ed~ee.~~~ a mrea , CI de ':'U'litand pdf] aceasta, ca acer amagitorl ar lor punend., 110 nllmar, diu cele dale Jor' Jn :,n,lI, Pl'o.b~, 0 . scote llJ~na pe ii, .I-~u Imbucatit c~ ~i nutl'etu1, ce se (~a.

Ie cbarltzlte lor in partieula pomtn, ci ~l ~lm ce- animalelor, ~l l-aO adus Ia aceia, de a suferi tot ceta

Aceasta nurnar voi r. en I'll care ~I~ice: ee dem~.iI voiaQ; tntocmal ca si cum cineva dintre

n rio, fa re de . I.esc sa ~fl~ d~ ,Ja vor: generalit eel ma~ renumilt; dupa !llulle. birulntl l'}i

p P a Ie Ieger a-tT prnrut spiritul san trofee se da pe sme de desertoriu !?L presinta corpul

!uI celor ce voiesc a-I tatua [puncta] "Ata.tea a-n

..

- 11 -

- 10 -

t' ' 1 din (aplete petl'ecute. «Cand, suferit In zad~r? d~ca si in ~a~ar". Ace,ast,a eel, ,'!?l pref.~~a a~~~\~~~e legel, ci ,credin\el, atuDcJ a\1 eu mult mal atiogatorin ca eele dinainte. Ammtirea cJ.1~e., nu ~~. 1 i atl s!\vel'!?ll mlnlln1»,. ~' nea

minunilor fill ar f putut avea atala Iurlurire asupu.... prnDlt spullu , !? • -ba de lege el duce che;,;tlll ..

. .' ,"'l A 1 fiind -ea era VOl 'd A d 1.,'1. nuj-

lor, ell. aralarea luptelor ~I reodarea ID patimile ee .t-\po .' It mal iudn\sne~, II ucen .

if le-au suferiL pentru Christos. «De tote aceste, IJice. pe lin all teIl?n m~l llcend' Precum Abraam a

ce le a-\1 suferit, aceia voiese a ve pagubi, ~i a v~ Joe pe Abraalll, ~1 (d ~ :!' s'a socotit tul spre

rapj cununa». Apol ea nu CUIDva "it. Ii sguduie spin. cre<;3ut IUl Oumne, eu $1.1, f. e el ca puterea tul, ~i sa. Ii se slabeasca corda simlitore, nu a mal dreptate" lVel's. 6). «D~ Sdl~llI' Snl~llile {acute de vot;

. . daca si - ,-J u • Jel'enza. 51 10 lUll. .

asceptat hotarrrea, C1 adauge : 7:J aca $1 10 Z3L<ar cl'edintel se mveo < .: \ 'el'(!a a ve convlIlge ~1

«De a-V f voit, ~iee, s~ ve tre7.it' si srt ve reculege~ dara (le voit1, e11 me ,~01~ d~~Amlllla vorba se fucea

aceasta nu ar fi fost in zadar». Un de sunt acurn ce~ din exemple ~e('.bl».~1 fil~ am 'I aduce si pe ace~:la

ce contradic ~i resping poeainta ? hlti\ ea acestia ~l de cab'" (le~1!?II pelltt'll ~bli\ [,~ jusLificat prill credm-

spirit an primit, ~i rninunl aO [llcut, !',?i marturisiton, la mijloc, l?l arala ea. '~\~c:t prin credint,a eel mal at ~redjnter ~-ao facui, mil .de pril?pjdit ~i de perse ttl. Dara daca. s-a JU.S 1 fa 1te era de admiral, cu acutiun! ~uferlDd pentt:u ~bl'lStOS, ~l ell tote aces~;~ i" 'nainte de char, d~ ~}.m ifilea nolo ell ce 1:\ fo?t vtl:

dupa atatea success II au ca~lut dID char. Dara, 41C6 tal mat mnlt ne ~ 0111 ~u l .. t sub lege? ell nuue : c~

el, de voitJ puletl sa ve reculegett ~i sa recapatu~ tamat <trela, clara m~ '\ fU~'e jllstificar'ea lut. Atunel

c~ia ce .att pet·d~t. "I?ecI eel ,~e ve aCOf?a spi- c~e(lin\a+~ frst :~,fiD~~~fla :i~~ ae~1ll nil ~"\1 este 1 ~~~

ritul 51 Iucreaza mmunI printre vor din fap- (bee, ou eta eg. "1 aluud Of' aeel<\ el. COil

, , • • t • precum nn et a Ole . fl. I prlmeascll

tel~ legeI 6re, san din audul credintet IUC1'ea- r:~d nect'silatea le~eT, pentl'u eami~\oc rn·pe Abr<Hlm,

za ? -Daca decI v-atl invrednicil de atata dar, ~ vre-o objec\iune, mtl'Odul'e la p '~cum aluncllegea

a-tI savllr~it atatea minunt, ore vi s'a acordat aceas- 'uslificat mal 'nainte ~le \ege- lr~d data a ('ontenit

La pentru ca atJ pazit legea, san pentru ca atl pazit ~u era data., ast-feHu ~I aC\lI~, trIll ApoI d~ vreme ce

~redil1ta? ~ cert ea pentru cA aV pazi.l c.l'{~di.nt~. F.i- ClI desa.v£w!?il'e, a fosl sus~en ~ sly fiind ea eran n~s-

tnd-ca aceia ,t6le Je resturnati pe dos ~I trimbitan ~l- cogetaO hlCl'lll'i marl desple d~D 'a' nu cumva pa.raslOd

cend ca credinta nu are putere, daca legea Oil e in C\l~t din Abraall1, ~I se tem:a~ ~ a ell el si aceas-

vigore, el arata contrariul : ell ne-adaogandu-se nirnic lc ea sa se instraIlleze de mr mhr~ nd ca. ~iI ales in-

din p,?ruDcile Ieger, Llumal. atunet va folosi ~redinta: tag teama 0 ~imicesce ~~vel, a.ra ~nw. Aceasta ide~

«Credinla numai atuncl, VIce, are putere, cand 1111 • l'udirea co densul 0 ll.lel ea~at Ire ali'a Homan1; iose

Sf! VOl' adaoga cele ale leget». "Cap voip a ve in- mal dar 0 desfa~lIr~ m e~ls.o a ~. 'end: "Sa scitt

dreptati prin lege, ~lice, atl cadut din char" nu mal pu\in 0 .1'.1at'll]C~. ~lalCI~ei~C sunt fiil lui A-

(Galat 5, 4,). De cal aceasta 0 Qice el mal la vale. dar-a ca eel dm ere mta, a "6':\ eu ml1r-

cand usaza !?i de mal mult curaj, avend ~i oeasia braam" (Ver». 'J), eara aceasta 0 eedD ~ trip-

bine venita, din cele deja demonstrate, pe cand aid . di .b·llne' Cael pl'eve<;1en ,Vice, 5

tUrie ill vee ."

- 72-

tura ,ra Dumnec;leo, prin credinta va tndrepta pe gmn, a prevesnr lUI Abraarn : ca prin tine se VOl' bme-tuventa tote natiunile." (V

.). D~('J, daca til ar lur Abtaam nu sunt acer ce e~ l~l'Udll'e nat ul'al& cu densul. ci acer ce imiteaza eredmta ~llJ,-caCJ aceasta Invedereazs . "prin tine se ~or ?me.eu.venta tote natiuniJe", -e cel't ca el r fot! od.uce JI] aeeasla oell)uril'e

Dara pl:in aceste cI!.vinte el m~f anl.t ~i alt fa t des~ul de lDsemnaLFulld·ea iT faeean mult vuet ~i~c~au c& Jegea. e mar vecbe de cat credinta, i eA ci'edinla ~ venit 10 urma leger, eJ Ii rest6rmi si~ aceasta 11I1scoc1I'e.' pl'obaod ca cI'edin!;.a e mar vecbe de cat ~egea, ce~a ce e cert prin faptul eu Abl'8am care s-a lOdl'ept:ltlt ~nar 'nainte de aratarea Ieger, Arata toto-data .. ca §1 r.ele petrecllte acurn S'3U faeut in urrna profeliilor. nPrevec;lend, {lice, scriptum ca DUlTIneden va tndreptap ginfile prin credinta U

.1[': n,lI prin leg!::, "a prevestit JUT Abt'aa~'< D~ ii., ce este aeeasta? «Aceasla Iusarnna, ~licf'> ca chiar el rare .a da !eg,ea, mal 'nainla inca. de a da l~gf:'a a .botarlt ca gmt"e sa sejustifit:e prin creilintA».

~I nu ~lrce: a descopent ci a prcvestit' t

a fli . .' t1 .:':', pen ru

~a s a I, ca.?1 Patl'l~reblll s-a bucurat de modut a.

bes!.a d.e .lllsb~t:;H·f:', ~l dorea mult ca sa se realiseze.

at it timd-ca 11 mar enlll stl1p':i:DitI si de 0 alta. f r iea cael'S-a fost .sc!'is: nBlestemat este tot eel c~ nu v~ 1mpll~1 tote cele scrise in eartea 1egeJ ae("$tJ~, ~I Ole} nu Ie va face" (Denter. 27 26, (~e ac-ia h ~mpra.scje ~i aeeasta fnca, tntorcend l'a~ \IODamentul mvers ~i proband, eli nu numar nu sunt ~Iestemav eel ce pArll.sesc legea, ci chiar bioe-clIven-

ap, p~ rAnd cer ce l:ema? io lege, nu numar eli nu sunt bme"cu\lelltatJ, CI ehiar sunt blestematr, Aceia

- 73

;~icean cl1 cel ce nn pazesce legea este blesternat, el ruse prohzaza ca. eel ee Q pazesce este blestemat, eara eel ce nu 0 pazesce bine-cuveutat, Aceia ear:l!il ~1ieeau, ca. eel ce da atentiune numar cred intet, este blestemat, pe eaud el arata ea. eel ce da alentiune credinte1 este bine-cuventat. Dara cum proheaza eJ tote acestea? Nu am aV3.IJSat elora ceva .ntarnplaLorin prin cele de mal sus; de aceia trebuie a da alentiune incordata celoc unnatoare, El a aratat aceasta mat 'nainte ~Hc8nd, ca scriptura a Qls PatriarhuluT: "eel prin tine se vor bine-cu ven ta tote natiunile" _ Dara atunct nu era lege, ci numaj eradinta, De aceia prin silogism el adaoge : "Pentru aceia cer din credinta se bine-cuvinteaza tmpreuna eu credineiosul Abraam" (Vel's. 9.) Dara 'ca nu eum-va il sa iee aceasta ca 0 objectiune si a ~ica.: «eu d rept eu V811L s-a justiflcat el prin credinta, cact pe atuncr legea nu exista; tu tnse arata-ni eredil1ta [ustiflcand dupa darea legei»,-Locmal asupra acestora vine, ~i Ii probeaza mal 111,lIt chiar de cat iI cer ; Ii proheaza, adeca, nu nurnaI ca credinta jllstifiea, ci Inca ca. legea hlestema pe cel ce 0 mtrebuintaza, ;;i ca sa afli aceasta, asculta cuvintele apostolice : "Cap sunt din fapte de a leger, sun t sub blestern II (Vers. 10). Dara aceasta, ~licj, e numat 0 hotartre, care nu are nicf 0 TJI·oba. A~a dara care e proha P Ia t-o, ea se gasesce chiar in lege:

"Blestemat este tot cel-ce nu va trnplini tote eele scrise in cartea legeI acestiav si nict nu Ie va face" [Deuter. ':!.7, 26). "Cum ca niment nu se tndrepteaza prin lege, este In totul invederat" (Vel's, 11), Asa dara to~( ail pscatuit, ~i prin urmare sunt sub blestem. Dara aceasta el n-o r)ice inca, ca sa nu se creada ca el decide, ci alearga ea-

- 74-

1:~~I .Ia m_<ll'tul"i!, SC~ ".te de alt-feliil, ea sa. dovedeasra I a IJIlllen!. n-a lmplinit legea, ~i ell deer totI sunt slIb blestelT!' !jil ca slllgUl'a credinla [ustifiea. f?i care e marturja ce 0 invnca? De la 'Pl'ofelul Aba~um ca-

I'ele \Iice_: -nEara c1reptul din credinra va fi ~ia", Ae:ast~, IIlSe., l.l11pI'O~eaza. numat eA justifi~al'ea e nul~al p/"JIJ ?I'e~rnta, CI .~nca ('A _lJl'in lege nu e cu puIll1ta ~ se justifica, «Fiind-ca nunem, ~ice, a-a pazit legea, cr. to\( all f?st sub blestern pentru calcarea er de. aceta ~·a gasi] 0 cale mal Iesniciosa areca adeea prm cl'edlntfi, reia ce este 0 mnrs pl'oha ca ~imenI nu se pote imh'epta prin lege. CficT dOl'a ~-a dis PI'O~

fe.tlll, COl dreplnl prin lege va fi viO, ci prin ere-

dinta". " _

"Eara Jegea nu este c1in credinta, ci eel ce • i-'va face ~cestea, va trai Intru ele " (Vel's. HlJ. ~.Legea, \1,IC£', n~l cere nlln~~i el:edin!Ji, ci ~i fapte, pe earid Ch~H III mantue~ce ~I .1u~tJfic;!i prin cl'edinta.». Ai v~~ut cum !l probat, ca tel ee dati atenlil)ne leO'ei

din causa 1.mp.osiuilitli~eT de a 0 tmplini, stint ~lIb ~les.t~m ? ~I CUIll credinta are acea ta. putere de a justifica ?pe c&tacl:'astii chestiune 0 a desfasurat

mar sus, ~I a pressatat'o ell multcl putere. Fiind-ca I.e~ea era neputinciosa de a aduce pe om Ia justifi-

cal,e, s-a d.t-sc~pe/'lt, on leac nu mic.~credinta - care

3 faeut Pl'Jn. sJn~ posihil, ceia ce era imposiblilegef.

Oa('~ d.e_d ~I seriplura ~lice eel dreptul prin cl'edinta

v~. fi .~IlI,. na-acce!?' !irtd manluirea prin lege, ~i Ahraam

pnn CI edlllta S-3 justiflcat, e cert (';1 pnterea crertin-

tel e mare. «CUID l·a: eel ce nu implinesce legea e blestema!, eara eel ee da alentiuus eredintel e drept, fal?tul e Illvederat; dara cA acel bJestem nu mal exisla aeum, de unde potr, {lice, a ni proba aceasta»P Ab~aam a f~st mal 'uainte de lege, nof insA a-data.

Inb atl sub jugul sclavier, ne-arn eonstiluit vinova tf

- 75 -

blestemulur, Ded cine e aeel ce a deslegat blestemul? La acestea iala cat de repede respunde, Era" sufieiente cele ~Iise mal sus; d\cl eel o-dala justifleat ~i mort legei, ~i arAtat de 0 viatrt noua, cum ar mal puLea fi vinovat blesternulul P Da r'A el nu l:ie rnulternesce numar cu aeestea, ci diseuta chestiunea ~i din alt (JUDet de vedere, r,liceod: "Christos ne-a rescumparat c1in blesternul leget, facendu-se pentru nor blestern, cacr seris este : blesternat e tot eel spandurat pe lemn" [Vers, 13) ~i cu Iole acestea poporul era vinovat de all blesleru, caredlee : "Blestemat este tot eel ce nu va trnpliui cele scrise in cartea lege! acestia" [Deuter. 27, 26.). Da-a ce este aceasta? Poporul de sigur dl. era vinovat, cad nu a stat in lege ~i oid ca a rmplinit'o lula; dara Christos din alt blestem l-a eliberat, JJBlestemat este eel spandurat

. pe lernn". Deer fiind-ca ~i cd spandura t eblesternat, ~i eel ce ralua legea e~lI'll~J e blesternat, ol ea eel ce urrna a deslega ace I blestem, fal'A a se face viuovat IUJ, in locul aceluia a luat asupra sa pe acesl dill urrna, ca prin acesta sa deslege pe cela-l'all, InLocmal ca !?i ell on condamna t la mort», eand HIl altul iresponsahil prefera de a mud in locul lui, cu care ocasie 'I scapa de pedeapsa, tot (lst-feliC] a facut !?i Chrislos.c-Fiind eel el IlU era lib blestemnl calcarer leger, a primit pe acesta in locul celur dinter, ca

ast-felin sl\'l deslege. "Pecat n-a facur, si nict viclesug nu s-a aflat in gura lUI" (Isaia 53,9). Deet precurn prm mortea ILII eel ce urmeaza a muri s-an izbavit de ffied .. , tot asa ~i prin blestemul pe care I-a primit i-a izbavit de blestem. "Pentru ca binecu ventarea lui Abraam sa villa peste gin n" (Vel's, 14"). Cum sa vina peste gintl? "In semanta

- 76-

ta, <,lice, se vor bine·cuventa tote natiunile" {Ge?t'sa. 22, 18), adeea in Iisus Christos, Oaea aceste cuvinte s-ar fi t1is pentru ruder, ce ratiune a,' fi fost ea t_?cm8i ceT , vinova II blestemulur pentru dll carsa leger, tocrnat ,II sa devina motiv de bine-CU\7enhue? Cae! 1]IHlf.'~lf dill eel blestcmatI nu p6te impa.('t~!?i pe eltul,tle bllle-cuv~ntal'ea, de care chiar el este Iipsit. De aicr, dect, e celt, ca penri-u Christos s-a il dis tote tlCe~te~, cacr el a fost s!;mflnta lUI Abraam," prin el natmm!e se VOl' biue-cuvi'lnta, si ast-feJiO la densul se raporta pmmisillnea sjI.iei bJlur, ceia ce !iii Pavel

aratand ~ic~: ",~entru ca, prin credinta sa primeas~~ pI om isrunea spi ritul Lli II, D,H'a fiind-ca. Charul SlJll'~tuluJ ,nu se pogo-a asupra celor nerecuuosdU~I'I ~l resprngatorr, de aceta mat 'otaiu se hiaeCUl'mtea,ZiI ~i Ii, se ridica blestemul, apor fliud justilleatI prm cl'edmtll >.'?l atrag asupra-Il Charul spiri{~IJUJ. Ast-feWl til crucea ~ deslegat hlestemul eredinta a Inlrodus justificarea, si justific3l'ea a' atras

Charul sanlulur spirit. >

"Fl'a~ilol', dupre om vorbesc : asezarnantul (testamentu!) unur om, daca este' tntarit nirnenr nu-l desfiintaza, sat! adaoge ceva ~ou" (Vel's, j~). Ce tnsamna atcr : ..,dupl'e om vorbesc" ? Adeca £110 exemple ornenestr, Cad de oare-es a vorbit de seriptu~'I" de m~nulJiie, Rav~l'l?ite printre iI, de cele ce·a patimit Chrislos !?I de Patriarch, era neeesa~' ~ ~a. exempls ~i din viata comuns. Acesta era ohicinutota Iut Pavel, ca vorbind sa lndulceasea cu\'~nlul ~i sa-l fnca a fi bine priruit de auditorr 1I!i mar bme priceput de tel greor 18 minte. Ast-feJiii bunaoara call'~ C?l'inlheOI, «.lice: II Cine lngrijasce de turrna, ?I din laptele et nu rnananca u? (1. Corinlh. 9,7', §i catra EbreT: A?ezarnantul (testamen-

- 77 -

tul) are putere nurnar asupra celot rnortt: tntru cat tnse rraiesce testatoriul el nu are nict-o putere" (EbreI9, 171, f?i in mults loeurr ar glisi cineva intrcduse ast-felia de silogisme. Acela~r JUCl'U ~i Dumnedeu I· face dese-ort in Veehiul Testament; asa buna-ora rice:

Au dora va nita femeea pe pruncul s~u"?

n d'

o aia 49. 15), §i eadl~': "Nu cumva va . Ice 0-

lariulut (ereatura lUI) 61a: ce faci'"? (ibid, 29, 16), !?i la Profelul Osia (cap. 2) imiteaza pe barbatul despretuit de femee. Deassmenea ~i in t,ipUl'! ar putea vedea ciueva mulle exemple luato din Vista omeneasca, ca de exemplu cand profetul '~l pune cingaIorea ~i inb'a in casuta olariulur, - ~i .e voesce el (Pavel) ell ace t exempln P Voiesce sa arate ca eredinta era mal veche, earn legea mal noua ~i tempoI'abi, si datil ca sA pregateasca eredinta. Penlru aeeia Qice: . JJFra~ilor, dupre om vorbesc", Mal sus 'I numesre lip itt de minte, eara aiel fratI, atl'ag~ndu-I eu vorbele, in aeelasr limp %i mangatndu-r. "Nlmenl nu desfiintaza asezamantul unut om, dava este tntarit". «Daca dice un om ore-care dispune de averea sa prin t~siam~llt, nu cumva va tndrazni cineva a strrca dispositia luT, sail a mal adaoge ceva? Decl daca aceasta se petreee ell omenit, cu atilt mar mult fiind yorba de Durnnedeu». $i cur a Iasat Dumneden

prin testament? ,.,Lui Abraarn, ~~ice, si se~ni~tiel Jut s-an dat fagaduintele, Nu dice . sernintiilor lur ca de multe, ci ca de una singura ,,?i in se~al1ta ta", care este Christos. Aceasta rlic lnse : asezamantul eel tntarit de Dumnedeu In Christos, nu-l p6te desfiinta lcgea, care ~.a dat cu patru sute trer-dect de ant mal tardiu,

- 78 -

- 79-

ca sa desfiinteze fagaduinta, Cacr mosceni rea daea este din lege. nu mal este din fagaduinta ; eara lUI Abraarn Durnnedeu a fast charazit'o prin fagaduinta. It (Vel's 16- 18)_ lata, decl, cum il1SIH~1 Dumneden a dispus Jut Abraarn, !?i prin semanla lUI a regulat ea ;;:1 ajunga bine cuventsrile luI ~a giuV; deer, dara, cum f: cu puLinta en legea sa Ie restorne tole acestsa ? Dara Iiind-ca exemplul acesla nil avea putere 'in tolul de a atrage audttoriul cstra subjeetul ee'l preocupa, de aceia a ~i ~is mal dinaiute: "Dupre om vorbesc". Din arest exemnlu sa nu-tJ tnchiput ceva T'M despre magniftcenta lui Dumnedett, Observa exemplul de la inceput. A promis luI Abl'aam ea prin sell1anta lUI so val' biue-euvenla natiunile, dal'a semA.n\a 1111 dupa trup esLe Christos. Ls-gea a venit dupil pal,'u sule tr€'J-~lecJ de ant, Do r·a. daca legea charazesce bine-cuventarile, viata si indreplarea, prornisinnea aeeea este desfii'ltuHI., ApoJ niruent nil desfiilltazA U'~ te . stament al unul am, lnlarit in regula, ~i testarnentul lut Dumnedeu dnpa palm sule tret-zeet de ant se desfiintaza ? I)acii ceia ee a promis prin acel asezarnant mi nnplinesee, ci ult-cineva intervine rn loeul lUI, apol acela 56 desfiinlaza. ~i cum s'ar putea tntampla aceasla ? Din ce causa, (,lice, s-a dal Jegea? "Pentru calcarile de lege" (Vel's, 19)- A~a dara nicl legea Ill! e de prisos, VeQI cum el pe tote Ie ohserva de 0 (lata? Cum tntrebuinta1.a rnif ile ocbt ? Dupa ce el a ridical credinla la locul el li'i a aratat'o de mar veche, ea nu cumva sa'tr tnchipur c:1 legea este de pl'isos, ville ~i tndreapta :;:i aceasla parte, aratand di nil in zadar a fast data, d spre 0 mare tolosinta, .Pentru calcarile de lege", .adeca ca nu cumva Iudeit sa vieluiasea farll sfiala, ~i alunecand io relele eele mal marl, ~i ast-feliu io

loc de frin legea Ii sta. de fatA eerlimd, indreptand, trnpedecand eoutravenirile la ordinile lUI D-~lerl, de si I1U tote, eel putin 0 parle din ele. A!?3 ell. nu ptltin esle castigul resu'Iat (lin lege, In~e pana cand ? "Pana ce va veni semanta, cartea 1 5 a dat fagaduinta" (Ve!',; 19), adeca paoa \"11 ven~ Christos. Deei daca legea a fast data panA Ia Chl-lstOS. Illl: mal de ee acum 0 lareo;cI mal de parte tara limp ~

"Randuita prin Ingerr in mana unui mijlocitori 0." Aiel prin cuventul de Ingert ill\eleg,~ sau pe preolt, sau ehiar pe J ngen, caril ~i1 servit I; .. darea Ieger. - Mijludlorirr nume ee _ l:ucl pe Christos, aralAnd ea a existat mai 'nainte de lege. ~I ('a IA-

gea el" a dat'o. .

"Mijlocitoriul nu este al unuia. eara Dumnedeu unul este" (Vet'S, 20). Ce ill' putsa ~Iiee aiel t'I'eticiI r CaCt daca pasagiul de 1a loan [rap. 17, 3) "singur adeverat" 011 lasa pe fl.ut a ~ Dllmlle,~leil adeveral, apol nid pe Durnnedeu. pnn acera ca se dice : ,eara Durnneden unul este", Daca iosi') se ~iee de Dumnedeu TatAI si de Dumnedeu Fiul, e cert ea vorbindu-se de Dumn~c;leO TaUII ~i numindu-I ~c'le\'l\rat adeveral este si Fiul, ",E'lra mijlocitoriul. \llce, se fac~ mijlocitot-iu intre dol. DarA al elll, ll1ijloc~~01 i~ a fast Chri ... tos? A?8 dara e cert ca a fost mljlocitOl'iil Intre Dumnedeu si oment> ? VerI} cum arata, ca -?i legea el a dat'o? Danl daca el a' dat'o, tot el era

slapan de a 0 !'Ji desfiinta. "Decl ore legea este contra fagarluintelor lUI Durnnedeu"? (V.er~~ 21), cacr daea biDe-eUl'enta.l'ile Soan Iost dat sernintil lUI Abraam, eara legea lutrodure blestemul, apot legea a lost contra fagaduintelor luI, DlIlllneg~o.. Cll,lll reselva eJ objectiunea P MaT 'Iltelu tagaduiesce Qlccm] :

sa nu tie" apot contiuuand dice: "cael data soar

n t •

_I ,"

- 80

fi dat legea care sa POUI viuface (vivifica), de sigur ca mdreptarea ar fi fost din lege". Ceia ce ~i('e, a~a ~i este, <l'DaeA in lege, ~lke, avearn peranta "jete;, !tii Jegea ar fi avut putersa mfinluil'el nostre, pote dl bine ar f vorbit ; dar-a llaNi le manIuieset prin credintA, chiar daca erat lib blestem, en nimic nil at fost val:1Jl)at venind credinta, care 16te le spala, Daca filg1l.duin\a e data prin' lege, dura dreptale Ie Iemr ea nu ('1J~end de la lege sa cl:l{lT din justificare; dara d8('8. pentru aceasla a fest daHl, ea sa ingradeasca pe totr, adeca sa rnuslre ~i sa arate prnpriile 101' gref?ale, nu numat ea nu le tmpedeca de a te folosi de fflgaduint:1, ci chiar conlucreaza spre a reusl». Aceasta invuderand'o, Qi~ea: "Dara scriptura a tnchis tote sub pecat, ca ast-fslin fagaduinta sa se dee prin eredinta lUI Iisus Christos, calor ce cred" (Vel's. 22.). Fiind cIt ludeiT nict macar ca. simtjat'l greutatea pecatelor lor, ear.' ne~im~il1d !lid iertarea nil 0 doreau, a dat lcgea, ca sa sc6HI. Ia lumina ranele, l?i ast-felin sa doreasca medicul, CAnd el dice : "a tnchis <I, tnsamna ca le-a dovedit, le-a dat 13 lnm ina. ¥i cil. dovedindu-se It fest cupdn!'jT de gl'oza. AI vl!~ltlt, decl, eli. nn nurnar ca nu esle COil Ira fagAduintelor lUI D-l)eCi, ci ell chiar 3 fest ell! ta pentru aceste t'ag<1duint'? Dad! legea 31' f eautat numat sa-l?l resbuns contra omuluI 9} sa-~l menlina autoritatea, pote ca bine S'3" fi ~is asa: chua. cand se inlAmpla cu lotul alt-csva, dl.nd tote Ie facea pentru om, cum de (,ticl, ca a fost contra promisiuuilor Iut DU[lwel)efl? Daca legea nu ::II' Ii fo st data, totI soar fi allatut la pecata, si nil fir fi mal remas nit! un ludell, care sa. asculte de Cbl'islos. Acurn, lnse, legea fiind data, doue lucrurr a reusit de-o dala ; anlein invlltand pe eel ba.g&LoI'I de sama

- 81

. d ilea cOllvi.n~elldn-l de

de 3 pl'acLica ViI1t?t a, ~~ ~ 01 in' ce mal ales 'J !?i

w~ cU[J6sc~ 1l~'oPl'llle b?le!:'~lO~: in a cauta peou} I'llcea pe cleu~ll maT ,IO~ ~11 au crcdub in el, causa lul ,Ollmne~eo.. D~~~~elc~~oscut propl~iHe 101" p~c.~le. a fost, ca. nil ~ ',. Cacl nescund "'al'a aceasta invederand-o, (}I~e. tot d ... ~-1 ta-

l> 0,-1 Sl cau an sa-s ~

dreptatea lut umneceu, - u us dre ta-

bi\easca dreptateall lor, nu s-~u s p P

tel Iul Durnnedeu (Rom. 10, 3.) ..

, M I 'nainte de a veni cr'edmta,~ram pa-

." able e Inc.hisl fiind spre eredinta care Zl~l su . g 'deschida" (Vers. 23.). Al vri~ut tAt era 5 TIl se '. t '\"'? Eram pade cia" a presen l:tl cera ce am fos. C. J". ", a de dl.t

• t< • tnchi I" nirnic alia on lOvedereaz<, .

ZItI §I ". .. , runeile legel. Ca cum pal •

sigu~:all~~ .-esuI.tata. om ~~diil mare si stiipani~Hle_jUlt' [un,d mgl'adl~l ~u. un z" 'U de lege cal'e'1 ~lllp.a tmprejur. asa H1'311 11 s!li.palll, fo ~' t vatetoriu

I - legea ne-a st n t

in credinta. " n ~.a. .... ne ~ndrt.'ptam prin

a ) 'n Ch nstos ca Sa )

(pe ~go~ 1 , t'l.\ eda ogul nu lucream

credinte (Vel's ... 4-): . Draconl~c\"e~a, scapand pe lecontra dilsca1111ul, Cl cb.la .. ' . asee cu toM l'i:vna de a- I ner de ort-ce reu~te, §l pll,m d scal : cand 'lnse Wne-

prepa!,a la !ec~i~n,lle {lda~~s\~iOi~ie; l;edagogul ~e d~I'DI 3JlUl e In s a~ e il~' • Eara venind ,:redU1~a • parteazl!.. De aceta vice. n.t nu ma] suntem care duce la ba'rbal desAv8r~1, " fi I lut Dumsub pedagog, C~Cl tott sun~en s 1 fsus" (Ver,,;. nedel1 prin credmta tn.Chnsto ! SI ub cleo- 25.)6). Oed: da~i1. leg~~ ~ll~o~;/~~~~'ag, c'ha~ull1i, ,ci

sa eram Ilaz\t' .§I ln~lhli' acorn cand cbarul a venit, cbiar eonlucl'a.tore ; cars, d sis 1Jt' ell e contra. Dadt si legea inca stl!.panesce,. ~ 'inYl'u tnlimpinal'ea eba-

001 sllnLetn datort de a le~I 6

- 82 -

rului ~i a-l prinu, eara legea l1e mgradesc J atuncr de sigur ea esle vatamata manlnirea noslra, Pl'ecum lu, mtnarea lumineaza In timpul noptel, eara daca se lumiJlei'lza de {\iu' rle face a DU vedea sorele, !ji in aSernenea cas nu numat ca nu ni folosesce, ci inca ne §i vaGlma, lot ast-feliu ::;i legea, care ni opune mal mart obstaeule. cd tocmat eel ce 0 pazese acum, aceia sunt earir 0 clevetesc, Dan apot ~i pedagogul se face ridi~ol In ocbi; t8I1el:uluT~ cand sosind tirnpul de II se departa de e1 nu in\elege, ~i se ineearca Inti!. tle a-l stapam, De aceia §i ~ice Pavel: '10ara venind credinta, flU mar suntern sub pedagog" a~a ca acum nu !lIM suntem (':;tlu1?f de pu in sub pepagog "CacI toll fil a IU1 Dumnederi sunten". Val! ('ata pulers ~I'P. credio!a, l?i cat de bine 0 descop~l'e, cu ('aJ Inainteaza mal mult! l\1al "nainle el a ata\Jl. ell. it eran fii 101 ,AVI'aanr _ "~cip, dara, eel eel ce unt din credinta, pceia sunt fijr ~UJ A-

raarn", aeum, tus • el rata N\ 9i al lu] nunUle~e(I, Cacr ton 61 at lUI Dumnede sunteu, Qice. prin credinta I r Iisus Ghristos", Apot fiini1-d\ a p,'unuolat ceva mare !?i minuna], ar"ta' ~i modu] in-

ierer. Cacr c tl 111 Cbristosv-atr botezat, In Christos v-atr trnbracat" (Vel's, 27), $i de ce n-a 4is i>[:e - cat! iu Cbri to:> v-att botezat, din Dumnedeu v-atf naseut ? 'cAd aceasta era resllUatlll iil'esc' al ideel. Ceia ce el pune aiel:) e, flute Infricd iHorill, «Daca Christo esle fiQI Jul Dumneden. eara tu [p-af trnbraeat In el av ndu-I i~ Si06-~1 ~i j enfiileandu-Ie cu el, te-aL ridicat Ja (j afinilate ell el ~i te-at t'acut Ia felia:., Nu este Iudee sau Elin, nu este rob sau slobod, nu este parte barbareasea sao [eo, meeasoa ; cacr torr unul sunte]t III Iisus Chris-

v Jut su et, lle.~a~io3 ? 1,)ieend Ca. t(;) (Vet:,', 28), ~t f3~' t fill lui Dumne(}tlll, (JU sUt III in credtn~a.oe.am J~\l ceva at miilt, care 31' DUma) aiel, c~ cantil sa a!le nrl'ea ea mal $t1'iosa ~u putea ~l:'\ pl:eSlo~e, n~al cl,~l i 0 «e1 v-aU 1mbl'i\cat», mel li"us Christo,;, ~l qlcend. cam~llteml'sc~, ci explic.andu-l

-u acesb tU\Teot 00 se , , i dice : Totl

e • trul al'ester llmrl, ~l ~<rce • ",

pMI'lllloe UH1~ _oaun.. Christos" adecli, avet1 to\~

unhl sunte,tJ l~ lisu~ , ca si 81 luI Cbristas- f?l

aceia!?f fOl'mil 91 ac.~laf ~l, l~t 'ea 'vorbele acestea? E· ce ar pu1ea fi 0131 In 11CO, i 'oaiole Ol1 are fotlna Jinul, ludetll 5.,1 sclavul d,: 0gl~el ei a 'insu~l slapall'.-

t ruger sail 3,'Cu3n u ,¥ iut '''l' nd

vl'e-un 11, 13. I pAses,'e io~nn e, al tl a ,

luT a lote; C~I, fata 1:~a de sunte~I al lul Chn~-

tll el pe Chrlstos. "Ab suntctI si moscem-

A ta lUI raam ., ,

·toS, sernant • , ." .(V 'S 2 ) AI vedut cum,

j. tort dupl'e ;;.g,a~~llnt~ '" re e~eman'ta lu1 'Abl'altlJl, 'e~a-I'e (\Icea I)lal m1l0\ le d,e-ferniD1iel lu1 au fosl date

a p 'obal'o scum. (':'1 ul ~I \

Ine.uuv~nU'u:ile?, At" vrernc JIloscenito-

a' {\ tntru Co a '

" Deci ,w, en' 11'C nu se deosebesce

iu] t rune Intru qlO , b

nu es ell, I A a tote CI este su

" rle!iil cste stapan , ..l t

e s 1 V, ":' , • ana Ia da a pusa: oe a-

epitropl !?l lCO~?m~, f ('anQ €ram prune1, e-

tal sen. A::tfehu !?I no I ntele lumet" (Cap- 4,1- ram aserv~tl sub e1~m~ el nu in~e't>ge aiel vil'St!l' "3). Sub cnvMtul_ de Pku~~mnetlE'l1 din locepul VOl~ ci judecata. ~riHan c _ :. I ' dara fiio(1-ca ne ga:sa' ni dar'uiasc ,,'bal'lll'l}e S1~~~ \!\l>a sub sUipaoirea si<j111 11'1 ~tal'e de prllllcl~;, Inovo\uniile !?i s:\mbe~el~. t:'lemente\or lumeJ, arleca si aeurn sub lege, (lice, ,OIu;nc «Dect dill'S al~estea ve pun e'i lapoiaza ",aras! la l;impul aHa nu fae o~ .:.-at 1Cta. .. '1'," sluotell in vil'"la M.rbateas-

. I de 51 de a -te HI . 1'1 lor? Pe

1)l'lUlI'.Ie • .~ T. duee Obs,el'val'ea g l ei '

4,:a acmn». \ tl91lll ce

84 --,

Dommil ~j sUipanul a tote 'I puna In r'an~lul sel'vilu[', "Cand, Inse, a venit plinjrea timpuluI, a Iri' 'mis' Dlimnec;:lell pe fiul sen eel nascut din fernee, nf\seut sub lege, ca pe eel de sub lege sar rescumpC'u'e, pentru ca sa primitn fnfierea ,,_ (Vers. 4. 5). Aiel el pUf!e dOIJA cause, cum ~i dUlIe suecese l'eSliUate diu jntrupale: isbAvirea de cele {li

aeol'dal'en bunUl'ilol'; ceia co nu era !Josibil niinilnUI a. reaJisa, de cal numar lUI. $i care ail fost Bcele bunUI'J? A ne sc6te de. sub b1estemllllegef, ~ia [Ie aduce la inliel'c, "Pentru ca pe c r de sub lege sa·r rescumper;e", ~ice,~i "ca sa primirn infierea" Biae a gis "ca sa primimi"', car'r prin aceasta arata,

ell lnfiel'ea ni era datOl'iUI nOlle. Dumneden (1e Ia Inceput a f<igaduit loJ Abl'aalll, eara ace(e fagaduintt s·::tli l'ealisal dup<1 Cum a probat'o' ace:isla prin mul- ,~ te faple ¢ cilaifi din sCl'iplUI'A, $i de unde e cert rli.

0'01 ne-am farut fiir luI? Mar aolel a dis, ca ne-am imbr'acat in Cbl'j~tos, tiuJ lUI, ~i apoJ 'ea am pl'iOlit spirilul inflel'er. Nu am fi putut 'a-I uurni talll, darA

rnar 'ntl'iil1 n'arn fh fost fijJ luT. Deer, daca charul ne-a facut IIbel'f, in Joe de robr, in loc de pruntf ne-a fa.

cut b:nbaV, ~i 10 Joe de streinl clif'OOO:r.T, Cum nu ar

f cea mai Pl'osla ~i cea maY grozava nel'CCllllOScil}ta.

din" pal'Le-ne, de a-J pilr'8si ~i de a ne ~e'n'6rce 13 ce-

Ie dinle;? "Atune" tnse, ne-cunoseend pe Durn-

'Jle{leu, servean celor ce din fire nu si nt Dum.neder. acurn, ruse, eunoscef1d pe Oumnerleo., sal} mal bine dupa ce a-rr Iost cunoscun de Durnne_ <;ieo, cum ve rnt6rcetl eara~1 Ia elementele cele slabe ~i saraee, carora earasi din nou vein a servi1j? (Vel's, 8, 9). Ai!!! el se adl'eseaza. cMr4 eel' dinh'e gint.J. ~i ~1ice ell idoJolafl'ia esle 9i observarea.

- s: _.

are ~ed apsa aduee, Pen~ilelor, ~i c~ ;i('Ull\ °lll~:~~~'e dumnedet nu din fir~,

tr'u care a !?I nl1I11I {>: . . SI a-t pune pe den~JI VOiDi:1. a IlI'e. para a~.e hl~l. lUI rld"'e' nsa si ~le, «AII)ncl

agorue Ceia ce IC"", x ti tr

ill mar mare . "1 'aiOli in r ala. il'e, ve rR.

di~e, fiind tntuneeatt ~l d 11 'eaty cuno cut pe Dum-

I~e pament ; at;uu:. m~~, U~j ~ost, CUDOSCUtI de denuedeu san mal bine ~ IS, '0 mar mare osanda, ta'Sui, cum IHl ve veV ~~";lge N~SI in MIa de mal 'naofJend dupa atata ~ngrlre. e~lI_~ti vot a-tt atlat pe Duminte ? Cad uu "d61 a_ {}5 e~I'~iatf ill ratacire, el insu~' '11e~eO, ci p~ cand '.nei!. ~tl'as la densul. Numesce e. v-a S111I1);; din ea ~l v·a. ~a ,> pentru ca Ill} pot a-

J I leY slabe SI sal ee, . _ d h lao

Iemente e ume _ ',u bunurilor ce "nl slau e a, ,,_

vea nicf 0 pulere, a "'l,lpi ') si tirnpurile si ann

Dilele pazin' ? I urn e~ 'del'eaz" cn lUi numaI

" • D' t a SI:! mve .<1

A\' "I'S t 01, Ill::l ce, S ,. ei ~I' uaza sarbalo-

'I .. , " I" di 'ail aceut, 'I""

circumeisiunea I pi e IC M t de vot ca nu

'[ , e em ,

dim' ~i a IUI1l 01 DOU~I... d 1 a vot" (Vel'S. ll)

curnva s~ fi_ .. ostemt In .~: ? alceia se datinatl in AI vedut ingnjrrea apostoh, f 'e fl'i a. Pentru care <c,'edin', a. eal'A el 1~'em.lIl'l_:I ~I- ~ls- oste~it la vot j(

cu mulla sfiia[a.~l ~Ice: a:alipSitl de alalea sudort, -ea si cum at' fi ZIS, «nu m . _ d me tern" e:H'A

' t b' I vol». DIt~el1 , n ,

~e am varsa pen l '". a bagat in lupta

d . nu cumva , t-

apor adaogen ~I" L Nu a ~i 'in zadar m-am

si i-a ado Ja hune speran ,e. dar rn-arn osten it" . . . , nu curnva In za I t fL

-ostenit, CI " 1"0 dicP' 1111 S-,!;! inUimp a pa-

«Un astIeliu de naurragt 'd' f :luna si mi:l dOt'e.. De

1 - del-a preve III '. tetl(

ila acum, (ara., m-am descurajal.; vo) SUD !

aceia me tem, laSe nu ttl si a ve re'ntcrce la h.

stapanT de a j'~d('~pta,. 0 ui, • . , .

niseea de ~a' na1nte, • a mana unor naufJ'agla~l.' SEl

ApoI iotm~~nd par e,c .. "Fi-p ca mme,

pune pe sine Ia urijloc !?' ~Ice:

- 86 -

- . 4 ~

cact ~l eo sunt ca vot (Vel'S_ 1::::), A.'e;.tsla el 0>

~ice catra eel dintre Iudei, ~i de aceia se pune pc densul 'la tnijloc, ca astfel si!i-l p6JIl conviog> a se departa de la cele veeht, «Cbiar d.tci"t nu ~l\I f mat avul, alt exemplu, ~iee, ajunge tolu~1 a ve uita: la mille In urma unet ast,feliri de transf rmAI'Y, 1;'1 a v tncuraja. Ia prlvl!l, ~ice, 1a mine; ~i eo dora, am pill imit de acestea mar de uiull, cand ardeam de zelul eel mare penlru h-ge, ~i cu Lot acestea nu m-am tem~jt mat in urma de a pal"<1si leges :?i viata luauiell de pe atunct. ~j v i cunos 'e\I acestea elar, ell ce exa er~tie. chiar me tilleam pJronil de rll~i'ljsm, ~i cum dupa aeeia J-am parasil ell mat multa ard6 'fP' bed bine a f::t u el, de a spus vorbele de lJ_lar sus; ~.cr multI cliotl" QmeQJ, ehlar d Ii s-ar arata mil de res(1lJc i [uste chiar, totu~I l;nat cnrand sunt a"';I~I. de n conational al 10t<; ~j dina vl':!d pCi' uu altul fa~ c~Dd aeeleasr IlI~rul'l. fa 0. ~i if asa. uFratiJor I'Oguve, tntru imic nu moan nedreptatit". rivesce

1.11;1.1 earA~I.tj saluta cu numele de onor ; aeelast lu'Cru 'I face si cu amintirea eharulu), Dec1 rijod~cA Pa mllstrat eu 'mullS asprfme !;ii pe te lot 1 cui li-a confrunta faptele, ~i i-a arafal ea dikatorl de 1 ge, ~i, in multe loeurt i-a ran it cu cuvi(ILell:i eal'Alit se damolesce si-t eurte esce, usand de cnv1nle mul]; mal blande, Cad precum a curten] pe ciOeva lntr'uua esle a·I molesi ell Iotul, tot asa si a vorhi tutr'una baUls· este a-f indlrAtnici. De aceta locmat a est bu'n'l InLn:bulotaza. eJ peste tot locul cu masura. a pnvesee acum, tum Ii se justi~ra de eele vOl'bite, arMand ea el nu a spus acelea, ca cum I-al' uri fiha. reson, ci a fi\eut'o miscat de g"ija cea mare, ce 0 are pentru di'in~jl. f?i fiindca el Ii-a flat 0 lovilura putel1UlCa care a pricinuf] 0 rana aditoe., vine acum prin ~ ..cea til mitD~aer a Ji aslllpa raoll, d\ tl t15slce Ulit-

- 81-

.b I prOnuntale nu erau (llde~ln, ~Jl'il~fld ~I c~ ~~~1 edfn (hl~rnil';ie, Ii ,~miois..vlmte mel lim UI ill~' alril ul!D~lIl, si ast·fellu put es e de r agoSci:€ a 01 c. 1 . lauoele adl'esate lor, ne apologia sa [a un 11(: C?, nu D)-alI ne-

R [ tilor [ntru mrmc 11 '

n ogu-ve fa", fl.' d slab cu coroul v- am

dceptatit". n5c1P ~a ~n entru ispita ce era 1n predic at e~G\ngheh.a, _ ~~~:, retuil" (Vel's, 13;, 14-)-

orpul men, nu ml,:t!'e a ~u ped r epUI~i pe ~D _ a\DlIl'~ nu e Ivern rna di a' om on 1\\' prum ca tul cscr 'hiar eel maT or Ullll~mic nn l'a ne{lrepla.

. l e !,lnul eare cu V - - -

sa V3 (Imp. if ' I pal'a in zadar. " 01, mse

~it, ~i nLHPa~ sa. C_~l]t~ a IJ lim_all nedrepla.\it. ci inc~ nu Duma'! C<I GU 011;111(;, 0 sIt; Oed sa nu-~l rnchi'mi-aV 3r:!l.tat 0 fa~'or~ n,espr' de alMa il1grijiJ'e ~111

~ nuT tit el care s-a . lc~radnSInanie_ «.Oeci daca, Q\C~, parte-Ii, 1e spline a('cste~ (I~n"manie U!'lI1e£lzA ell din nu ~e vOllbe c acesle.~( III -ria '0' ce o 'port peutru VOl~, iubl1'c ciiU·a. vot, dl~t11 J . d eptatit", NI-

l<. r..ll11lC nU m-att ne r " _

)) Roge-v:, C~.l . land nlc! mal pl[icut ~I nUll a-

II ic PO poLe fi mal b 'tt.. L" Asa ('lal'ii nie) vOl'bele d~ tectO$, ea acel Sllt1CJt " n ,'late' din VI"O rn::'mje {lel'a~I'

, iote au erau ICS;U ., 'sutle-

owl nam . '_ .-ite din vr-n patlma. a

ouata niel eEl. eraG I~VO • . ... , ce U 3vca p 0-

, " '(>a marea mgl1JII e t1

luJul )UI" Cl l~. ~I m-att nedteplf\~il? cad vol a, ,

II'u if. ~1 I; (~Itl ',ll - I.e:e si pl'eocupa\iul'le pe.otru

aratat rei mal ~na, e",1Il I fi" d slab cu corpul

C~ 1 SClt1 dice, ca m , '

Ol,l. r. C. ." he1ia si Ilentrll J,splta c

e-arn preclicat ev~n~u m~at1 despt"eruit", Dar1\. era tn CQrpul meu1 , aCJ~~le c.uviole? "Am fQ~t ce voesce e\ .sa SPlt)~ P~~~itli ~ an) snfel'il m'1 d pl'J' alungat. 'Qic_e. a tn os I~ "lotust vo on w-a\1 desmejdil predJ(1indu-V~ ~<m • !(ill,. " pentru ispita ce

I, 't» Aeeasla e cera ce ~Ice. n it" AI

pre'tU\ • 1 0 nu m-at despretlll '

era 10 COrJ~u ~~ecri fnuaod :;pot en or(linea "PQ'

lIN}ut in~d pCIltne, n I

~ogi,::, JU,'t ea"a~f S? iol6rce dlll'a densiJ Sf arall\. cat l . pa rrm 1)I'O(i"U IT. ,«DarA, ~ice, nimic"'din rote ace e ea ,IILI v-a, scaodallsa.t. si nicJ nu rn-atr de ~-

peruru pabmJ si pel'secutiIJnf' (0' t <. l pre~ull

" .- e aces ea el Ie

~~m('sca: sla bi] CIU ne ~i ispi tel, -" ci m -a P pri mit a pe angerul lUI Dumnedeo'o 0

IlU Ilole [j ab 'd fl' .' ecr, Cum

" , _ 'We, cit wd l1erseculal si alun at

mi;! pi mlla~1 ca pe ingef'ul 1 _ D 'd _ g vor cum ('and ve lndenm si UJ lImnp. eu, eara a, Cp''''''['u "'< nu 11:" ' 't' "ve povil.tue.;e Ia cele ne-

,~ ... ~,~<l " Iv jll'/Ull)>> !'

,~Care, dect, era fericirea v6str€ ? Me marturisesc V,6u~" ca de era posibil an f1 scos 0- chit vostn ~I I-aU fi dat mie 0 I d

f . ,eo lisman

acut,~;m-am voue, pentru ca \'€' vorbesc ade,

veru ~ (Ver's, 15. 16) A', ".

l Tmes<;_e, ~j rallia a alia d~cJl,eld~s't~ ~I . ore el~I'I'J se r er Ior «Cine v _', a .'1~11 causa schimba-

ft'lio sa ve a 1'<1t:a a~:~f'~~\o\~~eN' !?1 v-a fa. 'ut (:_il in all-

• ' I" J, 1I voT SlInte., eel ee

Ie Ul1U3jl SI ne serveatr . i ad 1:

respectat, de 'at ,.b'I ?e' ~I ru ,a ~H;eatl ce era mar wIde e d ,I:., ~ n : e s-a Hltamplat deer? De

hi u{imaOla, De unde e banuiaia ? Ca

VOl' It cele adevAraLe? 0 ' . ' v-am inca 'a mal n' It t\' a, a pentru aceasta trebuia " . ~ , 01 U S ne J'e~~l ecta tr ~i sA ne servi tl ' (HUm rnse : IJ usrnan facutu,m·am voue pen' tru ca. ve \'oruesc adeverul ? E. " - nose .. Inti causa d ,'t.. .,,'« l!, I;hce Uti cu,t ' , ca ell V-3m vo,.blL rele ad J< 111 e», Pl"lvest'e Oleum cu "I" . 'I' t . eve

• , '<I. a unn )[] a se [ustif '3 1

~sc:o ~u ~ Cdli,lItal ~,pl'oha irnposibililalea de ~al ~1 v:,,:

I asa, rn sptri], df' dU'iimanie . 'esuttat '

I'lpl'eciel"ile ce I J ,-. ell. J esu a din

, . e e avea penll'u de· '1 'd'

pe care il Ie aVeRU tnta de de ' I n§l! CI In acele dis' i . . nSli , leI maeal' n-a • ,§ UIII VOl mal pute\f suferi pe eel bic it

eel alungaL pe eel e ", ICIU) r pe

etl.rA acum v ... ' idi ~ a pAt.Jmlt ala'::1 pentru vor

" In VI Jaza" ci toe 'd J '

( are', flll - .' COla e a aeelea 'U

I se ell. 1I ~r lrage resona 1lI i n lei e, {Ii cend ~

cum ·I'le I'abdati ea eel "13 pedal de vot, eel pe care-l pl'hllia\1 ca pe un 1I1ge)", sa fie reeompensa t ast-falin ? r. Ve, ravnesc ir, dara nil spre bine, ci voiesc sa vt: scota de la nOT, pentru ca vot sa- rtv.nip pe 11~ (V I'S, L7),-Rivna. tnse, este ~j buna, esle !}i rea : rtvna buna, e cand cineva rtvnesce de a imila vielutea, eara rrvna rea cand 'e silesee a 3- trage de Ia virtute pe ce r e 0 face, Dara toemal aeeasta se ii rncearca acum acet arnagitort de a face; at scote, (}e 1\\ cunoscinta de avAI'~iu\ si al aduce la acea eiunlita §j fall?a, nu ell alti1 in' teo\ill ne, de rAt ca pe de-e-parte jJ sa se aseze In randul dasealilor, aara pe vor, earil sunt~tj en mull mal superiorr 10(', sA ve puna tn ninclul discipulilor,

.. Cae1 aceasta 513 invedereaza prin dicerea : "ca val sa-t rtvnitr pe densit", «EO, ~lice. vofesc ell totul din conlra : C3 VOT sa fitl regula 1~,i1,'1WV) 101'!?i exemplul celor mat pel'1erty; ceia ce a!?i fost, pe'and erarn 13 vot>. Penbru care l?l adaoge ~licelld; "Bine este a fi rtvnitorr In tot timpul, eara, nu numar cand sunt la VOl" (Vel's, Ul), Ai'r e da a tntelege, di Iipsa lUI de acolo a provocat acele scandale, fili ca prineipalul slit loemar, ca nu numat fatl1 -eu dascalul sa (tiM discinullt euvenita judecata, ei l?i in lirsa Iuf, Deer, Iiincl,rt;i if nu ajunsese tnca la de-avel",ir'e, apot el face tolul, numat ca sa-r tntroduea in ea. "CopiiI mer, pe carii earast CLl, durere ve nasc, pana ce sa va forma Christos rntre val" (Vel's, 19), Privesce-I, cat e de lulbural, ritl e de alarmal.l "Fratil mel, rogu-rne voue", "copiil mel, pr- carit earast ell durere ve nasc", Imileaza pe muma, care tremura penlru copiit er. "Paha ce se va forma Christos rntre VOl", AT ve<Jut

..

~ 80

fi dat legea care sa rota vin-Iace (vivifica), de sigur ca tndreptarea ar f fast din lege". Ceia ce slice, a~a ~i este, «Dac3 in lege, qlt-e, aveam speranta Yie~ei, r;;i legea 31' ti avut pulerea mantuiret noslre, pole fA bine ar fi vorbit : dara datil te manfuicsd prin -redinta, chiar daca erat sub bleslem, ell nimie I1U al fost vatamat venind credinta, care 16te Je spala, Daea fagaduinta e data prin lege, dtlp.rt drepl ate te temt ca nu dlcJel1d de la lege sa ea~II din juslificare : dara dara pentru aceasla a fost data, ca sa tngradeasea pe to~I, adeca sa muslre ~i sa arale propritte 101' gresale, nu numar c€:l nu Le Impedeca de a te folos! de fagll:duin~a, ci chiar conlucreaza spre a reusi». Aceasla invsderand'o, 9kea: "Dara scriptura a tnchis tote sub pecat, ca ast-felin faga. duinta sa se dee prin eredinta lur Iisus Christos, celor ('e cred" (Vel's. 22.). Fiind ('It Iudeit nicl manu' eli simtian greutatea pecarelor 101', eara uesimtilidoicl iertarsa I1U u dorean, a dat legea, ca sa s 'oUi la lumina raneie, %i ast-felin sa doreas ... a. medicul. Cand el diee : "a tnchis", tnsauma ca le-a dovedit, le-a daL la lumina, %i til rluvediudu-se n fost cllprin~l de gI'QZ:i. AI veSlut, deer, ca nu numat ca nu este contra fngiiduin1elol' luI D·~eii, d ca chiar a fost data pentru aceste fagAduiD~I? Daea Iegea ar fi cautat numal sit·:,;} reshune contra ornulur si si1·~1 mel'ltinll autontatea, pote ell hine s'ar fi !Jis asa : clara cand se illtfunpla eu lotul alt-ceva, cand t6L~ Ie flltea pentru om, cum de 1icJ, cit a fust contra promisiunilor lut DUlllne~e(\? Daea Iegea nu 31' fi fo-!t data, totI s-ar fi abatut la pfll!ate, !?i nu ar fi mal remas lJitl nn Iuden, care sA asculte de Ghdsto . Acum, tnse, legea fiind datil, dous lucrurJ a reu~it de-o data; anleiu invAt{tnd pe cel bagatorl de sama

1

. loilea eonvingendu-l de

de a pl'aclil'a Vil't~.tea, J~ ile ceia' ce mal ales " ~i

a-51 CUoOSCB. pl'opmle ~!ef?3 't' " ill 3. c~ula pe fiul

. . - btne-vci Oll

fAcea pe cH'lD~ll mal. nu au CI'ef~ut III el, causa

lot Ol101ne~eU. D~~l eel ce scot propl'iile 101' p~cale. a fost, ca IHI ~I·an cuno Iic Cact nesciind

Eara aceasta. rinved l.ftD~.OQ c:. ~ie ~a~tand sa-sl sta· dreptatea luI Dumn\e,.e , . s.~u supus drepta-

bileasca. dl'eptatea or, nu .

1 D edeti" (ROlli, 10, 3,).

tel ut umn. . . di t· eram pa-

~ ,. d a vent ete 1IJ.a,

"Ma narnte '1 ft" d spre credinta care

iitl sub . ege, tnc~~~a" l~V rs, 23.). At V~~Llt cat era .sa 01 se desc . C l di - ') Eram pa-

t t ' . a ee am ~os b. "

de cIar a pl:es~I1~~ (;~I., Ua nu i[J~edel'eazA. de dit

zit!" ~i "inchl;;l '" n1IDIc ~unci.le leget- Ca c~~ pa!'p: sigul'al1~a resul.tala dlo ~<! 1'0 J;Dllre 51 sUipiLl1l~l de. JUI . ca fiiod ingl'Ad1tf ~I,l. nil rtZl~~;l't de tege, care'"! \Iup;a illlprejur, asa twau, ~1 i~ Pea ile-a fost 1n,ya~~tor~o. in ere iotA. ,,10 ca,. g ca sa ne tndreptam pnn (pedagog) tn ChllstOS,. e a 0"01 nu !UCI'eaza credin~a" (Ve\'~. :4;\'~ra~~nl~c~e:l;' scApanll pe le~ contra dascalullll, Cl C.I -lrnesee Cll t6ta l'iVD1l de <1- O~L' de m'l·ce l'~lI~te, ~l t~l de daScld' cand 1ns~ teni:J.wepar3 a lec~lUnJle dad toi ncie r;edarro (lil se (le·

I • tare (Ie as 0l1.1 , I P dinta"

rul ajuoge U1 S . dice' :Eara venind sre mta ,

parteaz:t. De acm3. ." 't nu mal suntem care duce 11.1 bal'bat desBv8rSZl , t "tl fit ,11 luI Dum-

d . Cac ton sun e ~"

sub pe a~og. , .' Christos lisus (Vel''''.

nedeu prm cI'edtnta tn.. . ~ edagog, ~i sub cI~n: 25. 26), Oed, da~a, leg_~~ an~o~raP contra chal'ulul, ~t sa el'3m pazi\1 ~1 1I1chl~, . -{tnd eharul a vemt, chilH' conlucl'M6l'e; dal:t%. a~u~i~UI' ea e contra. Dad\ 81 legea i~cA st pfl_nesce,. lI~ 'Intra \nlimpinarea ella-

. t datorl de a rest

not sun em . 6

- 82 -

rulul !?i a-I pnnn, e~r'a legea ne tngradesce, atuncT de sigur ell este vMamala. mantnirea noslra. Precurn IIlmiuarea Iumineaza in I impul nopter, eara daea se lumi. l)eaZa de ~iua ne face a Ill! vedea s' rele, !?i in asernenea cas nu numar ca U ni folosesce, d incA ne ~i v~tanl', lol ast-J'e)j(t ~i legea, care ni opuoe mat marl ohs laeu Ie. Dect tocU'laI eer ee 0 pazesc acum, aceia sunt carit 0 clevelesc, Dara apoj si pedagogul

e face ridicol tn ochi: terrel'uluT, cand sosiud timpul de a se departa de el nu intelege. ~i se inCeal"cA. in' el\ de a-I sUtpani. De aceia ~i Qice Pav I: ,Dar& venind credinta, nu mal SUI1tem sub pedagog" asa ca acum nu mar snutem cc tu~i de pntirr sub pepago. "Cacr totr 61 at lUI Dumneden sunten 1/, Val! eJJa pulel'c are cl'edi[lta, ~i cill de btne (j des\;, pere, eli cAt inainteaza mal mult l Mal 'nainte el a

aratat ca it eran tlit lut ~vl'aarn: ,.$ci~l, dara, ca eel e sunt din credinta, aceia sunt fiir ILlI A-

raarn", aeurn, ) DS4;l, eJ arata cA, ~i at lut Dumnedeu, "Cad tou fil ar Jur Dumneden sunten, Qice, prin credinta lu: Iisus Christos". Apol 1iind·cA a PI'OIlUDy_tt ceva mare ~i inunat, arata iii modul tntimel. ,"C~eI can tn Christos v-att botezat, In Christos v-at] trnbracat" (Vel'. 27, 'Si de ce n-a !Jis ore: oatt ill Christo'S v-all botezat, clin lImlle~etl v-att niiscut? Cacl ceasta eta resultalul Iiresc al idee" C ia ce el pune aice e forte iofrieo{,LHol'ili, «Datl1 Christo este fiul lJ!1 Dumnedeu. eara tu If'-al imbl'<tcaL in el av ndu-l ffi sine-It si identificandu-Ie ell el, le-at ulicat Ia 0 afioilale 'cu' el ~i le-al facnt la feliu» , N u este ludeo sau Elin, no este rob sau slobod, nu este parte barbatea ca san f - rneea c 'cael to,I unul suntetr in Usus Chris-

- 83-

['I A vedl1t suflet ne;;Mios? l)ictmd ra

tillS (V~rs, 28,. f' t fl' Il'l Dumnedet),· ou. sta

. 'ta.. e am aeu I' •

pun cre. to. ~ - l'" " aile esva mal mult, care ar

" lcl Cl c.au .. s.... " trt '" eu

numai a I. _ \ nirea ctla mal s rms ..

"ulea. sa ~)\;esJOte mal c ar_ U I all i-bl'''cat» niet

.... , . ,1' 'fj d cll. In «e V· ... ,,, ,

Ii 'us Cbl'lstos. ~. ~l\: no, u\te01eSCp., ci explic.andu·l cu ace l cuvent nu se m, . .' '.. Tou

d at 'o:l.un·l!'ul acestel unit'l, ill Q.\Ce ~" '

:pIHL:UD em. Ii Christos". adeca, avetf to~~ unti] sun tett I~ sU~., . I'll luI Cbl'jstns, ~I

a!:eja~l forma ~1 ac~I~,~l t~~t C~8 ~~m'bele .aceslea ? Ere ar pulea Ii., m~' In 1'1 CO 'Olaf 'nainte, pu are forma linul! udenl ~I sclavul, d'~<l.ng'lel ci a JDS\1 ') stApliJlI'-

I tnger san 1 cna \. • - .'. "",,, ..I

vre-unu, , 1<1 el pAsest'e mainte, ar,ukt~u

lui' a tole; c~. fata E:~a de s~ntetl at lul Chl'l~in el pee CbrlsJOS, " b ten si mosceru-

a ta Iut A raarn sun "y

.tos, sern ~, f::iadninta" (Vel's 2:J).AJ v(l9ut cum,

tori dupi e g, e , t de!'. re semanla luI AbraaOl.

.eia-ce 91cea null ~alIll Itl i ~~rm;1J1 iei hi1 ;;Ill fost dllt

.a J;!robat:o atum, eM ll... ~ •

\Jine.cllventa~ilC? _ . At vrerne lHoscenito-

o cl die ca. mhu ca b

. 't este ~r~ncJ intru nimic no se ~eose esc~

TIU i sste stapan a tote, C1 este su

de s rv, des - _ ana la data pusa de ta-

epitropl 51 reonorm, R d pruner e-

, r I' ' 01 can eram . ,

tal seQ, A~be 10 $1 n ~nteLe lume]" (Cap.~. jram as Bnilf I sub elem 1 uu intelege :lid vtrsta, 3). Sub cl1vMlul d, p~unOc e 1.- (1'1" ior,eJ[)ut vrria

"I' nil COl umne~ en .1 .,'

ci judecahl, .W .. a • . clara fiinc1-cli ne gA-

SH. ni (l~l'u,asca "J'Ja\'Ul:~,II'~ ~~~~; la~a~ SlIq.. stapanirea shun in :cuu'e de prl1[\CI~A novolVniiie ~l sambe~ l~,

I'mcnle1or Iumet, aacc . ael1tn sub lege dice, muno

«OeeI dadi acestea vii pun ~J . ',,, adi~I la lim pol

f ..:I " t cA "6 lnap raza e .

alta nu BC ".e ~a U-feJj(] sunteU in vir'lta,Mrb~tcas-

pl'unr.le1, de -,?1 rl a (l .e obsel'V~II'ea dilelol'? Pe ca aenm». VeQl a c ( lIC

- S4 -

DOIDouL ~i stapanul a tote '1 eune In I'il.ndul servilor. uCand, tnse, a venit plinirea timpulur, a trimis Dumnedeu pe fiul sen eel nascut din Iemee, nascut sub lege, ea pe e 1 de sub lege sa-t rescumpere, pentru ca sa primim tnfierea " (Vel's. 4. 51 .. Aic'i el pune dou~ cause, cum ~i clout; succese resultale din lntrupare : Isbavirea de ro::1 si acordarea bunurilor : eeia ~e nu em posibil unnanur a realisa, de eat munaI lut. !;li care ail fest acele bu{Il1l'I? A ne scole de sub blesternul leger, l?i a ne aduce la rnfiere. I' Pentru ea pe eel de sub lege sa-t rescumpere", y.ice, !,lL "ca s primim tnfierea" Biue a £Jis .ca sa prirnirn", cal" prin aceasla aralA. ca. inficI'P8 hi era datortla noue: Dumneden de la Ineeput a fagaduit lUI Abraam, ears acele fagMlIin~i s-an realisat dupa cum a probat'o aeeasl a prin rnultI! fapte ~i eilate din seriptura. ~i de unde e cerl ca, not ne-am facut flir llli? Mal &nlAI a ~ljs, Cd ne-arn tmhracat in Chrfstos, fiul, lut, /lii apot ~A am primit spiritul infierer. Nu am fi putut 'a-I numi tata, daea mat 'nl~ii'l n'am fi fost fiiI tor, Deer, daca charul ne-a. ('acut Iiberr, in loc de robl, 111 Joe de prunct ne-a facut barbau, si in Joe de streim elirouornt, cum nu at' fi cea mai prostll !iii cea mal groznva uereeunescinta diu parle-ne, de a-I parasi . i de a ne re'n'6rce Ia eele dintei P "Atunel, Il1~!!:, ne-cunoscend pe Dumueden, serveatt celor ce din fire nu st nt Dumneder; acurn, [nse, cunoscend pe Dumnedea, sao mal bine dupa ce a-tt fast cunoscutr de DumneQeD, cum ve rntorcetr earast Ia elementele ceIe slabe si sarace, carora earasi din non voitt a servi" ? (Vel's. 8. 9). Aiel el se adreseaza c<itra cef; dintre gintI. ~i <lice cll idololatria este si observarsa

~ 85 -

dilelor si eli. acnm 6 mat mare ;edeapsA aduc~. Pentl'U cal:e" a si numi] elementele ~ulllne~el nu dmd~fil'~,! 'VOiLlO a 11I'eil'H'a aeelast lucru, si a-t I'~ne pe elli}~ 'in mal mare agonie. Ceia ('6 ~ice, a~a ,!JI, este. «Al~ncl dice fiind iDtllne~a~i ~i traind in I'Ma' Ire. vi:\ gl'Atl pc' pamtmt ; acorn, lnse, dupa e,e atl cunoscul pe u.m" '11 den, sau n1HI bine (Ii" aV lost cuno5cllV de~ d~O~ 'S~i, t"..1111 nu vl\ ve\l alrage 0 ~n~1 l\1~I'e osanda •• <:t\_ (lend nup::" atata ingrijil'e eal'B~l H) bola de mal na inte? Cad till dora. oslellindu-v(! vol a-~J,3tlat pe pum

eden ci pe dind inca tl'AiaU in ralacu'e, e;1 1Ilsu.I 1 • ' Is din ea si v-a atras 1a dellsui. Numesce e'Y-a smu:-. _._ .. ' . > antru cA n1l pot a- 1f>menlele lumel slabe l?J sal ace,' P . I d (. lao yea nid 0 j:lulet'e asupr~ bunu~'ll~" ee n.1 s au. ~ 3: d

Dilele azitr' si lunile, ~l rimpurile ~1 ann ",r'el' 1 OP) Di;} aeeslea se im'edel'eaz~ dl ,I1U numal

.' " "lI\ZR ,al'bAlo-

(:ir'cumcisillnea 11 pl'ed,cRl1 aceta, CI ~ I I ' .

, M~ tern de VOl ca nu

l'ilo(' si a )un1101' noun, " _ I '

cumva sa. fi ostenit 'in zadar l~ vol . (V.m's, j _l) AI vedul lngl'ijil'ea apostolica? ~cera, se dB tina 0 , I.~

. ",. ',,, "aI''' el l"emlll'A ~i-1 es_e fl'lca. Pentru cal

ereuin 0., ~ " • • 1 1"

. .. flial si lice : "am osterut a VO

eu multi! s ua a '. ~ . . I' 'U d alateac sudort,

ca si cum ar fi 1.15, «nu rna IPSI. e « '

• O· It d me tern eal'a.

ce am varsa], peutru vul». • ICo.'l~ : " '

.apot adAogtmd ~i "nu curnva , i.~ b~g~t i~l, 1u~~ si i-a ados la bune spe r a.Il~e- Nu a ~lts, to zadai Ill: " ~stel1il ei nu cumva In zadar m-arn ostemt . «Un a~t.fei;~ de naufragiu, gice, nu s-~ in~al~~I,!l IIf; \fla acum dara deja preved fmtuna ~~ [[1 01. 1 ~l aceia me tern, ILlSe nu Ill-am .descuL'al~~; v~~ Sl;~ ~tstapaol de a indl'epta lolul, !?I a ve re nlerce

niseea de mar 'nainte>. f'" U se

Apol tntindend pal'e'ca mana uDOI' . nau l'agm • .'

• "\ ']'.. Fl-t1 ca mme,

pune pe sine la nnj ne §L \ Ice,,, '

- 86 -

, a 'r

acr !?l eli sunt ca vor (\ ,'S, 12), Area la e) 0

!;Llce ci'l.t.-a, eel dintre Iudet, ~i de aceia se UDe pe dsnsul Ia mijlol!, ca astral sa-t p6Lli convinge a se departa de 13 eels veto). ",Chiaa' d:I(~A no aU fi ll,lal. avu I alt exemplu, ~ice, ajunge tolu§t a vI:! uitaIa mine 1.11 urma noel Rst,feJ'd de tl'anSfOl'mlo'fl', ~i ve incu.raja. Ia flrivitl, ~jce, la mille; ~i eu dorA am pattmit de aeestea mal de mult, cand ardearn de zelut

el mare penlru it-ge,!?i eu tote acestea I1U m-am (emu mal in urm lie a pal't\si legea t'i via~a ludajca de pe atune. Si \'01 cunosc \I aceslea clar, 'U ce exageratie cbiar me tinearn pironib de Iudaisni, ~i cum dupa aceia Hun parasit cu mar mUlla ardore= Deer biue a facul el, de a sl)oa'oL'lMl de mal su ; cil.d multI intre 011 en]', chiaJ' e li s-ar 31'Ma mil de re oOt! ~i juste chiar, totut'J mal oucand su nb atl',ujl, de un conational al lor; ~i cand ved pe un altul fa-

reno acelea~1 Iucrurl, fac ~i jl asa, "FratiJor roguve, rntru nimic qu m-att nedreptatit". Privesce cum eal'3'~ 'i S{lluLli co numeJe d oni:we; acelast 10- cru 'J face ~i ell amintirea charulur, Deer fiind-ca i-a mustrat ell multa asprirue l]i peste to locul li-a con-

runtat faptele, si i-a al'~\lal ca calta:lorT dfl lege, p' in multe lOCUl'I i-a rani eu cuvinlele e::lrli.~l se dsmolesce si-t eurtenesce, usand de cuvinte tllLllt mal blande, cacr precum a curteni pe cineva lntr'una esle a-I molesi cu dotnl, lQt asa 9i a vorhi tnlr'una billos este a-I iD(lat'iHnici, De aceta tocrna aces bun" tntrebuintaza el peste tol I col ell mHSUI'8.. Ia pn vesee acum, rum li e justifica de cele verbile, aratand ci\ el IlU a SpllS acelea, ca cum roar uri fii"a resuo, ci a Oicut'o ~ni!?cat de g,'ija cea mare, c_e. 0 are pentru deD~ir. $i fiind-cA 1'1 li-a oa IOl'Uuri!: putemica. cal'e a ,plicinoit 0 ran adAncll, ville acum Pl'ifl 1\-

• :-ceaslA mangltel'e a Ii astu~la rana, ea cu nisce unl-

- R7 -

• !'i .. I 'bele: proTiuntate 11\1 er1l.l1

de-Iemn . .ArAl~ftll,! o;;,t c~ "'ql_ din d,.s''' ... · ie Ii amin-

e ' r .r. 81 rrrei u "cu"<' ,

is\ ol'lte DIet (Ill "'I al i: catl'i!. den~lI'l, ~i ast.felifl pu-

lese de, clt:ago"sb~ u loc CII laudele adresale 101', ne alJulog'la >-a. au... nu moan ne-

R ~ [ratrlor Yntru uirmc •. ~ .

dt! _ ogt~~~? SciU' ca fiind slab eu .corpul v.am I pI." '. ' . ntru ispita CE era tn

Predicat evanghella, !iiI pe·t" (V ' 13 J~.) _ P de~pretul aIS., 'l'.

corpul meo nu ~-a 'Ill; pedrepUi\i pe un , alDill't\ nu e I.ucru mare der~imu' om IlU ar 'PriHII ca

tul cact ehiar cel malO.. l'a nf'dl'enU\-

, I -are eu nume nu 1<

~ vab1mf'. pe unui, ( . ara in zadar «VoT, ins.e

u ~ ~i null'lal sa C~llt~, al SU!_a., ne~\re~t~~it. ei tnca I'll numat cA ell nunic lUI \ 0 I " nu-It il'lcbi-

" . t [ ore llespusil.» ee sa . .

'mi-a\f al'jUa a:y b ' cle atata, il1<rl'ijil'e din.

A I care S-3 ucui a to di

puI 1:<. e . t a din dusmanie- «Oecl daea, • ree,

paule-li, te SpUD '('tes ed. c]ll<nnMie urmea1.a. ca in nn Ie v eb sc aces e~ In -iia ~ ce 0' ort pentr'u YOl», iubire dttrn v r~ .dl~ gllJ P d eptatit'·. NI-

R ~ eu r.irnrc nu m-ail ne r . ~

" . ogu-v'l e 11;31 bland. Did mal piacul !?I mal :mic nu po e . L' A a dara nid vOI'bele oe [eofos, C' ace! solle:_t sa~ li:ate~ dill \'1"0 manie lle('a~mal 'nai~te nu el'~u '~Ve~Oul>ite -"in vr-o Jlalima a sufle-

6 U" IlI·J eli erau I::.... an-

na ", .' . . a ingl'ljire ee u a ea p

tulm Ill), 01 dl!l prea ma\~ nedrepli'ilH? cac vot aV,

t~'u iI, :;li ce (he: nu .lTIta 'fiS si pi'eocupatiune: pentru

::Il'l1ta ('el mai ~mwe. 11\ CI' ft" d J b Gil corpul

C scitl dice ca 'In s a

n'l· n ac ".' l' . ntru ispit ce

v-arn predicat evanghe ia, !iil pe . l" 0 'A

1 meu nu m-at! despretu! . ar era tn corpu '. ceste cllvinte ';I ",~m f'o.::;t

ce V04}3ce .sl sa. SProat P~i~ju~t "'am sufel'it 'mil de prialungat I,he., a~l1 ~Se si'totus{ vol nu nHl~i ilt13- 1)1ejdit pl'edlcftn Il-V ~Oll', •• , .• entru ispi ta ce

. t·t AceasEa e ceJa ce (.hce. "p . II A"

pre.uI :t. 1 (j nu moan despretUlt .

era .1T~ c,on~u l~eG(~n~inuand a'pol cu ordinea <lpn·

'\Ttl u jD~de"pcll1ne. ) ~

- 88 ---=-

logiei. Il~1 eara-t> s: inl61'ce eatea cl~n~i', !(Ii arata l'flle a pMllTIlt pentru Ii. «Oar~\' lJite, nimc. din lote ace _ tea .nu v-a. SC<l.odalisat, !.,'i niet nu tn-at' despl'etu~t pentru patimr !?i parsecutiunr --LOLe aceslea ei Ie

numesce . 51:.1 bad u ne :;:i ispi b1, ,,_ "ei rn -a tI pri mit ca pe angeru! lUI Dumnede-Q". Deer

nu P6t.~ ~ a_b.urd, ca tiind perse =ulat ~i aDuDgat~~ me plHlllatl ca Il(J tngerul lUI Dumnedeo eara a. CULll ('and vs Indenm ~i vl: pov<1tuese la ~l'1~ (ne(''''sal'p, ~a 110 111 pl"imiV»?

~Care. deer, era fericirea 6strE.? Me marturisesc v.6u~, ca de era posibil an fi scos 0- chn ~vo~,.tn $1 'r-an fi dat rnie. Deci dusman facut~-m-am VOW::, pentru ta ve vorbesc adeverul ,~ f\: 81',S, :5. J 6). A leI el f'sila ~i OI'B cum se ~J,mest,e. :;;,1 cauta 8 afl~ de .Ia de!l~iI causa srbirnhal.e~_lol. «ewe V a ~milglL, ~ll'e, {li v-a facut ea in alllehu sa vi! ~ralatl cil'h'<1 noT?: Nu VOl unleh cer ce ~e, "!'matl !?I ne servt;alT, ~i ni aduceatf ce era mal I espectat de cat o-bit ?Ce s-a iotamJ) at decI? De ullde. e dusmania P De unde e banuiala ? Ca v-am ~o:bl~ cele ~ adeval'ate? Dm'a lnmlru aceasta trehnia Inca t.a mal mult sa ne I'c'lpedatr!?i sa ne sCl'vit, . arum Inse : "Du?man facutu-m-am voue, pen~

tru ca ve vorbesc adeverul ? <rEl" di _

It - ". LJ, te 1111 I:U-

nose a <'I. causa, de eat ca v-am vorbit 'I'cle adeve-

rate». Pl"Ivesre acurn, eu c~Ua IJmilinla se jusi[Jfirll 1'1 C~CI nu a ca.ulal a proha imposihililalea de a Ii VOl': hi lor: a~a, dill spiri t df' du~m;%llie,-ca J"El-Suilala din apn'clel'l~e ce el Ie avea pentru densir d din acele p~ ~'8r:e .II Ie aveau fata de densul, ~NicT macar n-a \hs .. ~I cum vot mar pule\1 sufer] pe cel bieiult, e lei . .llungat. ~e eel ee a paJimit ala'a pentru vbr ,eal'a ~CUI1l ~~ Il)vidiaza? ci toemar cle la ace lea CI~ I.H·e 1I se faleaCr 'il lrage resoO<1minlele, fJicend ~

- HH

-eum ·lie l'iibdaV ea eel respectat de vor eel pe care-I primia\f ea pe un inger, sa fie recompensat ast-felin ? ,Ve rcl'vnese if, dara nu spre bine, ci voiesc

sa V~ scota de la noT, pentru ca vol sao} rlvnip pe ii"{Vers, 17).-Rivna, inse, este !?i buna, este !ji rea; rtvna buna e rand cineva rtvnesce de a imila virlutea, ear~ rtvna rea cand se silesce a atl"iige de la virtute pe eel ce 0 face. Dsra locmal aeeasta se ~i lncearca acum acei amagilort de a face; at scote de Ill. eunoscinta d~savel'!?ita !?i a' aduea la acea ciunl it<1 ~i fal~a. nu eu a ItA in' ten1iu ne, de cat ca pe de-oparle if sa se aseze in randul dasealilor, eara pe vor, carir sunteti CII mult mal superiorf lor, sa. ve puna in randul discipulilor,

'CAd aceasla se tnvedereaza prin ~it:e;'ea: "ca VOl sa-t rtvnitt pe densii". «Ell, ~ice, voiese CII totul din contra : ea voT sa fiti regula (:t.(X\lU1V) 101·!?i exemplul celor mal perfectr ; ceia ee a ~i lost, pe l'and -eram la vot». I'entru care !iii adaoge gid!nd: "Bine este a ~ rivnitorl in tot timpul, eara nu numal cand sunt la VOl" (Vers, 18). AielI'I d.\ a inte)pge, cit lipsa lur de acolo a provoeat acele seandale, 'i ca prineipa lui sta Iocmar, ca nu nurnaf fa~l:i. -cu dascalul sa. aiba discipulit cuvenila judeeata, ci 9i in lir sa 1111. De(:7, fiind-ea iI nu ajunsese iocn la desavel'~ire, apot el face total, numar ea sa-Y tutroduca in ea. nCopiiI mel, pe carit earast cu durere ve nasc, pana ce sa va forma Christos tntre VOl' (Vel's. 19). Privesee-I, CtH e de lulburat, cat e de alarmat l "Rra~il mer, rogu-me voue", .,copiil mer, pr: carit earast cu durere ve nasc". Imileaza pe muma, care tremura pentru copiiT el. "Paha ce se va forma Christos tntre VOl". AI vMot

,

...

alet·tiune1 pAl"il1tA~t:l'\? 1 vedu], ( r ist(t~a denrna de ap~:)!;:tol? M V~QlIt ce tiptlt de' jale a SCOS, mar amar eb~al' He eat a temeilor ('31' nasc? «A~I corupl, ',.lic!:', ehipul lUI Dumne{jllu, a \i perdut, tneudirea, ~i at;! ulterat tata vostr ; avetl nevoe aeum de renaseere si ge relormare totala, !i'i eu lute ac!:'sleaell inca \~ rumesc : copiil 11161,- de S1 vot suutelr aVOI'tul'T si mons~fi». De t;U nu vorbesce el, asa, d n13 lOU lneunjur, fimd-ra. nu vrrie 'f'e a rani, ~ oieI a adaoga l'~nJ peste r'anT, '~-l c.!'ut:1. Precurn do ,to';t UI 'I il1~eJeptT nu de-o d.a a vindeca pe eel d.~quty in VI' 0 MIll indeh{ngatil, q., parasesc wn~l'tl moment, e3 nu curnva prin preseuta lor ,;1 se imputillf'ze I:lolmtyil, s,i sa se pearda, tot asa ~i acest 1'61'1 it apostol. Durerile (',l' le t'imla eran destu de rele, afe'eliunea-I era destul de mare, jn<"~:;;1 p ell tn I lor uu el'a' nul' pe [os, Ceia ce ~Tic . tot-deanna ~i nu voin inc La de a giee, este cil. chiar' o mica contraventiune Sc;nil}lba fata inlf:eaga a Iucru-

11II !ji 0 vatama. "A~I 6 oit ca acum 53 fio I:. VOl, !i'i sa'111 schimb vocea" (Vel's. 20). Ia prive<see·] ('at e de l1erabdMol'ir1. si de tnferbantar si cum IlU 16te sa-51 rnaduse aceste selllimel1te. Oa1'01' ast-feliil este iubirea : nu se multamesee numal ell vo,'b~. ci caula ~i realisarea dorinulor et. ~i de ce doresc el

a fi present prinlre clel1~ir? "sa-ffil schimb vocea", di 'e, <illeca Sa pl<\nga 1?i sa Verse 11lcrj a'll, si tOte sa Ie prefaca ill jale. Prin epistola I1U putea 'sa arate rani! ile \it jalea, ~i de aceia e aprins ~i cauta presenla Jar, Ca. nu me pricep de vOY". «:{\Tn am ee sa gic! nu scill ce sfi judec. CUIll sl;! face eEl VOl writ v-atJ ridicat 13 fnallimea ceriuri ol',----,p"jn perieulele pe care Ie-atr rabdat peutru c.redintfi, pnn minunil

pe car-e le·ap facut tot priu cl'edinta,-farll. de veste sa v~ pogol'i~1 la Abila mieime, lISt fitt trast la circumcisrune !?l Ia serbarea Sambelelor, ~i sa vii ~ipi~f

- 9..t -

de eel ce li1dai;;a7»~ ? Pentru aceasta la rnceputut €pisluIt>1 dicea: "Me mir, ca asa de curand ve abatetl de la evanghelie'~J eara ait;t: Nu me pricep de VOl", en ~i curn ar fi<Jis: j·e.voiO, pune ? c.evl'li (1 vorbi P ce sa i:1 ~eh'g i' n U Ille p rI eep. >el1l ru care imta nevoea de a p1aDp-e ell 8 spine,. 1,;111)1 11\ceati !;ji profe\il f"VI de !udell <'IbalulJ· ~I a('east~ esLe 0 specie de iodt'eplal'er sdeca nu nUIII~l .1 ~fatUl, d a !'ji jell pe cineva. De alt-(elii1 ~i c.Ul'a ~1I1ehH11

t;l:icCtl: "Trel ant de-a. ra~dLJI, "". a~ tncetal eu lacrimt de a ve sfatui pe vot [Fapt, 20,3l),

Aceasta 0 diee si aiel priu euviutele : "s~-ml schimb vocea II. C&ntl ~ol ne ga'5rm in vre-o iocertit.m]i.oe sail in v-e-o Sll'hllLorart', venil~ a uprn-ne, (neon! ra asceph'.l'ilor nostre, srar~im prjn t:r ne cufunda in laerimt

arnare.

Oecl flind-ca a eertat, a dojenit, ~i eal'A~I a mall-

gfi.ea~, '~i £lara§1 a suspiuat, - bo ~e.tel~ J ul, il1~e, nu all tost numat spre IllU5t1'31-ea 101', m ~l spre [u.au~aeJ·c; cael ele niet IJII io.dru'lftnicesc ca l erlarea, , '}I IllCr, nu molesaza ca mangaerea, ci esle lIQ O1edlc~meot amestecat care are mulhl Illfe'e in slalUlt;1 ;~. ded fiind-ca ~ plans ell jaltJ s,i a:;t·fetiu li-a rmbh\m}it.:l eugelele lor, si mat mult 't-a atras cAll'A el, eaf,a~1 SC int6rece la !uptel.e lut, arM~nt1 ell tnse-st legea nn ~n~1 voiesce a fi pazlUl. Mal sus. el a adus eXtJ.mpllll cu Abm' IJl eal'a aeum pune tnainte legea, cal' a mdeamna IJIJ num 'J de a nu mal f p~zilA. ci ehtar de a fi ind,epa['la,l<'i, ceia ce esle s,i mal groza v, ~A~a ca, de V0l11 a 'l'e supune leget, ~ice, depl:ll'ta~l-v~ de e~ j ~ceasta 0 pretinde inse-sf ea». Dara nu ~llCe chiar ILl asa feliCl. ci 0 apnea din alla parte, 3nesledind tot-

o:da\1\ 81 0 istorie vecba: "Spuneti-rnI, <:lice, eel ce 'Voit[ sa fi~l sub ~ege. au nu ascultatt de

- 92-

lege."? (Ver;;. 21,. Bine ~ice el : "eel ee voin", -cacr daca vOl'bele acestea I1U sunt continuarea idei. 101' de mal Inainte, SUI1~ rose Cll pri vire Ia dispula 101' uefolo il6re. Lege el numesee aiel' cartea faceret ceia ce de multe O('r 0 rspeta, nUITIII1d ast felit'! in:

II't'gul Vecbin Testament. "Ca seris ste, ca A.braarn a avut dot fir, unul din servitore, si a I tu I rl.i n ee a Ii bcra" [Vers, 22}. Earasr se 1'1 dica la Abraam, I1U don\ ca lace cu aeeasla • vre-n repetare de iller, ci pentru ca mare PI'a printre ludeJ ere-diuta despre acest Patriarch. arala nd tot-o data ca de aeolo [ipurile '~i a vean lncepulul, si cei eels presente in el S8 prerncnipuian. ;;i mar 'nleiCt aratnndu-t ca lit nd fit al lUI A braam.e-ftind-ca fiji Patriarchulur IlU eran ill ;lcela~r grad de demnitats, caer l1ImI era nas-' cut dill servilore, eal'l1 cela-l-alt din cea liberti,-Ill"Obeaza ea iJ nu OUIl1<tT ca sunt fir, dara tnca ril sunt lot asa '1;1 !}i eel iii er !}i nobil, AIM de mare e te pulerea credinler. "Dara eel din servil6re s'a nascut dupre corp, eara eel din eea libera dupre fagadutnta". {Vel's. 231. ~i ce tnseamua : .,dupre corp" ? Ftind-ea il ~iceall, ca credinta ne unesce cu Ahraarn, si se parea auditorilor ea improbabil, ca cei ce nu erafl nascuu din el sa SA numeasca fiT <11 luf, de aceia el dovedesce ell. luerul acesta de ueeredul -a facuf de sus, Cael I'Me 011 s'a nascut dupre I'egula naturer, nier dupre legea mariajulut !?i nier dupre pulerea eorpulur, ~i lotu~! a fost fiO adeveral, de si s-a uascut din COL'PUI'j morte si din III itra Sarer deasernenea mOI'Ut Nil corpul a herat coueeptia, ,i nicr sperma a faeul pe prune, cact mitra era morta, atat din causa vi rstet, cat si din sta'bire,- ci euventul lut DumDe~fl I-a creal." Cal pen· tru tel din servilore, jose, Iucrurile nu s-an petrecut -asa, ci acesta esle naseut ~i dupa ohlceiul mariaju-

luT, ~i aupa. legele nalurer; !?i t tl\~l eel ce 1111 -." Ililscul dupre corp, a lost ID<II I' speetat ca «;el nascut dnpre corp. cild nascerea dupre corp, nn Iace pe cineva mal de respeetat, ei din contra. Nascerea earea IlU esLe dupre co 1'1) , e ~i mar miraeulosa ~i mal spintuala : dovada 0 avem din ceJe doue nasceri an\tate mal SU!;;. Ismail s-a nascut dupre corp, ell] adeverat,.in1ii~ a fost. serv ; !?i nu numal atata, £lara a fos !?i St;OS (lin casa p:ll'illtea ca ; pe cand Isaac, eel nascut dupce fagai:JlIin\a, ca fill ~i Jiher, ora slapan al tuturcr. Care sunt alegorit" [Vers. 24). Abusiv a numit el alegorie, ill loe de Iip, Ceia ce Oice, asa ~i esle. Acea~t.A istorie nu represinta numar aceasta, dupa CUIll se pare, ci ~i allele proclarna : fapt penIru care s-a Il'i nurnil alegorie, Dina ce anume pro-

ctama ? Niinic alta, de cal lote cele rrc ~Dle, "Acestea, I}i!:e, sunt cele doue asezarmnte, unul din rnuntele Sinal, ce nasce spre servilute, care este Agar" (Vel'. 24). !?i cine stint I,aeestea"? MO~llele acelor eopir, Sam ~i Agal:. Ce .,sunt"? Cele {loue testa mente, eels doue asezarninte, cele done legr. Dara, fiind-ca tn Istoria aceasta II fost arneslecat uurne de femel, el a persistat rn denumirea genulut, araland din numele acestea 0 mare continuitale de idet ~i 0 mare asemanare, ~i cum araUl: aeestea din nume? nCael Agar sernnifica muntele Sinal, rare este in Arabia" _ ( ers.25) ervitoarea se numea Agar, ears muntele Sinal ast-felin se traduce in limba loculuI. Asl-feliii ca lotI eel nascun sub imperiul Vechiulur Testament, Iorsamente sunt sclavt, CAeI muntele aceln, pe care s-a da l vechiul aseza - mant, mud omonim ell servitorea, cuprinde ~i Ierusalimul, Aeeasl.a esLe, ceia-ce el ~it;e: "Este alaturea cu lerusalimul de acurn", adeca, se megiesesce,

!,)4 -

'Re a,fir. :e. :?i ce l'esuHa le aic ? Ca nu uuma) aceea a fos selava, ~i sclavt a !;li nMcu~ dara §i acesla, adecA Vflcbiul Testamen , al caria Lip a fost ervitorea. Colel !iii Ierusalimul se gssescs megies eu mUDtel aeela omornm cu sclava, 1?i ea. ill tl'cest munts s-a rlaf ~i a. ezsmantul. $j acum und este ~i tipul Sar I? sculla : "Eara lerusalimul de sus este liber" (Vf>I'S'. 26); q!]i\ dat'a ~i I:el IlAstutl (lin el uu sHnl solavt, 'I'ipul Iarusalimulut de jos a fo t Agal', ceia ce e cert de Ia nutnele muntelul; eara lipul Ierusalimnlut de sus este biseriea. Si cu Lole aceslea -el Illl S8 rnullamesce numat cu Lipurilc. ci pune de

fata~j p'3 PI'o(el, e. 'ale '!?I da aceeasr P rare, "Ve. selesce-te cea stearpa carea nu nascr, scote voce !?i friga, eeea €e nu aI durert, d mar rnultt sunt fii pustiulur, de'cat aJ aeelet ce are barbat",' {Vel's. 27). Darn cine 61'e e cea stearpa, !§i care e pustiul? ('11'e nu e Invederab ('<1 esle bisencn celor diufre gintJ, care a Cost ipsita rle CUll seinta luI DumI1e~t'f.i? Cine e aceea care avea barbal ? NlI e 'ert ca era sinagoga? "L cu lOte acestea a biruit'o cea stearpa, . prin na cerea de f multr, Areca vea 0 singura na~iune. rea Iudaica, pe cand ~iI biserieet an uurplut Elada tet'ile barbara, pamentul, marea !j>1 mtreaga Iurne, Al VBzUt cllmni-aO peeseris cete ",iitore, S3I'8 prin fapte, ear A Profetnl priu vorbe ? Judsca : saia

.0 a uumit stearpa, ~i tot el a aralat'o ca nas('ell~1 rnullt tiL Aceasta -a 1 ]tampla t t.;U ara ill mod Iipic, 'cad desi ea a fost stearpa, lotu:;;I a ~levenit marna a uner marT lj'lunimI de nep tJ, LUi Pavel. Inse, njeT aceasta nu-t e de ajuns, ci inc,.:i insista a eel' cia si, cum H devenib ea mums, pentru ca ~1 d,e aict sa pota trage conqlusiunea ) sa. p6t aprdpia ti-

pill de adever. entru care si a auge, ~lil'elld: Not

- 95-

lose fra til or, ca ?i Isaac suntem £lit fagaduintel" (Vel's. 28), Deer i;risel'ica nu numar eli a fost stearpa la inceput ca ~i Sara, ~i aupa aceia nu numal ell a nascnt rnultr til, dara inell ell a nascut astIeliu, dupa cum a nascut Sara, Preeum pe aeeea nu a facut'o rnuma natura ci t:'lgAduinta luT DumlleQe(I;-

cuventul luI Duml1e~eu pronuntat a fosl.: "Ea la anul. tot pe timpul acesta voin veni, ~i Sara Vol avea fio(i [Genesa 18, 10),-c8I'e cuvent intl'<,}nd in rnilra ei a concepul pl'uncul.-tot asa !?i la renascerea Ot'lsL!'a_ no conlucreaza natura, ci nUloaI cuvintele 1t1l DUl1l1le~lei'l, Pl'(lnUntatP. prin gum preolulur, pe care Ie sciu cl'edincio!ji'l; aceste cuvinte renase pe eel ce se boteaza in colimvitra cu aps, ,i.] Iormeaza, ca si ill mitra femesr. Asa dara slIlltJlml1r uascutt din 'cea slearpa, ins~ liben, $1 care e aceasta libel'tale, ar d,ice cine-va, P ea.nd Indeit sMpllnesc si bat pe eel ce C .. ed asa ca eel ce sunt credun ca Iiberr suntpersecutatr ? rJe ace tea se II1U't!llpl~11' pe acel limp, pe cand CI' dint.io:;;ir eran persecutatj - Inse, Did aceasta sa nu VB Iulbure, ~iice~ cact ~i aceasta a antieipat'u prin lip de vreme ce si saac fiin(l libel', a fo~t persecutat de Ismail, P III 'U care si adaue J 1i-

. cend: } Darl1 precurn atune: eel nascut dupre corp persecuta pe eel ascnt dupre spirit, astfeliu si acum.,A1s ce dice scriptura ? A isgonit pe fiul ser,vit6tet, pentru ca 11U va elironornisi fiul server eu fiul celet libere". (Vel'S. 29. 30), Dara ce ? .Aceas a e t6ta magaerea, ca sa. ni ara.\L ca cer '\Jibel'J vor- Ii persecutatt eTe cab'it eel sclavt ? «,Nu. ~1ice, I1U me miir'ginesc ajcl umaj, ci asculta ~i cele ce urmeaza, :;;i alunct ver tapa ttl mangaere In-deajuns, ca sa: Ill! te tmpuhnez! in persecutiunt», ;;i care sunt aeeslea? nA isgonit ge fiul er-

vitorer, pentru cr nu va clironomisi cu fiul celet Iibere". Ay "i:!~ uf resplata tiranieL ternnOl'ate ~i a lndrasneler necuviinciose P Cade copiiul din bunurile -parintescr, !?i devine fugal'iu ratacind Irnpreuna eu muma Iut, To mse gandesce-teTa intelepciunea, celor spuse. Nu giee, di fiind ell persecuta, a fast DULllaT isgonit, ci illcadl nu va elironomisi. Nu~a cautat numar sa-l pedepsasea penlru perseeularea lUI Iem!,ol'ala.,-cad aceasta e putin lucro.v-ci in('A nu J·a Iasa]. a se ImplH'tai?i de cele pregALile copilulm araland £:Il !iii UU'1i perseeutare, acea ta i-a fost preserisa de sus; ca. desmoscerrirea IlU ':;;i-a avut ill eputul din p rsecutiune, ci din holararea lui Dumneden ~i, nu a ~i;;: llli va clironomisi liu) luY Abraam, ci "fiul servitoret", numindul asa, din causa naseeret luIInjesi: e .. ara a tost stearpa : dara si bi eriea celordinlre g~ntr a fost stearpa, Vezl CIIIl_) prin tote acestea se pastreaza tipul? Caet precum aceea JIl top anil dinainle u-a nascut, ~i tocmal In M.tdl.Dete ildanct a devenit mums, tot asa si aeeasla , cilld a sosit plinirea lirnpurilor, atuner nasee. Aeeasta si pro-

fe~iI 0 spuneau mat 'naiute, ~ic Del: "Veselesce.te cea stearpa, carea nu nascr, scote voce si striga cea fara dur eri de nascere, ca. mal rnultt sunt fiiT pustiiulur, de cat at celer ce are barbat", numind asl-feliti biserica. Nu cunoscea atunel pe Dumnederi ; cAnd tnsa l-a eunoscut, a biruit pe cea, ('0 Dlultl copir, adeca siuagoga, "D.·ept aceia, fratiler, nu suntern fiI at celer serve, ci at ceo ler libere" (Vel's. 31.), Tote acestea el Ie sucesce In loLe pll.I,tiIe si Ie misea, voind a arata, di faplul n'a fost rntamplatorin, ci a fost preseris de sus 1:11 rnultt ailr mat 'nainle. Deer, cum nu e absurd, ca eel

..

1_ 97 _

rilllduiP de 111(11 'naiule de Dlmllll;~It'U ,sa se bucure de libel'tate, a-umr de bllnil voea 101' ,.:e ~r bago eapu!

sub [ugul sclaviei ? ,

Apoi mai pnne !;ii 0 alta causa, cal'e~ tt-J eonvinga

dB a rernanea in c['edillt~. "Stap In lihertatea, CU carea Christos ne-a rescumparat" (Cap. 5, 1). «Nu c rnva pete v-a~T liberat insi-ve, ca sel alergau el1ra!}1 la slapanirca dinleii'l»? Altul este care v-a r6scumpllrat, nltnl este C31'8 a platit pentru vol pl'(;~ull'escumpal·;liI·eJ. Velll, prin ('ale idei-r tntorce de I" ratacirea Iudafca? Mal 'nteill 3J'utA ('ii esle cea mar de pe urma prostie de a dori CH ain libert Sil devins sclavt : al doilea, ca ~ VOl' arala nerecuuoscalor caire' bincf<1riHoriul lot', despretulnd pe binefucatoriu, ~i jmbl'ato~[l11d pe eel cl:'-T face sdavl; al treilea, cll. JIll e cu putillta aceasla, «cAd regea, dice, nu mal are nict-o slapanire asupra vo~ll'e, PI' ('ilIA vrame 0 alta lege v-a eumparat odata de la

c a diDtel». picend "statt", araHi cat de mare era frumantarea 101' sufleteasca. ,,;;i Ill! v~ tncurcatt earast to jugul sclaviei". Sub nurnele de jug so ,lI'alft 101: insuportahilul, In cafe so expun : cand insts

(, l' t' 0"" "

\lke, near3$1 , arala marea 0[' n~slm,lre. « ~l:<I,

l,iice, at! f farl:\ axperienta de gl'cutalell acelut Jug, IlU aV Ii vred nict de alata osanda : dara daca vol cun6scetl din eX)Jel'ic:~1;il greutatea jugulut, ~i lotust ve bllgatI de buna voe in el earast, de ce iertare vetl

putea 61'e sa fill vl'eClnic1» 'I "lata en, Pavel, ve die voue, ca 'de ve vett circumcide, Christos nu v~ va Colosi", (Vel'!', 2), Privesee, <-ii,ta arnenintal'e! Cu drept cuvent, dect, a dal. ann.tll~meI .!?i pe ingerT. Dar! o"'e cum uur VH fulosi ell mml,c Christos? Nil a inventat ei dOI'a a-easta parers, CI a decis in mod 110 ta.I'ilol'ifI, fiind de-ajuns c['edincio~ji' pel" Stillel in Joe de ort-ce altA proba. Penlru aceta an-

7

tic,ipfmd el \lic~: n lata eo, Pavel, ve ~i,' voue" nume diu averea lasata de reposal, est e in lotul discera ce arala pe ernul couvins de cele ce spune: pensal de bor-lucurt ~i de procese : ('ara ell ce ar Dara nor v~m I?~I ada~ga inca pe langa cele (li;;" pune mana pe ceva cat de mic, rhinr' dad1 Ill! ar Cum uu va lolosi OI'e Cluistos, pe eel ee se ri,"cumcide ~ l'Api tntreaga avere, s'a Iacul responsubil de tol, de In adev~~', faptul e cert, cil eel ce se circumcide 0 (a('~ 5i e1 n-a luat de r:;U 0 parte din a vere. Ast-felin se ?-reasta liind-ea se teme de lege; cel ce se teme de lege, intampla ~i cu legea, IlU lI"ul1al pentru ceia ce a III ruse, nu creds in putereacharulur, eara eel ce nu cmde ~i:; ITIai sus, dal'll !?i perrtru a lt-eeva : trebuie a se nu va castiga nimi~ de I~ cel in care u-a cl'e4ut. ~i pazi t6te cele iegiuite, De exemplu : clrcurneisiu~arfl~I: tel ,ee sa circumcide, face legea sUipallA; dacA Ilea are de den a legal sacnticiul ~i pazirea gilel!)!'; :l ln~e 0 considera de sLapimll, apot de a" conlraven] SRCI"lficiul earast este legal de paza Qilelol' l?i a 10- :'l chiar La cele mal n.u ) or dinatiuui ~j liE' cele mal culut randuil: Iocul ealfl~I mil de modurr de t:Un1ti,'ef~ mal" Ie ar pazi, el totusr cads 'sub blestem : supu- [sacriflcit de ex pi4iuIlP), eara sacrifi-iile de expia- :6' nendu-sa pe sine, blestemulut ~i respingend libel'Laten tiulle, care preced pe eel (j'intl'liO, tnlroduc l'arl\~1 () -

\ acordata d~ credinta, cum se va putea mantui P Dara puzderie de alte !i'i variate observart. Nil f: permis a1 d~CA trebule, a ve spune ~i ceva paradox. apor adaog: aduce acrificin eel necurat ; I1U e pcrmis a ealea ~a un asl:feha de ()"!~ nu crede nicr in Christos ~i IlkJ >.In templu, i?i 111 fine multe de acestea. Prin o. inII? l~ge, cr sta I,a, mijloeul drumulut, voind a castiga gurA poruuca, deer, legea hll'A,?ce dupa sine 0 rnul~I dmll:'o 'plH"t~ ill dill ceea-l-alta, pentru care nicr-o- time de aILe ordinaliunt, Dnca te circllruci~T, si nu cla~H, _ ~~ mel dill VJ'~-o, parte se va folosi cu ceva, A- ill Qiua a opta : daca at f!kut'o aceasta in Qiua a pOI ~l[("end ell. eu nnrnc Ill! se va folosi, 0 invederea- opta, iuse nil a Iost sacrificin, saO cll de a fast sa-

za aeeast!l prm probe scurla i?i euigmalice, ~Hcend; crifieiu, nu a fost In loeul randuil, san ell de !}i s'a "Martunsese fie-carur am circumcis ca da- faeut la locuL oranduil, nu soan ohservat tote eele

toriu este de a trnplini tntreaga leg~", (Vel'S, !egl!1~, ali ~J,16te ,c~le I~g~ui~e ~-a~ ,ob,;;~rval, in~~

3), <Pentru ea sa uu cl'e~ll ca el1 vorbese aeestea din individul n,-a fost clHat,~au cl\ la CUI atll ea lur 0 a

spirit de dusrnanie, \lice, iutA ca ve spun I1U numat observaL, tot~ el-'~e flre,~cl"I,~e, a~ol, a,tUl~cI, ~?te s~nt a~

VOUe cj<:i tutur r c 1 ' 'J a d t '" nul ate ~I mla. vre-o putere, De ace13s.Idlcenpo",(0Iul. I

., "; .. 0 e or crrcumscrsr, "e a onu d - li tn','."

este de a jmplini Intrea ,I "d /! Il atoriu este a Imp In) In reaga ege '

, ga ege a eca de a v D 1 t·"... -I" I

tinea de eele le iuite Ca 1 ,,' I J' lib ({ aca egea es e s .... pana, imp mesce nu numa

" " gmue». c, precum ee ce (jill 1 er, parte llin ea dice ci int r eaga earn de nu este sta-

I urn ~I H, s-a facut smgur sclav, nu mar pole face ., . -' t., "'l di :,.,' . d I' '"

ee voresce ei se ua b ta A' ttl pana, atune: nU,1 pat e In ea IL eset tmut a in ep iru ,

• .' I e gasesce sn S ap .. mrea II 111'01' e- V d . d Chri ' ."

gelo~' sclavier, ast-felin e ~i cu Iegea : cand te-at in- ", -atTepartat <, .mstos ; VOl, car~1 veJUS-

sarcinat de a face cera cat de rnio din lege, tu sin' tificatr pnn lege, din ~har a-p ea,c;:lut, (~el'3, gur te-at bagat sub jug, %i Li-aJ alras asupra-tt in' 41, Deer, dupa r.e mal 'nainte a pregatit pe auditort, tre&u,l despotism, Tot ast-felin se mtampla ~i eumos- Ja urma S8 pronun~a.' ~i arata periculul eel mal gl'oza~: ceuirile bUI1Uf'I!OI' pamentene : eel ce IIU se a!.inge dll Penlr'u ca, to defimtlv, ClI ec se va 31egc la lII'lna

~)~) -

- (00

cel ce ~i Iegea .o ~{llcA, C<i.,cl IIU pole sa Sf! mAnlllias_ eft .. de aeolo, ~i 'cade !?i .din Char ? Ce all va culege d~ cat 0 pe£leap,,,,ll. indispensahila, eea dinteiu nepu. tlllld a-l a~lIta, ~Iua eel de al doilea (ch~I'L1I) nepulen, (J u-I SII Ieri ?

Miil'ind,. deer, 'frica. lor, !?i sgudoindu-li cugetele, 8i ar'atal~du.h compl~ctllhnauh'~lgi(1 pe care-t va!: s~fe,'l, deschide ill. apropierea ]01' Iimanul eel manLmtol'l11 III charuluf ; ceia ce .face peste lot locul, declarand man.

Iuirea pt·ill,. char mal u~'6r.ll. ~i' mal 'sigura, "CaClllOT pr~n. ;reclinta asceptarn speranta justiflcarer In spmt (Vel'S, 5). «Nu avem nevoe de nimic din acele ~,~~iuite;.~ice; ci~cI aj.ul1ge, ~llI;nal. credinla a ni proCUI a spiritul, em'a prrn sptnt justifiearea, cum si aile

multe bunatatt». "Cael tn lisus Christos nicr circumcisiunea pete ceva, nicr ne-circurncisiunea ci credinja carea se lucreaQ:<1' prin iubire" (V 81'S. 6). Ve~T CJ:I!ll la urma el se asvirle in IllptA e~ mal mult CIH'ilJ? <Cel ce s-a nnbracat in Christos, !,'hee, sa nu se mar pi'eocupe de acestea». MaT sus el Q~cea. ca circumcisiunea este vatamatore : dara cum aree el 0 pune ea indeferenta ? Indeterenta este pen. Iru eel ce an a vut'o mal 'naiute de credinta uu tnse ~i penlru eeT ce au primil'o dupa c"edini:A: i.ldvesce, cum a scos'o el, i?i a pus'o la un loe cu ne-circumcisiunea; eara eredinta este aceea, carea flue diferen\a in~re densele .. Precum eel ee aduna luptatort pentl',! eire, nu se uita data. sunl g§I'boVI, saa carnI, ne· gl'~ san albr, clid ,toLe acestsa nu-l iuteresaaza cil ni,m,le la t,llcercl:il'ile lUI, ci cauta numar ca sa. fie vlnj?~T" puternicl, ~i cunoscatort de aceasta arla, tot a~a 9,1 eel. ce voiesee a se lnscrie III testamentul uon: lipsnrile corporals nu-l vatama cu nimic si nici nu-l Iolosesc, (1_tleA nu le ar avea, Dara ceill~eamllj:j dicerea : ncare se lucreaza prin iubi~e"? Aid' 'i-a

"

it CII 0 raoa aMmca, 1J!;6bfUldu-Ji ci d~le:."i iuhirea in Christos au este iOl'ada.cinata biee, apot aeeasta re s-a b'aosfol'lnat in 0 portita -ascunsa, pe unde

pot lurisa in suflelele 101' l6te _pall ~ile, ~tlia ce cere, IlU este numat a crede, ,CI It ~I, sta III _ c~'e, lubind. en si cum.pare-ca IHU' fi (II;;: «ilflCl;l Ill' pe"Clll'islos' dupre cum trehuia, uu ap, fi deser libertate la selavie, nu atl f pilriisil pe eel

v'a sliberat st n'att fi insullat pc'eJibemtol'lll vo»', Mal fac~ aillsimie aicl:ii In cet ce-t iovid,iaC pe d~11 if arfl land' ca ~i aceia u-ar fi cutszat a tace a. " daca at fi avut iubire call'~ uer) .. li. ~1al voinca prin aceste cnvlnte, a I~ eorecta vmta lor'. nAlergatr bine , cine v-a opnt ea sa nu ascultatrde adever"? (Vcr's, 7). Cuvintele aceste no If a Ie unul ;om care intl'eaba, ci a Ie 11I1U{ OlD r,;II'C nu rna i scie ce sa 9ica, si care so bocesce ]0; 1l"una «Cum dice vi s-a tnlrerupt un drum ahll de 11Io~ ,

, '.' j • V ' II

Cine a pnlut :'la facli acoasta= ? 01 cant era" supe-

dun till UI'OI' !}i vi': gtisen tI ill I,,\n,dll~ da,s,caltlol', IlU atl remas aClIl1I njel in diodul d':'lcipulllol' macar. Ce s.:a pelrecul.? Cine a faeut acea5tu.? TMe' <\cestea sunt vorbele uuut acusatoriu ~i a unuia care ;lalesce 111M ales, dupe cum ~Iicea ~i ma_I 'nainte : .>:,Cme va [crmecat"?

II Aceasta induplecare nu e3,te de I~ eel ce v-a chemat" (Ver' . 8), «Nu I)ellt~u ar~asta va ehe: mal pe vol Christos, ca sa ve d'Hlnatt In a:a mod, IlU a J'ee'i ferat el aeestea ca vul sA It',lit' ca 1!1' .leil». O~I'U ca sa IlU ~yca ,cinevil. pole; «de ee ~flI'CstI lucrul tntc'atata si-l lngre~lIe9.r Cl~ vo~ba., n singul'u porunea din I~ge am pa~ht ~I IJC:", .,1 uen'nAiDHln\T ell alfllea»? ASf',ulla, .. C:~lmv el, !lIfl'lco:;;e<~~a. Ill! cu cele presente, ci cu cele VJltore, ,~Il'en~d a:lfeJru:1 "Putin alpat dospesce tota [ra.mAntatura (vel's.

-102- fI}. <Tot astfc!iQ e ~i CLI v r rI·. ,

daca nu e cOl'eclal 0, \dte, un reo cat de mic

vostJ'i:!'1?i vi:! va l'e'nt61'~: e~;:ar f r~r~ putel'e aSlIpl';1 Lui dospesce Ii'amaot ' » k~a U atsrn, p"ecum alnatn DomnuI ca alt 81.ea." " .u am fncredere de vor

, ' -rnrruc nu ven eugeta" (\r '

Nu Q1ce: Ill! cugetatT . els.9)

a ,CI "nu ven cugeta" ad

C ve yetI cOl'ecta ; n i cI Ill! r ' . _. ' a eca credere" C, d . ~Ice. SCllI, C) "am In,

• « ) e 111 Dumn d - di , ,

la el aiutonn, am incredel'e citeL~ . Ice, ~.I mvociind de

[lice apor : am 'I 6 ve~r mdl'epta». Nu

• ,ill erer ere ill D J' ,

dere de vor In Dom I", ornnur, CI "am incre·

el amestecA acusatilllJilen~ ,a~l-:::a ca peste lot locul pate cn ar fi dis , «"u" a un o,c ell Jaudele, Ca cum

.~, ... cuuosed'"

por ~i tlsm-inta de a v" co t ISClpuuf mel, scil1 a-

I '. '" rec a' deer '

pe (e-o-parte in Domnul n t < i' a~ 111cl'edere

uu lasa pe nimeol s;1 0 ~u (SUs Cl1rlsto~, carele vo; cadi illte e t sa peat dfl, B/lI'a pe de-a Ita it!

a-tT pel'dul». In v ac;,~.rJ ~rtea .~e~u!ege ~i l'eocA~tigR ell ne ljii ir sirguinta, entru mp J {il lOdeal~l~la de a putiga ceva de la DP d ('~fI nu e posibil de a ca~-

umne eu daca nu v J

si nor. Ears eel ce ').S t' Ib am Con ucra

." v. VIC L1 ura V t

deapsa} OrJ-carp va fi" '. a pur ape-

mangas, !?i din acelea ell ~~,J~f fama,n~ou{;. P.l'Il'tile·r Ira eu care aceia.r ijmagea s ~ r ncmaJ.a, ~l dill ace~e ~andescp, cum el lJicai:,r al~ I pl'Ofebzai'l. Tu, illSi'i, ~ntl'lgantJ, ea no rin ae' • n : pus, l1umele hl't-!JOI' msolelltT. Ceia cePel d: easta s~ devlIla mea si maT

Ice asa ~l t - .

vor IlU vet! rugeta niinic' alt" e~< e, ", !I pentru ca

sale aruagil'er vostm ' fi <I., a?el8 cal el sunt cauvor f .. pedellsj." cae"J VOl 1 dSClltlP de osauda, nu, ci

'~d' ,... ~, I'll! e repl ca slr l' ' ).

Sa evma inclIrajal'e d "1 '. JI guruta UIIOl'3.

Eal'A aceasta se 'face e I [e Obl':eJUI'} peutru alliJ,

~~ ~e aJtih, EI nu a 'cliI:::Il~~ c,a ,sa nu mar tuJbur~ I'l{hc.andU-~I VOCWI " d u, :eI ee ve tuJblll'a, C)

<, a a aos: "on-care ar fi",

_u

-103-

"Eo lnse, fratil or, daca predic cirCL1l1lCISIU-

ea, pentru ce mal sunt persecutat"? [Vers, n) riind-ca 'I. defatrnau ca. ill multe el 1I1di'dza,~i ea uu ipoerit '~I prefacea predica, privesce cum el 'J inlimpiDil cu eurnj, invod'ludu-T pe dell!?iT chilli' de marIUI'I. «Scitt si vor, ~iel', Cii prelexlul persecutiunilor mele acesla este, ('11 adeca ordon a se departa da lege; dara dacA predie eircurncisiunea, pentru ee mat sunt perseeutat ? Pentru nilllic alta nil pot sa mt! aruse eeT dintre ludet, de dit pentru aceasta, Daea li-a~l f perrnis ea sa 'Creadil tmpreuna ClI ohlceirnile lor pariutescr, de sigur ra lIid ('ci ce au I're~lut ~i nici ceT ee n-an lreQuL n-ar fi detatmat, tJe eel CCCll nimic nn It -a sguduit moravurile lor», Dara ce? N-a predicat el ore cireumei iunea ? N-a circumcls tnsu-st -el pe Ttrnclheiu P Ba da, l-a circumcis, Apot atunet

WIll de Qice, nu prsdic ? f;?i de aict tu potT atla exaelilalea tur Pavel. EI n-a dis: cir sumcisiune BU sa yi!!'-

esc, ci : "nu predic", ~rled\, Oil ordon a erede .111 e .. , «8<1 I III 0 iet sceasta, .,1ice, til certificarea din parle· mt H vre- unet dogme; am eircumcis, ins I] II i.m

predicat circu mcisiunea». " Atu n ct a tn. -etat scan' dal u I ('I'UCel", adeca, se ridica pedeca, obstacolul, daea este asa cum ~ljcetl VOl, Nu alMa scandaliza pc ludet crueea, eAt 'i seandnliza predu-a, c~ nu trehue a se mat supune legilor parinlesct, Ast-felin bunl1,ol'i! rand ;1 an tal'il pe Stefan tnnintea sinrdriuIllT on <Ill dis: ca aeesla se in('))infl eetut eruelficnl, ci, t'~ vorbesce contra leger ~i eon h-a loculut cellil saul, ~i pe lisus pentru acan-tn-l acusau, di stricti legea, Do aceta ~i (Jice Pavel : «(lad\ :Hl fost permis de 1I se circumcide, iala ca nu mar pole fi nic) 0 illimici~ie con tret cruceT !?i a pl'erliceT, Da"i1 dacA io fie-cal·e cJi stl'iga. conl!,a_-ne, cum de ne aClisa pentru aceasla? Conlr'a me loemar de atCH ta s-au revoHat,

•

- 104-

11i,:(J.t& am inb'Ollus in t I . .

(TIL), DeCT, ore a a de I' emp u pe. uu oaCh'CUllltis,

du-se circumcisiu~e::l ee ~~t ~un,l, (lice, cii Pbl'miten_ tamare zadal'Oidi ;jU§ mT caysez alftta va .. Cbristos? PI'ivitT '£le'cI ps~m ~1:1t"a ped[ca crucer 1U'i

It . , ,I veue r cs nor pe tr "

a nu suntem re boit; in . ' n I u nlinle

ci~cumcisiune. Al;la d~ PI'os~~~rnm~~, t ~~ cat peotl'lI scarbs e penb'u 1lI1 )lICI'U d " S. 01 e, ca sa nJl!

I • e nmue SI pe aWr "

dahsez» ? A numit sea d 'I d • ~l 5" scan,

o - . . u a pe eca en ,. "fl'

cuventul crucer aceasta ord _'. Ice" m(j.cti. ~i

era care scandal,' ..... pe I. d.oua, .':i" aceasta mar ale'

. , "". . . n er "'I 'I i d'

prum erucea ca adeca '11 rnps lea de a

'. ,. a se orrlona a s d .

de oh,cellll'jJe p1lJ'inte~cr Fie . e .~pal"bi

totr eel ce ve stl~j ca I. " -e ca sa. dlspara e. de amti.!·al contra illselatol.f,~~Ij'"p1-2), Prlves~e, ('ut Plstoler el arunca ucusati . e Ja inceputul e-

'. r. <, uunea contra Ct'101' 1 s I I .

~lllmndLl-r lara de minte de d . o. e a\f,

rose, clupa ce i-a ced at hi ,?ue Orr 10 ~Ir: aCUIlJ, ce ('ontra inseJittofillll' D De ~! r-a COI'l:lC~t, se into". vor ~j 1litelep'ciunea lui C e a.ICi se cuv~ne a vedsa pe <lCe~lia ca pe fliT 'll' uJ]~. mde.uJ?na ,~l _culHilltesce a se coreeta . pe caud ' ~nr sunt rn poslbilitate de cioH, ca pe ~i;Ke stritinre. In~elit~OI'J 'I laie din t~ada· bile, Aceasta 0 are in ve~~r CUPI~IO!?f ~e b61,e incm'ata pedeapsa, orr-cine ar, efi;~o,d t;ll~e: .v, pur- 01".8, efmd ridieandu-se eu t' fa' aceasta de. aserne~i blestemandU~Ilice Fie () pute.rea asupl'a 101'. ce VX tri " ~. ." ca sa dispara ton eel

• c; S flea , $1 hine r ( : .

stl'l~l cd,'a ce 11' • ~ Ice ., acest cuven l : ve

,. . u It1sea mua uimi I' .

revolteaz" CeJ . " ... IC a t, de cat ea ve

. co. ce all p<lrasll t 'I "

~I ilJrudil'ca de mar 'nainl " .€Ala 01',. ~l hbel'laLea

uta ~el" straine, singurJ S-~'Il ~l, ~(j I~st sll,IV de a eaae Iel'llsalimul .el I . expalrla l ~J s-au Iipsit jod fors.-.tl de ae r".[("e. os.' ~re celatea cea Jiben'l e

n , tI acl ea n [s .' , ..'

Pentrn aceia '1 blastema 1 ere: pllsomerT '§l beJemnI. e, ela ce ~hCfl a-,?<l §i este,

- 1.05.-

«Nirnic nu'nn.pasa de acei;!;. I,De ornul eretic, dupa una si a doua sfatuire, departeaza-te" (Tit. 3, 10); data voiesc, npbY I1U numar cit'cumcidil' se, ci chiar suprime- e cu totul». Dara unde suul acet ce au t<ul'ajul de a se suprtma pe sine. atl'agendu-'iil blestemul as'uPl'iHi. defainiand -'iii creatiunea \ul Dumneden, !?i In acelast timp conlucraud tmprauna co ManicheiI? Cact aeestia ~i e ca corpul esle viclean !'ji din materie vieleana ; acestia prin fllptele IQr dr,if moti v unor aslfelitt de urieiose eredintr : acestia simt ca.l'il '~i taie rnsmbrul genital, eneT 'I cred de dll~man ~i vicleao. De cat ell mal mull cnvenl lrebuian il ea ochir sa-) vatame, cacr prin ocht inlt'il pona tn spiritul o 111 uluf, lusa Did ocbit uu sunt causa si niel vre-un alt niembru corpora I, ei numat reaua intenli-

-e= uue, Mal mult tuca, Data I1U potT lolera L'~utatea corpulut, cle ce nu tal hmba din causa blasfimier, rnan iJe din causa rapirile«, pieiorele pentru ca en lea pe rlrumul vicleniei !?i al I'!'lul{lteI, ~i ell un cuven L Inlregul corp P C&cl ~i audul desfatandu-se, de mulle-orr a 1U61e~il spiritul, ~i narils tiind atinse de U 0 mires placnt, au ferrnecat cugetul, !'ji 1- au aNat spre p!il.eert, A~a clara tOt-e sa le taiem, ~i manile, ~i piciorels, ~i urechile, ~i nasul, Dara areasta e cea mar grozava nelegiuire si smintire ataniceasca, Deer trebuie a corecla numat apucatnrile cele filii naravits ale spiritulur. Numat .vicleanul demon, carole veciuic se hucura de vl\rsal'I de sange, i·a mornit de a -~T sfal'llna organele trupulhr, ca cum creatoriul a gresit fae{!odu-Ie, Dara, ~ic iT, cum se face eli corpul illgrfl, indu-se, pofta se aprinde? Dara ~i in acost ca. pecalul e tot al sufletulur; cacrdaca corpul so ingl'Hi''i. nu e din causa lui, 'ci din causa spiritulut ; el daca ;11' voi ca eorpul sa slabea ca, are lota puterea pentru aceasta, Tu, inse, fael intocrnaI en si cel (:e vede 0 casa ore care al'~lernd in [(acArI ~i ill Jo(' sa. acusY pe cd

r

- 106--

ee a ~tlt toe, inv!D~vateser flacarele, cA din causa ~n~ltOl, lemne asvlrlile pe toe, san rtdlcat 1 a trial ~jme' .Ilse vm.a nu esle a foeulut, ci a celut ce a dat foe' Focul.m este da t pentru ilurniuat inc'alzit si hrana' cum ,~I penlru ~lte servieii de ac~st CeliO,' nu ios~ p~[lh 1I "3. sa arda casele, Deaserninea ~i pofta spre vlat~ coolu~alil ~i tacerea de cepit ni spa dat nu S ire desrrtnare o?l cUl'v~e; sa dat ea tu sa devir laU% 'ilml curvann : ca sa vlelue!?lJ legitim ell Iemeia ta' ~ara ~u sa ~ I'O~'Up~ in mod nelegiuit ; pentru ('11 sa last

up.a ,lt~1e semanla ta, eara IJU sa valamt pea altuia, A CU.I V) nu sste resultaiul vre-uner pofte naturale ei e 0 IDStJU~ ('~ntra nalurel ; penlru di potta cauta ~ 1- mal promiscuitate, jose nu de acest felin, Aceslea I~U le-arn spus acum tara vre-un SCOp. ci spre a Ie avea ~\edol'~ In !llple]e ee le vorn desfasura dupa ncea!';~; .c, o. ata spr e ~ De apara de la tnceput contra celor ~c ~hc ca treatl~1Dea lur Dumneden esle rea !?i vicleaua: contra c~lor ~al'll lasallo Ja 0 parte tranda via .spiri~ tu lur se In r{ma~ll. COil ~ra co rpulur noslru S i-I de Fll i ma tapt, despl'e. care vorbesce ~i Apostolul Pavel, acusa.l1d nu trupul, CI cugetele celt: draeesu.

_ n VOl, tnsa, Iratilor, au fas't chernatr pentru Iibertate, nurnar sa nu tnrrebuintatr libertatea de pl'ete~t pentru COI'P" (Vel's. 13), De aiel in colo se pale ca intra Cll euventul 111 partea mural" I'n'~ face 0 . •. . • < '" se . 1Il0V3\IUI1€, ce n-a lacut'o in niet una din epis-

t?~l~ sale. In adeve,l', t6te epi lolele lui suut trnpart~L 111 doue par~f, din care partea anMr trateaza ches~Illnl ,dugrnahce, p.a~a a doua Irateazn despre traiu si cb~shlinI morale; alci. ruse ajungend 1a partea morals eali1~I amesteca ebes(IULJI dogmatice ; earast sa aeala de acea parte in lupta Illl contra MA nil-heiJol'. Dal'fi ce tuseamna: "NumaI sa nu tntrebuintatr libertatea de pretext pen tru cap"?« Va eJibe;'at Chris-

....

- 10'1-

tos, (,lice, de jugul selaviet, ~i v-a Iasat sUipaol de a faee ceia ce voi l I, nu en s11 lisat' de putere spre rele, ci sa v~ ridicaV la 0 mat mare filosofi», pentru ca sa dobandit1 un mal mare U10tiV de re ·ompellsa». Fi'ird·cA

peste tol locnl el I1Ul11f'SCC legea jug a 1 scla viet !}i atragere cle blestem, pentru ea sa uu bauueasea eine-va ell. de aceia ordona depal'Lal'ea de lege. spre a i se permite ca sa tl'aiasra ndegiuit. tndreapla aceasta banuialA, cJ-ic8od: d\ nu purtarea sa devina nelegiuiUl, ei iuhirea lor de il1tei£;pt:iLllle sA devina mal pre sus de lege. Legaturile (l'atu~ele) ]pgeI san deslegat, ears eu c;lic aceasta, ca not sa devf'nim IIU numa} umilitJ. ci chiar mal ioaJtatl. ~i eel ce curvesce, !?i c:fll ce tl'fuesee ill feeim'ie, ambit a11 iesit din masul'ele leger, tnse nu in acelast feliu; ei unul s'a pogorit la mat 1'8il, eara

.,. celn-i-Ialt s'a rtdicatIa mal bine : unul a ealcat iura cela-l-alt a illtl'ecllt Iegea. Aceasta <,tice!?i Pavel, «ell a deslegat jugul de asupra voslrs, nu ca sa sarit'l in S1,S de hu ·urie, nu ca sa d"V cu piciorul, ci psntru ca f;lra de jug sa pa§iV maI frumos>. Apo) ai-ala ~i modul prin care sal' putea reusi aeeasla mal ell fnlermil'e. ~i care e acel mod? "Prin iubire sa. serviti unul elltuia", ~ice, Aie1 earA!?] face alusiune Ia aeeia, ca eearta, revolta, iubil'ea de anteetale si usuriuta ai1 fost causa l'atAcil'el 101'; dlcl muma eL'e'ludlor !iii a lubi"el de srapanire este poria. ,\)icend: "sa servitt unul a ltuia" , a aralat cA reul de care erail bantuitf 'st-a luat tncepulul (lin prostie !iii iugllmfare, pentl'u carel?i dll medicamentul potr.vit. «Voillcl a st~pfioi pe altil v-alr trnperechiat inlre vol; el bine, sel'vitf unul alluia, cael ell chipul aeesta ve vet) reuni» , Dara acest p~cal el nu-l spune pe £<1\.<\, ci PI' rata arata numaT ductoria, ca ast Ieliu sa eunosca si pe acela. Intocmal ca st cum proceclea121. cine-va cu eel de~fl'1ioaL, cil. nu-l VOl'besee oi mica de desfrillal'e, ci indeamlJA l1eclJotenilla

I

£~lllpA.tal'C f?i intelepcilllle. Cel ce iubesce, cum se Cll-

VIDe, pe apropele, nu tnceteaza de a-I servi mal umilit ca fie ce !'erv.CiicJ precum focul moie ceara tol asL-feJ!i1 !?L caldera dragostet imp,'a.sc.ie ort ee lngamfare !?l usuratate mal iute chiar ca focul. Penlru aceia nict, 11U ~Iice el it) mod simplu : iubiti-ve llDUI pe allul ci n~ervi~1 _ u~ul altuia", aratand prin aceasta 0 pl'i~ etenie mal IIJbnsA, Dupa ce a desfiintat jugul legel, penlru ea sa ~1U sara in sus de hucurie !?i se apuce pesl~ campr, 1.1 pune in gat uu all jug mal pulernie de cat .acel .. , lI1sE! mat U~OI' in acelasl timp si mull mal plaeut, Apol araland ~i suceesele acestuia, ~ice:

"Pentru, ca intreaga lege in un singur CUV~l1t se trnplinesce, adeca tntr-aceasta: sa iubesci pe ,apr6I?ele~eu ea pe tine tnsuu u (Vel'S, 14:). Fiind ca a, HlV€lI'Lrt legea in t6te partite, tncheie In urma : «e1 bine, daea voieser. dice, a nnnlini leaea IlU to C·I'J·-

• ... t 0 I

~uo:cJde, C~cI IJU In eircurncisiuue se Inrleplinesce, ei in iuhire», Privosce cum j~J ascuude durerea Inl. care-l llIi~ca necoutenil! Dupa aceasta infn' in part'Em 1110- rala. "lara daca ve rnuscatt intre vot ~i ve mancatr, vedetr sa nu-ve nimicitt unul pe altul" (VeI'5. 15). N", afirma faplul ca sa nu-l ingreueze, tnse-I (~llLl6scc petrecendu-se, se vede, si de aceiu vorbesce co ore' care tudoiala, El Ill! ~ic'e: fiind-ca vi'! mU~l,:atl ~i v~ maneatr intre VOl, ci "eara daca ve muscati" si cele-I-alte; ~i nict nu afirrna, ca se nimicese unit p'e

allir, ci "vedetl sa nu v~ nimicitr unul pe altul", cera ce este sf~tul uuut om, care e teme ~i se asigura, eara n u a unuia ce acusa, Inca si de cuvinte el a t~\clIl

us intr'un mod semnificati v, dlci on a dis numal vt:

~ • 1»

n:u~eatJ , cera ce ~el1ot1l pe 0111'11 iuful:iat de manie,

CI ~l n ve mancan r adeca per i,.laU in l'ellt.ate. Cel ce musca '~r-a tmplinit patima mani~l Iul, cara eel ce

.J

-lM)-'

~i mfllJ:I'wdl da proM de cea mat grozava s~Ibi'!laeie, p r in v orba , de IDU!?l:aturl ~i milndlrl el nu i.lite1ege pe cele cor-pOI'ale, ci pe cele sp,iri,luale, cal'e_sunt cu mull mal gr'ozave, Nu a Vat/1m3t mcl-odata al1t de mull cel ce a mancat trup omenesc, pe dtL a .vMama~ eel ~e a infipl musciilurile lut in of] lui alluia ; Cl\.l;1 pe C<l~ sllfletul e mal I'espectat de cal CQI'plll, pe ata], ~l rnuscatura lu1 e mal grozava. "Vedefl sa nu ve mmiciti unul pe altul". Acestes Ie .~it·e~ pentru . ca 6iscO~'dia si Iupta sunt Iapte de~b'ut~'\le §I mmlcltore alat pentru eel ce \e int!'oduc,rat ~l _pel1tL·~ ~e( ee]e l)I'imesc; aceste fapte sfa~Je totnl, mal I en chiai de cum

sl'asie molia hainele. .' .

. Deer ve dic : umblatl dupre spirit !?I pofta

co;pulUT nu ° vett trnplini' (Vel'S. 16) .. lata ~a arata ~i 0 alta cale, care face. u~~I'a frupIlIlI~'ea V 11'luteY, !?i I'eu!iescein totul In cele Qlse, c~le, ~ru e nasce iubirea. In adever, nirnic 10 lume ~ll ~o~e face, pe o~ de a f iubitorin, ca aeeia dea Lra! spmtllaJmmte,' !?l nimic nu pete convinge spiritul no~tr~ de a pel'slsta .:0 virtute, ca puterea cea mare a ~u~lre~. Peulru a-

ceia si dice: umblatt dupre spint, $1 pofta corpului nu 0 ;et{ tmplini", Dupa ee e~ asP?sa~~la

ee provoca bola, acum spune ~I dnctoria ea~ e cld uiesce san atatea. Care este aceasta dQciOl'Je ~l care e desleg-al'ea de relele mencionale, de cat numal de a vietui dupre spirit ? De aceia a ~i rJis el: "umbbtl, d,~pre spirit, si pofta eorpulu~ nu 0, ,,:et' implm,l " "Ga.el corpul poftesce lm~otnva, spmtulul st ~pmtul Impotriva corpulut: $1 acestia Sf' lL?,potnve;,e unul altuia, ca sa nu faceti cera ce atl VOl, ('.'el's. II). Aiel unia se al'uJ1ca asnpra apostolulul i}l ~rc, eA el - a impal'tit omul rn doul! pill'V, ca si cum omul ar fa 'f ia(,ll~ (lin doUl! substanle contrare, ::;i,cu modul acestu

I

~ tiD

introduce Iupla corpulnr en spil'ilul, lns~ nu ests asa ciUu~1 de pu{in .. Aiel priu cuventul bi(ll('~ (C!?:(,~-')'.b.;' CaI'lItJ, tr·up) e! !HI numesea eorpul {dwlwJ, caf'l de ar

Ii fost asa, apor ('·8 I'tttiune 31' avea dic8n:,a: . cacT poltesce Irn potrji(,a spi ri tu I u I" ? .Pofla uu ~~te a corpulur, ci .a spiritclm. =?i ailll'eoQice Scrlplura . "Doresce ~I se s[;1r~asce sufIetul men" (psalm, 84, l'l), iOi ".Ce poftesce sufletul teo ~i.t[ voin face"? ~i e~ra~I "nu merge dupa pofta sufletulur teo", ~i e:u'a~f: "ast·felio doresce sufletul men", oeci CIU_n, Qice, I~avel eli "corpul (oap~) poftesce contra spirituh» . ? EI obiclnuia a numi COI'P (a&py.Q;j. nu natura corpulur, l'i l'eauaintcl1\iuD8, precum cfiod Qice: " Voi nu suntett In corp, ci In spirit" ~i earasr: "cara eer ee sunt In corp, nu pot sa placa lUI Dumne{:lf:'u" (Rom, 8,9.8)., Dm'lI ce vrea el saspuna aict ? ca ll'ebue a omort corpuL? danlchiar el care ~ice ,accsle c~lvjute, 6.I'e ll~ era im~['Acat cu corp? De slgul' ell IIlVi'iVHurlle .'iiI aplecarile eels rele au provin de Illtorp, ci de la diavol, dupa cum ~: \Iiee Joan, cap. 8, 44 .. "Acela a fost ucidetorin de 6- rnern de la tncepet". A~a dRl'A ce spune 81? Pria acest cuvsnl (ao:pM} 81 numesee gandul eel parnelltes~, tranda v .!?i nepAsa{ol'jO, ceiace nu potef aeusatl!lIle asupra corputur, ci vlnovalia spirilulut Ieuevit, Corpul esle organ uumat al spiritulut, si nu s'a aUIJi~ en cineva sa de.W!,,·tuiascA §i sa urasca 0['ganul, CI pe eel ee-l iob'ebuintaza I'M, Not nu urlm ferul tn sine, ci urlm .'iii peclepsim pe ceIre usaza de fer spre a ucide omenr, Dara si aceasla este 0 RCUsa~illne, ~outra corpulur, {lice, ra'utl el numesce gresalela 3))U'.ltuiur eu numels de 0&,(,,,-0;, Cat pentru mine, m:u'lul'is€'sc 0::<'1 corpul (o?,pf) ests inferior sptritulur,

- 111 _.

Inse.este ~i bun III acelasl tirnp, rad inleriorul ~I)IlT lucru bun nu pole f fell, pe caud reu! I1U este inferiorul binelut, ci eulolul coutrar, Tu, mse, daca potf a arata vre-un ['Eill Si'lve'l'-iiil; de cOt·~ l111maI, ~po!acll- 5&,1 ;881'11 datil te tueercr a-l defaima nLl;r.~1 dl~ .ca· usa denumiret, apot veQI cit vel acusa iW~ splt'llnL Pentru ell ~i om psiehie se Ilul)~esce acel ee e hP~lt de a· dever, cum ~i spirtte viclene ~ rele se numssce III ge.::e· ral multimea cea mare a ~I'acilol', Pe lang! :'lceas~a ~Cl'~plura ohictouiesce a nurm eu numele de ao.p~ ChUH rmslel'iile,eal'a intreaga biserica este numita eurpul Ill]. Christos, Daca voieserapor a vedea -iiI faptele ce se saversssc pl'in corp, sttnge shntul'ile cu cng.e~ul tM~ si vei vadaa spiritnl PliStii:l, de 01'1 ee . ~lmoscmta., ~I nimic ue mal euaoscend, din eels ce SCIe- Die} daea pulerea luI D(.Hlllle,~leil de. la cl'e::l'ea I~l~nel s~ ved~ ill creaturr, cum vern vedea rant ocln ; Da.cA apoi eredinla esle din cele ,all\Ute~ cum vom au~h fal'i\ ul'eebI? De asemenea !?I. pl'edlc~I't'a .ell,venh!] I,IT, , evangheliet s'a faeul cu ajutcriul hmbel~1 a Plcl~w~'el~r_ "C u m vor pred ica, da ca .,. ~ U .se vor trtrn ire 7 (Rom, 10,5) VeQI cum serviciul eOr'Pu1nl este causa

a mil de bu 11 iH it tl? Daca tuse . ~1iee: "Corpu I poftesce contra spiritulut", el vorbssce aiel despre cele doue idet, despre hine ~i t'~(~, cae,' acestsa sunt care se Impotrivesc, eara nu spirilul l?l, C?I:PUI. Daea corpul .'iii spiritul <11' fi ,CO,lltr3re, ~'al' III 1111 CI u.oul pe altul dupe cum apa unmcesce toc~!, !?I lumina Pe, inbl~eric, Daea illse spiritul se ingl'lJesce deeorp, ~l mil de ueajunsurt sufere dill causa ,IuT, numaj ea sa IlU se desparta ds el : dAdl opoI~1 ,cOl'p~1 Ia .l'~dul IUT servesce spirilulur, .<;>i prin cele ctncl SIIIl_t~t'i1 ,Introduee multa cuuoscinta de lumea exlenol'A, !?I. a fost creat tocmar spre a sorvi de organ al energier spiritulur, cum ar putea ele sa fie eoutrare ~I sft se

1"12 --

I

lupte unul contra CC]ul-l-alt? Eu, inse, le ved nu mmar ·;a nu sunt coutrare, ci inea in£t~'lID mare <leol'd si concedand unul altuia, A~a dara apost lul nu \'01:hesce despre aeestea, cA adeca se opun until altuia, ci despre lupla dintre gandurilo cele bune :;;i eele rele ; cad a voi san a IllI voi, este actlunea spiritulur, Do

• _,_ tl

acaia (Jice: "acestea se trnpotrivesc I adeca sa n

'pennitT spiritulut de a purcede spre poftele lul cele rele ~i vieleue, Acestsa le-a ~lis a postolul, mtocma cum face pedagogul sad dascalul, care se terns de progresul discipulilor.

"Dara ,de 'sunten condusr de spirit. nu sunten sub lege", (vel's, 18), Care pete fj aiel continuitatea ordinet de idel ? Forte mare ~i clara. eel

ce aloe spinl, dupa. cum trebuie, slrnge prin el UI'I-ee pofUl rea l?i vicleaua : sara eel ee a seapat de 'patte, ~ nu are nevoe de ajulnrul leger, qind,ca a devenit ell ruult mar superior ordinatiunllor leger, In adever, cel

ee nu se mania, de ce are nevoe ,:;a auda : "sa TIU uci<;h"? eel ce nu se uita cu ocht desirAnatt, ee ne-

. '" '" '-" ..,

voe are sa I se spun .... : "Sa nu precurvesci r

cine tire vorbesce despre fructul 'pika lulul, celur c~ a seas din el pAnA l?i rildacina reului? MAnia este radaema omorulur, eara privirea curiosa este radacina precur-

vieJ. De acsia ~ice: ~Suntetl COndU!?T de spirit, nu sunten sob lege", Aiel' rui se pare eli !ji aduce Ieget 0 mare !iii admirabila lauda, adeca dl legea a fosl,-,maf 'nainte de pogorarua Sf. Dnell,-de aceiO!iiT lilrie!ji In acetasi ordine ell a santulur DllC~; i,flSi;i penlru aceasla [Ill mar e nevoe de a 1'f:'lTIanea 'IDeA sub pedagog, At-mel de sigur ca eram sub lege, pentru ca de frica sa alungam poftela, -ne-arfittiuduse inca Sf, Duch , dara acum charul liind dal nOlie, .!?i poruncindu-ni IllI numat a ne departa de ele, ci

•

I

•

( ,

-113 -

ehiar a Ie vesleji cu desaversire 9i a Oe inii1ta la 0 "iatA mal buna, uncle mal este nec€s~tate cle_ lege? Ce necesitale mal are, aeel ee de la sme saversesce ciliaI' cele mal marl lucrurt ? Filosof:ul de sigu~' ca. ~~ lire nevoe de dascal, «Deer, de ce, ~lee, ,,1'\ batJOCOI'lt. iU9i-v6 pe VOl, cacr pe cand mal 'nainle ve predasell spiritulur, acum vl'\ punelt alalurea c~ legea»? ,

"Eara fa ptele corpulut sunt l,nvederate, . ~I sunt acestea : curvia, precurvra, necuratia, desfranarea, idololatria, ferrnecatoriile, du~m~niile, certele, gelosiile, maniil~, galcevile~, desbinarile, eresurile, pismele, uciderile, betiile, tmbutbarile si cele asernenea acestora, de care ve spun mal dinainte, precum am si spus, c~ eei ce rae unele ca acestea, IIU vor moscem rmparatia IUT Durnneden" (Vel'S, 19-21), Aiel sUi !iii se reazama eel ce acuza corpul teu, 91 crede cit ,sunt disc acestea ell privire la dusmania !iii I,upta f]ml~'e corp 91 spirit, Fie, deer, dupa parerea VOS~I:t'\. curvia l?i precurvia faptele trupulut i dar~ dU{lmam~!e, c~rteie gelosiile, galcevile, eresurile, fermecatoriile ,91 cele~l-alte. sunt resultalul relel intentiunr numar, !iil_ decI cum ar putea sa. resulte din COI'p? Ve\lr, dara, eli prin aeeste cuviule nu vorbesce de corp, ci de gaoducile pamenteser, care atrag pe om la pami'JIlt? De

aceia ~i ~ice: "c~ cet ce ~ac unele ca acest~~, nu vor rnosceru trnparatia lUI Durnnedeu " Daca aeeste lapte ar fi resultatul natural celet re1e ~l vic1ene eara nu al unet intenliuut rele, in zadar a

, , U

t1is: "fac") pentru eli nu fac, ,ci "pa.tllnesc , adeell. unt silijt de natura. a fa e asa, De ce apoI cad liJi din lmparatia lut Dumnedeu ? E~ta da_rli ,ca cununile 9i pedepsele sunt resultatul intentiunilor bune

suu r ele, Pentru aceasta adauge Pavel : "eara fruc- 8

•

P'.iii~1

~- -"

-1)4-

- 115 -

tul Duhulut este . dragostea, bucuria si pacea.; El nu ~Iice, lucrul Duchulut, ci, "fructul". A~a clara spiritul nostru este de prisos? Daca e verba numat de duch !?i de corp, unde este spirilnl noslru P A~ (lara vorbesce pentru fiintele ne'nsufletite P Cand faptele cele rele sunt numaJ a Ie lrupulur ~i cele bune a Ie duchulul sanl, e (we ufletul omulut de pri os ? Catl1~T de putin : cac! abslinenta de patimj depinde de dansul. Chiar in mijlocul reulut sail al bineluI de se gasesce, daca face us de corp dupa cum sa euvine, l-a fifclIt pe acesta spiritual : dara daca se departeaza de Duchul Sant ~i se deda poftelor rele ~i viclene, s-a transforrnat singur In spirit plhnen tesc. Privesce, cum el peste tot locul nu vorbesce despre esenta corpulut, ci de intentiune rea, sail vice-versa. f?i pentru ce'l numesce fructul spiritulut P Pentru a~· aceia, ca faptele eele rele provin numar de la Dol ¥i din reaua intenliune, pentru care le l?i nurnesce lucrurl, pe cand taptele cele bune, pe care Ie numesce fruet, nu numaT de sirguinla nostre au nevoe, C1 ~i de iubirea de oment a lui Dumnedet. ApOT urrnand a le povesti pe acestea, pune mal IlntHn rad!lcina bunatafilor, dieend : "Iubirea, bucuria, pacea, Indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credi nta, blan deta I Infra narea poftelor. Co '1- tea acestora nu este lege" (vers, 22 23). Ce ar putea cinava ordona unuia, care are pe Jilnga sine totul, cand are un dascal atat de desa.ver!?il in filosofie ca dragostea? Precum vizitiu cer bunI nu aU nevoe sa. tntrabuintaza biciul cand ·tnfma cair, tot aslfeliO !,?i spiritnl l'eu-~ind· in virtutl, nu are nevoe de .mdemnul legel. Qi aiel el cu 0 fOl'te mare iscusin(,A si tntr'un mod admirabil a scos legea, uu ca .[lind rea, ci ca inferiOl'il. fi losofi aT santulut Dueh, "eel ce

•

sunt ar Iut Christos corpui 'si-l'au restignjt lm , preuna cu patirnilc si cu pofteIe" [Vers. 24) Penlru ea sa nu dica iI : !?i cine este UDU] co acesla ? ~r<_Lta pe cel ee reu!?esc a se I:idi~ pri!l faple la aS~'fehi1 ~e perfectiuue morala, S_ aiel pl' In euvenlul oCl.pe=COt p, el al'ala faptele cele 'rele ~i viclene .. Unia ea acestia nu ':?i-ml omorit corpul, penlru ca III <l:stJIDellca cas cum ar fi puLuL b'a.? ei invedel'eazl1 pl'lll asemenea r;_uvinte adeverata filosofle. lu asemenea cas po~lele chiar de ni-ar nelinisci inLI"U cat-va, in z~dar JOse turbeaza, CllcY nu au nicl 0 putere, Deei ~lnd-Ci\, putarea Duchulut San] e atat de mare, uor II! el vletuim sl cu el De multemirn. Ceia ee tnvsderand adaoge: "De trairn in Spirit, sa si urnblarn dup~'e spirit" (Vel's, 25), adeca sa ne pUl'l~m dupre legile

!'>juT. Acea La msamna "sa umblarn , adeca, sa ne multemim cu pulerea Ducbulul, ~i sa. nu mal cautam vr'ull adaos ore-care de la lege. Apor 3l'atA.nd c<1 c~1 ce introduc cireul1lcisiunea 0 fac aceasta. flu.mal din ambitiune, dice; "Sa nu ne Iacem iubitort de slava desarta" ceia ee este causa tuturor relelor,

.' 1I *

Provodlndu-ne unul pe altul la stezr ~I eerte,

" I I U . •

"pismuind unul pe a tu pentr'~ ~a P!sma . pL'O-

vine din iuhirea de slava de~al·tA, ~L din pisuia ISVOrssc t6te' rslele,

Fratilor de va cadea vre-un om" (Cap.li! I}. lm;:d-ci\ sub formA de dojana 'i aClls~~ p~ntl'u. pntmn" Ie lor si voia a tndeparta de la (len!?lI spiritul de

tilarchie 'jiubire de sUI pani re), ~ice; "Frati1or de va cadea vre un om". Prive ce, eft el nu ~ice : de va face, ci "de va cadea' adeea, de se va tntampla se fie ril.pi't de vre-o fapta rea. "Vot I :el duchovnicesct indrepta~i-J pe unul ca acela". De ase-

-116 -

D}ene":. ~i. aiel,. nu (lice: pedepslti-l san condemnati-l, Cl corijati-I. ~I DO se marginesce ni 'I aiel, ei al'll.lanu ca iT lrebue sa fie fbrte blallQ.i cu cet dl ~JuV, ast-felin se pronunta . .,Cu duchul bla.ndetel".Nu a (lis: ell blandeta, ci "cu duchul blandeter", 31'I1tand ca si Duchulut i se pare a Ii asa, ~i ell putinta de a indrepta pe ceJ pi!cato~r cn bland eta, este un char duchovnicesc, ApOI ea llU eumva eel ce lndreapta pe altul sa se tngarnfe, sub aceiasr groza-l pune lji pe densul ~icelld: "Pazindu-te ca sa nu cadr si tu

. . . "

In ispita". Precurn eel hnhogatitJ dan ajutore ba-

neser calor ee au nevoe, gandindu-se ca nu cumva sa ca\la i?i it in ;;al'ii_cie lji sa J1afimeasca ca de!n!?it, tot asa trebuie a face i?i 1101. Pentru care el !}i ~lice punsnd cbiar causa: "Pazindu-te ca sa nu cad!

• .." ' .. ..Ii!

~l tu tn lSPIUl. . Mal 'uli:iil. ia apararea eelut gl'e-

!(lit, ~icend: "de va cadea vre-un om". al doilea pune pe fie-cine In fala celui gresit ~i-l pova!uesee de a se purta cu duehul blandetet catra dsnsul,

aminlindu-st ca ~j el este supus gresalelor , "pazindute ~ice, sa sa nu cazr si tu In ispita", tnvinovapnd, adeca, mal mult pe diavolul, de cat trandavia sufle· tulut teu, n Purtatt sarcina un ul altuia", Fiind-ca nu este am tarA de defecte, sfatuesce de a DU De face controla torI aspri at gresale 101' altora, ci a purta de· fectele apr6pelul, pentru ca ~i altiT sa Ie purte ~i sa le sulere pe a le nostre. Cl:I.ci precum Ja 0 eladire petrele nu au cu t6tele acelast loco ci unele se petrivesc ~i sunt proprij pentru coltare, eara nieT de cum la ternelie, altele sunl polrivile pentru lemelie, ~i nu pell~l'll eoltare, tot a§3 §i la corpul bisericet, Aceasla o pete vedea cineva petrecendu- e si cu corpul n05- tru ; fie-care memhru '~l are lunctiunea sa; unul pe altul se tngaduie, ~i nu cerem totul de la fie-care in

Ll7 -

parte, sMI ~i de la tote la un loe. NumaT eone.lIrsul comun a l tuturor sustin §i tntaresc corpul, ea i?l ciadirea, ,,$i ast-Ielio vett tmplini \egea lUI Christos" , adeea, cu to liT \'etl implini, prill. ingaduinta ee 0 vell avea unul cab'a altul. A§a de pllda, cntare este il'it~bil, eara ttl molutie si nrnnoros : eT bine, pOlta, sufere tnfurierea luI c~a grozava, pentru , ca ~I el sA'tl sufere molaciuuea 51 rmmolenla La; !?I astfeWI nid acela nu va gl'e§1 purl al de tine, ~i nict tu DU veT adauge 0 greutate mal mult pe langa c:le CIc! ar, ingi:\duind pe fralele t~Ci. Ast-feliu dect tntindendu-ve mana unul altuia, eand s'uutep pe cale de a eadea unit prin altiI in comun vet" unplini lege~, eara 'I'estul '1 va tmplini fie-care en apr6peJe, PI'I~ propcia sa rabdare, Dara daca nu facet!. ast-felitt, CI

,. fie-care se va arunca asupra apropelui §l asupra defectelor In], mcr-odata nu vetI reusi ell eeva in (;crintcle v6 tre. Qicl. dupre rum I find e ~o,,~ba de '01'pul nosiru, nu pulem a cere acelast sel'Y1clU de la_ l6lc mernbrele luT, eAcI Dic! corpul nu pote exista atuncr, tol asl- feliil si cand e verba de I'l'atf; mare va .f lulhurarsa ii lupl a, rand VO\l1 cere 10Lui de la fie-care

in parte san si in general de Ia top. "Cad de 50-

, y ~ "

cotesce cineva ca este ceva, se tnsala pe sine

(Vers. 3). A icI_ eal'A~i ridielllis3za Il~ul'i nta .. Cel ce erede ca esle ceva, nimic 1111 este; aceasta sIIlgUI' 0 pt'Obcaza prin 0 ast-felin de net uzie ce 0 da pe fa1:'1· ,,"ie-care sa-~I cerceteze Iapta sa". Aici arala cil e necesar de a f controlorr at vlp.~el noslre, :;J a cercela cu scumpatate faptele ee Je saVer~JlU zilnic, eara nu numat la suprafala .. A§a buna-ora : a~ ra 'lIt vr'un hine ? gandesce-te rlH6i nu cumva l-ar faeut penlru vre-o slava de~l'la f'ail p~llti'U eA at fost torsat, san din antipatie d\tra all-cine va, sail din ipocrisie, san din vre-o alta causa ore-care ome-

-118-

neasca, Precum aurul mal "nainta de a f pus in to. .pitore se pare a f stralucit, tnse numat dupa ce l'ar seos (lin toe l?i I-at examinat eu exactitale Sf:! probeaza daca ell adeverat e aur veritabil san fals, astleliu se petrece l?i eu faplele nosh e, Cand nolle vom examina Cll scumpatate, numat atnncl S8 VOl' descoperi tu t6ta golaciunea lor, ~i 118 vom vedea respon(JabilI de multe fapte rele, n;:;i atuncI va avea lauda in sine tnsu-sr, eara nu In altul 1<. Aesstea le ~lire nu en cum le-ar legilera, d concedand ore-cum slabaciunet omenesct. E ca cum 81' f dis: este - absurd de sigur, de a le lauda ; clara dacli 'voiescl Sa 0 Iact fa-o, jose: nu te lauda contra apropelur, ca Fariseul din Evanghelie. Cel inva.tat a nu face a~a, iule se va departa de a se lauda singur. Cel obicinuil a e ]Au;da singur pe sine, fara. sa vatame pe a1\il, iule se va corecta de aeesL defect. Cel ee nil se crede pe

sine mal bun ca altiJ, =cacr aceasla tnsamna : "ea· ra n II in altul" -ci singur examinaudu-se, de §i pole pentru moment se mandresce, va lncela cu tim' pul a n at face aceasla. ~i ea sa am ca aceasta voiesce el sa 0 dea la iveala, privesce, cum mal us el umilesce pe auditoriu ~i('l~nd; 11 Fie-c.ire sa·~1 cerceteze fapta sa ", aiel, inse, adauge : "ca cf fiecare-st va purta sarcina sa" (Vel's. 5). Aid dupacat e pare a pus acest rationament, ca sli. tmpedice de a se Jauda contra apropelur, !}i in acelasl limp de a eorija pe eel ce se Iauda, ca sa nu gADdeasca de den sul JUcI'urI marl, !?i ca sA-I aduea a se gandi la propriile sale gresale, apasand ast-feliti asupra eonsciintet JuI ne'neetat ~lieel'ea: ,,'$1 va pur· ta sarcina sa".

ned tnvatat in cuvent sa comunice celuT ce rnvata tote cele bune" (vel's. 6). Aiel e vorha de

( ..

-119 -

invav~tol'T, ca adeca lrehue a se .bll~U1'a de rnulta ingrijire din partea diseipulilor. 91 din ee, causa 61:e a legiferat Christos a~? cacr ~l in. N.~. ast-feho.e botartt, ca eel ce predica evangheha, din evangbehe sa. traiasca : si ill V. Testament se gasesc de asemenea multe dispositiunl,' flupi!. care Leviti' se bucurau de multe veniturt din parlea Ebreilor. Dill ce cau~a deet s'an ordouat acestea ? Nimie alr, de cAt ca mel e pusa mal diuainte temelia urnilintil ljoi a iuhirel, Demnitatea didaetica de rnulle 011 ingllnfa pe eel ee o poseda : de aceia el raprimand a t-foliu de apucalurf, pune in posi_tiune pe dascal d~ a avea. Devoe de ajutorul discipulilor, eara pe acestia-r mohv~aza. de u' se face mal sprintenr spre binefacere, exercilandu-t ast-Ielia de a deveni bJauqT f'IHra alti!, preeum sunt blandt si tndatoritort c:atl'A dasealii lor, Pentru ca daea n'ar 'n asa, cum am ~is, de ce pe Iudeit eel nerecunoscetort 'T hranesce cu mana in pustiu, eara pe Apostolt i-a lasat ca cersitort 'r Nu este j~'.'edera.t _ell de aid pregatind bunatj1~de cele mal'T,-Ulm~1D1,a liil rubirea,-a irwlI\llt pe discipult de a nu se rusma d.e dasealit lor ce er'au batjocuritt? A cere de la anrl pentru hra~a ~ilnica, se pare a Ii rusinos ; ,tns~ nu se !lol e c;lice lot al?8 si pe~lI'u .dasca]I, cand II ,cer de .la discipullt 101', eu t6UI sinceritatea: ~J?3 cli ~I de mel nu putill c~tjgii d iscipulit, 1rlVi\ t!u.l(lu-se de a despl'~iLli orl ce sla va. , De aceia l?i <,lice: n Cel rnvatat ~~ trnpartasasca pe eel ce I~".a!a tn tote cele bun~ adeca, sa-st arale tota. darnicta eMril eI. Cand el ~lIce

in tote cele bune", la aceasla face a Iusiune, Ni" ic sa. IlU fie propria a discipululur, r i .. tote ~a fie comuns, pentru cli mal mart va lua de rat c1A, ~l inca. cu ~tM mat marl, 'U r,at sunt mal bune cele eeresct rle Cc'\t cele parnentesci. Aceasta invederand-o :;.;i in alta parte, Qieea: "Daca not am sernanat voue

'I

-120-

eele spirituale, an este mare lueru de vom secera de Ia vol cele corporale 7" (I Corinth, 9 J 1), Pent!'u aceasta ~l numesce faptul meneional impa.rta.~;i1re! aratanrt ea aicr e uu Ielin de schimb reciproc, cu ~al'e ocasie ~i iubirea devine ell mull mar _fel'bmte ~l mal slatornica. Daca dascalul caul1l. so.brIe~t~" el 1'6mAuEl sl~t~l'nic in aeelasr Ioe, pl'i, mind a,lul?1 e dup~ demnitaiea lUI. A starui in euv~lIt, a se afla in saracie peemaoecta, a dispretui tote cele pam8nlesel, ... ~ Ia urma s<'l. at nevoe de altir, inca este o lauds mm'!l' Daea, lnse, dascalul tutrece 'It1ilsura ce!'Uta, .apot slnl?ur '!;if v~tama demnitatea, nu pentru ca pnmescs ajutore, CI penlru ell. primeses tara. m/:!sura, A por, pen,tn~ ea viclenia dascalulur sa. nu faea mal lenes pe, discipul la Implinirea unor ast-felin de faple buna, -?I de multe 01'1 ~a. treaca cu vederea pe un ee~'~ltOl'l['J, sub pretext ca. el ajuta deja pe dascalul lur, Qlce mal departe : "In faeerea de bine sa nu ne obosirn". Aier ~l'atA !?i mijloeul, prin care VOIll reust ill facerea de bine, cum li'i masura generositatel, tJiellnd asl-!eliii: "Nu ve arnagijr : Durnneden nu se batjocuresce ; cacr eeia ce searnana ernul, aceia va si secera, eel ee searnana In c?rpuI sen, din corpul sec va secera stricacrune, eara eel, ce searnana in spirit, din spint va secera viata veelnica ~I (vel's. 8. ~). Precum se tntampla la semanaturr, ca eel ce searnana Iinte nu 1~6te ,sa secere grAil, fiind ca e absoJul necesa:' ca !?I seminta sa fie de aceiasr specie ca -'iii plauta seeerata, tot asa se Intampla si cu faptele omensscr; in. cat eel ce i~b'oduce in corpul sM manrlrie, bep~ san pl~eeJ'J dohitocescj, va secera consecintsla acesIora. ;;1 care sunt? Osanda, pedeapsa, rusinarea, risul ~l allele de acest feliu_ Sfarsilul meselor' Juxosa si a bucatt:llol' delidose IlU e altu], de cat ruina ; eaer dupa

121 -

cum ~i ele putredesc in stomach ~i se distrug, astfeliu distrug :;;i deterioreaza !;1i corpul, Nu a~a, iOS!!, sunl cele spirit uale, ci cu lotul contrare calor corporate, Gtl.ndesce- te: a 1 sernana t milostenie, te asteapta In ceriurt tesaure nepreluite !ii slava veclnica ; at semanat Inteiepciune, vel primi ciusts l?i recompense, laude din partea rngsrilor 12i cununt nevestejite din partea CeIuI ce recornpensaza.

"Sa nu ne obosim tn faeerea de biue, caci la timpul sen vom secera, daca nu ne vom molesi. A!}a dara, pana cand avem tirnp, sa facem binele catra top, si mal eu sama catra eel de 0 credinta eu noll. (vel's. 9, to). Pentru ca sa nu creada cineva ell numar de dascall trehuie a Ingriji ~i a-t hrani, eal'a de ceJ-I-altT a neglija, aduce verba in general, :_;i asa deschide tuturor tl~a unel ast-feliu de ambitiunt nobile, '.IIi atat de mult exagereaza, in cat ordona de a miJui ~i pe Iuden -?1 pe Elin, in ordinea cuvenila, de sigur, in:;jj a-I milui. ;;i care e acea online? De a arata 0 maT mare tngrijire pentru ceI de aceiast credinta, Ceia ce face I}i prin alle epi tole, face ~i prin aceasta, adeca ci1 nu vorbesce numat de a milui, ci ~i a lace aeeasta netutre-

rupt ~i ell ambitiune nobila, cad vorbele "semtnta u si "sa nu ne obosim" aceasta semnifica. Tot-odata nind ca a cerut un lucru mare, mencionand de un seceris curios, puns prerniul ca posihil de clif?ligat imediaL (and e vorha de muncitorir de pament, apuJ 1]11 numat eel ce searnana sufere ostsneala, ci ~i eel ee secera, ca unul ce Iupta cu praful, neeuratenia ~i obosala ; atuncr, tnse, uu va Ii nimie din acestea ; ceia ce represintand prin cuvinle, dice: "Ia timpul sen vom seeera, daca I1U ne vom molesi", Aiel. el 'J mdaamna si-I atrage Ia sine, In alta parte tnse, '1 silesce a face nceasla curand ~i·J tmpinge ~in:md:

11

- '122-

•

"Dec} pana cand avern timp, sa. facem binele". Dupre cum nu snntem UipanT de a ssmana od cand de asernenea oi_cr de.a milui, Clind va sosi timpul sA ne d~ce"m de aiel, chiar de am voi n'll de mit de urr sa mllulI:l! pe cel ~!!rac, nimic IlU vom folosi. Despl'e ace~sta ,Ill marturisesc cele cincr feeiore nehuna cars d~ ~l donal) ea sa a iba uut-de-lemn in .candelele lor, 'tot.US) fi~n~ c~ DU avea il eu denselo milostenie abondenta, ~u lB~lt, ea,:!! usa C~mel'eI ,de nunta s'a tnchis; de asernenea nt, maltunsesce ~l bogatul nemilostiv, care ~.u a .~a,gal I~ sama pe Lazar, Fi~lld ca !1ii acela, ca ~l fecio: ele, , I~~ma.se~e ,Sl"~l0 de ajutorul miiostenieJ, no a fo~l nici el mllult, pe cand se atla 10 iad -DieT de_ Patriarehul Abraam ~i niel de alt-cineva, ' de si plangea ~l se ruga mult,-ci a remas acolo, in acel foe grozav, f'ara a se hucura de iertare, Penlru aceia ~j ~lice .apostoJul: "Pa~~ cand a vern timp, sa fa- • cem ~I,nele. ca.~ra ton , scapandu-I eu aeeasta 5i ~e um.llmta lU(Jal~a. Pentn:l Iudet tote taptele resultate din, filantl'0pIe se mill·gmeai.l calra. eel lie un neam Cl~ delli?l~; dara filosofia charulut chiama la ospatul mdostemeJ pamentul la un IDe eu marea de si arata

o mal mare i1~gl'i.ii~'e pentI'~ ceJ de aeei~~I (:~'edinta.

"Vedefl ce epistola v arn scris cu mana me.

Can vor sa placa cu corpul, aceia ve silesc sa ve circumcidstr" [vers, 11. (2). Intelegl ce durere mare apasa asupra acelur fericit snfiet! Preeum eAnd eade cineva lntr'un dolin san in vre-o superare mal'e~ ~el'<;Iend pe vre-un memhru din familia, sail ci\ a suferit c~va D~a~t"ptaL,. nu se I~nii?tesce uicr neptea, meT, (hua_, .dlD causa JaieT ee I-a cucerit sufletul, tot asa §I fet'leltni Fa vel; spunend cAte-va vorbe des w'e moravurt, el eara~i se intoJ'ee la eele de maf'nainte, care mal ales 'r tulburan sptritut, ~icend ast-falin :

" Veden ce epistol a v' a m scris". Ai ct eJ n i m ic alta nu da a 1n~lege, de cal eAintl'eaga epistola a

•

-123-

scris-o singur, ceia ee e 0 IlUII'e dovada de aulenlieitatea epistolet, Pentru cele-l-alte epistole e sciut ca e1 numar dicta, !?i un altul scria, cum buna-ora 0 arata. tu epistoJa ei!1"j\ Homanr, in care pe la fine ~ice:

"Ve salut pe vor e.n Tertiu, care am scris aceasta epistola", - ('31'& epislola aceasla eab-a Galatent a scris-o tntreaga iDSU!?l el, Aceasta 3 ra.cut-o fiind silit pc de ° parte de iubirea sa cAb'a den~il, eara pe de alia pentru tmpraseierea banuielelor eelor viclene, Fiind cil. dusmanit lUI tl clevetian de Iucrurt la rare el DU participase, ~i ~li{'eaO ca eI de Iapt predlca circumcisiunea, tn forma ruse se preface di riu o predica, de ac ia s'a vl:!~lut forsat a Ii trimite 0 epistola serisa eu propria sa UlanA, depositand astfeliu mal dinainte marturis tnseris, Prin vorba : "ce, ce feliu" mi se pare ea. lIU jn~(!!lege marimsa epistolel, ei arata diformitatea Iiterilor, ca si eum ar fi .,is; "de si nu sunt scriitorin eminent, t~tU!?T m'am vedut forsat a ve serie insu-ml eu, ca sa aslup gu-

riJ~ clevetitorilor>. "Cap vor sa placa cu corpul, aceia ve silesc sa ve circurncidetr, nurnat ca sa. nil sufere persecutiunt pentru crucea lUI Christos" (vel'S, 12). Aiel arata ell iI nu de buna voe o ufer aceasla, ei fOI'SAtl: pentru care chiar se pare cit li ia aperarea, procurandu-Ii oeasiune de a fugi de acet tnselatorr ~i a-r parasi incl1 grabnic.Ce Inseamns tl sa placa cu corpul"? A se bucura de einstca b: menilor, a prospers tnaintea )01'_ Ftind ca jf ennllua'tl in rls de Iuder, ca s'an lepadat de moravurile parinleseJ, apoJ pentru ca !'::inu fie acusati de aceasta, ~Iice, voiese a ve vat a. 111 a, a vf! ciunti corpul vostru, «ca ast-feliu prin corpul vostru sA ve justifi-

\ca~r Inaintea lor», Acestea Je ~icea apostolul, .aratand ea if nu Ii faceali pentru slava lui Dumneden, C[I ~I cum par'ca ar f ~is: lU1 este aiel verba de pie,late,

-124-

ci l6te. Ie_ (a.c din ~lDhi~iune omeneasca, ca sA placa necredmclO~lI01-. !?l sa Ii arale ca de si cl'edinciosT

il. cu tMe acestea '~I ciuntesc eorpul, iii preJera a f'is~ pmge pe Dumneden, ca sa placa omenilor, Aceasta

e semnifi~atia ?uvjnl~lor: "a placea cu corpul". Apor arata_l1du-h eli -,I pentru 0 alta. causa Strut lipsil;r de orl ce iertare, eara._~, 'r mustra si dice ca iT ordona a_ face aceas~ nu nurnat pentru placerea altern, ci

~I penlru sabsfacel"ea slaver 101" celet desarte. Peutru care ~i adaoge: "r.a sa se laude In corpul vostru" ca unra ce se cred de dascalr, eara vor discipuJiI lor. ~i rare e proba P ,,5i nicr il nu pazesc Iegea"

~~ c~_ eu ad everat i inse ,chial' de ar fi pazi t- 0, tolui'i erau demnr d~ osAnda, aara acum insu-sr scopul lor

e corup!.. "Mle, tnse, sa nu-ml fie a me lauda fara nurnar in crucea Domnulul nostru Iisus ~,

Chri "

.ns~os_ (vers, 14)_ Acest rapt se pare a f batjo-

:?t'~tOrI(i 10 ~a_1;a lumer !?i l.a ~er _ ner.re(liDcio~I; in certurr, tnse, JI J1).u~tea credinciosilor e 0 slava nespus de ~al'e. ~t saracla ~D lume e baljocorilt'lI-e, pentru nor, mse, e a mandrie ; de asemenea sl a f cineva injosit multora S8 pare de rts, nor, iose', ne falim cu aceasta, 1'01. ast-Ielin iii crueea Domnulut e pentru 1'01 o Iauda mars. ~i IlU gice, eu uu mli laud, sail nu voiese a me Iauda, ei "mie sa nu fie", ca ~i cum pare, ell ar alunga una din ahsurditll~I, ~i a cerut (1- julorul Iur Dumne~eu pentru ca sa reusasca, Dal-a ce anume este lauda crucel? Ca adsca Christos a Iuat pentru mine chip de rob, iii a patimit tOle pentru m!ne. rO~LJI, dusmanul l?i nel'eclIl1osclitoriul; tnse, atata m a Illbl~, in I'M. a primit a se preda pe sine hlestemulur, Sat" putea ore egala ceva cu acest act manil? Cact daca servitorit gllndes:-. de densit hlCI-Ul'1 mal:! dlnd sunt li"iudaV de stapaniI 101', cum nu lrehue a 11~ lauda nor, cand stapanul si Dumnedeul eel adev~kat

. .

- j2~-

uu se rusineaza a fi crucificaL pentru nol? DecI uicr nor nu LlC rusinam de rugrijirea lUI cea nespusa pentru nol, EI nu s'a rusinat de a sa crucifiea peutru line, ~i tu te rusinezr de ingt'ijil'ea lUi cM: nemarginila ? Dara acessla e cea mal mare nebuuie ; tocmai

pentru aceasta trebue a te mandri mal ales. "Prin care lumea s'a restignit rnie si en lumer" _ Prin euveutul "lume" el intelege aiel ItU ceriul, nict pitmentul, ci lucrurile pamantescr, lauda de la oment, pompa, slava, bogatia ~i tote eele-l-alte ce se cored slrelucite, Acestea tOle, (Lice, sunt morts pentru mme, Ast-leliO trebue sa fie chrestinul ~i 0 ast-feliu de voce lrebue sa pronunte tot.de.<luna: ~i inca nu ,se .multn~ mesce cu moduL de mortificatiune de mal nainte, Cl

adaoge ~i un altul ~licend: ,,~i en lumei II, faC~lld 3:

.. Iusiune la 0 indoitA mortificare, ca cum ar fi -;1Is: «~I acelea sunt pentru mine merle, ~i eo pentru dl?m~eJe, ~i niei ca pot a me. bit:ui san a me Ina In sta..pa!11re; ~i ele 8U))t morte, l?l mcT ei'l nuI.e doresc», Nimic nu este mal fericit ca aceasta mortifieatiune, ~l Duma} ea este temelia vietef fericlte. "NicI circumcisiunea pete ceva !?i nici necircumcisiunea, ci faptura cea noua ; si catr vor umbla dupre regula aceasta, pace preste densn si mila, si preste Israilul lUT Dumneden" (vcrs_ta_ 16). AI v~Qut pulerea crucer, la caUl. InalVme l'a ridi.cat? Nu numat ca luerurile lurneI atl murit in el tote, Cl s'a aratat tnca en mult mal" superior vietel eelel vecht. ~i Ce se p6t~ egala en aceasta? Cel ce alta dala er-a ill stare Sit se sfa~le pe el din causa circumcisiuuer, ba chiar sit sfasie ~i pe a}~iI, pe aceta. tocmat I-a convins crucea lui Christos de a pal-liSt circumeisiunea, ~i a 0 pune pe aceiasr treapta cu na-circumeisiunea, §i a eauta "8. aile lucrur stre-

ine §i paradoxe l?i mat pre sus de cenun, II Faptura

I-

I '

12ti -

110ua If eJ numesce purtarea nostre atat asupra tap-

1 101' fAcule deja, cat ~i asupra calor vjit61'e, In privinla taptelor saversile S6 explica prin aceia, ea spiI'itu'l nostru tnvechit i?i iruhatrtinil in pecate, prin botez s-a re'noit fara de veste, ea ~i cum S-31' f creal din nou, pentru care l?i dOI'~rn vi~~a ceJ'~asca,; il:! ])I'ivinta celor viitnre, tnse, pnn aceta ell l?1 ceriul, !?I pamcnLul ~i tntreaga fllplul':l se va preface in nesh-icaciune, trnpreuna eu corpurile nostre. «SA nu-mf vorbesel de clrcumcisiune, ~iee, care Ja UI'm! Illi pete iufluanta ell nimic ; cum se va mal putea deslinge

~a dlnd tote VOl' f prefacute P Can ta, tnse, ,c.ele n 0-

ua a le charuluj, Cer-ce cauta cele a le ebarulut, se VOl' bucura !?i de pace si de filantropie, f;1i iI, principalmente VOl' fi numitt ell numele de Israil ul lui Dumneden : pe cand eel ee vor cugeta eele contrare, chiar de ar fi na.scuV din Israil !?i ar purta pe huze - aceasta denumire totusi an cadut din tote acestea, diu afinitatea eu '[srail voin sa' ~lic, PrincipalmenLe aceia se pot numi IsrailiV, earit pazesc aceasta regula, cant 'n fine se departeaza de cele vecbi, ~i urmaresc cele a Ie eharulut».

Eal'i1' mal rnult niment sa nu me supere", (Ve~'s. 17) Nu vorbesee acestea ca un om necajif ~i abatut de suparare, cllc1 cel ce prefera a face ~i a. rabda totul pentru disci pull, cum ar fi fosl posihil de asta'.data de a se molesi ~i a cadea ? Cel ce c;lice: "st~l'uesce 1a timp!iii Iara tirnp" (U TImulh. 4, 2), ~i "P6te ca Ii va da Dumneden cunoscinta adeverulul !?i-I va scapa din cursa diavolului".

. (Ibidem 2,25. 26), pentru ce ore <lice acestea ? Pentru a reprima cugetul lor eel tranda.vit; pentru a-t haga in mal mare fries, a~ c.li intepenind bine legile ~use de el, sa IlU Ii fie permis nict-odata de a Ie ml!~ca din locul lor. "cad cD port pe corpul men scm-

•

j

f '1

r

l

127 -

ncle Domnulut Iisus". Nu dice : Ie am, ci "Ie port", ca ~i cum se inganfa eel ee. au _Iuat ,trofee rn reshoiCI, san eel ce porltt decOl'a~~lIn[ I~I,alate&c!, de i?i aceasta inca. se pare a fi batjocura III rata o· menilor- El tnse se mandre ce de ranele ce le avea, si tocmat c~ sol(latil purtatort de stiudard, a~a ~i, el se bucura purland pe corpul luT rane: Sl de. ce ore dice el aeeste vorbe P E ca cum ar fi ~hs: «lata. ca pl'in aeeste semne ell Ole justific mal slralucit de . cat ar face orr-ce voce, sao 0I'1,ce cuvent. Aceste. rane slobod dill ele 0 voce mal ascutita ca a tl'l'I.mbl\EI la urechele acelor ce me contral'iaza::li c;lic ca. e11 'mt ascund eredinta, !ili ea. Ie vorbesc acestea num:;tI ,ca sA plac omenilor, Cand cineva vede UI1 soldat Ie!jlfld dill rand, plln de sa,l1ge !ill ell m,ll de r~rle pe co~'p', de sigur eli nu-l va judeca ca fricos .sau tradatoriu caet el pOl'ta l?e corpul I,UT semnele !ill p!'oha b_ravu· reI. !ili In privinta me, <)Iee, lot lI!?a ,sa judecatt, Daea eineva voiesce ea sa auda apologia me ~I sa. cu-

, nosca parerea me, apor vada ranele ,de pe ~OI'puj meu care eonstituesc proba cea mal evidenta i?l mal sup~riOl'll de cat ort-ce alta proha sail vorbe». Incependu-sr epistola cu ll'ansfol'Jl1ar~a lUI fa.1'a. de, veste, a aratat eu Iota. claritatea convmgerea [111 sineera, eara acum cand tsrrnina epistola a ara.ta.t periculele resultate din aceasta erediuta. ~i pentru- ea sa nil {lica. cineva, ra. I'll in a~llVel' s-a transformal in urma unet eugetan seriose i?l drepte, dara ca. nu a remas in aceleast couvingerl, apot ea sa probeze ca. cu adeverat a remas statornic in convingerile sale, aduce ca mA.l·turil ispitele, primejdiile ~i ra[}e~e lul .. Dup~ aceta justiflcandu-se ell clarilate pentru ~ole,. ~l aratand C;3. cele dise pAuA acum ~1I ati provemt d~n .vr~-o mtiJ~le sail dispret calra iT, CI. are cat.J.'ii den!?II iubire P~I'JIlLasca. slatornica, '~T inchee cuventul cu 0 rugaciune jJlillll. lie mil de bUl1a.11tty !ji <)ice: "Cbarul Domnu-

• ,

I

r

•

-io )

lur nostru' Iisus ('l--rr;~ . fie cu spiritul vostru,

Iratilor, Arnin." t"'::"i'~, l~i. en acest VI~' pe urma el a ~ig~i;l,!, !.,',le cfll.~ diuainte. N • ic URI i:

cu vol, ei "Cll spiritul vostru", aLra :m]- in faptele corp,ol'al~, l)~· e t.u~il1denea. aratandu-l i . aCj~ea Iut Dumneden, si aminundu-h charul de ea 8,,6 mvrednicit si care atl fO"it suficienta-r scote diu reta-

• cirea Indaieeases. Preeum a primi spiritul' JJ-3 fost dill causa Sil1'acieJ leget mosaics, ci pentm [ustificarea prin credinta, lot asa ~i a stapani spiritul nu se face prin cireurncisiuue, ei tot prin ajutorul charulur, Penlru aeeea a tncheiat sfatuirea prin rugaciune, amintind §i de chat' si de spirit, numindu-t tot-odata !?i b'atI. ~i rugand pe Dumneden d~ a se bueura necontenit de aceste bUllAtatI. Cuvintele acestea sunt §i.' u rugaciullc cum ¥i 0 inv~t~tura complecta, Intocmal

ca un zidii1 duplu pri'mprejurul 101'. ~i 0 fovatelur';'1 care sa Ii aminteasca tote bunatatile de care saG bneurat, 'I putea sa-t tina in credivtile bisericel, dara ~ 0 rugaciune care iuveca charul ~i inslsta de aremanea cu deo§iI, nu-I Iasa ea spidlul lor ,,11 se abala. Acest spirit Iiind co deD~if, 01'1 ce iu§elliciuoe dispal'e tnaintea unor ast-Ielin de eredintt drepte, cum dispare pratul in fata vantulur,

...
BIBLlOTECA
UNIVERSITA ru IAer
Ad. r.~ I I.
1(tJ7.{I) I - ,