Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chiinu 2017
1
ROLUL SI FUNCTIILE CREDITULUI IN ECONOMIE
ROLUL SI FUNCTIILE CREDITULUI IN ECONOMIE
In economia de piata, creditul are un rol deosebit. Creditul este unul din motoarele
principale ale intregului angrenaj economico-social. Utilizarea rationala a creditului sporeste
puterea productiva a capitalului si asigura un volum mare de produse. Creditul a aparut pe baza
dezvoltarii productiei de marfuri, corelat cu dezvoltarea schimbului (vanzare pe credit).
Sub aspect economic, creditul reprezinta operatiunea prin care o persoana fizica sau
juridica (debitor) obtine fonduri sau bunuri de la alta persoana fizica sau juridica (creditor),
asumandu-si obligatia sa le restituie sau sa le plateasca la termen/scadenta. Creditul a aparut din
necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferitii agenti economici, proces caruia moneda lichida
nu-i putea face fata. Cu toate ca activitatea bancilor comerciale a devenit foarte complexa,
totusi esenta acesteia este mijlocirea creditului si efectuarea platilor intre agentii economici
si/sau persoanele fizice. Deci, bancile comerciale reprezinta institutii primitoare si distribuitoare
de capital.
Creditul este 'orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la
rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta
suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui
titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani'.
2
TRASATURILE SI FUNCTIILE CREDITULUI
a) In orice operatiune de credit, de regula, intervin doi subiecti: cel care acorda creditul,
numit creditor si cel care primeste creditul, numit debitor.
e) Garantarea creditului .
O data cu diversificarea tehnicii de plata (virament, cec, trata etc.) s-a ajuns la
diminuarea folosirii numerarului si in consecinta la cresterea in proportii mari a monedei de
cont (scripturale).
Regland dimensiunile cererii si ale ofertei de marfuri tocmai prin creditarea consumului pe
de o parte si creditarea stocurilor pe de alta parte, creditul contribuie, alaturi de alti faeton,
la stabilitatea preturilor.
Nu trebuie neglijata nici prezenta din ce in ce mai masiva a creditului in randul populatiei
sub formele sale de credit de consum, credit ipotecar, s.a.
Nu putem ignora nici importanta creditului in acoperirea deficitului bugetului de stat prin
creditul public.
4
Pe acest fond, rolul si amploarea creditului au crescut mult, o data cu dezvoltarea
economico-sociala, devenind o activitate economica deosebit de importanta.
In cadrul economiei de piata, creditul are o foarte mare raspandire, el reprezentand un mod
de finantare a necesarului de resurse in completarea celor proprii, iar in anumite cazuri poate
constitui chiar sursa unica de finantare.
Este oportun ca pentru realizarea unei cresteri economice sa se apeleze la credite decat
sa se astepte o perioada indelungata pana cand s-ar putea forma fondurile proprii, pe seama
capitalizarii beneficiilor.Folosind creditele, agentii economici castiga timp in lupta de
concurenta, pot sa-si . adapteze operativ activitatea in conformitate cu cerintele pietei si
totodata, printr-o activitate eficienta isi creeaza si mijloacele necesare pentru rambursarea
ratelor scadente si plata dobanzilor.
Daca folosirea creditului este o operatiune necesara pentru agentii economici, mai ales in
conditiile cand capitalul propriu este neindestulator pentru promovarea diverselor proiecte
avute in vedere, tot atat de adevarat este ca se impune o atitudine prudenta din partea
debitorului care sa-i creeze certitudinea folosirii eficiente a sumelor imprumutate, astfel incat
sa se realizeze o rentabilitate satisfacatoare pentru a rambursa la timp creditele, sa plateasca
dobanzile aferente, in conditiile obtinerii de profit.
. faciliteaza distribuirea resurselor banesti intre diferite intreprinderi si ramuri care sunt bine
situate pe piata, creditul contribuind la conceritrarea intreprinderilor;
. contribuie la aparitia de firme mici, care adesea sunt promotoare de inovatie, ceea ce
favorizeaza amplificarea concurentei - factor al cresterii economice;
La baza activitatii de creditare stau o serie de principii, dintre care cele mai importante
sunt: prudenta bancara si confidentialitatea operatiunilor de creditare. Acestea se
regasesc in toate normele bancilor din Romania si sunt reglementate de Banca Nationala a
Romaniei (BNR).
Prudenta bancara
Contabilitatea bancara
Exista, in principal, doua piete de fonduri destinate creditarii - acestea sunt piata
monetara, pe termen scurt si piata capitalurilor, pe termen lung.
6
PIATA MONETARA
Termenul piata monetara include acele institutii financiare care dau si iau cu
imprumut bani disponibili numai pe o perioada scurta si alte active lichide precum aur,
devize, bonuri de tezaur si polite (trate, cambii). Pe langa banci si institutii financiare
(societati de asigurare etc.), alte componente ale pietei monetare pot fi pietele specializate,
precum piata valutara si piata aurului.
Fiecare societate bancara doreste sa obtina un venit din dobanzi, prin plasarea pe termen
scurt a unor fonduri care nu sunt necesare imediat (pentru acordarea de imprumuturi
clientilor sau pentru a satisface rata rezervelor obligatorii cerute de banca centrala),. Aceste
fonduri vor fi furnizate pietei monetare, in ceea ce priveste cererea pe aceasta piata, bancile
ale caror fonduri lichide sunt temporar insuficiente pentru cerintele statutorii de lichiditate si
alte nevoi imediate, vor imprumuta fonduri pe termen scurt de pe piata monetara. Perioadele
de acordare si luare cu imprumut pot fi de pana la l an, dar de obicei sunt mult mai scurte.
Piata monetara are mai multe segmente, fiecare dintre acestea fiind specializate in
negocierea unor instrumente specifice:
. piata scontului;
. piata interbancara;
. piata eurovalutelor.
PIATA DE CAPITAL
Piata de capital este piata fondurilor destinate creditarii pe termen mediu si lung, spre
deosebire de piata monetara, care este piata fondurilor pe termen scurt. Nu exista o distinctie
clara intre cele doua piete desi, in principiu, imprumuturile de pe piata capitalurilor sunt
utilizate de industrie si comert, in special pentru investitii fixe.
7
Principalul rol al pietelor de capital il reprezinta furnizarea de fonduri pe termen lung. Din
acest motiv, instrumentele tranzactionate pe aceste piete sunt considerate investitii.
Economiile dezvoltate au piete de capital bine dezvoltate, dar in economiile mai putin
dezvoltate, marimea insuficienta sau absenta pietei de capital reprezinta deseori un obstacol
in calea sporirii investitiilor, ca si insuficienta economiilor. Guvernele si companiile din
aceste tari sunt, de aceea, obligate sa obtina capital de pe pietele internationale de capital
(compuse din pietele nationale de capital ale tarilor mai bogate) si de la institutiile financiare
internationale precum BIRD si BERD, asa cum a procedat si Romania.
Bancile trebuie sa evite furnizarea de imprumuturi pe termen lung din fonduri pe termen
scurt (de exemplu, depozite la vedere - conturi curente) deoarece aceasta ar avea un efect
negativ asupra fluxurilor monetare viitoare si a abilitatii de a face fata obligatiilor. Utilizarea
depozitelor constituite pe termene relativ scurte pentru acordarea de credite pe termene mai
lungi reprezinta functia de transformare exercitata de sistemul bancar. Aceasta 'transformare'
presupune masuri de prudenta bancara, in primul rand, o atenta corelare a scadentelor la
imprumuturile acordate.
Piata valorilor mobiliare este structurata pe doua nivele principale: piata primara si
piata secundara. La randul sau, piata secundara este formata din bursele de valori si piata
extrabursiera - OTC (in afara burselor organizate).
PIATA MONETAR-FINANCIARA
INFLATIA SI CREDITUL
. Ratele inalte ale dobanzii reduc cererea de credite si, prin aceasta, masa monetara;
. Ratele scazute ale dobanzii majoreaza cererea de credite si, prin aceasta,
masa monetara
INFLATIA
. Banii isi pierd capacitatea de a reprezenta valoarea. Cand preturile cresc rapid si haotic,
diferitele preturi ale diferitelor marfuri nu mai pot fi privite ca masuri realiste de valoare
comparabila.
Cumparatorii si vanzatorii pot reveni la schimbul direct de marfuri sau pot utiliza
substitute ale monedei (de exemplu, tigari sau o moneda straina stabila).
Cei ce economisesc devin din ce in ce mai putin dornici sa-si asume riscul ca rata
dobanzii sa nu compenseze deteriorarea rapida a valorii reale a depozitelor. Ca urmare, scade
oferta de bani disponibili pe piata pentru investitii.
9
in final, in ultimele faze ale ciclului inflationist (care se intinde de obicei pe cativa ani),
scade, de asemenea, cererea de bani, deoarece potentialii investitori isi pierd increderea in
economie, in acest stadiu, inflatia este deseori urmata de recesiune - stagnarea cresterii
economice - cand nu mai sporeste avutia nationala si este posibil ca productia nationala sa
scada.
EFECTELE INFLATIEI
. Inflatia duce deseori la rate real negative ale dobanzii, cand diminuarea valorii reale a
depozitelor bancare si a titlurilor de credit negociabile, depaseste valoarea obtinuta din dobanda.
Etanii tind in aceste imprejurari sa nu mai fie disponibili pentru investitii.
. Majorarile rapide de preturi fac ca informatia furnizata de preturi sa devina nesigura ceea
ce poate duce la decizii gresite.
. Banii si alte active lichide sunt transferati in tari straine pentru a evita riscul pierderilor
cauzate de inflatie; aceasta reduce avutia nationala si capacitatea sa prezenta si viitoare de a
investi.
Persoanele cu venituri fixe sunt afectate, deoarece cu veniturile lor vor cumpara din ce in ce
mai putine bunuri si servicii.
Daca preturile interne cresc mai repede in comparatie cu preturile din alte tari, pietele de
export se vor diminua, iar piata interna va fi din ce in ce mai mult dominata de importuri.
Acest lucru poate conduce la o deteriorare a balantei comerciale si la un deficit al balantei
platilor curente. In conditiile unui curs valutar flexibil, moneda nationala se poate deprecia in
raport cu alte valute, pentru a compensa acest efect.
. Anticipatiile inflationiste
Relatiile de credit sunt stabilite de regula pentru o perioada fixa de timp (perioada de
creditare). Inflatia reduce valoarea reala a banilor imprumutati. Ea modifica situatia
financiara dintre cel care acorda si cel care solicita imprumutul. Cel care obtine imprumutul
castiga, iar cel care acorda imprumutul (adesea o banca) pierde.
TIPURI DE CREDIT
Despre istoricul aparitiei creditului care a anticipat aparitia bancilor, despre evolutia si
activitatilor bancare sunt foarte multe informatii. In esenta, daca se incearca definirea
conceptului de credit, se poate spune ca acesta presupune relatia baneasca ce se stabileste
intre o persoana fizica sau juridica (creditor), care acorda un imprumut in bani sau care vinde
marfuri ori servicii pe datorie, si o alta persoana fizica sau juridica (debitor), care primeste
imprumutul.
Cand veti termina de studiat aceasta sesiune, cunostintele dobandite va vor permite:
11
Creditul bancar este operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resursele, in
schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei
dobanzi ce remunereaza pe imprumutator.
Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi angajand modalitati diferite, pe termen
scurt si pe termen mijlociu si lung, privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara, garantate sau
negarantate, in fiecare caz in parte, sau in cadrul unui acord general etc.
Acordarea creditului trebuie sa se bazeze pe un set de reguli bine stabilite, care definesc
procesul de creditare. Procesul acordarii creditului trebuie sa fie dinamic si adaptabil
mediului economic in continua schimbare cat si particularitatilor pietei. Elementele esentiale
in analiza procesului de creditare sunt urmatoarele: persoana, capacitatea, garantiile, scopul,
perioada, valoarea, rentabilitatea, avantajele ,piata.
1. PERSOANA
- optimism realist;
- priceperea manageriala si discernamantul financiar.
2. CAPACITATEA DE RAMBURSARE
3. GARANTII
Titlul de proprietate - este vital ca persoana care ofera garantia sa fie posesorul de
drept al acesteia; .
Valoarea - stabilitate; valoarea probabila intr-o situatie de vanzare fortata; valoarea necesara
peste valoarea imprumutului capabila sa acopere datoria bancara in urma valorificarii
garantiei. Se va lua in considerare faptul ca pretul care va fi obtinut va fi destul de scazut
deoarece banca doreste sa obtina banii in timp scurt, fiind presata sa vanda, iar cel care
cumpara va fructifica aceasta informatie oferind un pret mai scazut;
Calitatile de titlu, valoare si .convertibilitate raman esenta garantiei, iar creditorul trebuie sa
evalueze fiecare tip de garantie dupa fiecare din aceste elemente.[2]
4. SCOPUL
Riscul implicat in creditare este in mod evident influentat de scopul in care creditul este
solicitat, astfel incat creditorul sa fie convins de reusita proiectului. Scopul proiectului
trebuie sa fie foarte clar (cu cat propunerea este mai speculativa cu atat este necesara mai
multa atentie). Scrisoarea de solicitare trebuie sa contina descrierea clara a scopului
creditului, pentru a asigura (sau cel putin sa limiteze posibilitatea) faptul ca imprumutul nu
este folosit in alt scop decat cel declarat.
5. PERIOADA
13
Durata acordarii imprumutului trebuie sa fie in directa legatura cu scopul acestuia si cu
capacitatea beneficiarului de a rambursa. Graficul de rambursare trebuie, in mod normal,
desfasurat pe toata durata de creditare.Imprumutul pentru activitatea curenta trebuie sa fie,
prin natura sa, pe termen scurt, iar imprumutul pentru active fixe trebuie sa fie pe o perioada
lunga, care nu trebuie sa depaseasca durata previzionala a activului care este infiintat.
6. RENTABILITATEA
Sursa principala de venit a bancii este dobanda obtinuta din imprumuturi si, deci, dobanda
aplicata trebuie sa acopere costurile si riscurile implicate. Ratele dobanzilor pot fi marite
pentru a reflecta un risc mai mare sau incertitudini implicate de o anumita propunere.
Creditorul trebuie sa realizeze un echilibru intre marja cea mai mare posibila si riscul de a
pierde contracte.In conditiile cresterii continue a costurilor si a presiunilor asupra
bancii,marjele de rentabilitate adecvate sunt in mod evident esentiale dar, in acelasitimp,in
conditiile concurentei si ale necesitatii de a retine sau de a mari segmentul de piata,de multe
ori trebuie acceptate marje limitate. ,
7. VALOAREA
8.AVANTAJE
Fiecare solicitare noua trebuie sa fie avantajoasa atat pentru banca cat si pentru
beneficiar.
BANCA
BENEFICIARUL
Banca trebuie sa ia in considerare factorii externi care pot influenta succesul sau esecul
firmei intr-un mediu economic instabil. Trebuie acordata atentie unor factori cum ar fi:
METODOLOGIA DE CREDITARE
Etapa preliminara
- studiul de fezabilitate;
- autorizatia de constructie
- devizul general al lucrarii;
- planul de amplasare;
- contractul incheiat cu constructorul
- graficul lucrarilor investitiei;
- alte autorizatii prevazute de lege.
SURSELE DE CREDITARE
Pentru a putea servi cu maxima eficienta scopului propus si strategiei bancii, resursele
trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
o sa fie sigure si stabile in timp - permitand astfel realizarea unui echilibru financiar si o
baza certa a continuitatii procesului de creditare;
o structura avantajoasa - sa cuprinda preponderent resursele pe termene cat mai mari;
o costul resurselor sa fie cat mai redus.
o in acest sens, sursele de creditare ale unei banci pot fi impartite in:
o surse proprii;
o surse atrase.
Sursele
proprii Sursele proprii sunt constituite din capitalul subscris de actionari si beneficiile
distribuite si inglobate in diferite fonduri de rezerva sau de risc.Ca orice societate, o banca
poseda un capital propriu. Dar acest capital este neinsemnat in raport cu cifra de afaceri si
constituie mai mult o garantie fata de deponenti.
Sursele atrase
16
o Sursele atrase imbraca forma: :
o depozitelor (la vedere, la termen);
o soldurilor creditoare ale conturilor societatilor comerciale;
o plasamentelor interbancare;
o refinantarii solicitate de la BNR (pe termen scurt prin cele patru tipuri de credite
structural, licitatie, special, lombard);
o reescont la BNR;
o linii de creditare externa
TIPURI DE CREDITE
. Credite acordate persoanelor juridice - agenti economici. Pentru a face fata cheltuielilor
productive societatile comerciale apeleaza la credite bancare, banca urmand sa satisfaca
numai nevoile temporare de lichiditati, sprijinind in principal, activitatile rentabile.
3. in functie de destinatie:
Credite pentru investitii acordate pentru construirea unor obiective industriale; ele fac
parte din categoria creditelor pe termen mediu si uneori chiar lung. Angajarea unor asemenea
credite de valori mari, presupune un control riguros din partea bancii incepand cu faza de
proiectare, de constructie si apoi de exploatare, asumarea unui risc mai mare determinat de
rezultatele calculului de actualizare, deci a eficientei investitiei. Specificul acestor credite
este acordarea unor perioade de gratie atat pentru rambursarea imprumutului (uzual l sau 2
ani, dar uneori si 5 ani) cat si pentru dobanda (pentru primele 6 sau 12 luni).Garantia
materiala a acestui credit este insasi investitia plus alte garantii care apartin agentului
economic. Acest tip de credit ridica o serie de riscuri deloc de neglijat din partea bancii, unul
dintre ele materializandu-se in dificultatea atragerii unor surse de creditare pe termen mediu
si lung.
. Credite de consum sunt tipul de credite pe termen scurt sau cel mult pe termen mijlociu
acordate persoanelor fizice si sunt destinate sa acopere costul bunurilor si serviciilor de care
beneficiaza prin reteaua de comercializare. Un astfel de credit este limitat si prin costul pe care
il comporta.
18
stransa corelare cu dobanda pietei si garantate, de obicei, prin desfasurarea intregii activitati
la banca creditoare.
. Liniile de credit presupun efectuarea creditarii fie prin cont curent, fie prin cont de
imprumut. Aceasta linie de credit presupune un plafon maxim de creditare stabilit anual, de
regula, un procent din cifra de afaceri sau procent din rulajul conturilor curente (lei/valuta),
bonitatea societatii, notorietatea publica a acesteia, precum si de posibilitatile de garantare a
liniei de credit, intrucat plafonul de credit are valori de obicei mai mari si sursa acestui tip de
credit este una atrasa, costurile sunt implicit mai ridicate.
Creditele pe obiect presupun raporturi de credit in care obiectul creditarii este foarte
bine delimitat (de ex.: achizitionarea de material lemnos pentru fabricarea de mobila,
achizitionarea unui anumit activ fix), rata dobanzii fiind determinata de costul sursei atrase si
este garantat de regula cu active fixe.
Creditele preferentiale - raporturi de credit izvorate din acte normative ale statului
roman care prin politica sa economica poate sprijini o anumita ramura (de ex.: sprijinirea
activitatii de export sau a agriculturii prin facilitati de dobanda).
Creditul de scont sau scontarea titlurilor de credit (cambii, bilete la ordin) sau a altor
instrumente de plata (scrisori de credit) ce reprezinta o relatie de credit de un tip special,
solicitat de agentii economici atunci cand duc o lipsa acuta de disponibilitati. Mentionam ca
valoarea creditului acordat de bancile care practica acest sistem de creditare este diminuata cu
valoarea scontului. .
19