0, > 38,6" (1,0 < cig, <1,25) - pentru aripi intinse .80)
3.2.3.2 Verificdri ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite
{in planul de contact dintre betoanele turnate in ctape diferite, de exemplu intre un element
profabricat gi stratul superior tumat ulterior (fig. 3.27 a si b) sau intre elementele prefabricate
(fig.3.276), se previd conectori sub forma de etrieri (fig. 3.27), iar suprafafa prefabricatului in
planul de contact se execut rugoasa sau profilata.
Figura 3.27 Exemple de suprafefe de contact
Calculul armaturilor transversale se face in asa fel incait si fie satisfiicuti relafia:
Yea < Ven (G81)
Efortul unitar tangential intre fefele de contact se obtine din forfa taictoare de caleul dupa cum
urmeazi:
Y,
teas = BE 3.82)
Ys 2b, (3.82)
incare: = £0 — raportul dint forfa longitudinald in betonul turat ulterior si forta longitudinal
totala (din zona comprimata sau intins’ a clementului) calculate pentru secfiunea
considerati (fig. 3.28);
9 Veq— forta tSietoare de calcul;
z— bral de parghie;
b,— latimea suprabetonarii (fig. 3.27)
axa
(Z24- beton turnat
in prima etapa
ESS suprabetonare
Figura 3.28 Stabilirea coeficientului # pentru axa neutra: a) in suprabetohare; b) in betonul turnat in
prima etapa
Efortul unitar tangential rezistent din rost se determina cu relafia:
Sag + HO, + Phy usin + cose) < 0,5Yf,, (3.83)
Yr,
in care: c si x sunt coeficienti care depind de rugozitatea suprafetelor de contact;
Joa ~ vezistenta de calcul la intindere;
©» < 0.6 fea — efort unitar de compresiune din forfa exterioara normal minima pe rost, care
poate acfiona simultan cu forta tietoare;
dac& o, este intindere atunei c-feg= 0;
p = AJA, — raportul dintre aria de armitur’ care traverseazd rostul de tumare, incluzind
armatura transversal obignuita (dacd exist), ancoratd suficient in ambele betoane (4,) si
suprafata rostului (4));
@— unghiul armaturii transversale care traverseaza rostul de turnare, care poate varia intre 45°
$i 90° (fig. 3.29);
v~ factor de reducere a rezistenfei (vezi relatia 3.58).
45° ac 0
_beton
//tamat ulterior
Figura 3.29 Rost cu amprente
in absenfa unor informatii suplimentare coeficientii c gi se pot lua in functie de urmitoarea
clasificare a suprafefei de beton:
foarte netedii (de exemplu o suprafata tumati in tipar de ofel, plastic sau cofraje speciale
din lemn) c= 0,25 sig = 0,5;
~ neted (de exemplu suprafejele elementelor turnate in coftaje glisante, sau o suprafafi
liberd lisata fart alt tratament dupa vibrare) c= 0,35 si u = 0,6;
80
= dur (de exemplu o suprafagi rugoasé, cu deniveliri de cel putin 3 mm la cel mult 40 mm
distan(d intre ele, obfinuti prin profilare) c= 0,50 gi = 0,75
~ amprentati (de exempln realizarea unor amprente cu respectarea dimensiumilor din figura 3.29)
€=0,50 sin = 09.
La elementele solicitate dinamic sau 1a oboseald, coeficientul ¢ se injumatiteste fatii de
valorile de mai sus.
in cazul in care rostul dintre elementele prefabricate (fig. 3.27c) este fisurat in ling,
coeficientul de rugozitate se considera c= 0 pentru suprafete fine si dure si c= 0,5 pentru rosturi
amprentate,
Se poate folosi o distributie in trepte a armaturii transversale, dupa cum este indicat in figura 3.30.
LAA
Figura 3.30 Distribufia etrierilor conector’ in Tungul grinzii
Contributia armitturilor din rost 1a ve se poate lua si ca suma forfelor din fiecare armatur’ cu
conditia ca unghiul de intrare a barei sa fie intre 45°< a <135°.
In cazul plangeelor aleatuite din elemente prefabricate si inclircate cu o sarcini uniform
distribuiti forfa taietoare de calcul care actioneaz in lungul imbinarilor se determina cu relatia:
Veg fa. (kN/m] (3.84)
in care: qn este valoarea de calcul a solicitirii de exploatare [kN/m];
+h. — liqimea elementului,
3.2.3.3 Console seurte
{in mod teoretic se consider console scurte acelea la care:
4,<2, G85)
{n care: a, este distanta de la punctul teoretic de aplicare a fortei pind la sectiunea de racordare cu
stalpul sau grinda;
2, — distanfa la forfa orizontal’ (Fig) din armitura longitudinala si intersectia bielei
‘comprimate cu seefiunea de racordare a consolei cu stilpul (fig. 3.31); inclinarea bielei
este limitati de 1,0 < tg0<2,5.
‘in mod practic se poate utiliza relatia de verificare:
a, jh, 1 3.86)
in care A, este iniiltimea consolei la sectiunea de racordare cu stilpul (fig. 3.32),
in afara forfei verticale Fg pe consol’, de obicei, actioneazi si o forta orizontalé Hey. Se
recomandii ca forta orizontall si respecte conditia:
Heyy 2 0.2F 3.87)
Inalfimed minima a consolei rezulia din limitarea eforturilor din biela Comprimaia:
75K,
hehe G88)
D fa
in care b este latimea consolei.
81 Consolele scurte se armeazi cu armituri longitudinale si etrieri orizontali sau verticali in
funetie de mirimea raportului ah. in unele cazuri se pot provedea si armatuti inclinate,
biela
‘comprimata
—— tirant
Figura 3.31 Model bield-tirant pentru o consol scurti
Armiitura longitudinal se determin cu relati
Aan = Es08O+ Hw _ Foye + Heglty +24) 5 9,5 Fos 3.89)
“ Soa 2h frat
in care z se determini conform figurii 3.31 sau se consider in mod acoperitor la valoarea
Sd , iar Hyg chiar dacd nu rezulti din calculul static se va considera la o valoate minima de
te
Figura 3.32 Forme uzuale ale consolelor scurte
Armitura transyersalii sub formii de etrieri se determin dup’ cum urmeazi (fig. 3.33):
# daci << 0,5 se prevad etrieri inchisi orizontali sau inclinagi, cu
A,
Avtar 20,254, a (3.902)
© daci 0,5< a <1 $i Fug > Vay. 8¢ previid etricri inchisi verticali, cu
toe = os tis (3.90b)
Vea se obtine cu relatia (3.53) sau (3.54).
2
a) Aswan
_-aneoral_ _ pisonae
SS
| | EArioa & LAconin
rian Rana Brier vertical
Figura 3.33 Armarea consolelor scurte pentru: a) da/he< 0,5;b) adhe> 0,5
Consolele scurte ale grinzilor si placilor se armeazi cu bare longitudinale si etrieti verticali
sau bare longitudinale gi bare inclinate in conformitate cu cele doud modele bazate pe bicle-
tirang”
Decuparea elementelor la capete poate avea diverse forme si dimensiuni (fig. 3.34). Consolele
scurte se pot realiza la grinzi gi la placi groase. Daca raportul A/ht > 0,5 se poate alege pentru
armare modelul din figura 3.35a), iar dacd decuparea este foarte mare, adica h/h < 0,5 se va utiliza
varianta cu arm&turi inelinate din figura 3.35b).
Ath=OS
Figura 3.35 Modele biele-tiranti la o grind decupati a) armitu
») armituri orizontale si inclinate
rizontale gi etrieri verticali,
Ariile diferitelor tipuri de armaturi (fig. 3.36) se obtin eu relatiile:
vee ‘ut + 5) (ay +2) 691)
Soa
92)
F,
a 93)
sin B08, tad
8
i
| in care ¢ este excentricitatea fortei Fry fafii de centrul de greutate al etrierilor verticali (fig. 3.35 si
3.36) situafi pe o lungime maxim’ 2/2, msurati de la capitul decupat, iar zo = 0,85d.
In capatul grinzii, pentru ancorarea arméturilor longitudinale de rezistenta 4, se prevede o
armitura 4,4 in forma de agrafa (fig. 3.36). Sectiunea acestor bare va fi egaki cu sectiunea etrierilor
suplimentati 4,, = 4,,
Wy |
Hu F {
i
Fa |
SSS
e MA
Figura 3.36 Armaturile caracteristice capatului de grinda cu consol
in cazul in care reactiunea orizontala Hes nu se determina in mod explicit, se va considera
aproximativ la valoarea Hy = 0,2F iar relatia (3.91) se serie sub forma:
Ag ~ Fit, £4025 6.94)
fa
‘Din experienja acumulaté in decursul timpului se recomanda wiilizarea combinata a color
foud modele (fig. 3.35a sib), in primul rand datoritd nesiguranfei echilibrului interior al forfelor,
lar si pentru a evita aparifia unor fisuri inclinate in colful intrand al decuparii. In acest caz
antitatea de armatura verticallt A.; $i cea inclinat’ Aq; calculala cu relagiile (3.92) si (3.93) se
umultese cu 0,7.
Cantititile efective de armaturli se verifica cu urmatoarele relat:
z Z
Ay) + 084, 608 8 | fy 2 Fag 3.95
( (4084, owe a 95)
(4. + Ay sin B) fy 2 L75Fey 3.96)
3.2.3.4 Colfurile grinzilor frante
in cazul elementelor solicitate 1a incovoiere, cu sau fiir efort axial, care prezinti unghiuri
intrande in zona intinsi a sectiunii (fig. 3.37) exist pericolul smulgerii armaturilor longitudinale de
rezistenfa de pe traiectoria previzuta in proiect, jn aceasti situatie, in functie de particularitatile de
armare ale zonei frnte, se dispun etrieri suplimentari cu rol de armituri de suspendare.
84
La grinzile frdnte cu a < 10°, se admite ci armétura intinsi (4) si fie dus continua peste
‘unghiul intrénd. In zona schimbarii de direcfie a armaturii longitudinale in afara etrierilor din forfa
taietoare se previd ctrieri suplimentari de suspendare pe o lungime s/2 de o parte gi de alta a
unghiului intrand (fig. 3.38),
Lungimea pe care etr
se considera activi ca armituri de suspendare, se determin’ cu
relatia:
G97)
a) 4 S232,
Tree +f Ti
I TELL
\ E ee Stier
GT SS oti = suplimentari (4m)
Figura 3.38 Zona de armare cu etrieri suplimentari la a) grinzi frmte eu a < 10°, b) grinzi cu vute
Aria totala a etrierilor (4,,) se obfine din inegalitatea:
Agy 2 Ag 1 cs -4) (3.98)
Et
Daci armaturile din zona intinsa se intersecteaz in sectiunea de frangere si sunt prelungite
pand in zona comprimata a secfiunii, cu respectarea lungimilor de ancorare yg, nl este necesar un
calcul al etrierilor ca armitturi de suspendare.
Etricrii suplimentari se prevad sau nu in element in functie de modul de ancorare a armaturilor
longitudinale intinse (fig. 3.39).
a<45
eter
suplimentari
L
Figura 3.39 Variante de armare pentru grinzile frdnte, solicitate la momente pozitive (etrierii din
fort tietoare nu sunt figurati)
Solutile altermative de armare, prezentate in figura 3.39, se pot utiliza in cazul unor momente
pozitive moderate. Daca solicitirile sunt mari, pentru prevenirea aparifici unor fisuri care se dezvolti
incepand din franturd spre interiorul grinzii, se prevede armatura suplimentara (4,,) (fig. 3.40).
85 ipl
i aa CTL
Figura 3.40 Variante de armare pentru grinzile frénte, solicitate la momente pozitive mari (etrierii
din fort tliefoare nu sunt figura)
(Cand ancorarea armaturilor longitudinale intinse se face fra bucle sau inilfimea sectiunii este
mai mare de 100 cm (in acest caz mu se poate dovedi eficienta buclei) se previid etrieri suplimentari
si/sau armiituri inclinate,
Cantitatea de armaturi 4,, se determin din tabelul 3.7 in func
longitudinal p si unghiul franturii
de procentul de armare
‘Tabelul 3.7 Determinarea armiturii Ay,
a] Cazari de gael inte max pil Z
<04 | armare constructs
204
245 20s Ae 2055 max Ay
ar =10
210 | 4,2 1Omex Ay
In gi hy <100.0m
Bieri din fortatictoare nu sunt figural
e intoate | este nevoie de vat
100 cazurile | Ay > 1,0 max Ay
7 Caleult in seoivnen 1-1 sa D3: p= 100-Agind) :
in cazul in care din anumite motive se renunfi la armitura suplimentari 4,., armitura
longitudinala 4,, trebuie suplimentat cu o cantitate de armituri A Aj. (fig. 3.41) care in mod
obignuit (pentru unghiul de inclinare a armaturii = 45°) se considera la valoarea:
A4, = 124, (3.99)
86
Figura 3.41 Variante de armare la un nod de cadru
Deoarece asezarea etricrilor suplimentari in pozitie inclinata este dificil (rezultand lungimi
diferite pentru fiecare etrier) si ingreuneazi betonarca nodului, se prefer prevederea unor etrieri
orizontali si verticali (fig. 3.41c), avand aria:
Ags = Any = 124s G.100)
La grinzile de acoperis poate si apara situafia in care t®pile nu sunt paralele (fig. 3.42). in
acest caz. forjele de compresiune Fay mba directia, dnd nagtere la © fort de intindere pe
vertical’ U = 2F., sin(at/2) care trebuie preluat cu etrieri suplimentari,
a2
: etriett ‘
suplimentari
Figura 3.42 Armarea cu ettieri suplimentari la o grind de acoperis
3.2.3.5 Noduri de cadru
Pentru comportarea sigur a nodurilor de cadre la actiunea seismica este necesar si se asigure
© sectiune suficienti de beton (pentru a evita ruperea fragild a stélpului de la partea inferioara), si o
armare corespunziitoare a nodurilor.
Forfa de compresiune inclinaté (produsa in nod de mecanismul de diagonal’ comprimata) nu
‘va depisi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la intindere, Aceasti cerinfii se
considera satisfacutd dact:
= 1a noduri interioar
Vyg S0- fy [1
Yon
in care: v= 0,6(1- f,, /250)
~ “- fora axa nonmalizati tap de deasupra
min{b,;(b, +0,54,)} — létimea de proiectare a nodului (b. he dimensiunile sectiunii
transversale ale stilpului, by, Iitimea grinzii);
‘ye distanta dintre randurile extreme ale armaturii stalpului,
Ja noduri exterioare:
G.101)
fy.
Vyg SO080- Lalor (3.102)
7
Armitura transversalé sub forma de etrieri orizontali (fig. 3.43), se va dimensiona pe baza
relatil
87 = la noduri interioare:
Asahyas 2984s + Aa Youll 08¥2) fee
— la noduri exterioare:
Auafyna 2084 fy (l= 08%4) ies
ZETTSY] se vrata nod ee
7 vier ak
eat f p
| 1H f
‘etinda + 4 TE iS 3
citer oriontai peels
fnnod (Ana) hae
Figura 3.43 Armarea nodurilor cadrelor rezistente la seism
Forta axiala normalizata vs corespunde stilpului inferior. Relatiile (3.103) si (3.104) sunt
valabile dacd exista grinzi care intri in nod in direotia transversal’. in eaz contrar coeficientul 0,8 se
miareste la 1,0.
3.2.3.6 Incéirctri aplicate pe indltimea grinzii sau suspendate
Cateva cazuri de solicitare cu forfe concentrate se prezinti fn figura 3.44.
In cazul rezemérii unei grinzi pe o alta grind’, armatura de suspendare din grinda purtitoare,
va fi dispusd si calculati s8 preia intreaga reacjiune adusi de grinda purtata (fig. 3.45).
grinds
}srinclpat
sind
debeton anmat
amt bes
iin
‘poll
Figura 3.44 Cazuri tipice pentru actiunea fortelor concentrate: a) grinzi monolite; b) plansee
‘monolite sau prefabricate; c) conduete si/sau tavan fals; d) grinzi de rulare
88
Armatura de suspendare va fi de preferinti, alcdtuiti din etrieri si armatura principal a
elementului purtitor, Parte din acest etrieri vor fi distribuifii in exteriorul volumului de beton, care
este comun celor doua grinzi, conform indicafiei din figura 3.46,
rin put cw
ane “Aa “Aa iftltee ees)
Figura 3.45 Modul de armare a Figura 3.46 Pozitionarea armiturii de
intersectii de grinzi suspendare in zona de interseetie a doua grinzi
Armarea transversal se calculeaz cu relafia:
Fea S Aga fous + Ana hya Sin B (3.105)
7
4A, =e 3.106)
toa
3.2.3.7 Goluri in inima grinzilor
Pentru a permite trecerea unor instalatii pe indlimea grinzilor, este nevoie de prevederea unor
goluri in grinzile de planseu la cladirile etajate sau in grinzile de acoperis la halele parte.
Forma, dimensiunile si pozitia golurilor pe lungimea grinzilor poate fi foarte variati (fig. 3.47a,
b sic), dat si solicitarile pot fi diferite (fig. 3.47¢),
cE; cn -
Figura 3.47 Clasificarea golurilor in inima grinzilor dupa
a) dimensiuni, b) forma, c) pozifia in lungul grinzii, d) tipul so
89 Deoarece in jurul golurilor traicetoria eforturilor unitare principale prezinté un sistem complex
de Linii calculu! eforturilor este o problema dificilé. in principiu se poate utiliza una din urnvitoarele
metode de calcu!
~ procedeul modelului de bare;
— procedeul echilibrutui eforturilor.
Principiul modelului de bare consti in fnlocuirea zonei in care ipoteza sectiunilor plane a lui
Bernaulli nu este respectati ca un sistem de bare, sistem al c&rui aledtuire se stabileste pe baza stirii
de tensiune. Directia acestor bare este determinat& de directiile majore de scurgere ale eforturilor
unitare principale (fig. 3.48). in general, barele comprimate sunt reprezentate din beton, iar cele
intinse de armituri, Pentru fiecare caz de aplicare trebuie dezvoltat un model nou de bare, metoda
are avantajul cf armarea corespunde cazului dat, dar gi dezavantajul c& dezvoltarea unui model
global folosibil, in limite de timp acceptabile in practicd, necesiti experienté in domeniul modelelor
de armare.
BT
Figura 3.48 Model de bare pentru calculul golurilor
Daci diametrul golului circular nu depigeste 0,4 A sau la cele dreptunghiulare dimensiunea
maximé a laturii este mai mic decat 0,35 h, transmiterea forfei tiietoare se poate face cu analogia
grinzilor cu zibrele (fig. 3.49).
7) <0.4h
Figura 3.49 Analogia cu grinda cu zibrele la giuri nu foarte mari
max(a,h:)<0,35h_ |
{in cazul golurilor insiruite distanfa minima dintre ele se determina din condifia (fig. 3.50).
Veg
© 0,6h4,by sin
Sha (3.107)
Figura 3.50 Stabilirea distanei
inime dintre goluri
La goluri avand Iungimea mai mare de 0,5 h calculul se va face dup un model folosit 1a
cadre, similar cu 0 grind’ Vierendeel. Transmiterea forfei tietoare depinde in mare misuré de
rigiditatea tilpii superioare gi inferioare. Se recomanda ca eforturile si se distribuie in raport cu
rigiditatile efective ale t&lpilor aga cum se prezint& in figura 3.51
90
“Acaupt(n-1)Aa
Auine=n Asi
[+ n=E,/Eem
Tiuo=TesupH(n= 1) Aco 1509
TTT TTT Tiio=Auuint Tar
Liew Tine
Figura 3.51 Modetul de eadru pentru caleulul eforturilor la goluri mari
Forfa axial, forfa tietoare si momentul din tilpi se obtin cu relajiile:
B.108)
3.109)
(3.110)
G.111)
In relajiile de mai sus Nes Ver respectiv Mry sunt solicitarile de calcul din incarcatite
exterioare, in mijlocul golului,
Daci axa neutri intersecteaz golul trebuie si se verifice dacd betonul si arméturile din talpa
comprimati rimasi pot prelua forta de compresiune.
Pentru situafiile in care in exploatare se presupune o talpa inferioara fisurata sau cu o arie de
beton foarte mici se poate utiliza o metod mai simpla pentru determinarea forfelor tdietoare:
Vag = (08-09 Veg (3.112)
Veg = 02-01 Wea 3.113)
in cazurile curente se propune urmatoarea regula simplificata de dimensionare:
i in afara golului la incovoiere si forta taietoare;
— dimensionarea la forfa tlietoare a Cilpii inferioare si superioare pentru valorile objinute cu
relatiile (3.112), (3.113);
~ dimensionarea tilpilor la forfa axial’ si moment incovoietor;
— lingii gol pe ambele fete se prevad etrieri suplimentari dimensionafi la 0.8 Ves
— la grinzile mari se prevad armaturi inclinate la coltul golurilor.
on 3.3 Torsiunea
3.3.1 Stabilirea sectit
i de calcul
Rezistenta la torsiune a elementelor cu secfiuni simple se calculeazi inlocuind secfiunile
transversale pline cu sectiuni echivalente cu pereti subtiri (fig. 3.52).
Sectiunea cu pereti subtiri este caracterizati de urmitoarele valor
Ag — aria cuprinsa in interiorul liniei mediane a perefilor subfiri care formeaz’ sectiunea,
inclusiv aria golurilor interioare ale sectiunilor cu goluris
‘ej)~ grosimea efectiva a peretelui sectiunii echivalente;
u~ perimetrul exterior al sectiunii de arie A;
2 ~ lungimea laturii 7 misurati intre punctele de intersectie a li
pereti subtiri,
mediane a sectiunii ou
A Jinie median
DETALIU A
Figura 3.52 Sectiunea echivalenta de calcul la torsiune
Grosimea efectiva a peretelui sectiunii se determina cu relatia:
ty = 3.114)
aT 6.114)
fn care: A — aria totala a secfiun
(sectiunea chesonati).
Valoarea astfel obfinut nu poate fi mai mici decat dublul distanfei dintre marginea sectiuni
si centrul de greutate al armaturii longitudinale, iar in cazul secfiunilor chesonate nu poate depigi
grosimea efectiva a peretelui,
In figura 3.53 se prezi
transversale, inclusiv aria golurilor interioare daci acestea existii
pentru
{eva sectiuni simple caracteristicile secfiunii echivalente,
be
Ae bh /2(By+ bid aad [4
um | 2(be+hy) But by + Zh Ea
Figura 3.53 Scotiuni simple (pline sau cu goluri) solicitate la torsiune i
yiunea are forma mai complexii, ea se subdivide in forme
modeleaza prin secfiuni echivalente cu pere}i subjiri. imparfirea sectiu
incat s& se obtind rigiditatea maxima la torsiune,
Caleulul fiecirui element se face separat dupi ce momentul de torsiune este distribuit
proportional cu rigiditatea la torsiune @ elementelor, determinati in stadiul elastic, nefisurat
Capacitatea portanti la torsiune este in acest caz suma capacitijilor portante individuale ale
elementelor. \
imple, apoi acestea se
i trebuie realizata astfel |
{n figura 3.54 se prezinta sectiuni transversale de form’ I, L si $ care se descompun in secfiuni
dreptunghiulare. Momentele de torsiune aferente acestora se calculeaza cu relatile:
Jet,, @.115)
XA
a
hn
9 fi ————
ey 2 Oo PP } if
£
Figura 3.54 Secfiune compusii din dreptunghiuri
Momentul de inerfie la forsiune se determin cu relatia:
1,=nhbe G.116)
in care coeficientul 7 este dat in tabelul 3.8 in functie de raportul laturilor A/b a secfiunilor
dreptunghiutare.
Tabelul 3.8 Coeficientul 4 pentru calculul momentului de inertie 1a torsiune a sectiunilor
dreptunghiulare
we] 1 [is [2 | 4] 6] 8 | i0 [ope
(a Tanao [9.196 [e229 [0263 [028 [0299 [0,307 [0,333
3.3.2 Modelul de calcul la torsiune
Elementul real, solicitat la momentul de torsiune Tz, se modeleazd sub forma unei grinzi cu
zibrele spatiale, alcatuitd din patru grinzi cu zabrele plane, de tipul celor utilizate la calculul la fort
tietoare (fig. 3.55), fiecare ferma cu zabrele plants urménd si suporte o fortd tiietoare Vz,. intrucdt
procentul de armare al efrierilor este acelasi in tofi perefii sectiunii casetate echivalente, rezulti ci
diagonalele comprimate de beton vor avea aceeasi inclinare. In aceasti situafie se poate considera
ci acfiunea momentului de torsiune poate fi inlocuitii cu o forta de Lunecare z;; uniform distribuité in
lungul conturului 1.
Figura 3.55 Modelul de calcul la torsiune
93 Jn cazul torsiunii pure, efortul tangential din torsiune se determina cu relatia:
Tog
Te 3.117
TAity, cen
in care Tp; este momentul de torsiune de calcul, determinat din calculul static.
Forfa tlietoare rezultantd Vay intr-un perete este dat de relagia:
Vig =F step si (3.118)
3.3.3 Caleulul armaturilor pentru preluarea torsiunii
Armarea secfiunii supuse la torsiune se realizeaza cu etrieri si bare longitudinale suplimentare.
Armiatura longitudinala necesara din torsiune rezulta:
Trg
Et cig (3.119)
D4 3 Ape 3.119)
in care: 6 este unghiul dintre diagonalele comprimate de beton gi armitura longitudinal intinsa (fig. 3.20)
fri rezistenta de calcul a ofelului din care este confectionatd armatura longitudinal Ay.
Armatura longitudinal din torsiune se distribuie pe perimetral 14; numai in cazul sectiunilor
de dimensiuni mici, poate fi dispus& concentrat, in colturile sectiunii.
Armitura transversal sub forma de etrieri necesari din torsiune rezulta:
A, ea
=~ 10 (3.120)
= DA fa
in cazul solicitarilor combinate, se poate utiliza 0 metoda simplificati, in care se considera
separat fiecare solicitare, Ariile de armitura se determin pentru incovoiere, fortd taietoare si pentru
torsiune, urmind apoi si fie aditionate (fig. 3.56).
a). -montaj_
bay
im+y] (Andsye
LIT 40 LO,
{Tv L (Ants)
(May |
(ads)
45
oe ' bo anise
(esd oo
Figura 3.56 Model pentru cumularea efectelor incovoierii si torsiunii
a) dispunerea armiturilor longitudinale; b) dispunerea etrierilor (dy, aria tuturor ramurilor
forfecate, A, — sectiunea transversald a barei)
Armitura longitudinala dispusa din calculul de incovoiere se modified astfel: in zona intinsa
cantitatea de armituri se mireste cu valorile rezultate din calculul la torsiune, in zona comprimati
poate fi redusf, in functie de mirimea forfei de compresiune
Armiturile longitudinale rezultate din calculul la torsiune (4,) pot suplimenta (cel putin
parfial) ariile armiturilor longitudinale rezultate din calculul la incovoiere (4,) cu condifia ca
agezarea armaturilor in secfiunea transversal de beton si trascul acestora si satisfacd deopotriva
94
prevederile de alcdtuire a elementelor (date in cap, 5) pentru cele dowd solicitiri. Se recomanda ins
ca armitura longitudinali dimensionati la torsiune si fie dispusi, pe cat posibil, uniform pe
periferia sectiunii transversale de beton gi in acest caz diametrul, modul de fasonare si de ancorare a
acestor armituri diferd de cele dimensionate la incovoiere.
Dimensionarea etrierilor suplimentari la torsiune se face de reguli in corelare ou
dimensionarea etrierilor la forfé tdietoare dati fiind afinitatea intre diagramele celor doud solicitir.
Armitura transversal rezultata din calculul la torsiune se poate insuma cu cea dimensionati la
acfiunea forfei tdictoare numai daci aceasta din urma este agezati la periferia sectiunii transversale
de beton,
in cazul in care se folosese ctrieri cu dows ramuri de forfecare pentru dimensionarea la forta
tiietoare, se adopt acelasi diametru al etrierilor si pentru dimensionarea la torsiune.
Unghiul @ dintre diagonalele comprimate de beton si armitura longitudinald intinsa tn cazal
acfiunii combinate a forfei taietoare si a momentului de torsiune este limitat la 1 S-ar putea să vă placă și
