Cum Folosim Cenușa in Grădină

Cum folosim cenua n grdin
Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook
Cum adica, ce vorba e aia Imi pun cenusa in cap ! ? Eu ma consider

suficient de normal, asa ca prefer sa o arunc n gradin, la flori. Nici nu va
inchipuiti ce puteti face cu acest nimic, de care vrem sa scapam oricum, dupa
ce ne-am bucurat de focul din semineu.
Cenusa este un ingrasamant natural perfect, care improspateaza pamantul din
orice gradina. Marele Mendeleev a gasit in cenusa nu mai putin de 74 (ati citit
bine !) de elemente, din care nu lipsesc potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier,
sulf, zinc. Acestea enumerate ajuta pamantul, il fac mai permisiv, oricat de acru
ar fi el. In plus, componente ca bor, mangan, cupru, zinc, dau avant pomilor
fructiferi si arbustilor.
Proprietile cenuei
Mai intai, cateva observatii. Cenu mai mult las, nu trunchiul sau ramurile,
cum s-ar crede, ci coaja si frunziul. Felurite esene, las n urma lor i o
cantitate diferit de cenu. Vrsta lemnului, are i ea importana ei.
Apoi, din punct de vedere al coninutului de

elemente benefice, cea mai mare cantitate de potasiu o gsim n cenua
provenit de la tulpinile de floarea soarelui (35-38%!), de la resturile vegetale
(17,9%) urmat de cea provenit de la esenele de foioase (14%), pe ct vreme
n cea de rinoase doar 3-7%. Cenua provenit de la oase se remarc printr-
un coninut important de elemente fosfo-potasice. Aceste tipuri de cenu sunt
prielnice pentru aproape toate culturile pe care le adpostim n ograda noastr:
legume, fructe, flori. n schimb, cenua de turb, srac n elemente hrnitoare,
ar fi bine s-o amestecm cu compost, sau, n cel mai bun caz, s-o punem la
treab cnd e vorba de amendarea solului cu calciu (aceast cenu avnd o
concentraie de 15% calcar) i att.
NU e indicat s-o utilizm in stare pur, deoarece putem face mai mult ru dect
bine. Nu ntmpltor am adus n discuie i acest lucru, pentru c, muli
consider cenua neprietenoas i spun cam aa: aveti grija cu cenusa, pentru
ca are efecte benefice pe termen scurt, dar pe termen lung va stricati gradina,
documentati-va mai mult despre efectul cenusei asupra pamantului. Asa ca e
bine sa scormonim putin in cenusa.
Ce NU
Vorbim mai curnd de cantitatea nglobat, dect de durata de administrare.
Datorit faptului c cenua conine un procent nsemnat de calciu, ea are
proprietatea de a ndulci pmntul, sau, n limbaj mai sec crete reacia
alcalin a substratului. Acest lucru face greoaie trecerea i ptrunderea
elementelor hrnitoare din sol n plante; de aceea, ngrmintele, care conin
azot (blegar, gina de pasre, fecale, sulfat de amoniu, uree, etc.), nu se vor
aplica laolalt cu cenua, ci la o distan de cel puin o lun dup ce am prfuit
cu ea.
Din acelai motiv cenua nu va fi folosit nici n

preajma plantelor acidofile (azalee, camelii, rhododendroni, hydrangeea, afin,
merior, rchiele, erica, calluna, conifere) i nici pe solurile cu pH7 i peste.
Cenua se adauga o dat la 2-4 ani, cca. 100-200gr./m2. Teoretic, cam asta ar fi
norma. In cantitati mici se poate adauga insa anual, ca ingrasamant foliar.
Nu se foloseste cenusa provenita de la diverse surse care contin chimicale.
Ce DA
Prin continutul bogat de calciu cenusa inmoaie pamantul acid. Pentru asta vom
folosi la metrul ptrat cam 0,700 kg. 1,5 kg. de cenu de lemn, sau 1,5 kg. 3
kg. din cea provenit de la resturi vegetale, iarb sau buruieni, pe care o
adncim la cel mult 10 cm.
La pmnturile greoaie (lutoase, argiloase) cenua va fi ncorporat att la
sparea din toamn ct i la cea din primvar. Sparea va trebui s fie la
adncime de 30, chiar 40 cm! Pe solurile nisipoase, uoare, aplicm cenu doar
primvara.
Cenua nu conine clor. Aceasta afirmatie o face s fie foarte apreciat in cazul
multor culturi: castravei, roii, varza cu toate neamurile ei, mazre, fasole,
cartofi, dovlecei, ardei, vinete, rdcinoase, dar i cpuni, arbuti i pomi
fructiferi. Desigur, florile anuale, dar i cele perene sunt mari amatoare de zguri
vegetale. Prfuii, sau nglobai cenua, de jur-mprejurul tufelor de bujori. Ei fac
parte dintre plantele egoist, care nu dau nimic, ci doar consum, aa c un
astfel de tratament va fi foarte apreciat i de plante dar i de pmntul care nu
va mai fi sectuit.
Cum se aplic: 1. Sub form de ap de cenu

Mod de preparare I: 500 gr de cenu oprim cu 5 l ap fiart, sau fierbem 15
minute; lsm s se limpezeasc (decanteze), scurgem apa limpezit i
adugm nc 5 l de ap stat, adic, ap de ploaie, sau nu, stat n soare
pn se nclzete.
Mod de preparare II: lum o gleat de 10l,

punem cenu cam pe sfert i adugm apoi, peste ea, ap, aproape de plin.
Lsm acoperit, afar, cam 1 sptmn 10 zile. Scurgem apa limpede,
adugm ap pn la 10 l i folosim. Peste cenua rmas mai putem pune ap
i folosi nc de vreo dou ori, numai c, n felul acestea, firete, concentraia va
fi mai slab), pulverizand pe suprafaa solului, sau, direct, pe plante.
2. Sub form de praf: o presrm de jur-mprejurul culturilor; va trebui, totui,
avut grij s-o ncorporm, udnd bine n urma ei, ca s-o fixm i la propriu (s n-
o zboare vnturile mai agitate), i la figurat (ca s ajung mai usor la plante).
3. Direct n lcaurile de plantare la momentul transplantrii sau al plantrii la
locul definitiv.
Echivalente: 1 lingur = 6 gr. cenu; 1 pahar de 200ml = 100gr cenu; un
borcan de 500 ml = 250 gr cenu; 1borcan de un litru = 500 gr. cenu.
Aplicare:
rsad de legume se recomand 8 10 gr n lca; adica o lingur, iar
n timp, pn la plantarea la locul definitiv, mai pun ap de cenu
castravei, dovlecei, patisson se recomand 6 12 gr n lca; deci
vreo 2 linguri rase
cartof se recomand 60 100 gr; adica un pahar de 200ml. Pudrand
tufele dup ploi sau dup stropire(ca s se prind mai bine cenua de frunze),
gandacul de Colorado nu le va mai ataca.
mazre se recomand
-15 20 gr; adica n fiecare cuib
cam 2-3 linguri cu vrf . Pudratul
este nelipsit, mai ales dup ploi.
ardei gras, vinete, roii se
recomand 18 gr n loca,
deci cam 3 linguri bune; dup
fiecare ploaie se pudreaza
peste frunze i rod, astfel ca
ciuperca s nu se prind de
ele.
varz la plantare cam o
lingur, iar peste var se
pudreaza de jur-mprejur pentru a
nu permite melcilor i limacilor
s-i croiasc drum la planta, dar
i peste ea, anume ca marele
fluture alb s nu se aeze pe foile
ei. n plus, prin metoda aceasta,
primete i hran.
cpuni, zmeur se recomand -100 150 gr., deci 1 pahar pe lng
tuf; la zmeur se presara de-a lungul rndului, socotind o can la fiecare 3-4 fire.
Se procedeaza la fel cu pudratul.
La pomii fructiferi: o dat la 3-4 ani n jurul trunchiurilor (pe tot cuprinsul coroanei)
fac un an nu mai adnc de 10-15 m. n traneea creat torn cam 5-6 gleti
de ap, n care pun cte 2 - 4 cni de cenu/galeat, sau presar cam 1 kg de
cenu (aceasta este raia pentru un pom matur). Apoi acopr anul la loc. Dac
presar cenu crud, arunc peste ea foi de varz, urzici, ppdie, sau orice alte
buruieni, fr semine i fr rdcini. Arbustii pot fi pudrati periodic cu cenusa.
Cum pstrm cenua

Cenua se pstreaz ferit de umezeal. O cenu plouat nu mai e bun de
nimic, deoarece toate buntile din ea se duc peapa smbetei! Mai ales
potasiul i microelementele. Se poate colecta foarte bine in bidoane de plastic.
Nu se pstreaza n recipiente metalice pe termen lung.
Ce ingrasaminte naturale putem folosi in gradina de

legume?
varza, gradina, conopida, plante gradina, vinete, pamant de gradina, gradinii, ceapa,
gradina toamna, ardei, plante, varza de toamna, gradina cu legume, plante de apa, varza
planta
Legumele produc mult daca sunt cultivate in pamant bogat; de aceea in gradina trebuie sa
se aplice ingrasaminte. Vom enumera principalele ingrasaminte organice ce pot fi folosite
in gradina de legume.
Gunoiul de grajd putrezit
In mod obisnuit, acest ingrasamant se aplica toamna, odata cu sapatul terenului. La
culturile care se insamanteaza primavara tarziu, gunoiul de grajd bine putrezit se poate da
si primavara timpuriu. Ce cantitate se foloseste ? Daca culturile care se fac pe terenul
respectiv se vor uda, se imprastie 4-5 kg de gunoi pe fiecare mp. In cazul in care plantele
cultivate nu necesita udarea, atunci sunt suficiente 2 kg pe fiecare mp. Gunoiul de grajd
se da in special la castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.
Mranita
Se obtine gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Ea se foloseste in cantitati mai
mici (1-2 kg/mp). Se poate da si la cuib cu ocazia plantarii (la tomate, cartofi) sau cu
ocazia insamantarii (la castraveti, pepeni, dovlecei).
Compostul
Este un ingrasamant care se poate prepara usor chiar in gospodarie din gunoaie din curte,
frunze uscate, buruieni smulse, vrejii de legume, cenusa. Toate acestea se aseaza gramada
intr-un colt al gradinii ; coama gramezii va avea forma de covata, in care se fac gauri cu
un tarus, pentru ca apa de ploaie sa patrunda in adancime. In lipsa ploilor, gramada se va
uda din cand in cand cu apa. Din 3 in 3 luni, gramada de compost se lopateaza, straturile
de la baza punandu-se in varf si invers. Dupa 2-3 ani se obtine un ingrasamant valoros
care se foloseste la fel ca mranita.
Gunoiul de pasari
Este un ingrasamant mai bogat in substante nutritive decat gunoiul de grajd. Modul cel
mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpul
perioadei de vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul maruntit
se amesteca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa. In ziua in care se face tratarea
plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1 :10 daca se foloseste pentru tomate,
dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se foloseste pentru castraveti, morcovi, praz. La o
planta se da 0,3-0,5 l de solutie.
Cenusa
Se aduna cenusa lemnelor, paielor, cocenilor, etc. Atentie ! Nu se foloseste cenusa din
carbune de pamant deoarece contine substante daunatoare pentru plante. Se folosete mai
ales pentru varza, vinete, castraveti, cartofi. Se da cu aproximativ 15-29 g de cenusa,
preferabil amestecata cu mranita, la fiecare cuib.
Cartoful
Esti aici: Forumul Softpedia > Professional Zone > Agricultura > Legumicultura,
Floricultura
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
DDuras
12 March 2010, 19:43
Cred ca ar merita si cartoful atentia noastra.
Se cultiva la tara in aproape orice conditii, inclusiv la strada, caci nu-i mananca animalele
frunza. Banuiesc insa ca si productia este minima daca nu sunt respectate niste reguli.
Tips & Tricks.
Indrazniti, nu fiti sfiosi !
yetiro
12 March 2010, 20:02
"
Citat
"...caci nu-i mananca animalele frunza...
Dar i-o mananca gandacii "in aproape orice conditii"
DDuras
12 March 2010, 20:08
pai si-acuma ce facem, nu mai punem ?
dragos02
12 March 2010, 20:24
Citat (DDuras @ 12th March 2010, 20:08)

punem , punem ca doar nu ii mancam frunza:))

eu cred ca este cea mai"populara" leguma. (e leguma nu?)
Reclama
fla_arad
13 March 2010, 21:58

Si eu vreau sa pun anul asta cartofi.Inca nu m-am hotarat ce soi!!!Gradina este sapata din
toamna si azi ne-a adus cineva o caruta cu balegar de vaca putrezit( min 3 ani a stat)...l-
am imprastiat peste ogor....Eu am pus ustuoiul in toamna, in feb am pus spanac Matador,
mazare si ceapa.Cartofii se pun cand trece pericolul inghetului. Oricum pe la sf lui
martie, pe la noi.(in Arad)
In fiecare cuib pun nisip, un pic de balegar putrezit si CENUSA ( rezultata in urma arderii
lemnelor) .Apoi pun 3 cartofi.Dupa 7-8 zile ud.
R0BERT
14 March 2010, 12:03
Citat (fla_arad @ 13th March 2010, 21:58)

Si eu vreau sa pun anul asta cartofi.Inca nu m-am hotarat ce soi!!!Gradina este sapata din
toamna si azi ne-a adus cineva o caruta cu balegar de vaca putrezit( min 3 ani a stat)...l-
am imprastiat peste ogor....Eu am pus ustuoiul in toamna, in feb am pus spanac Matador,
mazare si ceapa.Cartofii se pun cand trece pericolul inghetului. Oricum pe la sf lui
martie, pe la noi.(in Arad)
In fiecare cuib pun nisip, un pic de balegar putrezit si CENUSA ( rezultata in urma arderii
lemnelor) .Apoi pun 3 cartofi.Dupa 7-8 zile ud.
3 cartofi in cuib? vor ramane fara aer Se pune un cartof ce sa aiba macar 3-4 ochiuri
de muguri.
DDuras
14 March 2010, 23:54
nici eu n-am auzit de atatia cartofi la cuib. doar unul. daca-i prea mare, si ala se poate
taia.
poate or avea alt sistem in Arad, cine stie ... dar ma indoiesc.

Si eu vreau sa pun anul asta cartofi.Inca nu m-am hotarat ce soi!!!
inseamna ca stati bine ! eu nici nu gasesc samanta calumea (ci doar din cartofii sortati de
tarabagii in piata) si tu te gandesti ce soi sa alegi !
rich1974
15 March 2010, 09:41
cartoful timpuriu este considerat leguma.....cartoful de toamna, pentru consum iarna este
asimilat la cultura mare.
problema este ca la peste 26 de grade cartoful nu mai creste. in sudul tarii se cultiva
preponderent cartoful timpuriu dupa care, de obicei urmeaza varza de toamna.
combaterea gandacului de colorado dse face fara probleme cu insecticide.
se planteaza la suprafata terenului si se fac biloane peste ei. udarea se face numai prin
aspersiune sau picurare.
dar cea mai mare problema la cartof este procurarea materialului de plantat de calitate.
pentru recoltare exista combine de recoltat sau cu sapa!
fla_arad
15 March 2010, 10:14
nici eu n-am auzit de atatia cartofi la cuib. doar unul. daca-i prea mare, si ala se poate
taia.
poate or avea alt sistem in Arad, cine stie ... dar ma indoiesc.
inseamna ca stati bine ! eu nici nu gasesc samanta calumea (ci doar din cartofii sortati de
tarabagii in piata) si tu te gandesti ce soi sa alegi !
Eu stiu de la bunica-mea ca trebuie sa pun 3 cartofi, in cuib.DAR CUIB, nu o groapa

mica in pamant!!!Si da, daca sunt mari poti sa-i tai.Si bunica-mea nu cumpara cartofi
toata iarna, are din recolta ei.
In legatura cu ce soi aleg treaba e simpla: in Arad sunt magazine care comercializeaza
seminte si flori;aduc pe baza de comanda ce soi aleg(dintr-o lista pe care ti-o prezinta
ei).Am mai gasit si cartofi de samanta din Olanda 100 buc la 15 Ron.Dar nu stiu daca o
sa dea randament in conditiile de clima de la noi.
Reclama
masterd6ib6
15 March 2010, 10:16
Citat (rich1974 @ 15th March 2010, 09:41)

se planteaza la suprafata terenului si se fac biloane peste ei. udarea se face numai prin
aspersiune sau picurare.
dar cea mai mare problema la cartof este procurarea materialului de plantat de calitate.
Deci se asaza pe sol si pe urma se trece cu plugul de bilonat printre randuri ?

Despre procurarea materialului de plantat ai vre-o recomandare ... cum recunosti ca e de
calitate ?
eureur
15 March 2010, 10:28
O tehnologie interesanta furata de la un gradinar batran pentru cartofi timpurii noi:
Se cultiva pe strat suprainaltat (40-50 cm inaltime), de 90 cm latime, cu marginile
sprijinite cu scandura.
Se planteaza doua randuri de cartofi, in schema 20-50-20 cm randurile, la 20 cm pe rand
cate un cartof, preferabil preincoltit. Cand infloresc, desfaci parapetul, scormonesti, din
lateral, cu grija, iei cati cartofi ai nevoie pe alese (fara sa deranjezi radacinile mai mult
decat e necesar), apoi refaci parapetul si acoperi la loc radacinile cuiburilor la care ai
umblat.
In acest fel poti culege de mai multe ori tuberculii de la o planta pe masura ce se maresc
si ii culegi la dimensiunea pe care o vrei.
rich1974
15 March 2010, 13:34
Citat (masterd6ib6 @ 15th March 2010, 10:16)

calitate ?
da, cam asa ceva....

sincer, nu prea stiu de unde sa iau fiindca nu m-a preocupat problema. nu prea ai cum sa
recunosti daca un tubercul este elita, inmultirea 1 sau 2. toata treaba e de incredere. ai
putea sa iei legatura cu un cultivator mai mare si atunci cand planteaza el, sa-ti dea si tie
un sac, doi!
DDuras
15 March 2010, 13:52
Citat (masterd6ib6 @ 15th March 2010, 10:16)

calitate ?
eu am senzatia ca ar trebui intai facut un sant,pusi tuberculii, si abia apoi facut biloanele.
rich1974
15 March 2010, 14:26
ai putea sa faci si o rigola de cativa cm adancime...
tincu68
18 March 2010, 22:26
Eu am luat anul tecut cartofi de samanta din piata. I-am ales dupa aspect: coaja frumosa
compacta, cu muguri vizibili. Cand au crescut (tufele), in timp ce la vecini erau gandaci
de colordo potop, la mine pe cartofi IOC. Ma gandeam " mama ce cartofi detepti am
nimerit" Tufe frumoase, neatacate de gandaci cu multe flori, super. Dar cand a fost sa
luam si noi carttofi noi, nu erau. Ne grabim, m-am gandit, si i-am lasat in pace. Dar in
toamna am cautat cartofiori de mi-a venit rau.
Ce naiba cartofi au fost? Cum pot sa iau cartofi de samanta mai normali. Paarca si
gandacii stiua ca nu-s buni de nimic. Sper ca nu-mi spune-ti sa merg la piata cu un pumn
de gandaci sa aleaga ei. Chiar vreau un sfat serios. Si mai vreau sa intreb : ce este mai
preferabil sa insamantezi cartofi mici sau mai mari si impartiti in doua-trei bucati in
functie de muguri? E valabila zicala de la usturoi:"catei mici cultivi, usturoi mic vei
obtine"?
DDuras
18 March 2010, 23:10
ciudat ! nu stiu care o fi fost cauza ... sa fi fost modificati genetic ? stiu ca la cartof s-a
umblat.
tincu68
19 March 2010, 14:29
Corect, am citit ceva despre modificari la cartofi, dar ma mir pentru ca i-am luat de la un
taran "autentic" cel putin asa parea.
DDuras
19 March 2010, 15:20
am o veste pentru tine : taranii autentici s-au cam dus ...
tincu68
19 March 2010, 17:31
M-am uitat ca avea maini muncite nu de bisnitar...... dar m-am in iselat. Problema este ca
nu stiu de unde sa cumpar cartofi pentru insamantat, avand in vedere ca nu vreau cantitate
mare.
DDuras
19 March 2010, 17:40
si eu am aceiasi problema. la noi aducea doar Unisem-ul, dar nu mai aduce; zic ca sunt
scumpi si nu se cumpara.
dorel232004
19 March 2010, 17:54
In Covasna e mama cartofului! Va gasiti mai multi, sa va scoateti la transport si faceti un
drum pana acolo!
DDuras
19 March 2010, 18:13
noi vorbim serios aici.
Neuronul_ganditor
19 March 2010, 22:05
Sper sa nu patesc si eu la fel.
Am in beci ~370kg cartofi de samanta luati din piata,tot de la un "taran autentic".
Daca nu se fac cartofii ce i-am cumparat am pus-o.Mi-am cumparat luna trecuta
furtune+robineti(picurare),motor de udat,etc.
Cu arat+samanta,erbicid si complex o sa ajung cu investitia la ~2.200lei.Sper sa scot o
recolta acceptabila ca sa-mi recuperez investitia.
catalindinu23
19 March 2010, 22:29

In legatura cu ce soi aleg treaba e simpla: in Arad sunt magazine care comercializeaza
seminte si flori;aduc pe baza de comanda ce soi aleg(dintr-o lista pe care ti-o prezinta
ei).Am mai gasit si cartofi de samanta din Olanda 100 buc la 15 Ron.Dar nu stiu daca o
sa dea randament in conditiile de clima de la noi.
Acum 8-9 ani am luat cartofi de samanta Olanda de la Unisem cu 25000lei pe kg dar au
meritat toti banii.Asa productie n-am mai facut niciodata plus ca erau gustosi si se pastrau
bine peste iarna.Am pastrat samanta din ei vreo 5 ani,dupa care am zis s-o schimb.Regret
si in ziua de azi.La noi unisemul nu mai aduce iar de la covasneni n-am nimerit-o pana
acum.
horia66
19 March 2010, 22:47
Citat (dorel232004 @ 19th March 2010, 17:54)

In Covasna e mama cartofului! Va gasiti mai multi, sa va scoateti la transport si faceti un
drum pana acolo!

Nu, ca aici Dorel chiar a fost la obiect.
La Ta^rgu Secuiesc este chiar o statiune de cercetare a cartofului.
Care au si produs soiuri proprii.
Reclama
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
dorel232004
20 March 2010, 16:08

Sabia e bagata DDuras! Chiar am vorbit f.serios!

DDuras
20 March 2010, 19:12
n-a fost vorba de nici o sabie.
@horia - daca ajungi tu pana la Targu Secuiesc, sa ma anunti te rog, sa-ti dau si eu bani
de un sac de cartofi.
horia66
20 March 2010, 21:32

...
@horia - daca ajungi tu pana la Targu Secuiesc, ...
In situatia in care lumea se vaita ca nu gaseste cartofi de sama^nta corespunzatori,

banuiesc ca cei interesati ar putea lua legatura cu Statiunea si sa comande un sac de
cartofi de sama^nta prin curierat, cu plata ramburs... nu ?
Sau or avea ei ceva livrari prin apropiere... ca trebuie sa si va^nda ce produc si covasnenii
au ei cartofii lor proprii, nu cred ca se inghesuie sa cumpere....
dorel232004
2 April 2010, 13:36
Citat (horia66 @ 20th March 2010, 22:32)

In situatia in care lumea se vaita ca nu gaseste cartofi de sama^nta corespunzatori,
banuiesc ca cei interesati ar putea lua legatura cu Statiunea si sa comande un sac de
cartofi de sama^nta prin curierat, cu plata ramburs... nu ?
Sau or avea ei ceva livrari prin apropiere... ca trebuie sa si va^nda ce produc si covasnenii
au ei cartofii lor proprii, nu cred ca se inghesuie sa cumpere....
DDuras, unde ai disparut? Ai reusit sa pui cartofi?

Paste fericit la toti forumistii!
Reclama
DDuras
4 April 2010, 13:03
HRISTOS A INVIAT !
N-am reusit sa pun cartofi si cred ca anul asta voi renunta la ei. S-au adunat prea multe de
facut si n-am decat 2 maini si 2 picioare (din pacate)
Cred ca aman pentru la anul debutul in cultivarea cartofului.
dorel232004
4 April 2010, 13:08
Citat (DDuras @ 4th April 2010, 13:03)

HRISTOS A INVIAT !
N-am reusit sa pun cartofi si cred ca anul asta voi renunta la ei. S-au adunat prea multe de
facut si n-am decat 2 maini si 2 picioare (din pacate)
Cred ca aman pentru la anul debutul in cultivarea cartofului.
Adevarat a inviat! Eu i-am intrebat pe vecinii mei de la "mosie" de unde iau cartofii de
samanta! Cica pun din recolta veche! Cam ciudat!
Neuronul_ganditor
18 April 2010, 11:13
De ce sa fie ciudat?
Asa se cultiva cartoful de cateva secole.Pana in anul 2004-2005 nici nu m-as fi gandit sa
pun alta samanta decat cea obtinuta din propria gradina si crede-ma ca daca solul e bun si
uzi de cate ori e nevoie vei obtine recolte foarte bune.Anul acesta am pus in gradina o
cantitate mai mare de cartofi si am cumparat cartofi de samanta din piata pentru ca nu am
avut destui in beci.
Am incercat si cu diferite soiuri unguresti/olandeze(din aia ce se gasesc la saculeti de 3
kg in piata)si desi i-am udat si stropit nu am avut rezultate pe masura.Am renuntat la ei de
2-3 ani.Prefer cartoful de casa.E ieftin si sti la ce sa te astepti.
dorel232004
18 April 2010, 11:15
Si nu degenereaza in timp?
Neuronul_ganditor
6 May 2010, 16:37
Citat (dorel232004 @ 18th April 2010, 11:15)

Si nu degenereaza in timp?
Se pare ca nu.
Daca cartoful de samanta e cartof de casa poti sa pastrezi soiul multi ani.
Recolta nu este spectaculoasa dar nici nu cheltui o caruta de bani pe samanta.
Reclama
omnitera
31 May 2010, 17:40
Buna ziua. Vreau sa stropesc cartofii, rosiile, ardeii si alte balarii contra manei. Am
cumparat sulfat de Cu sa fac zeama bordeleza. Pe punga scrie ca se pun 1 kg de sulfat+1
kg de var (l-am luat si pe asta)+100 l apa pt o concentratie de 1%. Este suficienta aceasta
concentratie? Cum procedez sa nu se infunde pompa de stropit ? Stropesc frunzele
plantelor doar deasupra sau si dedesubtul lor ? Multumiri anticipate pt sfaturi.
omnitera
1 June 2010, 17:01
Citat (omnitera @ 31st May 2010, 14:40)

Buna ziua. Vreau sa stropesc cartofii, rosiile, ardeii si alte balarii contra manei. Am
cumparat sulfat de Cu sa fac zeama bordeleza. Pe punga scrie ca se pun 1 kg de sulfat+1
kg de var (l-am luat si pe asta)+100 l apa pt o concentratie de 1%. Este suficienta aceasta
concentratie? Cum procedez sa nu se infunde pompa de stropit ? Stropesc frunzele
plantelor doar deasupra sau si dedesubtul lor ? Multumiri anticipate pt sfaturi.
Chiar nu stie nimeni sau sunt total pe linga subiect ?!
masterd6ib6
2 June 2010, 07:06
Citat (omnitera @ 1st June 2010, 16:01)

Chiar nu stie nimeni sau sunt total pe linga subiect ?!
Cumpara si tu plicuri pentru 10 l de apa ... gata preparate ... nu sunt nici scumpe si sunt si
usor de utilizat.
omnitera
2 June 2010, 20:43
Citat (masterd6ib6 @ 2nd June 2010, 04:06)

Cumpara si tu plicuri pentru 10 l de apa ... gata preparate ... nu sunt nici scumpe si sunt si
usor de utilizat.
Am spus ca am luat deja sulfatul de cupru si varul, nu aveau altceva cind am cautat ! Cu
ce am tb sa lucrez.
catalindinu23
2 June 2010, 21:25
Un articol detaliat pentru preparare si utilizare zeama BORDELEZA
Pentru strecurat poti folosi un ciorap de dama
E suficient sa stropesti deasupra
omnitera
3 June 2010, 06:25
Citat (catalindinu23 @ 2nd June 2010, 18:25)

Un articol detaliat pentru preparare si utilizare zeama BORDELEZA
Pentru strecurat poti folosi un ciorap de dama
E suficient sa stropesti deasupra
Mii de multumiri !
Maran
8 June 2010, 09:24
Referitor la tarani autentici din pietze, hai sa va spun ceva: in piata la Salajan toata ziua
gasesti 2-3 babute, care vand verdeturi (marar, patrunjel, etc). Esti tentat sa iei de la ele sa
le ajuti, nu, ca, de!, sunt si ele amarate. Fals! Sunt angajate la o pietzara, care le face
monetarul seara.
Cam pe la jumatatea lui mai, m-am dus sa iau rosii. Gasesc la o babutza "rosii de gradina"
10 lei (RON)/kg. Mai sa fie, zic, ia sa vedem, ca la mine la tara abia daduse floarea, iar de
copt nu se copsesera nici in solarele vecinilor. Si iau o rosi, ma uit la ea si o miros:
cauciuc turcesc, luat din Auchan cu 55 si dat la fraieri in piatza cu 100.
Asa ca atentie marita si vigilenta maxima! Pietzarul nu doarme; el pandeste fraierul.
Referitor la cartof: incerc si eu sa cultiv la tara ceva cartof, sa fie de pofta, dar am mari
probleme cu gandacul de colorado. Stiu ca se trateaza fara probleme cu insecticid, insa eu
de 3 ani nu bag nici o chimicala in gradina. Daca nici anul acesta nu rezolv problema cu
gandacul vreau sa renunt la cartof. Raman, insa gandacii importati de la vecini. Si vreau
sa va zic ca ataca rau frunza de vanata.
Dati-mi, va rog, si mie o rezolvare bio la aceasta problema.
rich1974
8 June 2010, 09:55
ai putea sa incerci sa faci o emulsie din ardei iute sa vezi ce iese.
mandolinu
8 June 2010, 09:56
"cea mai bio" cale de a tine sub control gandacii de colorado e culesul lor la mana si
aruncati in foc. Cum stai cu rabdarea?
masterd6ib6
9 June 2010, 07:09
Citat (Maran @ 8th June 2010, 08:24)

Referitor la tarani autentici din pietze, hai sa va spun ceva: in piata la Salajan toata ziua
gasesti 2-3 babute, care vand verdeturi (marar, patrunjel, etc). Esti tentat sa iei de la ele sa
le ajuti, nu, ca, de!, sunt si ele amarate. Fals! Sunt angajate la o pietzara, care le face
monetarul seara.
Cam pe la jumatatea lui mai, m-am dus sa iau rosii. Gasesc la o babutza "rosii de gradina"
10 lei (RON)/kg. Mai sa fie, zic, ia sa vedem, ca la mine la tara abia daduse floarea, iar de
copt nu se copsesera nici in solarele vecinilor. Si iau o rosi, ma uit la ea si o miros:
cauciuc turcesc, luat din Auchan cu 55 si dat la fraieri in piatza cu 100.
Asa ca atentie marita si vigilenta maxima! Pietzarul nu doarme; el pandeste fraierul.
Referitor la cartof: incerc si eu sa cultiv la tara ceva cartof, sa fie de pofta, dar am mari
probleme cu gandacul de colorado. Stiu ca se trateaza fara probleme cu insecticid, insa eu
de 3 ani nu bag nici o chimicala in gradina. Daca nici anul acesta nu rezolv problema cu
gandacul vreau sa renunt la cartof. Raman, insa gandacii importati de la vecini. Si vreau
sa va zic ca ataca rau frunza de vanata.
Dati-mi, va rog, si mie o rezolvare bio la aceasta problema.
Daca ai gradina eco ... incearca sa combati gandacul de Colorado cu pelin ... preparat asa
cum faci cu urzica ... la mine a mers la puricii verzi si negri ... fa maceratul foarte
concentrat ... 1/2 galeata frunza de pelin zdrobita si restul apa.
omnitera
28 June 2010, 20:34
Daca au inceput sa se maneze cartofii, stropirea cu zeama bordeleza mai are efect sau nu?
Are sau nu are rost sa-i stropesc chiar in condittiile acestea? O fac sa stagneze, dispare de
tot sau odata declansata s-a terminat?
omnitera
21 July 2010, 07:37
Buna ziua.
In prezent cumpar CuSO4, ambalat la 1 kg, cu 12.5 lei. Gasesc si mai ieftin ? O
sursa ? Cartofii pe care i-am stropit de 2 ori sunt inca verzi, foarte putin afectati. Cei la
care am facut doar o stropire inca mai au ici colo frunze verzi spre deosebire de-a
vecinilor care mai au doar bete si alea spre disparitie. Asa ca, desi ploile nu mai sunt ce-
au fost, simbata trecuta am stropit inca o data ce mai era verde si avea frunze.
Interesante comentariile voastre cu buruienile care in unele cazuri se pare ca protejeaza

anumite soiuri. Am gasit o tufa de cartof pe care se catarase, peste tot, un soi de planta
tiritoare. Era verde, fara urma de mana, desi in jur ceilalti mai aveau doar citeva frunze.
masterd6ib6
21 July 2010, 14:58
Citat (omnitera @ 21st July 2010, 06:37)

Interesante comentariile voastre cu buruienile care in unele cazuri se pare ca protejeaza
anumite soiuri. Am gasit o tufa de cartof pe care se catarase, peste tot, un soi de planta
tiritoare. Era verde, fara urma de mana, desi in jur ceilalti mai aveau doar citeva frunze.
Da interesanta chestie ... oare nu se incumeta nici un meserias cu acte sa ne lumineze ?
Rich-ule ?
omnitera
27 July 2010, 06:24
Chiar nu stie nimeni de o sursa si preturi la sulfat de cupru ? Voi nu stropiti cu zeama
bordeleza ci doar cu chimicale ?!?!
katilinus
10 August 2010, 08:12
cam care este productia medie la ha? pe net am gasit 10-12tone dar si 18-20...
si cam care ar fi cheltuielile /ha cu o astfel de cultura?
francix89
10 August 2010, 09:43
Citat (katilinus @ 10th August 2010, 08:12)

cam care este productia medie la ha? pe net am gasit 10-12tone dar si 18-20...
si cam care ar fi cheltuielile /ha cu o astfel de cultura?
Productia depinde de samanta pe care o folosesti , cu o samanta certificata poti obtine si

40 tone
Cheltuielile sunt destul de mari :
samanta cel putin 3000 lei pt cea certificata
stropirile : erbicid 300 lei minim sau in cazul unor totaluri inainte de plantat chiar si 200
euro hectar
insecticidul de 2 ori 200 lei
3 foliare 200 lei
ingrasamantul complex 1000lei
la mana e ceva mai complicat , poti stropi si de 10 ori deci inca 1000 lei
Lucrarile cu tractorul 1500 lei
recoltatul 1000 lei minim
Deci suma totala poate ajunge aproape de 10 000 lei
Reclama
Salut,
de curand am intrat si eu in lumea omenilor care au o mostenire la tara si incerc sa profit

putin , pentru consumul propriu de aceasta. Am crescut la tara deci nu imi este straina
munca la camp, dar anumite lucruri ma cam depasesc. De exemplu de cativa ani cultiv
cartofi, fara prea mare succes, cartofii sunt mici si nu foarte multi. Dar anul acesta ceva s-
a schimbat, toamna trecuta (2009) am lasat in pamant tuberculii aceia mici, ca nu am ce
sa fac cu ei, n-am animale etc, am zis ca o sa inghete etc. Apoi in primavara am arat. Prin
martie- aprilie cand lumea incepea sa puna cartofi surpriza, cartofii mei aveau cam 10-15
cm inaltime. peste tot unde a fost cultura de cartofi anul trecut. I-am lasat in pace apoi in
continuarea lor am pus cultura obisnuita ca in fiecare an. in timpul verii am recoltat
cartofi extraordinari de mari si de frumosi, fix din cei care au ramas peste iarna in
pamant.
A venit toamna am cules cartofii. surpriza din nou, cartofii rasariti de la mama lor
superbi, mari. cel mai sectaculos lucru a fost un cuib din care mi-am umplut galeata si
nici un cartof mic , incredibil!!! - am cules in total 1 sac de cartofi frumosi si 3/4 de sac
cartofi putini mai mici si mici.
cei din cultura obisnuita nu prea mari. iar specimene mari nu exista. Ce se intampla, asta
iarna au fost minus 20 de grade si nu au inghetat desi i-am lasat intentionat sa inghete !
ma tenteaza sa repet experimentul si in anul acesta. o sa schimb si solul o sa pun gunoi de
grajd si in fiecare cuib o sa pun si cenusa. cultiv cartofi in zona bistrita - nasaud.
materialul de semanat l-a cumparat cu 4-5 ani in urma din piata de la un brasovean.
In gradina nu folosesc ingrasaminte decat gainat de gaina dizolvat in apa si lasat la

macerat toata primavara si vara( am completat doar cu apa) si nu il folosesc la cartofi ca
noah.. si asa e destul de putin. totusi imi aduca minte de cand eram copil de cartofii
imensi care ii obtineau bunicii mei ... acum ii vad doar in piete ca nu stiu cum sa ii obtin.
m agandesc sa cumpar si niste cartof dulce ( american ) am cumparat si este foarte bun la
gust, dar e extrem de scump. cica nu il afecteaza colorado. dar de asta de unde sa cumpar
seminte?
calin19834
17 October 2010, 23:22
Salut lickuricix, si eu cultiv de multa vreme cartofi in zona muntilor apuseni. Cartofii
ramasi peste iarna in pamant nu ingheata in fiecare an, mai ales daca a fost zapada mare
peste iarna, acestia au fost protejati de inghet. Iar cu referire la faptul ca acestia au fost
mult mai mari decat cei semanati in primavara este simplu: au avut o perioada mai lunga
de vegetatie inainte de a fi atacati de MANA, care anul acesta a lasat saraci pe multi
cultivatori de cartof. Pentru o productie mai mare la hectar recomand o samanta
certificata la anul si tratament impotriva bolilor.... Daca aceste doua criterii nu sunt
indeplinite zic sa o lasi balta cu cultivarea cartofului pentru profit. Ne mai auzim pentru
schimb de experienta...
DDuras
30 October 2010, 20:47
Eu anul asta n-am gasit de samanta. Am pus insa niste cartofi ecologici gasiti la
Naturalia. I-am pus si tarziu. Erau stafiditi, cu niste colti vai de mama lor. Vanzatoarea
nici nu voia sa mi-i vanda, zicea ca sunt rebuturi Dar am zis sa incerc, dat fiind ca
aveam certitudinea ca nu sunt modificati genetic. Punandu-i tarziu, nici n-au mai apucat
sa infloreasca decat pe ici-colo, ca i-a prins caldurile. Cu toate astea am scos de 4 ori
cantitatea pe care am pus-o in pamant, la marime medie. Intr-adevar, le-am dat apa bine.
Zic ca a fost nesperat, in conditiile date.
katilinus
1 November 2010, 17:34
cat de impotant este ca planta sa fie udata? pe net am gasit ca trebuie udat o data la 10-15
zile de la rasarire si inca o data dupa 10-20 de zile.
Reclama
francix89
1 November 2010, 20:28
Apa este foarte importanta, deci daca nu esti intr-o zona a tarii unde ploua foarte des
trebuie sa-i uzi mai mereu, cam o data pe saptamana si nu doar asa putin la suprafata , de
asta cartoful se cultiva in anumite zone oarecum umede
kcostica
21 November 2010, 20:27
I-mi spune si mie mai detaliat cum se cultiva cartoful nu pe scara larga in gradina nu
dispun decat 5ari, am inteles ca mai la suprafata. Recolta buna se poate face si fara
complexe decat cu putin gunoi de grajd?
Am mai citit pe aici ca se pune si nisip? ne da si noua cineva cu rabdare mai detaliat?
francix89
22 November 2010, 18:01
Merge si gunoiul de grajd dar nu se va compara cu ingrasamantul, terenul ideal pe care
merg cartofii este acele in care nu ai mai cultivat anii anteriori radacinoase ci mai mult
cereale sau lucerna , lucerna fiind cea mai buna pentru ca pastreaza terenul curat fara
buruieni ,in rest e foarte simplu plantezi cartofii prin aprilie , dupa aproximativ 3,4
saptamani ii rebilonezi si astepti sa crreasca , intervii sa ii stropesti de mana si gandaci de
cate ori este necesar, fara nisip sau alte metode
nikeone
22 November 2010, 18:35
ROADELE PAMANTULUI!!!!
katlin
27 January 2011, 09:46
Intentionez sa cultiv 2 ha de cartofi timpurii, am de toate mai putin samanta.
Sunt sceptic in ceea ce o priveste, doar sa am noroc sa gasesc ceva de calitate. Ceva
ponturi?
Reclama
francix89
27 January 2011, 13:06
Citat (katlin @ 27th January 2011, 10:46)

Intentionez sa cultiv 2 ha de cartofi timpurii, am de toate mai putin samanta.
Sunt sceptic in ceea ce o priveste, doar sa am noroc sa gasesc ceva de calitate. Ceva
ponturi?
daca vrei sa cumperi o samanta buna ar trebui sa mergi in covasna si sa cauti pe acolo,
sunt cateva anunturi si pe net cu samanta de cartofi da sa nu ai incredere in toate , oricum
ai nevoie de o cantitate maricica vreo 8 tone si la pretul actual o sa te cam coste , sa ceri
ceva acte la cartofi macar sa fie un material biologic de calitate ,succes
o adresa http://www.solfarm.ro/
mandolinu
27 January 2011, 16:37
incearca si la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar
Brasov
francix89
8 February 2011, 00:20
Se pare ca cei de la institutul cartofului au publicat oferta de samanta pt primavara asta :
1 Cartof DESIREE Elit -- 3,0
1 Cartof CHRISTIAN Superelit -- 3,5
3 Cartof CHRISTIAN Elit -- 3,0
4 Cartof CUMIDAVA Elit -- 2.5
10 Cartof RUSTIC ECOLOGIC 2,5
preturile includ tva
Sunt preturi destul de mari dar era de asteptat
katlin
8 February 2011, 08:39
Cu 10000 ron numai samanta pe ha nu vad un profit bunicel.
Am luat legatura cu cativa producatori din CV si am gasit samanta inmultirea 1 cu 1.20
pe kg. Sa te increzi in ce spun ei?
La Solfarm e 2 ron fara tva dar mi s-a parut lipsit de profesionalism cu cine am discutat.
Eu insistam cu un soi tarziu si el imi recomanda ca f. bun un soi despre care stiam ca e
timpuriu.
Mai fac sapaturi, imi trebuiesc cca 15 to samanta.
francix89
8 February 2011, 08:49
Nici nu stiu ce sa zic , oricum nu merita samanta asta f scumpa de la 2 lei in sus , mai
bine iei una mai ieftina si experimentezi cu aia si la toamna iti cauti o samanta buna
pentru la anu
Si eu ma gandeam sa cumpar ceva samanta da se pare ca o replantez pe a mea , mai veche

dar cu suficient ingrasamant se face
Si de ce zici ca ai nevoie de 15 to? la hectar media e undeva la la 3.5 .. 4 to
katlin
8 February 2011, 09:07
Intr-o tarla am o parte de teren mai nisipos si m-am hotarat sa o cultiv toata, vreo 5ha mai
ales ca am si sistem de irigatie. Ce soi tarziu recomanzi?
E de ajuns vreo 500 kg complex in situatia in care nu pot administra gunoi de grajd? Nu
am analiza solului pe suprafata asta, am avut grau anul trecut si am obtinut vreo 3 to la
ha.
Ca sa fiu mai exact ma gandeam la vreo 100 kg substanta activa de N, 80 kg P2O5 si 80
kg K2O.
francix89
8 February 2011, 11:54
Nu conteaza asa mult soiul ,conteaza sa fie de o calitate acceptabila, mai ales ca ii poti si
iriga, io zic ca 500 kg de complex15-15-15 sau 16 la plantat ar fi suficient
La mine aici in brasov in comuna societatile agricole baga undeva la 1000 kg de

ingrasamant da si productiile sunt pe masura , peste 40 to hectar dar si stropesc cartofii
contra manei de vreo 10 ori pe an
La plantat bag si eu 500 complex si cred ca ajunge mai ales ca inainte am avut lucerna pe
teren si pamantul are din start ceva azot
tavktm
9 February 2011, 21:51
Marturisesc ca nu ma pricep deloc bine la cartofi, insa as vrea sa intreb cum putem scapa
de coropisnite cred, cred ca ele mananca din cartofii din pamant ! Sau e imposibil ? Sa fie
alt animal ?
Nici eu nu stiu exact, doar am primit plangeri de la ai mei.
horia66
9 February 2011, 23:45
Ai plantat cartofi in februarie ?
francix89
10 February 2011, 12:37
nu prea am vazut coropisnite in cartofi , sunt si niste larve de vierme care mai manca din
cartofi, au 2 cm lungime dar nu fac pagube foarte mari
tavktm
10 February 2011, 20:45
Nu am plantat in februarie, asta s-a intamplat anul trecut, din cate am primit eu de veste.
O sa vad anul asta cum decurge treaba, si o sa fiu si mai atent in general. Am impresia ca
exista o tendinta de victimizare excesiva a celor de acolo.
eta_ozn
15 February 2011, 23:21
Citat (tavktm @ 10th February 2011, 20:45)

Nu am plantat in februarie, asta s-a intamplat anul trecut, din cate am primit eu de veste.
O sa vad anul asta cum decurge treaba, si o sa fiu si mai atent in general. Am impresia ca
exista o tendinta de victimizare excesiva a celor de acolo.
sapi toamna gropi in care pui balegar iar primavara le scoti balegarul si l aprinzi (cu
coropisnite cu tot) .Larvele care maninca din cartof (alea albe de 2cm)sant larvele
carabusului de mai care ies din pamant odata la 3-4 ani
emilmicu
22 February 2011, 22:09
Am fost la brasov si am cumparat 75kg de cartof din soiul cristian super elita pretul e de
3.5ron/kg pe langa asa am mai luat i 33kg de riviera (cartofi din productia din anul trecut)
mari frumosi incoltiti. Eu recunosc ca nu ma pricep sa cresc cartofi dar de asta cred ca
sunt bune forumurile . Am tot cicit fel si fel de articole am intrebat in stanga in
dreapta si cu toate astea vreau sa aflu mai multe!
1. Am teren in teleorman si as vrea sa stiu ce sanse as avea in aceea zona sa fac productie.
2. Din cate stiti voi semintele astea ar fi bune?
3. Am facut un plan de stropire al cartofilor.... ce ziceti este bun?
START 19 Martie
9 Aprilie 23 Aprilie 11 Iunie 18 Iunie 25 Iunie 2 Iulie 9 Iulie 16 Iulie 23 Iulie 30 Iulie
Melody Antracol Calypso Conseto Antracol Conseto Calypso Antracol Infinito Conseto
Litri Apa Solutie

Melody 9 60g - solutie fungicida contra manei
Antracol 10.5 60g - solutie fungicida contra manei
Conseto 10.5 60g - solutie fungicida contra manei
Infinito 10.5 42g - solutie fungicida contra manei
Calypso 9.5 2.4 grame (insecticid pentru gandaci)
Cantitatile sunt calculate de mine pentru suprafata de 300mp cu gramajele de la

producator (BAYER)
francix89
22 February 2011, 22:42
Cartofii ar trebui sa fie de o calitate buna , pamantul in care ii plantezi sa fie bine
maruntit si daca se poate sa adaugi la plantare si ceva gunoi in cuiburi, se va simti in
productie
programul il faci in functie de vreme , solutiile folosite contra manei banuiesc ca sunt
bune , ideea e sa nu folosesti aceeasi solutie mai mult de 2 ori
un exemplu de program e si pe site la sumi agro
www.sumi-agro.ro/poza.php?n=1036550117.jpg&tip=imagini
katlin
28 February 2011, 20:04
Ce se aude cu boala aia la samanturile de cartof din Covasna si Brasov?
Preturile la aia certficata e enorm, ma ajunge aproape 15000 ron pe ha, cred ca renunt.
Gasisem la un particular cantitatea necesara inmultirea 1 dar cum poti verifica asta? Cum
poti sa-ti dai seama de samanta ca e bolnava?
francix89
28 February 2011, 20:33
Boala a fost semnalizata doar in brasov deocamdata, in cateva localitati, cel mai probabil
a aparut din lipsa rotatiei culturii sau transmisa prin samanta din cine stie ce loc, nu cred
ca-i primul caz in romania da probabil e primul intens mediatizat datorita pretului f mare
al cartofului
referitor la samanta nu exista nici o modalitate de verificare a ei , poate doar sa-i ceri
comerciantului daca are ceva acte din anul in care a cumparat el samanta da si asa mergi
la ghici
Citat (katlin @ 8th February 2011, 08:39)

Cu 10000 ron numai samanta pe ha nu vad un profit bunicel.
Am luat legatura cu cativa producatori din CV si am gasit samanta inmultirea 1 cu 1.20
pe kg. Sa te increzi in ce spun ei?
La Solfarm e 2 ron fara tva dar mi s-a parut lipsit de profesionalism cu cine am discutat.
Eu insistam cu un soi tarziu si el imi recomanda ca f. bun un soi despre care stiam ca e
timpuriu.
Mai fac sapaturi, imi trebuiesc cca 15 to samanta.
katlin, daca nu ai gasit inca cartofi de samanta, vezi ca au cei din Rasca-Cluj cu 1.5
lei/kg.
katlin
3 March 2011, 18:31
Mersi, caut totusi de undeva mai de aproape. >Galati
mircea11s
4 March 2011, 08:46
Citat (katlin @ 3rd March 2011, 18:31)

Mersi, caut totusi de undeva mai de aproape. >Galati
Poti cauta producatori sau comercianti aici.Vezi sa fie autorizatia functionala in 2011 sau
cel putin 2010.Dar pentru ca la voi in zona sunt mai secretosi agentii economici va trebui
sa iei legatura si cu cei de aici pentru a le afla datele de contact precum si soiurile care le
au.
floryn83
6 March 2011, 17:59
Cei din Rasca, Cluj cumpara samanta din zona Sibiului sau Brasovului. Dar pentru a o
cumpara la un pret mai bun trebuie actionat toamna...... Samanta care o cumpari din zona
Rasca este ceea ce schimba ei, dar avand in vedere ca ii schimbi climatul s-ar putea sa
mai dea ceva randament unu sau doi ani. Eu am cumparat samanta in toamna asta de la o
firma care cultiva cartofi in Avrig cu 1,5 lei.
Reclama
francix89
6 March 2011, 21:14
Sa stii ca depinde de samanta, cat de repede e atacata de viroze , am cumparat samanta
intr-un an si am scos vreo 25-30 tone/ha si dupaia am aflat ca samanta aia e veche de
cand lumea, vreo 5 ani de unde am luat-o si inca vreo 2,3 de inainte , deci poti obtine
productii mari si dupa7,8 ani , da habar n-am cum se numeste soiul asta
toamna gasesti samanta din asta cu productii de 30 tone hectar si la 20 bani in brasov ,
daca stii sa stai la rand pe la societati, acum 2 ani am cumparat si cu 10 bani
floryn83
6 March 2011, 21:46
In primul rand eu eu vorbeam despe samanta certificata.... Iar in aceasta toamna refuz sa
cred ca ai fi cumparat nici cartofi pentru animale la 20 de bani, anii anteriori cred ca ar fi
fost cu putinta.
francix89
6 March 2011, 22:06
Mi se pare cam mult 1,5 toamna si pt cea certificata, si sa stii ca se statea asta toamna la
coada la cartofi de samanta cu 10 bani, dupa vreo 2 sapt au majorat tariful la 20 , motivul
e simplu, nu aveau oamenii spatii de depozitare
octav13
6 March 2011, 23:02
si la statiunea de cercetare suceava au samanta de cartofi certificata de vanzare:D
s-ar putea sa mai aiba si alte soiuri,nu stiu sigur,ar trebui intrebat......
aici e linkul http://www.scdasuceava.ro/vanzari.php
floryn83
7 March 2011, 15:13
francix89 te rog sa imi dai si mie adresa si denumirea firmei care vindea samanta
certificata in toamna aceasta cu 10 bani pe kg, la toamna merg sa cumpar si eu cateva
zeci de tone in cazul in care exista asa ceva
Reclama
francix89
7 March 2011, 18:11
nu m-am referit la cea certificate cand am spus ca se gaseste la 10,20 bani , am spus doar
ca e o samanta care provine din parcele cu rezultate bune de aprox 30 tone , si la 1,5 lei
cu cat ai luat-o tu pe cea certificata sper
ca a fost macar elita sau chiar superelita ca atat era pretul in toamna la institutul cartofului
,din cate imi aduc aminte 1,2 + tva
floryn83
8 March 2011, 18:54
Citat (francix89 @ 6th March 2011, 22:06)

Mi se pare cam mult 1,5 toamna si pt cea certificata, si sa stii ca se statea asta toamna la
coada la cartofi de samanta cu 10 bani, dupa vreo 2 sapt au majorat tariful la 20 , motivul
e simplu, nu aveau oamenii spatii de depozitare
Lasa-o asa cum e acum...
Neuronul_ganditor
9 March 2011, 15:51
La mine in zona nu maigasesti cartori de samanta sub 1,5lei si nici nu poti sa verifici cat e
de buna.O sa ma gandesc bine daca are rost sa bag o groaza de bani in cartofi anul acesta.
E prea mare investitia si mai trebuie adaugate si costurile pentru stropit si ierbicidat +
discuit,semanat,recoltat,etc.
Nu cred ca are rost,castigul e prea mic.
O sa ma duc vineri la piata sa vad la ce pret gasesc.
cdanard
10 March 2011, 11:37
Buna ziua! am un teren la tara in jud Cluj si vreau sa-mi fac o gradina pentru necesitatile
familiei; in privinta cartofului, va rog sa ma ajutati cu niste sfaturi: de unde as putea lua
niste samanta de care sa fiu sigur ca nu provine dintr-o cultura tratata cu initium. (taranii
din localitate cumpara si ei din comert)
http://www.financiarul.ro/2010/02/02/roman...aza-de-initium/
francix89
10 March 2011, 13:40
Inca nu am auzit de initium , poti doar intreba cu ce substanta a stropit cartofii(desi nu
cred ca isi mai aduc aminte) , oricum nu cred ca s-a prea folosit la noi , poate de acum
incolo
Incearca la distribuitorii din oras de seminte, poate au cartofi de samanta la caserola , sunt
vreo 50 de tuberculi intr-un pachet , daca nu risti si ii cumperi din vreo piata ca nu ai
nevoie de multi
and_afp
10 March 2011, 15:30
Citat (emilmicu @ 22nd February 2011, 22:09)

Am fost la brasov si am cumparat 75kg de cartof din soiul cristian super elita pretul e de
3.5ron/kg pe langa asa am mai luat i 33kg de riviera (cartofi din productia din anul trecut)
mari frumosi incoltiti. Eu recunosc ca nu ma pricep sa cresc cartofi dar de asta cred ca
sunt bune forumurile . Am tot cicit fel si fel de articole am intrebat in stanga in
dreapta si cu toate astea vreau sa aflu mai multe!
1. Am teren in teleorman si as vrea sa stiu ce sanse as avea in aceea zona sa fac productie.
2. Din cate stiti voi semintele astea ar fi bune?
3. Am facut un plan de stropire al cartofilor.... ce ziceti este bun?
START 19 Martie
9 Aprilie 23 Aprilie 11 Iunie 18 Iunie 25 Iunie 2 Iulie 9 Iulie 16 Iulie 23 Iulie 30 Iulie
Melody Antracol Calypso Conseto Antracol Conseto Calypso Antracol Infinito Conseto
Litri Apa Solutie

Melody 9 60g - solutie fungicida contra manei
Antracol 10.5 60g - solutie fungicida contra manei
Conseto 10.5 60g - solutie fungicida contra manei
Infinito 10.5 42g - solutie fungicida contra manei
Calypso 9.5 2.4 grame (insecticid pentru gandaci)
Cantitatile sunt calculate de mine pentru suprafata de 300mp cu gramajele de la

producator (BAYER)
vand solutie (insecticid) pentru gandaci Import Spania,...modul de administrare se face

inainte de cultivare, stropirea direct pe samanta de cartofi(se stropesc cartofi inainte de ai
pune in pamant) gandaci nu mai apar deloc in timpul culturii. Solutia este foarte
eficienta .
pt inf suplimentare e-mail and_afp@yahoo.com
LidyaB
20 March 2011, 02:45
De cartofii Elita (Nicola, Desiree sau Saturna) de la SemLuca (Timisoara)
http://www.sem-luca.ro/cartofi.php ce ati auzit? La primele 2 soiuri pretul e de 6.5
lei/kg... mi se pare cam mare, comparativ cu cel de la Institutul Naional de Cercetare
Dezvoltare pentru Cartof i Sfecl de Zahr Braov, sau cu alte preturi, sub 2 lei,
mentionate pe forum...
Vreau si eu sa incep o cultura pe 17 ari (pana anul trecut a fost cultivat porumb pe acest
teren), in apropiere de Baia Mare si fiind noua in domeniu nu m-as avanta la o investitie
prea mare.
Initial am gasit pe [url="http://www.sieberz.hu/index.php?

content=36&kategoria=14"]http://www.sieberz.hu/index.php?
content=36&kategoria=14[/url] niste cartofi care mi-au placut, dar preturile sunt uluitoare
din pacate.
Ceva recomandari pentru incepatorii in domeniu?

Spor la semanat!!!
floryn83
20 March 2011, 16:40
Personal pretul de 6.5lei/kg imi pare enormm... . Acum tu stii cati bani iti permiti sa bagi
in samnta. Decizia iti apartine pana la urma, dar ar fi interesant totusi cumparate cateva
kilograme si pus macar experimental. Spor la treaba, asteptam vremea buna sa ne apucam
de treaba
DDuras
21 March 2011, 11:53
6,5 lei sunt la Semluca ????
Mai ce hoti ! Eu am vazut la mine cartofi de la Semluca la 12 lei saculetul ! Am intrebat

cat are un saculet dar cica nu se da la kil, ca e cartof perfomant, olandez. Dar nu cred
sa fie mai mult de 1kg. la saculet. Erau si albi si roz, cat o nuca mare.
lemar
21 March 2011, 18:53
Citat (LidyaB @ 20th March 2011, 02:45)

De cartofii Elita (Nicola, Desiree sau Saturna) de la SemLuca (Timisoara)
http://www.sem-luca.ro/cartofi.php ce ati auzit? La primele 2 soiuri pretul e de 6.5
lei/kg... mi se pare cam mare, comparativ cu cel de la Institutul Naional de Cercetare
Dezvoltare pentru Cartof i Sfecl de Zahr Braov, sau cu alte preturi, sub 2 lei,
mentionate pe forum...
Vreau si eu sa incep o cultura pe 17 ari (pana anul trecut a fost cultivat porumb pe acest
teren), in apropiere de Baia Mare si fiind noua in domeniu nu m-as avanta la o investitie
prea mare.
Initial am gasit pe [url="http://www.sieberz.hu/index.php?

content=36&kategoria=14"]http://www.sieberz.hu/index.php?
content=36&kategoria=14[/url] niste cartofi care mi-au placut, dar preturile sunt uluitoare
din pacate.
Ceva recomandari pentru incepatorii in domeniu?
Spor la semanat!!!
Astazi am cumparat de la SCDA Suceava 2to de samanta de cartof categoria superelita,

Sante si Magic la pretul de 2,5lei/kg inclusiv TVA.Trecand peste faptul ca vor mai trebui
sortati pentru indepartarea semintei bolnave sau putrezite(de... SUPERELITA) daca voi
obtine 25 to/ha mi se pare un pret mai aproape de adevar pt timpul asta.
Intrebarea pt care cer parerea colegilor forumisti este urmatoarea:
am doua sole pe care pot semana-una a fost arata din toamna,cultura precedenta a fost
porumb(8to/ha)cu ingrasamant si erbicid iar a doua sola este la al 3-lea an de trifoi dar nu
a fost arat de toamna.(aici pot fi si posibilitati de irigare)
Care dintre cele 2 sole ma sfatuiti sa o insamntez cu cartof-am dat probe de sol pt analiza
dar nu am inca rezultatele.
Multumesc anticipat.
vasiuca
21 March 2011, 19:50
daca nu ai arat din toamna cind mai ari si cind mai pui cartoful?
te/ai intrebat?
francix89
21 March 2011, 20:19
In mod normal trifoiul ar fi o planta premergatoare mai buna dar in cazul tau nu prea se
aplica ,deci iti ramane parcela de porumb mai ales ca a fost si erbicidat si nu ai atatea
buruieni pe parcela , cu ceva ingrasamant se vor face cartofi
Chiar ai o alegere dificila de facut , daca zona ta e secetoasa planteaza pe parcela cu trifoi
(pt ca dupa cum spui ai posibilitati de irigare) daca ploua destul pe cea cu porumb
lemar
21 March 2011, 20:29
Citat (vasiuca @ 21st March 2011, 19:50)

daca nu ai arat din toamna cind mai ari si cind mai pui cartoful?
te/ai intrebat?
Sola am luat-o in arenda abia in primavara asta.Problema mea nu e timpul ci tipul de

lucrari ce rebuie executate pt a suplini oarecum actiunea iernii pe o aratura de toamna si
in special ce pierderi/probleme pot aparea pe sola nearata-mai ales ca cei de la Suceava
mi-au spus clar ca este nerecomandata cultura cartofului pe aratura de primavara(poate ne
spune cineva care are experienta insamantarii cartofului pe aratura de primavara)
Citat (francix89 @ 21st March 2011, 20:19)

In mod normal trifoiul ar fi o planta premergatoare mai buna dar in cazul tau nu prea se
aplica ,deci iti ramane parcela de porumb mai ales ca a fost si erbicidat si nu ai atatea
buruieni pe parcela , cu ceva ingrasamant se vor face cartofi
Chiar ai o alegere dificila de facut , daca zona ta e secetoasa planteaza pe parcela cu trifoi
(pt ca dupa cum spui ai posibilitati de irigare) daca ploua destul pe cea cu porumb
Nu mai vreau trifoi,n-am la ce-l folosi.Sincer prefer sa investesc ceva si sa relizez si

productie decat sa las terenul asa.In N Moldovei(P Neamt) nu e o zona f secetoasa dar nu
stiu ce surprize pot avea...
francix89
21 March 2011, 21:09
Am plantat cartofi acum 2 ani in aratura de primavara pe un teren de lucerna si chiar s-au
facut ofiicartofi fara a investi f mult , incearca sa ari terenul si sa-l maruntesti cat mai
bine cu un combinator , daca nu e suficient combinatorul baga o freza mai mare ,nu o sa
fie ca dupa o aratura de toamna da pe aproape tot e , da apuca-te zilele astea de operatii ca
imediat vei planta cartofii, spor la munca
lemar
21 March 2011, 21:23

Am plantat cartofi acum 2 ani in aratura de primavara pe un teren de lucerna si chiar s-au
facut ofiicartofi fara a investi f mult , incearca sa ari terenul si sa-l maruntesti cat mai
bine cu un combinator , daca nu e suficient combinatorul baga o freza mai mare ,nu o sa
fie ca dupa o aratura de toamna da pe aproape tot e , da apuca-te zilele astea de operatii ca
imediat vei planta cartofii, spor la munca
Multumesc de sfat.Sper sa pot ajuta si eu candva.
Neuronul_ganditor
21 March 2011, 22:55
Am cumparat ~520kg cartofi de samanta cu 1,5lei/kg +110kg cu 1,6lei/kg + mai am
~80kg in beci de anul trecut.
Am arat in toamna terenul si sper sa reusesc sa pun cartofii pana la 1 aprilie.
Ce ingrasamant sa incerc pentru cartofi?Am cumparat anul trecut ceva ingrasamant la
punga de 1kg ce se da prin picurare.E bun pentru orice tip de legume,inclusiv cartofi mi-a
spus un inginer de la Glissando.Ce ar fi daca as dizolva praful intr-u bidon cu apa si sa
stropesc terenul cu acest ingrasamant. Ce parere aveti?La fel de bine pot sa folosesc
praful asta si la altceva dar daca credeti ca ar fi ok o sa-l folosesc la cartofi.
Banuiesc ca acel ingrasamant e foliar si se poate aplica prin fertigare, merge la cartofi
daca respecti doza dar sa nu te astepti la minuni, acel ingrasamant ajuta putin planta si
cam atat, ar mai trebui sa mai pui in pamant odata cu plantatul si ceva gunoi sau complex
gen 15-15-15 (cel mai des intalnit ) costa in jur 110 lei sacul de 50 kg , macar un sac sau
doi sa pui si tot e ceva
Neuronul_ganditor
21 March 2011, 23:18
Da,e foliar.M-am gandit sa mai cumpar ceva ingrasamant cu mult azot.
Cam pentru cat teren imi ajunge un sac?Ingrasamantul va fi imprastiat manual iar terenul
e de 2000mp.
francix89
21 March 2011, 23:28
Mai bine ai cauta ingrasamant ce contine potasiu K , e mai bun la cartof , de asta iti
sugeres complexul care le are pe toate azot, fosfor si potasiu, pentru 2000 mp ti-ar trebui
vreo 3,4 saci in mod normal
La cartof se folosesc 1000 kg complex /ha intr-o cultura intensiva
Neuronul_ganditor
21 March 2011, 23:33
Multumesc pentru ajutor.Maine o sa ma duc pe la magazine sa vad ce gasesc.
Reclama
lemar
22 March 2011, 07:37

Mai bine ai cauta ingrasamant ce contine potasiu K , e mai bun la cartof , de asta iti
sugeres complexul care le are pe toate azot, fosfor si potasiu, pentru 2000 mp ti-ar trebui
vreo 3,4 saci in mod normal
La cartof se folosesc 1000 kg complex /ha intr-o cultura intensiva
Exact asta mi-au recomandat si cei de la Statiunea de crecetari.In plus in afara de

NPK15/15/15, 500kg/ha mai fertilizeaza printre randuri,la semanat cu azot 200 kg/ha.
Au o semanatoare ce da si ingrasamant.
Au mai insistat pe tratamentul preventiv contra manei atunci"cand se unesc
frunzele"chiar daca nu sunt semne de aparitie.La ce-am patit cu rasadurile o sa-l fac sigur.
cidru
22 March 2011, 13:03
Ceva interesant despre combaterea gndacului de colorado la cartofi:
In vederea evitarii aplicarii tratamentelor cu substante sintetice, in combaterea gandacului

de Colorado, a fost testata cu succes metoda asocierii cartofului cu crizantema.
Experimentul a fost organizat in primavara anului 2002 la o ferma particulara din judetul
Teleorman. Pe parcela experimentala s-au plantat patru randuri de cartofi la distante
obisnuite, pe langa care s-a plantat un singur rand de crizanteme (amestec de soiuri si
specii) la o distanta de 35 cm intre plante pe rand cu material saditor obtinut prin
despartirea tufelor.
Pentru cultura cartofului a fost ales soiurile Desire si Ostara, care de obicei se manifesta
in cultura ca soiuri sensibile la atacul gandacului de Colorado.
La infiintarea culturii sa administrat un fertilizant organic, si anume compost de gunoi de
pasare (3 kg/m.p.), iar in timpul vegetatiei s-au facut udari si s-au aplicat prasile manuale.
Cu toate ca pe timpul vegetatiei plantele de cartof nu au primit nici un tratament contra
daunatorilor, in cultura nu s-a observat nici un gandac de Colorado.
Pentru a verifica corectitudinea concluziilor la care s-a ajuns dupa primul an de testare,
experimentul a fost repetat pe acelasi loc si in 2003. Intre timp, tufele de crizanteme au
crescut mai viguroase. Probabilitatea unui eventual atac al gandacului de Colorado a fost
mai mare intrucat nu s-a facut rotatia culturii de cartofi. Nici de data aceasta adultii
gandacului de Colorado nu au depus oua pe plantele protejate de crizanteme. De
mentionat ca in afara perimetrului in care s-a facut experienta, gandacul de Colorado a
fost prezent chiar si in cadrul culturilor tratate cu produse chimice.
Acest prim experiment poate continua si de catre alti cultivatori pentru a se stabilii spatiul
care se afla sub incidenta protectoare a crizantemelor si pentru a gasi raportul optim de
cultura intre numarul plantelor de cartofi si a celor de crizanteme. De asemenea este
foarte util de stabilit eficienta speciilor si soiurilor de crizanteme pentru a fi recomandate
in culturile asociate.
Am plantat i eu crizanteme pe lng cteva rnduri de cartofi, sunt curios ce se va

ntmpla pn la urm. O s v in la curent.
chirilaionut
23 March 2011, 10:37
Salut!
Recunosc ca nu stiu prea multe de agricultura, deci intrebarile pe care vi le adresez sa le
primiti cu ingaduinta.
As vrea sa pun anul asta cativa ari de cartof. Datele problemei ar fi asa: pamantul este in
moldova(deci zona deluroasa), nu a mai fost prelucrat pana acum (deci lipseste aratura de
toamna).
Intrebarea 1: Este posibil daca fac lucrarile cu un motocultor sa ajung la performanta de a
obtine un teren bun pentru a cultiva cartofi? trebuie erbicidat, folosite ingrasaminte?
Eu ma gandesc sa iau ceva cartofi tratati, si sa folosesc un complex de ingrasaminte(nu
stiu inca de care, pana nu fac o analiza a solului).
Problema 2: Un unchi m-a descurajat: a zis ca in zona aia se face vie si livada, la cartofi
nu as scoate nici samanta. Adevarul e ca el a folosit mereu metoda traditionala:
ingrasamant mai putin(de grajd), neirigarea suprafetei, prajire cu sapa doar atunci cand se
ingrosa gluma si buruienile sufocau cartoful, tratament anticolorado potrivit..
Intrebarea 2: Daca as folosi samanta de calitate, irigare, as face cateva bilonari pe sezon,
tratament anti-colorado...totusi e posibil sa nu obtin productie? Un sol din asta "hleios"
este fara de speranta??
Va multumesc
francix89
23 March 2011, 18:48
1-nu stiu exact cat de adanc poti ara terenul cu motocultorul, daca ar fi macar un 22 cm
tot e ceva , la frezat o sa dureze ceva ,e bine cand incepi sa ari terenul sa fie zvantat si
pamantul sa se sparga cat de cat la intoarcerea brazdei. Merge erbicidat cand buruienile
incep sa iasa cam odata cu cartofii, iar buruienile ramase dupa ce erbicidezi le elimini tu
prin o prasa ,ingrasamant sa pui ca ala va face diferenta pe terenul tau cleios care e destul
de sarac , merge si ceva gunoi intre randuri pe langa ceva complex
2- daca faci tratamentele la timp si irigi vor iesi cartofi ,acum depinde si de samanta
Am si eu rude la moldova prin neamt la tara, la ei totul depinde de tratamentele pt

gandaci si mana (care de obicei nu sunt facute si cartoful cum creste putin ori e mancat de
gandaci ori se maneaza), dar am vazut in unii ani cartofi f frumosi acolo
Trebuie sa te gandesti daca merita efortul financiar si munca ta, daca terenul e aproape de
casa e bine , daca e departe nu te baga
Primavara a venit si trebuie sa te grabesti daca te hotaresti sa-i plantezi , eu deja incep sa
plantez cartofii mei zilele astea
katlin
24 March 2011, 18:13
[quote name='francix89' date='23rd March 2011, 18:48' post='9647546'
Nu gasesc samanta, care stie vreun pont? Imi trebe cam 7-8to inmultirea 1. Vreau un soi
de toamna alb.
Sante e bun?
Reclama
francix89
24 March 2011, 19:33
Si nu ai gasit nimik?, am vazut numeroase anunturi de samanta diferite soiuri ,probabil
avand preturi pe masura , nici la mine aici nu prea e samanta buna de vanzare si aia
normala necertificata se vinde cam cu 1,5
Sante creca e printre cele mai comune soiuri ,daca gasesti ceva inmultirea 1 ar fi bine
Cred ca la anul cartofii nu vor avea chiar pretul de anul acesta la cata lume pune cartofi
primavara asta ,asta asa ca o idee
floryn83
24 March 2011, 19:41
Se poate ca pretul sa nu mai fie atat de mare ca anul trecut (niciodata nu am mai avut un
asemenea pret), dar totul va depinde si de precipitatiile si atacul de mana din acest an. In
rest spor la treaba tuturor agricultorilor, mai mari sau mai mici
lemar
28 March 2011, 19:35
Citat (katlin @ 24th March 2011, 19:13)

[quote name='francix89' date='23rd March 2011, 18:48' post='9647546'
Nu gasesc samanta, care stie vreun pont? Imi trebe cam 7-8to inmultirea 1. Vreau un soi
de toamna alb.
Sante e bun?
Am cumparat saptamana trecuta de la Statiunea de cercetari de la

Suceava,superelita,sante si magic cu 2,5leikg inclusiv tva.
Daca nu e prea departe de tine si pretul e OK poti sa-i suni ,,nr de tel le au pe net.
Bafta multa!
Tocmai am patit urmatoarea istorie:tractoristul solicitat sa-mi are aprox 4000mp a

considerat ca aratura trebuie facuta la 22cm si nu la 37cm-tocmai ce-mi facusem planuri
sa plantez cartof acolo(am si posibilitati de irigare).
Ce ziceti mai pot semana cartof(dupa ce dau o freza) sa caut alta sola?
Mai adaug ca rezultatul analizelor de sol arata PH mediu,concentratii de N si P
buna,humus suficient.
PS.Terenul nu a mai fost arat de 3 ani/Nu-mi ziceti nimic de tractorist ,i-am zis eu
destule....
francix89
28 March 2011, 21:43
Pai ii plantezi asa, pana la urma te descurci cumva si cu 22 doar ca rebilonat nu prea o sa
ai de unde sa tragi pamant pt ca intervalele o sa fie cam tari, frezezi bine terenul (aici
macar sa-l faci la maxim cat duce freza) si vezi ce iese
Oricum nu cred ca iti ara nimeni la 37 cm acolo, pe la 30 e normalul
Maine pregatesc si eu terenul de plantat in camp , un amarat de hectar , sper doar sa-mi
ajunga samanta la plantat
SabauCornel
30 March 2011, 21:58
Salut oameni buni
Am nevoie de putin ajutor,
Sunt din Bihor si vreau sa cultiv pe o suprafata de 30 de arii cartofi, vreau sa va cer niste
sfaturi cu privire la cata samanta am nevoie, aproximatiov ce cantitate de cartofi voi
recolta si cam tot ce ar trebui sa stie un agricultor. pana acuma am transportat gunoi de
grajd pe teren vreo 8 tone, inainte am avut lucerna de vreo 4-5 ani si vreau sa incerc sa
vad daca se merita iar daca o sa mearga la anu o sa incerc pe 2 ha. Am vazut ca preturile
la samanta sunt destul de mari dar pentru o suprafata de 30 de arii nu cred k o sa am asa
mari costuri.
Va multumesc,
amarastean
30 March 2011, 22:10
Ai bagat 8 tone de balegar la 30 ari! da ce pamant ai?
francix89
30 March 2011, 22:46
Pai iti trebuie in jur de 1000 kg de samanta, si nu-i chiar ieftina . daca vei face lucrarile la
timp si vei pune ceva ingrasamanta inafara de gunoi ar trebui sa recoltezi undeva la
maxim 8-10 tone, nu cred ca vei putea recolta mai mult fara o samanta certificata
E bun si gunoiul ala dar nu stiu cand l-ai imprastiat, in toamna sau acum? daca e pus din
toamna e mai bine , va fi folosit mai bine de plante .Ideal la cartof e sa pui un 40to la
hectar (in jur de 12to la 30 ari )
Despre tratamente iti sugerez sa citesti cateva articole de pe net despre tipul lor si
periodicitatea ,oricum sunt destule mai ales la mana , vorbim despre ele mai incolo
SabauCornel
31 March 2011, 23:46
Citat (francix89 @ 30th March 2011, 22:46)

Pai iti trebuie in jur de 1000 kg de samanta, si nu-i chiar ieftina . daca vei face lucrarile la
timp si vei pune ceva ingrasamanta inafara de gunoi ar trebui sa recoltezi undeva la
maxim 8-10 tone, nu cred ca vei putea recolta mai mult fara o samanta certificata
E bun si gunoiul ala dar nu stiu cand l-ai imprastiat, in toamna sau acum? daca e pus din
toamna e mai bine , va fi folosit mai bine de plante .Ideal la cartof e sa pui un 40to la
hectar (in jur de 12to la 30 ari )
Despre tratamente iti sugerez sa citesti cateva articole de pe net despre tipul lor si
periodicitatea ,oricum sunt destule mai ales la mana , vorbim despre ele mai incolo
Gunoiul lam imrastiat acuma saptamana asta e copt deci nu e dinasta praoaspat. Urmeaza
sa ar pamantul. 1000 kg...... pff pentru inceput mi se pare cam multa samanta si destul de
mare investitie la cat dispun;)) fiind si student am vazut ca un kg este in jur de 2.5 lei;
oricum eu vreau sa incerc. am si posibilitate de irigare, terenul ii aproape de casa.
Pamantul sincer nu stiu cam ce proprietati are sau daca se cultiva bine pe el stiu k ii mult
mia slab decat ala din partea brasovului si chiar din partea aradului care este mai bun.
Te referi la 40 tone de gunoi pe un hectar? sau la recolta de 40 tone?
francix89
1 April 2011, 08:44
LA gunoi m-am referit cand am spus 40 to, ti-am spus si tie ca la suprafata aia o sa scoti
maxim 8-10to
Se pot scoate si 40 to cartofi la hectar dar costurile sunt destul de mari
floryn83
1 April 2011, 11:18
Cum 1000 kg la 30 ari??????????????!!!!!!!!!!! Nu mai vb daca nu stiti mai frate, mai
bine ii spui ca nu stii exact, nu il speria ca mai pierdem un cultivator dintre noi . Ai
nevoie de aproximativ 400-500 kg maxim asta in cazul in care este o samanta mai mare,
iar daca este mai marunta maxim 400 kg. Spor la treaba, eu am pus ieri aproximativ 2 ha,
astept sa vad cum o sa fie anul acesta...
ucvph
1 April 2011, 15:49
Adica 1,5to/ha!!!!!
Vezi de treaba, 250kg am pus la vreo 500mp...calibru potrivit, zic eu, cam 4-6 cm.
Poate ca i-am pus cam des, desi nu cred, dar cred ca cca 1000kg/3000mp e scor corect.
SabauCornel
1 April 2011, 16:28
Citat (floryn83 @ 1st April 2011, 11:18)

Cum 1000 kg la 30 ari??????????????!!!!!!!!!!! Nu mai vb daca nu stiti mai frate, mai
bine ii spui ca nu stii exact, nu il speria ca mai pierdem un cultivator dintre noi . Ai
nevoie de aproximativ 400-500 kg maxim asta in cazul in care este o samanta mai mare,
iar daca este mai marunta maxim 400 kg. Spor la treaba, eu am pus ieri aproximativ 2 ha,
astept sa vad cum o sa fie anul acesta...
ok o sa imi cumpar 500 kg si o sa vad cat o sa imi trebuiasca. oricum o sa ii pun pe

randuri la distanta minima de 25 cm unul fata de celalalt.
floryn83
1 April 2011, 16:38
se poate ca cu ceva mai mult....dar avand in vedere ca eu am folosit la planatarea acestora
plantarea mecanizata si samanta din acesta primavara a pe care am folosit-o a fost mai
marunta la o suprafata de 30 ari nu cred ca imi fi intrat mai mult de 500 kg maxim 600
dar sub nici o forma o tona su mai mult....
Cornele, dupa plantare sa ne spui de cati ai avut nevoie... eu i-am plantat la 30 de cm

intrei ei si distanta intre randuri de 50-60
SabauCornel
1 April 2011, 16:42

se poate ca cu ceva mai mult....dar avand in vedere ca eu am folosit la planatarea acestora
plantarea mecanizata si samanta din acesta primavara a pe care am folosit-o a fost mai
marunta la o suprafata de 30 ari nu cred ca imi fi intrat mai mult de 500 kg maxim 600
dar sub nici o forma o tona su mai mult....
Cornele, dupa plantare sa ne spui de cati ai avut nevoie... eu i-am plantat la 30 de cm

intrei ei si distanta intre randuri de 50-60
Ok acuma tre sa imi procur samanta. inca mai caut pana sapamana viitoare cel tarziu
miercuri, ca pe joi sa ii pot planta. daca ma poti ajuta cu ceva idei cu ceva oferte vorbim
si vedem.
vasiuca
1 April 2011, 16:44
ce de agricultori pe aici...fiecare e specialist dar rezultatul se vede toamna.
SabauCornel
1 April 2011, 16:46
Citat (vasiuca @ 1st April 2011, 16:44)

ce de agricultori pe aici...fiecare e specialist dar rezultatul se vede toamna.
Eu unul nu sunt agricultor vreau sa incep sa fac ceva, sa produc k in tara asta si asa nu se
face nimic.
Reclama
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
floryn83
1 April 2011, 17:19
Domnule Vasiuca, poate suntem agricultori sau nu... macar incercam ceva. Eu unul nu
intru aici ca un specilaist sa dau sfaturi ci doar sa imi spun o parere si sa ascult pe a altuia
poate mai documentat ca mine. Eu sunt un cultivator de cartofi de cativa ani, iar atata
timp cat inca nu am renuntat inseamna ca produc ceva .
Cornele, in zona mea Rasca-Cluj s-au vandut acum in primavara cartofi de samanta cu
aproximativ 1.8 - 2 lei, cred ca ai mai gasi si acum cantitatea de care ai avea tu nevoie...
Insa avand in vedere distanta nu stiu cat se merita, am vazut ca esti din Bihor iar ca idee
din Huedin pana in Rasca mai sunt 30 de km.
vasiuca
1 April 2011, 18:18

Domnule Vasiuca, poate suntem agricultori sau nu... macar incercam ceva. Eu unul nu
intru aici ca un specilaist sa dau sfaturi ci doar sa imi spun o parere si sa ascult pe a altuia
poate mai documentat ca mine. Eu sunt un cultivator de cartofi de cativa ani, iar atata
timp cat inca nu am renuntat inseamna ca produc ceva .
Cornele, in zona mea Rasca-Cluj s-au vandut acum in primavara cartofi de samanta cu
aproximativ 1.8 - 2 lei, cred ca ai mai gasi si acum cantitatea de care ai avea tu nevoie...
Insa avand in vedere distanta nu stiu cat se merita, am vazut ca esti din Bihor iar ca idee
din Huedin pana in Rasca mai sunt 30 de km.
nu te/am acuzat cu nimic si nu am folosit nici un nume dar....1000 kg. de saminta pentru
30 de ari hai sa fim seriosi.. eu cultiv cartofi de 20 de ani dar o asa cantitate nu am folosit
niciodata
oricare ar fi densitatea de mare
floryn83
1 April 2011, 19:35
Da ai dreptate scuze, eram prea "revoltat" cu asa o cantitate mare de cartofi..... O fi de
vina campania de primavara
vasiuca
1 April 2011, 19:37

Da ai dreptate scuze, eram prea "revoltat" cu asa o cantitate mare de cartofi..... O fi de
vina campania de primavara
a decurs chiar asa de prost?

acum de ce nu esti in cimp?
Reclama
floryn83
1 April 2011, 20:09
Era o gluma , nu mai sunt in camp caci am terminat de semanat.
francix89
1 April 2011, 22:02
Deci ,ca sa nu spuneti ca "mint " oamenii uitati un citat dintr-un articol despre cultura
cartofului
Plantatul cartofilor
cartofi timpurii
* epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III.
* adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm);
* densitate: 70 mii/ha (calibru 30-40 mm); 55 mii/ha (calibru 45-60 mm);
* norma de samanta: 3500 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4500 kg/ha (calibru 45-60 mm);
* distanata intre randuri: 50-60 cm.
cartofi de vara
cartofi de toamna
articolul il gasiti cautand pe google "cultura cartofului " primul link pe

gazetadeagricultura
Sub 3000kg /ha nu prea ai cum sa plantezi cartof folosind o samanta normala (adica de
marimea oului de gaina) si o densitate cat de cat buna , adica nu-i plantezi la juma de
metru unu de altu
Cei cara puneti "trufandale " in pamant o faceti pe riscul vostru
Am si eu un vecin care cu 40 saci vrea sa puna un hectar
Am plantat o gradina de vreo 13 ari cu vreo 400 kg samanta

Maine urmeaza sa plantez un hectar in camp si va spun cat a intrat ,azi am imprastiat
ingrasamantul .Nu am plantat pana acum deoarece persoana cu masina de plantat pe 4
randuri cerea cam mult(350 lei plus ca trebuia sa imping cartofii sa intre pe rand) ,
plantez cu o masina de 2 randuri si ma costa doar motorina
floryn83
1 April 2011, 22:45
Spor la treaba pe maine. In alta ordine de idei nu te acuza nimeni ca minti... nu de asta
intram aici, pur si simplu sa dezbatem daca se poate la sfarsit sa tragem concluziile si sa
avem ce din ce invata. Eu imi cer scuze daca cineva s-a simtit ofensat. Si eu am
plantat tot cu un utilaj pe 2 siruri, insa ingrasamintea eu o pun tot cu acel utilaj odata cu
plantarea, o fi bine asa sau ar fi mai bine imprastiata mai devreme?
francix89
1 April 2011, 22:54
Cel mai bine ar fi odata cu plantatul dar vecinul care imi planteaza a scos cutia de
ingrasamant , motivul fiind dupa spusele lui: " cand am scos toamna cartofii
ingrasamantul era tot acolo " adica cica nu s-ar fi dizolvat , acum n-am avut ce sa fac , am
dat inainte 550 kg complex plus ca am avut pus si 20 to gunoi pe juma de bucata
Pt anul viitor am pregatit deja gunoiul vreo 10 remorci , pana in tomna fermenteaza si e
numai bun
francix89
2 April 2011, 21:53
Am terminat plantatul si cu o distanta intre randuri de 70 si dintre cartofi pe rand de 25-
30 mi-au intrat 80 de saci a 40 kg , deci in jur de 3200kg
Reclama
Neuronul_ganditor
3 April 2011, 22:30
Eu am pregatit pentru ~2200mp ~700kg de samanta,cred ca ajunge.Din pacate e un teren
cu mult pir si a trebuit sa erbicidez sambata trecuta si terenul va trebui rearat pentru ca
dobitocul care mi-a arat-o si-a batut joc.Asta e,o sa-i plantez in 13-14 aprilie la fel ca anu
trecut.Recolta mare nu am avut pentru ca o parte din samanta nu a fost prea grozava si
nici terenul nu a fost bine pregatit.
Am schimbat samanta,am mai putin pir fata de anu trecut si am arat in toamna + mai ar
odata zilele urmatoare.Sper sa fie bine.
Oricum,la toamna o sa am eu grija sa dispara macar 80% din pir si voi fertiliza solul +
alte tratamente.
Am prins gustul.Probabil intr-un viitor apropiat voi cumpara 1-2ha de teren langa satul in
care locuiesc si cu putin noroc in 2012 ma pun pe treaba serios.
floryn83
3 April 2011, 23:00
Doamne ajuta, referitor la pir stiam ca este foarte bun ierbicidul "Total". Eu personal am
avut pe aproximativ 10 ari plin de pir, si am scapat intr-un an cu cartofi din aceea furajeri
care cresc un metru si ceva si se usuca foarte tarziu sau deloc, dupa un an din cultura
respectiva nu am mai avut treaba cu pirul.
Neuronul_ganditor
3 April 2011, 23:20
O sa mai erbicidez imediat dupa ce pun cartofii si dupa ce ii scot o sa ma ocup serios de
acea pata de pamant.
invicta
4 April 2011, 09:53
buna ziua stimati colegi,
sunt un profan, hotarat sa pun in valoare un teren de 1000 mp lasat de izbeliste de vreo 4-
5 ani - deci nearat. Pamantul este bun, negru, la noi este zona ploioasa, in jurul meu toti
cultiva cartofi.
VREAU sa pun cartofi in aceasta saptamana - sper ca nu e prea tarziu (suceava) si VA

ROG sa ma indrumati cu pasii ce trebuie facuti in acest sens:
1. banuiesc ca prima data voi ara terenul: ce utilaj sa aiba tractorul ? discuri, freza ? Ce
adancime sa aiba brazda taiata ?
2. in continuare ce fac? nivelez pamantul ? Daca da, cu ce ? Sau am inteles ca e posibil sa
fie atasat in urma aceluiasi tractor care ara, un dispozitiv de nivelare - cat de cat - a
pamantului. Cum se numeste dispozitivul ?
3. Pe urma sa pun ingrasamant ? Daca e natural, adica balegar, e bun ? Ce cantitate si
cum sa fie pus - imprastiat pur si simplu la suprafata sau pus chiar in pamant ?
4. Sa folosesc si nisip sau nu ? Daca da, cum ?
5. Si in fine, modul de cultivare a semintelor, pe care le voi avea de la persoane apropiate.
- e necesar sa treaca un interval de timp intre arat / pus ingrasamant / cultivarea pripriu-
zisa a semintelor de cartofi ?
- distanta intre randuri
- distanta intre cuiburi, pe rand
- numar de cartofi in cuib
- adancimea cuibului
In primul rand, va rog sa nu ma descurajati sau sa ma desconsiderati daca pun intrebari

care vi se par, poate, banale. Multi mi-au spus ca e pacat ca acest teren sa fie lasat asa,
motiv pt. care vreau sa incerc.
CHIAR CONTEZ PE AJUTORUL SI PRECIZRILE DUMNEAVOASTR !
floryn83
4 April 2011, 10:49
Salut, si bun venit printre noi , am sa incerc sa iti dau cateva raspunsuri la intrebarile
tale(atat cat ma pricep si eu):
1. Cu toate ca cel mai bine era arat azi toamna, eu zic ca pentru inceput merge si aratura
de primavara. Aratura trebuie sa aiba adancimea intre 30-33 cm.
2. Nivelarea terenului se face cu discurile sau cu freza, operatiune necesara. Asta dupa
arat, caci ma indoiesc ca are cineva pe acolo discuri dupa pluguri.
3. Da, balegarul e foarte bun, si recomand cu incredere dar asta il aplici imediat dupa
aratura si pe urma vii cu freza de preferat sau cu discurile. Dar recomand ca in timpul
plantarii cartofilor si ingrasaminte complexe gen: NPK 15.15.15
4. De nisip nu stiu, avand in vedere ca in zona mea pamanutul in sine este mai nisipos.
5. Daca zici ca se cultiva in jurul tau cartofi, cel mai bine sa chemi un vecin care detine
un utilaj mecanizat de plantare a cartofilor, si cu atat mai bine daca iti pune
ingrasamintele chimice in acelas timp. Cu privire la timpul necesar dintre operatiuni.... nu
cred sa fie nevoie.
Sper sa iti fie de ajutor indicatiile mele.
DDuras
4 April 2011, 15:22
Citat (francix89 @ 1st April 2011, 21:02)

Deci ,ca sa nu spuneti ca "mint " oamenii uitati un citat dintr-un articol despre cultura
cartofului
Plantatul cartofilor
cartofi timpurii
cartofi de vara
cartofi de toamna
Cum vine asta ? Cei timpurii si cei de toamna la aceleasi date ???
INTREBARE catre cultivatorii de cartofi
Pentru cultivarea in curte (curtea e mare, e aer, nu-i problema) - merg cultivati cartofii de
toamna la 50 cm intre randuri, pe schema: 2 randuri, 1 interval de 1m, alte 2 randuri ... etc
M-ar avantaja sistemul asta pt.ca voi avea irigare prin picurare, cu furtune la 50 cm.
invicta
4 April 2011, 15:39
Citat (floryn83 @ 4th April 2011, 10:49)
Salut, si bun venit printre noi , am sa incerc sa iti dau cateva raspunsuri la intrebarile
tale(atat cat ma pricep si eu):
1. Cu toate ca cel mai bine era arat azi toamna, eu zic ca pentru inceput merge si aratura
de primavara. Aratura trebuie sa aiba adancimea intre 30-33 cm.
2. Nivelarea terenului se face cu discurile sau cu freza, operatiune necesara. Asta dupa
arat, caci ma indoiesc ca are cineva pe acolo discuri dupa pluguri.
3. Da, balegarul e foarte bun, si recomand cu incredere dar asta il aplici imediat dupa
aratura si pe urma vii cu freza de preferat sau cu discurile. Dar recomand ca in timpul
plantarii cartofilor si ingrasaminte complexe gen: NPK 15.15.15
4. De nisip nu stiu, avand in vedere ca in zona mea pamanutul in sine este mai nisipos.
5. Daca zici ca se cultiva in jurul tau cartofi, cel mai bine sa chemi un vecin care detine
un utilaj mecanizat de plantare a cartofilor, si cu atat mai bine daca iti pune
ingrasamintele chimice in acelas timp. Cu privire la timpul necesar dintre operatiuni.... nu
cred sa fie nevoie.
Sper sa iti fie de ajutor indicatiile mele.
FLORYN83,
MULTUMESC PT. CELE DE MAI SUS ! SIGUR DE AJUTOR !
Sper ca sapt. asta , pe la sfarsit, sa revin aici si sa spun ca am facut cele de mai sus !!!
floryn83
4 April 2011, 16:00
invicta Cu placere, spor la treaba si te asteptam cu impresii noi dupa.
DDuras Daca tu crezi ca nu te-ar deranja sa ai cartofi in curte (in loc de flori) , si poti
sa fertilizezi terenul corespunzator, nu vad ce te-ar putea impiedica sa infiintezi o
asemenea cultura. In fond si la urma urmei e decizia ta.
ciprian_vladis
5 April 2011, 16:51
salutare. am pus si eu azi cartofii pentru bunica. maine ii pun si pentru mine... am
cumparat anul trecut o raritza care se poate pune in coada. am facut si anu trecut si anu
asta randurile cu rarita si a iesit foarte bine... am folosit-o si la facut randuri pentru ceapa,
morcovi , usturoi si a mers foarte bine. pun si niste foto cum a iesit. este utila am dat pe
ea 25 de lei (inca nu am reusit sa ma motorizez, dar nu se stie)
floryn83
5 April 2011, 19:52
Important e ca iti faci treaba, chiar daca este la un nivel mai redus.
invicta
6 April 2011, 09:51
poate ma ajutati cu nite raspunsuri:
1.terenul unde vreau sa pus cartofi este nearat de 5 ani (prloag, sau tpan, cum i se mai
spune). Ieri am imprastiat gunoi de grajd peste el si azi-maine vine plugul. Intrebarea mea
este : ct de adnc e bine s fie brazda (n condiiile precizate mai sus, plus i faptul c e
vorba de artur de primvar, nud e toamn) ?
2. Pe acest teren, atunci cnd plou mult, apa cam bltete din cauza solului lutos / hleios
de sub pmntul negru, sol ce nu permite infiltrarea / scurgerea apei n adncime n ritm
normal, natural. Acest lucru duneaz culturii de cartofi ?
vasiuca
6 April 2011, 20:01
Citat (invicta @ 6th April 2011, 09:51)

poate ma ajutati cu nite raspunsuri:
1.terenul unde vreau sa pus cartofi este nearat de 5 ani (prloag, sau tpan, cum i se mai
spune). Ieri am imprastiat gunoi de grajd peste el si azi-maine vine plugul. Intrebarea mea
este : ct de adnc e bine s fie brazda (n condiiile precizate mai sus, plus i faptul c e
vorba de artur de primvar, nud e toamn) ?
2. Pe acest teren, atunci cnd plou mult, apa cam bltete din cauza solului lutos / hleios
de sub pmntul negru, sol ce nu permite infiltrarea / scurgerea apei n adncime n ritm
normal, natural. Acest lucru duneaz culturii de cartofi ?
dauneaza cu siguranta..depinde insa cit de mult balteste apa...doua trei ore nu strica dar
daca sta mult e gata cartoful.aratura trebuie sa fie cit de cit normala de primavara..
floryn83
7 April 2011, 09:31
Parerea mea e ca era mai bine daca puneai gunoiul peste aratura, mai ales ca il pui acum
primavara si dupa aceea intrai cu discurile sau cu freaza pentru maruntire si o mai buna
afanare. Daca il pui inainte sa faci aratura el intra dedesupt si is va face mai greu efect
anul asta, si mai mult anul viitor cand il vei ara din nou. Cat despre adancime am mai
spus...cat se face aratura normala ... . Dar repet este doar o parere Spor la treaba!
SabauCornel
7 April 2011, 12:49
Imi recomanda cineva un erbicid pentru cartofi care sa fie eficient avand in vedere ca
inainte de cultura de cartofi am avut lucerna pe teren. Multumesc
floryn83
7 April 2011, 17:58
Iti zic eu ce folosesc dar pe pm caci nu stiu cum e cu reclama e aici ca nu m-am obosit sa
citesc regulamentul si nu vreau sa iau ban
francix89
7 April 2011, 21:24
Din cate stiu ai voie sa postezi marcile folosite atata timp cat nu exagerezi cu reclama , eu
folosesc Sencor cand cartofii au maxim 10-15 cm inaltime, daca ai multe buruieni poti
erbicida si inainte de rasarirea cartofilor
Am dat si cand cartofii aveau pe la 20-22 cm si nu i-a afectat , asta deoarece ploua zilnic
si nu am avut timp sa-l aplic mai din timp
Apropo dupa lucerna nu ar trebui sa ai probleme mari cu buruienile, si eu am cartofii

dupa lucerna si terenul e foarte curat
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
vasiuca
7 April 2011, 21:29
sencor atunci cind plantele au 20 de cm? ma mira.. eu am dat si s/a cam ales praful...
floryn83
7 April 2011, 21:32
ok
atunci va spun si eu cu ce dau de cativa ani incoace folosesc AS 70, inainte sa rasara
plantele
Neuronul_ganditor
7 April 2011, 21:33
Am dat si eu cu sencor anul trecut si sa sti ca la mine cartofii mari de 10cm au fost
afectati.Au ingalbenit si au avut nevoie de ~2 saptamani sa se refaca.
Am bagat exact cat erbicid trebuie,nu am exagerat dar totusi,am avut probleme.
O sa folosesc acest erbicid si in acest an dar o sa folosesc o concentratie mai mica.
francix89
7 April 2011, 21:33
Probabil ca ai mers pe o solutie concentrata de peste 1kg , la mine am dat sub 1 sigur plus
ca peste o zi doua iar a plouat zdravan , si asta conteaza mult spalandu-l de pe plante
Reclama
vasiuca
7 April 2011, 21:36
Citat (francix89 @ 7th April 2011, 21:33)

Probabil ca ai mers pe o solutie concentrata de peste 1kg , la mine am dat sub 1 sigur plus
ca peste o zi doua iar a plouat zdravan , si asta conteaza mult spalandu-l de pe plante
ce treaba are spalatul daca el patrunde in planta in citeva ore ..la mine cartoful s/a uscat
complet ..50 de ari de cartof paguba... anul acesta tot cu sencor merg dar mai fac o proba
inainte de rasarire am sa/l aplic si la toamna va spun rezultatul...
acu l/am si cumparat deja
francix89
7 April 2011, 21:43
Sa stii ca uneori conteaza si asta , daca se nimereste sa stropesti intr-o perioada foarte
ploioasa efectul erbicidului scade, pai anul trecut a pluouat aproape zilnic tot inceputul
verii , unele buruieni ingalbenindu-se si dupa 2 saptamani erau mai verzi ca niciodata
carjilai
9 April 2011, 22:40
Citat (yetiro @ 12th March 2010, 21:02)

Dar i-o mananca gandacii "in aproape orice conditii"
O solutie ar fi sa se planteze intre randurile de cartofi si randuri de usturoi .

http://culturaplantelor.blogspot.com/search/label/cartofi
vasiuca
10 April 2011, 18:33
Citat (carjilai @ 9th April 2011, 22:40)

O solutie ar fi sa se planteze intre randurile de cartofi si randuri de usturoi .
http://culturaplantelor.blogspot.com/search/label/cartofi
ar fi o chestie....? a ..pardon la ce ar ajuta? ..doar sa fie nu?
R0BERT
14 April 2011, 09:11
Ca ierbicid folosesc sencor in prima faza (la 3-5 saptamani de la plantare, cand incep sa
apara urataniile si au 2-4 cm) iar in a doua faza Titus 25DF (cu asta am dat si foarte tarziu
si nu a avut nimic cartoful).
Intrebarea mea pentru cultivatorii mai maricuti, ce folosesc ingrasaminte: cum

administrati azotul? Ma refer la faza de 10-15 cm vrejuri cartof.
Reclama
Neuronul_ganditor
18 April 2011, 22:46
Dupa multe probleme tehnice si meteo am reusit si eu azi sa pun cartofii.
Sper sa vina o ploaie...
Neuronul_ganditor
11 May 2011, 11:41
Acest Titus 25DF chiar nu afecteaza cartoful?Mai spre vara o sa imi trebuiasca si mie
ceva care sa ma scape de dat cu sapa.Pirul il mai opresc cu sencor dar apar alte buruieni
mai carnoase pe timp de vara si tare bine mi-ar prinde ceva ce nu afecteaza cartofii.
Cu ce mai stropiti voi cartofii impotriva gandacului de colorado?Eu inca nu am(ma

mir)dar cred ca peste cel tarziu 2 zile vor fi si la mine.
Eu m-am gandit sa-i stropesc in prima faza cu Calipso(efect 7-14zile) si in caz ca nu
ajunge sa-l ajut cu Mospilan.(efect cateva ore)
Aveti alte propuneri?
francix89
12 May 2011, 18:45
Despre titus nu stiu nimic , inca nu l-am folosit la cartofi. Referitor la gandacii de
colorado calypso este cel mai bun insecticid , il poti da de cateva ori fara probleme , nu
mai ai nevoie de mospilan .
Deja te astepti la gandaci? cam devreme totusi, la mine abia ies cartofii din pamant, iar de
stropit ii stropesc atunci cand apare prima serie de puiet, gandacii astia batrani nu-s chiar
asa periculosi daca sunt putini .
Pt ROBERT
Ingrasamantul il poti da inainte sa rebilonezi cartofii , chiar si cand au 10-15 cm merg
rebilonati daca nu folosesti freza de rebilonat .
LOCOmotive
8 July 2011, 17:59
O intrebare: cand se sot cartofii din pamant, adica de unde stiu cand sunt "facuti"? Ma
tem ca daca ii scot prea devreme sa nu se strice in perioada de depozitare, sau sa nu aiba
procent mic de incoltire primavara urmatoare. Ori sa nu-i las prea mult si sa incolteasca
de-acum.
danutz_2009
8 July 2011, 23:39
Nu vreau sa se supere pe mine colegul care a deschis subiectul!
Intrebarea mea este:
cand pot sa scot cel mai tarziu cartofii din pamant?
Danutz-un om care are "interes" sa scoata cartofii din sol foarte tarziu
francix89
9 July 2011, 07:30
Cartofii poti sa-i scoti dupa ce tufa s-a uscat , oricum acum e cam devreme sa-i scoti ,
poate la inceputul lui august .
LOCOmotive
9 July 2011, 18:22
Multumesc pentru sfat! Dar daca ii mai irig acum (prin picurare) ii ajuta sa ia in greutate
sau le fac rau? A trecut ceva timp de cand au inflorit.
francix89
10 July 2011, 18:35
Atata timp cat tufa este verde tuberculii cresc continuu, poti sa-i tii verzi si pana in
septembrie daca poti , eu am cativa cartofi de vara in gradina si ii scot prin septembrie si
rezista f bine iarna .
STIDEM
10 July 2011, 19:13
Citat (francix89 @ 10th July 2011, 18:35)

STIDEM: Corect. tufele trebuie inute ct mai mult cu frunza verde. Este semn c
tuberculii cresc i se maturizeaz. Recoltatea se face n prima decad a lunii septembrie,
pe vreme bun (sol zvntat). Tulpinile i buruienile se pot tia cu coasa cu vreo 10 zile
naintea recoltrii. Cartofii nu ridic, de obicei probleme cu pstrarea dect dac atacul de
man a fost att de virulent nct a atacat i tuberculii. La cantiti mici se controleaz de
1-2 ori pe iarn i se indeprtez tuberculii care se nmoaie sau se zbrcesc.
Citat (LOCOmotive @ 9th July 2011, 18:22)

STIDEM: Irigai la greu dar atenie la man...! Cartoful iubete rcoarea i umezeala.
Prin udare rcorim un pic tuberculii i asta e bine pentru aceast specie. V doresc PURE
- uri delicioase!!!!!!!!!!!!!!

STIDEM: Irigai la greu dar atenie la man...! Cartoful iubete rcoarea i umezeala.
Prin udare rcorim un pic tuberculii i asta e bine pentru aceast specie. V doresc PURE
- uri delicioase!!!!!!!!!!!!!!
Neuronul_ganditor
10 July 2011, 22:58
As avea o intrebare de incepator.Cand si cum se trateaza mana la cartofi?Am cateva
cuiburi care se pare ca sunt deja afectate.Mai pot sa fac ceva?
Sau exista varianta sa tratez la toamna solul impotriva manei?
Problema mea nu e grava dar ma intereseaza pe viitor sa stiu ce am de facut.
francix89
10 July 2011, 23:39
Citat (Neuronul_ganditor @ 10th July 2011, 22:58)

As avea o intrebare de incepator.Cand si cum se trateaza mana la cartofi?Am cateva
cuiburi care se pare ca sunt deja afectate.Mai pot sa fac ceva?
Sau exista varianta sa tratez la toamna solul impotriva manei?
Problema mea nu e grava dar ma intereseaza pe viitor sa stiu ce am de facut.
Mana se previne in mod normal dar poate fi tinuta cat de cat sub control .Fa un tratament
cu un fungicid sistemic gen ridomil gold sau Curzate manox,iar dupa 7 zile unul oarecare
de contact, si tot asa alterneaza sistemicul cu cel de contact.Sistemul asta merge cand ai o
samanta buna in teren , la cea invechita e f greu sa mentii cultura verde pt ca mana e
intrata deja in tuberculi.A aparut si la mine in camp mana dupa 2 saptamani de ploi si o
grindina urata care a sfaramat multe tulpini de cartof , sper sa-si mai revina.
Problema la mana nu poate fi tratata la nivelul solului din cate stiu .
LOCOmotive
11 July 2011, 21:50
@STIDEM: Multumesc mult,acum sunt mai mult decat lamurit .
STIDEM
11 July 2011, 23:42

@STIDEM: Multumesc mult,acum sunt mai mult decat lamurit .
STIDEM:Locul cartofilor n grdin se schimb n fiecare an, chiar dac grdina este
mic. Secretul este ca imediat dup rsrirea tuturor plantelor, cnd micul lan este
ncheiat s se fac tratamente cu BRAVO, RIDOMIL, DITHANE, etc. (produse
sistemice). n nici un caz nu ateptm tratamentul la Colorado pentru a face i tratamentul
la man. Sezonul acesta eu l consider secetos pentru cartof, deci tuberculi ceva mai mici
dect n anii ploioi la sistemul neirigat dar cu prelungirea perioadei de vegetaie, dac au
fost fcute mcar 2 tratamente sistemice la vremea potrivit. Sigur depine de cum a
plouat n zon. Crile, la cartof se joac n luna iunie, dup care ritmul de cretere a
tuberculilor scade dar continu s creasc.
Ca informaie: este bine s nu folosim sulfat de cupru (zeama bordelez) dect n cazuri
de for major. Cuprul grbete maturarea esuturilor plantelor iar la cartof face ca pulpa
tuberculilor s devin compact, ceea ce este destul de neplcut pentru gospodine.
mircea11s
12 July 2011, 21:57
Citat (STIDEM @ 10th July 2011, 19:13)

STIDEM: Irigai la greu
Un pic de atentie la termeni .Pe aici mai citesc si cei care nu sunt familiarizati cu
agricultura si ar putea trage concluzia ca pot iriga pana balteste apa.

Prin udare rcorim un pic tuberculii i asta e bine pentru aceast specie.
Cartoful nu are o corelare functionala intre radacina si frunza ? Stiut fiind faptul ca in
cazul unei ploi cu grindina intr-o zi de vara fierbinte se coboara temperatura solului si se
impiedica absorbtia apei de catre radacini ,pe cand sub actiunea razelor solare puternice
transpiratia este intensa .In cazul in care aceasta rupere de corelare se prelungeste planta
sufera .
[quote name='STIDEM']BRAVO, RIDOMIL, DITHANE, etc. (produse sistemice).
De cand Bravo si Dithane sunt sistemice ?
STIDEM
13 July 2011, 23:51
Citat (mircea11s @ 12th July 2011, 21:57)

Un pic de atentie la termeni .Pe aici mai citesc si cei care nu sunt familiarizati cu
agricultura si ar putea trage concluzia ca pot iriga pana balteste apa.
Cartoful nu are o corelare functionala intre radacina si frunza ? Stiut fiind faptul ca in
cazul unei ploi cu grindina intr-o zi de vara fierbinte se coboara temperatura solului si se
impiedica absorbtia apei de catre radacini ,pe cand sub actiunea razelor solare puternice
transpiratia este intensa .In cazul in care aceasta rupere de corelare se prelungeste planta
sufera .
De cand Bravo si Dithane sunt sistemice ?
STIDEM: Cer scuze, m-a furat ideea ca "se intrebuinteaza preventiv (cu rol de protectie),
ceea ce nu e acelasi lucru cu "sistemic". Multumesc si scuze inca o data. Zile bune!!!!
STIDEM
14 July 2011, 07:05

STIDEM: Cer scuze, m-a furat ideea ca "se intrebuinteaza preventiv (cu rol de protectie),
ceea ce nu e acelasi lucru cu "sistemic". Multumesc si scuze inca o data. Zile bune!!!!
STIDEM:Cat despre udat, era vorba de udarea prin picurare.
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
DDuras
15 July 2011, 11:10

hmmm. eu stiam ca tuberculii se dezvolta pana la o temperatura de douazeci si ceva de

grade in aer (nu mai stiu cifra exacta) dupa care stagneaza, la temperaturi mai mari.
context in care interesul de a mentine planta verde ar consta doar a-i scoate mai tarziu din
pamant,si nu prea in a-i lasa sa mai creasca.
Neuronul_ganditor
15 July 2011, 22:25
Cred ca nu e chiar corect ceea ce spui.Cartofii mei sunt udati odata la 2 zile si afara sunt
constand 35-40 grade si sa sti ca au crescut cu ~20-25% in ultimile 2 saptamani.
francix89
15 July 2011, 22:41
Citat (DDuras @ 15th July 2011, 11:10)

hmmm. eu stiam ca tuberculii se dezvolta pana la o temperatura de douazeci si ceva de
grade in aer (nu mai stiu cifra exacta) dupa care stagneaza, la temperaturi mai mari.
context in care interesul de a mentine planta verde ar consta doar a-i scoate mai tarziu din
pamant,si nu prea in a-i lasa sa mai creasca.
Tine cont de faptul ca temperetura de peste 25-30 este inregistrata doar in miezul zilei,
dimineata si seara e mai rece .
STIDEM
16 July 2011, 09:17

Tine cont de faptul ca temperetura de peste 25-30 este inregistrata doar in miezul zilei,
dimineata si seara e mai rece .
STIDEM:Haideti s-o rupem intr-un fel (accept si alte cifre apropiate de cele de mai
jos...autor...zona de experimentare....etc. Dar retineti: la 30 grade C foarte putine plante
de cultura mai fac fotosinteza.)
- 4-ncolete la 5 6C;
-tuberculii se formeaz la 15 18C;
-la 26C tuberculii nceteaz din cretere;
-la 1- -2C plantele rsrite nghea;
-este pretenios la umezeal i iubitor de lumin;
-prefer soluri cu strat arabil gros, bine maruntit la plantare.
Atentie la temperatura de 26 grade: se masoara la nivelul aparatului foliar si se considera
ca in jurul acestei temperaturi procesul de fotosinteza se reduce sau inceteaza ceea ce se
traduce si in scaderea ritmului de depozitare a substantelor de rezerva in tuberculi. Asta
nu inseamna ca daca ai 4-5 ore cu 26 grade si peste 26, in restul zilei, in conditii de
lumina tuerculii nu mai cresc. Cresc atata timp cat aparatul foliar (frunzele fac
fotosinteza). Am mai spus, in iunie ritmul de crestere a tuberculilor este mare, in iulie
acest ritm scade (anul acesta mai mult ca in alti ani datorita temperaturilor foarte ridicate)
iar in august se matureaza,se reduce suprafata foliara activa, iar ritmul de crestere a
tuberculilor este nesemnificativ. Cartile sunt deja jucate, ne pregatim de recoltare.
Reclama
STIDEM
16 July 2011, 11:30

STIDEM:Haideti s-o rupem intr-un fel (accept si alte cifre apropiate de cele de mai
jos...autor...zona de experimentare....etc. Dar retineti: la 30 grade C foarte putine plante
de cultura mai fac fotosinteza.)
- 4-ncolete la 5 6C;
-tuberculii se formeaz la 15 18C;
-la 26C tuberculii nceteaz din cretere;
-la 1- -2C plantele rsrite nghea;
-este pretenios la umezeal i iubitor de lumin;
-prefer soluri cu strat arabil gros, bine maruntit la plantare.
Atentie la temperatura de 26 grade: se masoara la nivelul aparatului foliar si se considera
ca in jurul acestei temperaturi procesul de fotosinteza se reduce sau inceteaza ceea ce se
traduce si in scaderea ritmului de depozitare a substantelor de rezerva in tuberculi. Asta
nu inseamna ca daca ai 4-5 ore cu 26 grade si peste 26, in restul zilei, in conditii de
lumina tuerculii nu mai cresc. Cresc atata timp cat aparatul foliar (frunzele fac
fotosinteza). Am mai spus, in iunie ritmul de crestere a tuberculilor este mare, in iulie
acest ritm scade (anul acesta mai mult ca in alti ani datorita temperaturilor foarte ridicate)
iar in august se matureaza,se reduce suprafata foliara activa, iar ritmul de crestere a
tuberculilor este nesemnificativ. Cartile sunt deja jucate, ne pregatim de recoltare.
STIDEM: Rog a nu lua in seama cifra 4 din fata cuvantului "incolteste"!!!!!!!!!!!

xsulea
26 July 2011, 10:12
salut.
Vreau sa va adresez si eu cateva intrebari in legatura cu cultivarea cartofului ca am vazut
ca sunteti la curent cu toate cele.
Locuiesc in zona de campie , mai exact unde se varza Oltul in Dunare in jud Teleorman
si detin 3 h de teren arabil nisipos (irigabil) si m-am hotarat sa cultiv carofi aprox. 1h sau
1.5h. si trebuie sa ma documentez din timp...
Terenul nu a mai fost cultivat de vreo 3 ani.
Ma gandesc sa ierbicidez cu Total sa scap de toate buruienile...

O aratura adinca de toamna. Cu ce e bn sa fertilizez pamantul ?
Fiind prima data cand cultiv cartoful ce imi recomandati , sa incep cu o samanta
certificata sau cu ceva mai ieftin?
Vreau sa cumpar si o masina de plantat si una de recoltat cartoful, ceva second hand, ma
gandeam la o masina de plantat pe 3 sau cel mult 4 randuri deoarece am un U650 si o
masina de recoltat pe 2 randuri ...pt ca as vrea sa ma extind pe viitor. (ceva recomandari
in legatura cu utilajele)
Din ce mai stiu e ca imi trebuie aprox 3,5t -4t de samanta /h.
Avand spatiu de depozitare, cand e bine sa cumpar samanta ? de toamna sau de
primavara? Ce soi de cartof imi recomandati pt zona unde vreau sa cultiv?
Mentionez ca dispun de 20 000 lei pt toata investitia...
Daca am gresit pe undeva va rog sa ma corectati. Va multumesc anticipat.
rand
26 July 2011, 11:13
Citat (xsulea @ 26th July 2011, 10:12)

salut.

Este posibil sa cultivi cartofi in zona aia? Daca e arsita... degeaba e irigat. Vezi daca mai
sunt cartofi cultivati in jur, daca nu sunt, incepe cu o suprafata mica de test (2-3000mp) si
mergi pe porumb,ca este o cultura profitabila si cu siguranta se face acolo daca ai si
conditii de irigat.
xsulea
26 July 2011, 21:36
Citat (rand @ 26th July 2011, 11:13)

Este posibil sa cultivi cartofi in zona aia? Daca e arsita... degeaba e irigat. Vezi daca mai
sunt cartofi cultivati in jur, daca nu sunt, incepe cu o suprafata mica de test (2-3000mp) si
mergi pe porumb,ca este o cultura profitabila si cu siguranta se face acolo daca ai si
conditii de irigat.
sall.
Este posibil da... pana acum vreo 2 ani aveam un vecin care cultiva cred ca vreo 50 de ari
dar nu stiu ce productivitate avea ca nu ma interesa pe atunci, a renuntat si e plecat la
copii in tari mai emancipate, ca sa il intreb randamentul.
Arsita nu e chiar aja , e cald dar nu exagerat... Imi aduc aminte cand eram mai mik acum
vreo 10 -15 ani ..se cultivau multe legume prin zona printre care si cartoful...dar oamenii
au imbatranit si au renuntat si nu mai vezi tineri la munca, campului... acum generatia
''online'' viseaza numai masini bani si telefoane...etc
Am cautat pe internet si am vazut ca sunt si soiuri mai rezistente la caldura...
Multumesc. Mai astept si alte pareri/sfaturi.
STIDEM
26 July 2011, 21:49
Citat (xsulea @ 26th July 2011, 10:12)
salut.

STIDEM:Faci cartof numai daca mai este cartof in zona, dar daca raiul cartofului este
SV,BV,CV,HG, si alte cateva cu suprafete mai mici, eu cred ca nu sunt cartofi in zona. si
nu are rost sa risti. In zona Cetate-Dolj, la Dinescu, e malul Dunarii si oamenii nu
planteaza cartofi nici macar pentru consumul familial de peste vara, toata lumea cumpara
cartofi. Mai analizeaza. Ar fi foarte bine sa poti face pentru ca acolo sunt sigur ca toata
lumea cumpara cartofi tot timpul anului.
DAR NU CRED CA MERGE (cartile nu citeaza zona ca fiind favorabila, dupa cum nici
cerintele speciei la mediu)
Reclama
xsulea
27 July 2011, 10:07

SV,BV,CV,HG, si alte cateva cu suprafete mai mici, eu cred ca nu sunt cartofi in zona. si
nu are rost sa risti. In zona Cetate-Dolj, la Dinescu, e malul Dunarii si oamenii nu
planteaza cartofi nici macar pentru consumul familial de peste vara, toata lumea cumpara
cartofi. Mai analizeaza. Ar fi foarte bine sa poti face pentru ca acolo sunt sigur ca toata
lumea cumpara cartofi tot timpul anului.
DAR NU CRED CA MERGE (cartile nu citeaza zona ca fiind favorabila, dupa cum nici
cerintele speciei la mediu)
Cartofi se cultivau in zona pana acum cativa ani...adevarat ca nu pt comercializare ci doar
pe suprafete mici, pt consum propriu. Localnicii aveau gradini in zona si cultivau cateva
randuri pt consum...si se faceau...cat de bine ? ...asta nu mai stiu. i-am spus colegului mai
sus...in zona unde locuiesc multi au plecat in tari straineze...si cei care au ramas..parca a
dat ''lenevita'' in ei...
Intradevar, la noi se cumpara cartoful tot timpul si noi il aducem din BV. Fagaras..si de
acolo si pana aici i se dubleaza pretul...asta in cel mai fericit caz...daca nu triplu...cam
asta ar fi motivatia care o am ...
Oricum sunt dispus sa incerc poate ca nu o sa am productie uimitoare...dupa socotelile

mele..si daca scot 10t/ha tot ies bn daca vand la piata la kg.
Crezi ca as reusi ceva daca as folosi un soi mai timpuriu...ma gandesc la asta din cauza
temperaturilor de vara...?
Multumesc.
rand
27 July 2011, 14:50
De ce nu incepi cu un poriect pilot pe o suprafata mai mica? Infiintarea unei culturi de
cartof are un pret ridicat la ha. si daca o ratezi, pierzi foarte mult.
Asa, daca pui pe 3000mp. vezi la toamna rezultatele si decizi pe urma daca merita sau nu.
francix89
27 July 2011, 17:55
Asa ar fi cel mai bine, cumperi 1000 kg de samanta certificata(vii cu o duba la institutul
din brasov acum toamna cand samanta este ieftina ) si incerci pe 30 ari , daca ies macar
6,7 tone e ceva . Daca experimentul reuseste te poti extinde la o suprafata mai mare . Ca
ingrasamant baga gunoi toamna inainte de aratura si ceva complex primavara
alinutzik
27 July 2011, 20:04

SV,BV,CV,[color="#FF0000"]HG[/color],
Asta o fi Haga? :confuzzled:Sau HR?
DDuras
3 August 2011, 13:10
la mine frunzele sunt inca verzi, iar unele incep sa se usuce. lastarii s-au cam lasat pe
pamant, nu mai sunt chiar verticali.
treaba e ca au inceput sa incolteasca tuberculii, asa ca voi fi nevoit sa-i scot...
Intreabare: e indicat sa-i mai tin la aer, sau ii pot pune la pastrare(in beci) de cum ii scot ?
francix89
5 August 2011, 11:06
Daca zici ca mai au frunzele verzi coseste-i si mai lasa-i 10 zile in pamant sa se
intareasca coaja , ii lasi o ora doua la soare dupa aia ii duci in beci.Problema cu incoltitul
nu cred ca e grava , mi-au incoltit si mie o data in pamant dar cand i-am scos am rupt
coltii si gata.
Cartofii mei sunt culcati de mult , mai sunt vrejii verzi inca si pe aici pe unele bucati, aia
din camp abia mai rezista dupa o grindina cazuta cam acum o luna, probabil si productia
va fi mai mica,oi vedea in toamna .
DDuras
5 August 2011, 13:05
Aha. Multam. De culcat, s-au culcat si la mine vrejii, nu mai sunt verticali, dar nu s-au
uscat. Deci nu prea merg cositi. Eventual sa-i tai cu secera, sau cu forfeca de vie.
Ce zici, merita ?
francix89
5 August 2011, 15:44
Merg taiati destul de usor cu secera , spor la treaba
STIDEM
8 August 2011, 15:08
Citat (alinutzik @ 27th July 2011, 20:04)

Asta o fi Haga? :confuzzled:Sau HR?
Dac vrei Haga, Haga fie. Sunt convins c ai inteles despre ce judet e vorba si asta e
important pentru mine. Ct despre indicativele rutiere ale judeelor, te asigur c le tiu, i
te mai asigur c sunt foarte convins c nici tu nu faci parte din cei ce nu sunt expui
greelilor.
SabauCornel
22 September 2011, 20:09
salutare oameni buni, ma intereseaza o idee despre cum sa fac un sistem de irigatie pentru
cartofi ce sa folosesc, de unde as putea sa imi cumpar cele necesare, as vrea sa stiu daca
cultivatorii mai marisori au ceva sisteme de irigare la cartofi. ms mult
zscf
22 September 2011, 20:11
Citat (SabauCornel @ 22nd September 2011, 20:09)
ce fel de sistem vrei sa folosesti si in ce buget sa se incadreze?
Beck
23 September 2011, 14:17
Citat (SabauCornel @ 22nd September 2011, 19:09)

Cea mai buna solutie este irigarea prin aspersie. Atentie insa la tipul de aspersor
folosit...iti recomand Aspersorul 5022 de la NDJ.
Referinte aici : http://www.naandanjain.ro/repository/pdf/p...ume-covasna.pdf
si aici : http://www.naandanjain.ro/aplicatii/cartofi/
PS : Lucrez la compania asta, si crede-ma ca am cativa clienti (fermieri mari din Romania
de care vorbesti) care si-au irigat cartofii anul asta cu 5022 suprafete de peste 400 Ha (si
asta desi foloseau aspersoare, dar aspersoare nepotrivite pentru cartofi...unele chiar
produse de noi! )
Da-mi PM pentru mai multe detalii, dimensionari, recomandari..oricand!
dinpoplaca
25 December 2011, 04:06
Din cat a citit pe net ca sa scapi de gandacul de colorado poti planta fasole intre cartofi.
La gandacul de colorado nu-i place fasolea iar la gandacul de fasole nu-i plac cartofii.
Asa se protejeaza una pe alta.
Mamaruta de asemenea distruge larvele gandacului de colorado. Problema e ca vo toti

lucrati numai cu pesticide cea ce face gandacul de colorado rezistent dupa cativa ani si in
acelasi timp pesticidele omoara si insectele benefice ca si mamaruta, si chiar si albinele
care ajuta la polenizarea altor plante, asa ca suces la otravire si distrugeti-va pamantul si
sanatatea in continuare.
dinpoplaca
25 December 2011, 05:28
Asta e un video interesant cum sa cresti cartofi fara as sapi pamantul. Ii cresti direct pe
iarba cu niste paie deasupra. Si au fost udati doar o data, la pantare.
http://www.youtube.com/watch?v=q1OShZZUt0k...feature=related
mircea11s
25 December 2011, 22:03
Citat (dinpoplaca @ 25th December 2011, 04:06)

Din ce ai citit pe net nu reiesea ca au daunatori comuni ?

Ca-n realitate este putin altfel !

Daca ai de dat telefoane acum de sarbatori in Poplaca intreaba oamenii de acolo de cat
timp folosesc acelasi insecticid.Intreaba si daca cumva este nevoie sa mareasca doza
pentru a fi eficient.
Asta nu inseamna ca sunt de acord cu practica lor.Dar nici cu mamaruta care va distruge
toate insectele daunatoare.Despre rata de inmultire a daunatorilor/mamaruta ce ne poti
spune ?Dar cu exemple din practica ta ,nu cu texte gasite aiurea pe net .
Din experienta mea , mamaruta nu este afectata de dozele recomandate de
insecticide.Mor daunatorii dar mamaruta nu.Ramane flamanda si atunci musca orice .Sa
nu ai parte de muscatura unei mamarute ! Ioi !
In lipsa hranei zboara in cautarea altor surse.
Esti mai potrivit pentru permacultura decat pentru agricultura.
dinpoplaca
26 December 2011, 04:17
Citat (mircea11s @ 25th December 2011, 22:03)

......Intreaba si daca cumva este nevoie sa mareasca doza pentru a fi eficient....
O maresti pana unde?
Citat (mircea11s @ 25th December 2011, 22:03)

Din experienta mea , mamaruta nu este afectata de dozele recomandate de
insecticide.Mor daunatorii dar mamaruta nu.Ramane flamanda si atunci
Din cate am citit eu cand dai cu pesticide moare tot.
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
vasiuca
26 December 2011, 17:39

Asta e un video interesant cum sa cresti cartofi fara as sapi pamantul. Ii cresti direct pe
iarba cu niste paie deasupra. Si au fost udati doar o data, la pantare.
http://www.youtube.com/watch?v=q1OShZZUt0k...feature=related
probabil ca nici ploaie nu a fost.


probabil esti din poclaca... vreau sa te vad cum lucrezi 30 de hectare de cartofi pe pae si
fara pesticide si insecticide .. cand reusesti asa ceva ma anuntzi te rog si pe mine?
mateimateimatei
26 December 2011, 18:22
Citat (vasiuca @ 26th December 2011, 17:39)

probabil ca nici ploaie nu a fost.
El probabil crede ca o planeta intreaga se hraneste cu stilu asta permaculturisto-ecologic ,

dinpoplaca
26 December 2011, 18:24
Citat (vasiuca @ 26th December 2011, 17:39)

Pai chestia cu paie e pentru cei care au cateva straturi in gradina. Cred ca 99 la suta din
oameni nu planteaza 30 hectare ci doar cat la trebuie pentru uz personal, de aceea pun eu
accentul pe metode nechimice si fara ierbicidare.
vasiuca
26 December 2011, 18:26
Citat (mateimateimatei @ 26th December 2011, 18:22)

El probabil crede ca o planeta intreaga se hraneste cu stilu asta permaculturisto-ecologic ,
sunt destui care vin la piatza si intreaba ati folosit ingrasaminte chimice?
parca astea ar fi la inceputuri..

Pai chestia cu paie e pentru cei care au cateva straturi in gradina. Cred ca 99 la suta din
oameni nu planteaza 30 hectare ci doar cat la trebuie pentru uz personal, de aceea pun eu
accentul pe metode nechimice si fara ierbicidare.
mai omule aici discutam despre hectare de cultura sau macar ari.. cat despre straturi nici
acolo nu [poti cultiva fara pesticide sau tratamente pentru boli.
Reclama
dinpoplaca
26 December 2011, 18:51
Uite am gasit ceva pe net.
http://en.wikipedia.org/wiki/Colorado_potato_beetle
Spune ca gandacul de colorado a dezvoltat rezistenta la toate insecticidele majore, iar

daca-l stropesti omori odata cu el si inamici lui naturali care incearca sa-l tina sub control.
Dezvolta imunitate foarte repede la orice insecticid nou.
mai spun aici ca in absenta pesticidelor inamici naturali ai gandacului de colorado , pot sa
se inmulteasca in numere foarte mari incat sa tina sub control gandacul de colorado.
"Still, in the absence of insecticides natural enemies can sometimes reach densities
capable of reducing Colorado potato beetle numbers below economically damaging
levels."
Uite ce a spus Albert Einstein : "If the bee disappears from the surface of the earth, man
would have no more than four years to live. No more bees, no more pollination ? no more
men!"
Tradus aproximativ: "daca albinele dispar de pe suprafata pamantului, omenirea ar avea

nu mai mult de 4 ani sa traiasca. Nu albine, nu polenizare,... nu omenire"
Toti cei care au albine in europa se plang ca albinele lor mor intr-un numar alarmant in
zonele agricole unde se folosesc pesticide. la fel in america. Pe langa albine, o gramada
de alte insecte si microorganisme din pamant au aceeiasi soarta.
danutz_2009
26 December 2011, 21:58
, destept a fost Einstein!
Se pare ca s-a priceput si la agricultura.
Pacat ca nu a vorbit romaneste.....sa inteleaga toti!
mircea11s
28 December 2011, 20:44

O maresti pana unde?
Consatenii tai (si nu doar ei ) ar trece la marirea dozei de Calypso daca nu ar mai avea
efect doza recomandata asupra gandacului.Dar inca nu este cazul ,pentru ca insecticidul
are efect la doza recomandata.Si toate tratamentele le fac cu acelasi insecticid.Si asta nu-i
bine.Substantele active cu care se fac tratamentele trebuiesc alternate tocmai pentru a nu
creea forme rezistente la o anumita substanta activa .

Dezvolta imunitate foarte repede la orice insecticid nou.
mai spun aici ca in absenta pesticidelor inamici naturali ai gandacului de colorado , pot sa
se inmulteasca in numere foarte mari incat sa tina sub control gandacul de colorado.
Vezi ca la Dezbateri Agricole este un subiect despre permacultura.Dezvolta acolo ideile

citite pe net.
zscf
29 December 2011, 21:22
Eu cred ca gandacul de colorado numai e o problema pentru cartofi.
vasiuca
31 December 2011, 21:08
Citat (zscf @ 29th December 2011, 21:22)

Eu cred ca gandacul de colorado numai e o problema pentru cartofi.
mai sunt unii care ii aduna in galeata cred ca ei au rezolvat problema
Reclama
zscf
2 January 2012, 18:39
Citat (vasiuca @ 31st December 2011, 21:08)

mai sunt unii care ii aduna in galeata cred ca ei au rezolvat problema
stiu si eu pe cineva care face asta dar pe o suprafata mica(200mp),spune ca ii face

ecologici.Dar la cate chimicale bagam in noi nu cred ca e cazul sa ni se puna pata pe
tratarea gandacului de colorado la cartofi
xsulea
18 January 2012, 13:22
Salutare... sunt incepator in cultivarea cartofului..si am cumparat in toamna 1,5 t cartof
samanta din soiul riviera ...si ii tin in beci in saci de plasa... imi da si mie cun cunoscator
un sfat despre cand sa ii pun in laditze la incoltit si dupa aia unde sa ii tin ...tot in beci sau
la lumina si caldura... ms anticipat.
armandoaxinia
18 January 2012, 14:29
Citat (xsulea @ 18th January 2012, 13:22)

La inceputul lui martie daca ii pui cu mina ,daca ii pui mecanic cam cu doua saptamini
inainte de plantare daca au coltii prea mari la plantarea mecanizata se rup coltii.Succes.
vasiuca
24 January 2012, 19:22

conteaza in ce zona vrei sa/i cultivi .. si cand vrei sa/i culegi 1500 de kk ai pentru 50de ari
ca sa/i pui la incoltit ai nevoie de suprafata
xsulea
25 January 2012, 14:04
Citat (vasiuca @ 24th January 2012, 20:22)

conteaza in ce zona vrei sa/i cultivi .. si cand vrei sa/i culegi 1500 de kk ai pentru 50de ari
ca sa/i pui la incoltit ai nevoie de suprafata
colegu... am vreo 200 de lazi de plastic ...si vreau sa ii pun in lazi la incoltit...e bn? cu tot
respectul...fi un pik mai explicit. sall ms
Citat (armandoaxinia @ 18th January 2012, 15:29)

La inceputul lui martie daca ii pui cu mina ,daca ii pui mecanic cam cu doua saptamini
inainte de plantare daca au coltii prea mari la plantarea mecanizata se rup coltii.Succes.
dupa ce ii pun in lazi la incepultul lunii martie...trebuie sa ii scot din beci la lumina si
caldura? ms anticipat
armandoaxinia
25 January 2012, 14:12

colegu... am vreo 200 de lazi de plastic ...si vreau sa ii pun in lazi la incoltit...e bn? cu tot
respectul...fi un pik mai explicit. sall ms
dupa ce ii pun in lazi la incepultul lunii martie...trebuie sa ii scot din beci la lumina si
caldura? ms anticipat
Ii pui intro magazie nu-i lasi afara in soare ca se vestejesc.
xsulea
13 February 2012, 21:16
offf... O intrebare mai am si eu pt. cunoscatori... M-au cam inghetat cartofii de samanta in
pivnita ... mai am vreo sansa sa fac ceva cu ei in primavara ? in afara sa ii arunc?
multumesc anticipat
vasiuca
14 February 2012, 08:46
Citat (xsulea @ 13th February 2012, 21:16)

offf... O intrebare mai am si eu pt. cunoscatori... M-au cam inghetat cartofii de samanta in
pivnita ... mai am vreo sansa sa fac ceva cu ei in primavara ? in afara sa ii arunc?
multumesc anticipat
porcul fratioare...dar acuma la moment.. daca sunt toti inghetati daca nu asteapta la
primavara sa vezi care da coltul...
SabauCornel
14 February 2012, 12:29
Sa iti inghete 1.5t samanta ii umpic d paguba. nu?
xsulea
14 February 2012, 17:52
Citat (SabauCornel @ 14th February 2012, 13:29)

Sa iti inghete 1.5t samanta ii umpic d paguba. nu?
nu am scos si de mai jos sa vad daca erau toti sloi...daca sunt toti degerati paguba e de
1500 lei... dar cred ca o sa satur porcii cu cartofi...
vasiuca
14 February 2012, 17:55
Citat (xsulea @ 14th February 2012, 17:52)

nu am scos si de mai jos sa vad daca erau toti sloi...daca sunt toti degerati paguba e de
1500 lei... dar cred ca o sa satur porcii cu cartofi...
proba simpla .. iei un cos de cartofi sii duci la caldura .. in casa de exemplu in cateva ore
vezi care e treaba cu ei.
si la mine in depozit au ingheetzat dinspre perete dar astept caldura care ii va sorta
negresit
Vantelegar
24 February 2012, 17:48
Citat (tavktm @ 9th February 2011, 21:51)

Marturisesc ca nu ma pricep deloc bine la cartofi, insa as vrea sa intreb cum putem scapa
de coropisnite cred, cred ca ele mananca din cartofii din pamant ! Sau e imposibil ? Sa fie
alt animal ?
Nici eu nu stiu exact, doar am primit plangeri de la ai mei.
toamna,prin octombrie faci gropi in pamant,cam 50-60 cm,pe care le umpli cu paie
amestecate cu balegar.acolo se vor aduna peste iarna blestematele,la caldura.in primavara
cum se zvanta prin gradina,destupi gropile,scoti paiele si dai foc.
geon_dear
25 February 2012, 22:48
Citat (lickuricix @ 16th October 2010, 17:28)

Salut,
de curand am intrat si eu in lumea omenilor care au o mostenire la tara si incerc sa profit

putin , pentru consumul propriu de aceasta. Am crescut la tara deci nu imi este straina
munca la camp, dar anumite lucruri ma cam depasesc. De exemplu de cativa ani cultiv
cartofi, fara prea mare succes, cartofii sunt mici si nu foarte multi. Dar anul acesta ceva s-
a schimbat, toamna trecuta (2009) am lasat in pamant tuberculii aceia mici, ca nu am ce
sa fac cu ei, n-am animale etc, am zis ca o sa inghete etc. Apoi in primavara am arat. Prin
martie- aprilie cand lumea incepea sa puna cartofi surpriza, cartofii mei aveau cam 10-15
cm inaltime. peste tot unde a fost cultura de cartofi anul trecut. I-am lasat in pace apoi in
continuarea lor am pus cultura obisnuita ca in fiecare an. in timpul verii am recoltat
cartofi extraordinari de mari si de frumosi, fix din cei care au ramas peste iarna in
pamant.
A venit toamna am cules cartofii. surpriza din nou, cartofii rasariti de la mama lor
superbi, mari. cel mai sectaculos lucru a fost un cuib din care mi-am umplut galeata si
nici un cartof mic , incredibil!!! - am cules in total 1 sac de cartofi frumosi si 3/4 de sac
cartofi putini mai mici si mici.
cei din cultura obisnuita nu prea mari. iar specimene mari nu exista. Ce se intampla, asta
iarna au fost minus 20 de grade si nu au inghetat desi i-am lasat intentionat sa inghete !
ma tenteaza sa repet experimentul si in anul acesta. o sa schimb si solul o sa pun gunoi de
grajd si in fiecare cuib o sa pun si cenusa. cultiv cartofi in zona bistrita - nasaud.
materialul de semanat l-a cumparat cu 4-5 ani in urma din piata de la un brasovean.
In gradina nu folosesc ingrasaminte decat gainat de gaina dizolvat in apa si lasat la

macerat toata primavara si vara( am completat doar cu apa) si nu il folosesc la cartofi ca
noah.. si asa e destul de putin. totusi imi aduca minte de cand eram copil de cartofii
imensi care ii obtineau bunicii mei ... acum ii vad doar in piete ca nu stiu cum sa ii obtin.
m agandesc sa cumpar si niste cartof dulce ( american ) am cumparat si este foarte bun la
gust, dar e extrem de scump. cica nu il afecteaza colorado. dar de asta de unde sa cumpar
seminte?
Stratul de zapada a tinut de cald si cartofii ramasi nerecoltati nu au degerat, asa s-a
intimplat si la mine, fenomenul are loc rar, in 2012 nu cred ca va ramine ceva nedegerat,
solul a inghetat pe o adincime de 1 m. Ca ati obtinut o productie mai buna se datoreaza
faptului ca au rasarit mai devreme, 4 saptamini(asa reiese din text, ca erau rasariti cind
vecinii plantau) conteaza enorm. Eu cultiv cartofi de citiva ani-intre 500 si 3000 mp,
secretul este fertilizarea terenului din belsug cu gunoi de pasare sau complexe, plantatul
cit mai devreme cu cartofi incoltiti si la adincime mica si soiul sa fie timpuriu. Ca
exemplu, fratele meu a plantat niste cartofi din productia mea, pe care eu i-am dat ca sa-i
dea la porci, dar a facut-o cu 2 saptamini mai devreme decit mine, pe sol arat din toamna
si fertilizat cu gunoi. Eu nu am reusit sa ar din toamna, eu irig cu picatura, el nu a
irigat(in 2011 a plouat binisor). A obtinut o productie dubla fata de mine, care am
cumparat saminta certificata, produsa in Brasov. Am plantat si saminta olandeza, de 100
000 kg, dar cu 3 saptamini mai tirziu- am facut mai nimic cu ea, a avut si o boala-
tuberculii i-am recoltat plini de pete
djlove
9 March 2012, 14:37
sunt curios anul acesta cati mai cultiva cartofi pentru vanzare, tinand cont de preturile
care au fost
vasiuca
9 March 2012, 14:39
Citat (djlove @ 9th March 2012, 14:37)

sunt curios anul acesta cati mai cultiva cartofi pentru vanzare, tinand cont de preturile
care au fost
eu! sunt unul
xsulea
19 March 2012, 12:43
ati inceput plantatul cartofilor.???
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
livyuc
25 March 2012, 16:23
Citat (xsulea @ 19th March 2012, 12:43)

Problema rezolvata ! Am cumparat un sac de 25 kg cu samanta de cartofi Desire

,certificata in Olanda si pentru consumul casei ar trebui sa fie suficienta(360 cuiburi/1
cartof ).
Dar nu am gasit prea multe informatii despre acest cartof si mai ales daca samanta a fost
folosita si in anii urmatori.
Poate ma ajuta cineva cu raspunsuri.
rhdghdhs
25 March 2012, 22:05
Un singur cartof ai pus in cuib?
Neuronul_ganditor
25 March 2012, 22:57
Asa e normal.
Tu cati pui de obicei ?
Anul acesta nu am pus cartofi decat pentru familie.

Am pus Desire, samanta din productia de anu trecut, am mai pus un soi de cartof roz tot
de anu trecut(ceva soi bun de pe la Covasna) si am mai luat azi doua tipuri de cartofi roz
din piata, ceva soiuri din Ungaria, sa vedem ce iasa.
vasiuca
26 March 2012, 20:12
Citat (xsulea @ 19th March 2012, 13:43)

am terminat.. ne-a luat campania deodata.
Reclama
katlin
26 March 2012, 20:45
Ei, ce faceai de vindeai semanatoarea?
vasiuca
26 March 2012, 20:47

Ei, ce faceai de vindeai semanatoarea?
pai am vandut-o bre.! am vandut-o.
katlin
26 March 2012, 21:34
Si ai luat alta? Cu ce ai semanat cartoful?
vasiuca
26 March 2012, 21:36

Si ai luat alta? Cu ce ai semanat cartoful?
hai sa fim seriosi doar nu te gandesti ca l-am pus cu mana si cu galeata
xsulea
2 April 2012, 19:37
eu am plantat 60 de ari de cartofi cu mana...
dupa ce am discuit bine terenul...am intins sfoara pe teren si am insirat cartofii...apoi am
intrat cu tractorul printre randuri si i-am acoperit cu rarita ...
in lipsa de utilaje si fonduri mici...
Reclama
vasiuca
2 April 2012, 20:40
Citat (xsulea @ 2nd April 2012, 19:37)

eu am plantat 60 de ari de cartofi cu mana...
dupa ce am discuit bine terenul...am intins sfoara pe teren si am insirat cartofii...apoi am
intrat cu tractorul printre randuri si i-am acoperit cu rarita ...
in lipsa de utilaje si fonduri mici...
puneam si eu fratioare nu esti singurul si inca ii acopeream cu plugul tras de cal dar
vremurile s-au mai schimbat..
si probabil incurand ajung tot pe acolo.dar nu merge la mai multe hectare sa stii.
octav13
3 April 2012, 22:26
Citat (vasiuca @ 2nd April 2012, 19:40)

puneam si eu fratioare nu esti singurul si inca ii acopeream cu plugul tras de cal dar
vremurile s-au mai schimbat..
si probabil incurand ajung tot pe acolo.dar nu merge la mai multe hectare sa stii.
acum cate hectare lucrati ?
vasiuca
4 April 2012, 21:10
Citat (octav13 @ 3rd April 2012, 22:26)

acum cate hectare lucrati ?
anul acesta am facut reducere masiva.. 6 hectare si un pik

LOCOmotive
5 April 2012, 23:45
Uite cu ce-mi pun eu cartofii: [url="http://forum.softpedia.com/index.php?
s=&showtopic=592653&view=findpost&p=11328814"]http://forum.softpedia.com/index.
php?s=&am...&p=11328814[/url]
vasiuca
6 April 2012, 17:47
Citat (LOCOmotive @ 5th April 2012, 23:45)

Uite cu ce-mi pun eu cartofii: [url="http://forum.softpedia.com/index.php?
s=&showtopic=592653&view=findpost&p=11328814"]http://forum.softpedia.com/index.
php?s=&am...&p=11328814[/url]
buna asta buna.. cam cate hectare faci pa zi?
LOCOmotive
6 April 2012, 21:55
Pentru consum propriu nu e nevoie sa pun hectare. Insa e musai sa-i pun cu cat mai putin
efort! :-)
djlove
20 May 2012, 11:51
folositi ingrasamant foliar? ce recomandati?
ma gandeam la Last N? recomandati altceva?
vasiuca
20 May 2012, 12:56
Citat (djlove @ 20th May 2012, 11:51)

uree pusa in pompa de ierbicidat odata cu fungicidele
temerar
20 May 2012, 14:13

orice,numai sa aiba mult potasiu(peste 20%)

medelin992
20 May 2012, 14:26
A auzit cineva de rasaduri de cartofi?
La ora de masini agricole ,profu ne-a prezentat semanatoarea de rasaduri. A adus vorba de
rasadurile de cartofi. Ne-a spus ca din cartoful incoltit se taie (scobeste,decupeaza) doar
coltul ,care se pune in pamant mai apoi. Spune ca productia ar fi mult mai mare si ca ar
scadea costurile cu samanta.Mai multe nu ne-a spus ca nu stie.
De curiozitate am 'rezolvat' si eu un cartof in acest fel. Astept sa vad ce se intampla.
djlove
20 May 2012, 19:18
Citat (temerar @ 20th May 2012, 15:13)

orice,numai sa aiba mult potasiu(peste 20%)
Din ce am citit LAST N nu contine potasiu
temerar
20 May 2012, 20:06

Din ce am citit LAST N nu contine potasiu
Nici nu are cum sa contina potasiu,N=azot.

Trebuie un foliar in 3 elemente:N=azot,P=fosfor,K=potasiu
Ideal ar fi cele solubile in apa,merg si foliar(50g/10 l apa) si radicular(1g/planta)
13-3-23
10-15-20
........si altele
djlove
20 May 2012, 20:24
Citat (temerar @ 20th May 2012, 22:06)

Nici nu are cum sa contina potasiu,N=azot.
Trebuie un foliar in 3 elemente:N=azot,P=fosfor,K=potasiu
Ideal ar fi cele solubile in apa,merg si foliar(50g/10 l apa) si radicular(1g/planta)
13-3-23
10-15-20
........si altele
Bun. Am inteles ce trebuie sa contina.

Tu folosesti ingrasamant foliar? Daca da spune-mi te rog numele la produsul folodit de
tine.
temerar
20 May 2012, 23:22

Bun. Am inteles ce trebuie sa contina.
Tu folosesti ingrasamant foliar? Daca da spune-mi te rog numele la produsul folodit de
tine.
acum la cartof folosesc un HAIFA 0-52-34(dupa inflorire).

pana sa apara prima floare am folosit HABIFOL 10-15-20
intra pe site-ul HAIFA si te lamuresti pentru fiecare cultura in parte
vasiuca
17 August 2012, 19:26
cum stati cu productia de cartofi anul acesta?
djlove
27 August 2012, 00:04
Citat (vasiuca @ 17th August 2012, 21:26)

cum stati cu productia de cartofi anul acesta?
slabut...
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,
vasiuca
27 August 2012, 07:46
Citat (djlove @ 27th August 2012, 00:04)

slabut...
la mine o parcela e chiar mai buna decat anul trecut acolo a prins ploi la timp restul e
chiar satisfacator iar de pret nici nu se discuta
jumborom
5 January 2013, 18:27
[size=5]S plantezi sau nu cartofi n 2013 ?[/size]
Depinde de logistic, experien, noroc i mai ales de ce fac ceilali cultivatori.
Fermierii romni s-au sturat iar de cartofi i spun c nu are nici un rost s-i mai cultive,
dup dezamgirea de anul trecut. Este o poveste care se repet la fiecare civa ani de la
extazul recoltelor bune sau a preurilor mari, fermierii trec la agonia bolilor, secetei sau
supraproduciei. Anul acesta, fermierii sunt pui din nou unei decizii grele s cultive sau
s nu cultive cartofi? Dac decizia va fi bun depinde de logistic n principal dac
exist sau nu spaii de depozitare, de experiena care se adun an de an, de noroc care
vine i pleac, dar mai ales de ce fac ceilali. Dup anii cu recolte bune i smn
scump, cum a fost 2011, muli se nghesuie doar pentru a sfri prin a se lupta pe
mruni. Dup recoltele slabe, cei care dau bir cu fugiii las loc pentru o pia bun n
anul urmtor. Ci vor pune anul acesta cartofi, nimeni nu tie exact. ns fermierii
romni intervievai de agrointel nu par s aib mare tragere de inim.
Dup un an n care nu i-au acoperit nici mcar costurile, cultivatorii romni nu se mai
nghesuie s pun cartofi, ceea ce ar putea conduce la o scdere dramatic a suprafeelor.
Dac situaia se va menine i n urmtorii ani, n-ar fi exclus ca marfa romneasc s
devin o raritate i s cumprm cartoful din pia la pre de portocal, susine Ioan
Benea, preedintele Federaiei Naionale Cartoful din Romnia.
Seceta din 2012 a redus producia intern de cartofi cu peste 20% fa de anul anterior,
media la hectar fiind de 8-10 tone pe hectar. Mai mult, i calitatea cartofilor a fost slab,
spune Benea. Adevrata lovitur a venit ns din partea importurilor din ri precum
Polonia sau Germania- la preuri de dumping, adic 10 bani kilogramul, care au ajuns s
acopere peste jumtate din consumul intern.
Dac marfa din afar ar intra n ar la preul real, am putea s ne facem loc i noi pe
pia. Cnd ns cartofii din Polonia intr pe factur la un pre de 10 bani pe kilogram, nu
poate fi vorba n niciun caz de concuren loial, declar Benea.
Productorii locali vnd n prezent cartofii la un pre de 80 de bani 1 leu pe kilogram, n
timp ce n magazine acetia pot fi cumprai la preuri aproape duble. n var, ns,
preurile au pornit de la 10-20 de bani pe kilogram.
Dac sectorul nu se va bucura de susinerea autoritilor, cultiovatorii autohtoni vor

renuna la cartofi i se vor orienta spre alte culturi.
O s ne trezim c va ajunge un kilogram de cartofi s coste 1-2 euro, precum n
Occident, iar cartoful, aliment de baz n Romnia, va fi la fel de scump precum o
portocol, avertizeaz Benea.
Smn tot mai scump
Preedintele Federaiei Naionale Cartoful din Romnia susine c n acest an

suprafeele cultivate cu cartofi vor scdea dramatic, mai ales c productori locali vor fi
nevoii s apeleze la smn din import, mult mai scump dect cea romneasc, care
nici nu prea mai exist de altfel. Iar la un pre de 800 -1.000 de euro pe tona de cartofi de
smn (adus din Germania, Olanda sau Cehia) sunt puini cultivatori care i vor putea
permite aceste costuri.
n 2012, cheltuielile pentru nfiinarea i ntreinerea unui hectar de cartofi s-au ridicat
chiar i la 20.000 de lei pe hectar, n condiiile n care preul de vnzare a pornit de la 10-
20 de bani pe kilogramul de cartofi. Chiar i la o producie de 20 de tone le hectar,
vndut cu 50 de bani pe kilogram, cultivatorii tot nu-i scot cheltuilelile, susine Benea.
Dac nu se aduceau cantiti aa de mari din afar, poate mai recuperam din pierderi,
susine Benea.
Nici mcar preurile actuale 80 de bani sau 1 leu pe kilogram la faa locului nu sunt
de natur s-i ncurajeze pe productori, care n lipsa unor spaii de depozitare au fost
nevoii s vnd cartofii intermediarilor.
Sursa.
mircea11s
6 January 2013, 22:03
Pe la jumatatea lui octombrie am avut un dialog cu un cultivator de cartofi din Halchiu
(Brasov) ce a lucrat 40 ha. Imi spunea :" Dom'le cartoful nu te lasa sa mori de foame. Cu
cartoful nu pierzi . N-ai cum !" .Imi spunea ca a avut o recolta de 15 t/ha si preturile cu
care a vandut au fost cuprinse intre 0,4 si 1 leu/kg ,media fiind de 0,7 lei/kg. De vandut i-
a vandut de acasa, ca are vechime in "piata" si este cunoscut. Cheltuiala per ha a fost de
5000 lei. Socoteala mea imi arata ca ori mintea bine (ceea ce nu cred ) ori avea dreptate.
Dar nu toti cultivatorii au desfacerea asigurata si clienti dispusi sa plateasca pretul cerut.
zscf
6 January 2013, 22:34
Pentru fertilizarea de baza a cartofilor la un hectar ai nevoie de 3000 de lei,plus
samanta ,motorina,forta de munca,insecticide..etc,deci ai in jur de 10000 de lei la
hectar(la o ingrijire ca la carte ma refer).Acum faci si tu socoteala ce productie obtii si
daca obtii profit sau nu.
Reclama
mircea11s
6 January 2013, 22:54
Socoteala-i facuta, dar nu pe cifrele tale. Ingrasamantul a fost gratuit, tratamente
putine ...ca asa o fost anul.
zscf
7 January 2013, 17:04
Citat (1357505669 @ 25 May 1970, 14:35)
Socoteala-i facuta, dar nu pe cifrele tale. Ingrasamantul a fost gratuit, tratamente

putine ...ca asa o fost anul.
Oricum un pret de o,7 bani e un pret foarte mic din pacate,si productia de 15t/ha este
deasemenea foarte mica dupa parerea mea.Socoteala facuta de mine a fost urmatoarea:24
saci de complexe,deci in jur de 3000 ron,samanta(depinde daca o faci singur sau o
cumperi) 2500 kg,deci inca,4500,arat 500,stropit+ irigat 1000-1500 ron+ alte lucrari de
intretinere..recoltat..depozitare si altele tot in jur de 10000 de ron ajungi.Acum fa
sosoteala dintre productie si pretul de vanzare si vezi ce profit iti da.Parerea mea e ca
pretul la cartof trebuie sa fie minim 1 leu pentru a fi cat de cat profitabil la cata munca se
depune la producerea cartofilor.Spor in continuare la toti agricultorii romani.
jumborom
7 January 2013, 18:11
Apropo de preturi sa vedem si un articol din vara lui 2012
[size=5]Cum au ajuns cartofii s se vnd cu 15 bani kilogramul[/size]
Seceta din acest an i temperaturile ridicate din ultima perioad au dat peste cap
produciile cultivatorilor de cartofi din Romnia. Nu doar c acestea sunt reduse la
jumtate fa de ali ani, ci i importurile le dau bti de cap. n lipsa unor spaii de
depozitare, productorii sunt nevoii s-i vnd producia la preuri ce pornesc de la 15-
20 de bani pe kilogram.
Noi acum facem mai puin de 50% din producia de anul trecut. Dac se menin
condiiile meteo actuale, pierderile vor fi tot mai mari cu fiecare or care trece. Muli
productori nu vor putea s treac peste aceast lovitur. Va fi dezastru, declar Ioan
Benea, preedintele Federaiei Naionale Cartoful din Romnia.
El susine c n lipsa unor spaii de depozitare adecvate, cultivatorii locali sunt nevoii s-
i vnd producia de cartofi timpurii n 2-3 sptmni, pentru c altfel se stric. Pe de
alt parte, piaa a fost invadat tocmai n aceast perioad de importuri din Turcia, Siria
sau Egipt, ceea ce constituie o grea lovitur pentru cultivatorii romni, nevoii s vnd
kilogramul cu 15-20 de bani.
Cele mai importante zone din ar unde se cultiv cartofi timpurii sunt Lunguleu-
Dambovita, Peretu- Teleorman, Brezoaiele Dmbovia i Ovidiu- Constana.
Nici pentru recolta din toamn premisele nu sunt mai bune, din cauza condiiilor meteo
defavorabile, Benea vorbete de o reducere a acesteia la jumtate fa de anul trecut.
Oricum suprafeele cultivate s-au micorat fa de 2011, susine preedintele preedintele
Federaiei Naionale Cartoful din Romnia. Anul trecut, n Romnia au fost cultivate
240.000 hectare de cartofi, de pe care a fost obinut o producie de 4,1 milioane de tone.
Consumul mediu anual pe cap de locuitor se apropie de 100 kilograme.
Sursa
Din aceeasi sursa si o poveste a unui fost cultivator:
Mi-a picat pe cap la un moment dat o exploataie agricol pe vreo 100 i ceva de hectare
m rog, probleme de familie. M bucuram ca chelul de tichie cnd vedeam la 6
diminea la poarta fermei cte 6-7 papuci Dacia cu intermediarii brunei. Pe Daciile
lea ncrcau cte 1,5 2 tone de cartofi timpurii, de mergeau ca avioanele Concorde,
cu botul n sus! Era bucurie mare, c nsemna c aveam pre bun mai bun dect ceilali
9-10 productori din zon i marf bun i c am anse s vnd n ziua aia cartofii de
pe vreun hectar din vreo 70 pe care le aveam cu cartofi. Dac la 6.30 nu era nimeni la
poart, m lua disperarea, c nsemna c au oferte mai bune de altundeva i puneam
mna pe telefon i ncepeam s m interesez: ce se ntmpl, a nceput s scoat
Lunguleu (DB) cartofi trufanda? Aoleu, cu ct? Cum numai cu att? Pi, cum dracu c
pe mine m cost mai mult numai smna? Bi, ce ieftini sunt tia! O s strice pia,
ceva de speriat! i la cte hectare au cu cartofi, aoleu! tia pot s fac dumping i mi
se usuc producia n pmnt! Pi, m opresc i nu mai scot cartofii din pmnt, c la
preul sta nu-mi scot nici 2/3 din investiie! Oi vedea mai ncolo, n vreo 2-3 zile, poate
mai crete preul! Sper mcar s sug piaa!
i uite aa, cam o lun jumate de zile, ct era perioada optim de scos cartofii. Ce mai,
distracie mare! Asta mi-ar mai fi lipsit, s m mai duc i cu cartofii n pia! i iubeam
pe intermediari! i serveam cu cafea pe cnd stteau la coad la ncrcare i n zilele n
care aveam i tiruri la ncrcare (rar, dar se ntmpla) le ddeam i cartofi prjii acolo
pe loc n ferm deh, s guste marfa!
JFLagro
11 January 2013, 23:44
ce parere aveti despre samanta de cartof de la KWS?
Herculet
12 January 2013, 13:14
sal,
am si eu o intrebare,la ce adancime in pamant se planteaza cartofii care sunt pusi
mecanizat bilonati.
Va multumesc
Reclama
zscf
12 January 2013, 19:50
Citat (1357940678 @ 25 May 1970, 22:54)
ce parere aveti despre samanta de cartof de la KWS?

Acum am auzit de aceasta firma,poate ca mai multa reclama nu i-ar strica.
Herculet
13 January 2013, 13:42
cred ca despre asta este vorba; [url="http://www.kws.ro/aw/vR-
KWS/Romania/Products/~diza/Calitate"]http://www.kws.ro/aw/vR-
KWS/Romania/Products/~diza/Calitate[/url]
JFLagro
13 January 2013, 16:19
Citat (1358077336 @ 26 May 1970, 00:42)
cred ca despre asta este vorba; [url="http://www.kws.ro/aw/vR-

KWS/Romania/Products/~diza/Calitate"]http://www.kws.ro/aw.../~diza/Calitate[/url]
multumesc. dar as vrea sa aflu daca a pus cineva cartofi dela kws. ce productii au fost
Herculet
24 January 2013, 19:19
pentru cei care pun cartofi in gradina e buna scula;
http://www.anunturi....tofi-motocultor
andrei_ci
8 March 2013, 10:58
Citat (1359047983 @ 26 May 1970, 17:27)
pentru cei care pun cartofi in gradina e buna scula;

http://www.anunturi....tofi-motocultor
foarte buna scula, dar mult mai ieftin una home made. Vezi topicul motosapa partea I
zscf
9 April 2013, 17:12
Salutare.Se pare ca ati uitat toti de a doua paine a tarii si numai postati nimic despre
cartof,care ati plantat care nu,in ce stare e,ce preconizati..etc,aaa si sa nu uit ,cum vi se
pare impozitarea la cartof?
subway_guru
10 April 2013, 00:20
Dragi 'cartofori', ce fac, bag barabulele in brazda in weekend?
maddox_dtv
14 April 2013, 12:07
Eu anii trecuti puneam cartofii la incoltit pe la 10 Martie si ii plantam pe la 29, 30 Martie,
moment in care se vedeau si frunzulitele.
Pe la 15 Aprilie incepeau sa se vada randurile si nu am avut probleme cu brumele tarzii.
Anul acesta, desi a fost mai cald si se puteau planta mai devreme, din cauza ploilor nu am
reusit sa-i plantez nici acum si se pare ca incepe sa fie cam tarziu avand in vedere ca sunt
in sudul tarii unde se stie ce calduri vor fi.
zscf
14 April 2013, 12:20
Citat (1365930446 @ 31 May 1970, 22:35)
Eu anii trecuti puneam cartofii la incoltit pe la 10 Martie si ii plantam pe la 29, 30 Martie,

moment in care se vedeau si frunzulitele.
Pe la 15 Aprilie incepeau sa se vada randurile si nu am avut probleme cu brumele tarzii.
Anul acesta, desi a fost mai cald si se puteau planta mai devreme, din cauza ploilor nu am
reusit sa-i plantez nici acum si se pare ca incepe sa fie cam tarziu avand in vedere ca sunt
in sudul tarii unde se stie ce calduri vor fi.
Cu putin noroc ii plantezi saptamana asta si faci cartofi daca o sa te ajute si vremea.
danif
2 June 2013, 20:49
La o parcela insamantata cu cartofi avem o infestare destul de puternica cu stir
( Amaranthus spp.) si scaieti ( Xanthium spp. ). Erbicidul potrivit ar fi Titus 25DF sau
exista si variante mai ieftine ?
francix89
2 June 2013, 21:01
Nu stiu daca ai de ales, baga titus si gata.
emilio99
15 June 2013, 21:28
Dragi "cartofori" daca ati mai avut problema mea va rog sa ma ajutati cu un sfat : Un
rand de frunze se usuca inexplicabil.Planta e frumoasa plina de flori 50 cm inaltime si
fara urme de intepaturi sau lovituri .Am dat cu titus cam 1 luna in urma,ca si tratament
folpan ,insecticid +foliar
zscf
16 June 2013, 19:53
Citat (1371320932 @ 4 June 1970, 11:57)
Dragi "cartofori" daca ati mai avut problema mea va rog sa ma ajutati cu un sfat : Un
rand de frunze se usuca inexplicabil.Planta e frumoasa plina de flori 50 cm inaltime si
fara urme de intepaturi sau lovituri .Am dat cu titus cam 1 luna in urma,ca si tratament
folpan ,insecticid +foliar
Pune si tu o poza.
francix89
17 June 2013, 22:17
Daca se ofilesc de la varful frunzei spre interior atunci a aparut mana sau alternarioza,
stropeste-i cu ceva pentru mana , de preferat o solutie sistemica, macar sa incetinesti
infectia.
emilio99
19 June 2013, 10:47
[indent=1]Aseara am facut sistemic(folpet ) si insecticid( clorpirifos si actara). Sa vedem
peste cateva zile .incerc sa pun si ceva poze.MULTUMESC pt sfaturi[/indent]
Reclama
Aceasta este o versiune simplificata a paginii originale. Pentru a vizita versiunea
originala click aici.
Copyright 2001-2013 Softpedia. All rights reserved. Softpedia and the Softpedia
logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
S cultivm cartofi n paie!

Scris de phlox pe 14.04.2011 in categoria Gradina de legume, Gradinarit (16 comentarii)
Etichete: cartofi, cartofi in paie, cultivare cartofi, gandaci de colorado, legume, mulci,
paie
Dragi prieteni ai Practicului, se pare ca exista o metoda mai putin

conventionala, dar la fel de eficienta, daca nu ceva mai eficienta in unele cazuri si o sa
vedeti de ce de a cultiva cartofii. Asa e. Este o metoda folosita in trecut, dar nu prea
indepartat, de catre taranii rusi si nordici (suedezi, norvegieni, finlandezi) si de ale carei
rezultate am putea fi uimiti. Probabil metoda a fost preluata de la suedezii cu care rusii
convietuiau pe teritoriile ocupate in urma razboiului dintre Suedia si Rusia.
Aceasta metoda ne scuteste de o gramada de timp, pe care il putem folosi pentru alte
treburi, munci, sau, de ce nu, odihna.
Avantajele fata de metoda clasica?
1. nu este necesar ca pamantul sa fie sapat, arat, eventual doar usor afanat;
2. nu trebuie musuroit in jurul plantei;
3. grijile legate de atacul gandacului de Colorado se reduc considerabil;
4. adunatul recoltei este o placere.
Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna de o

cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate de ploaie,
zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam) cartofi este la
bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti aloca o suprafata mai
mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe care in mod obisnuit plantati.
Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti hotara cata suprafata va va fi utila.
Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca,
se va afana.
Este drept ca cei cu experienta intr-o astfel de metoda fac in felul urmator: pe suprafata
vizata ei seamana din toamna siderate (mustar, facelia, lupin anual, ovaz, orz,). Cand
masa verde atinge maximum-ul de maturizare dar nu a legat rod, se coseste si se
incorporeaza in pamant, lasand partea cu radacini pe loc pana la primavara, cand, dupa
iarna, reusesc sa se descompuna in mare parte. Masa verde poate fi lasata si pe suprafata
parcelei sub forma de strat de mulcire. Sau: seamana doar pe jumatate din suprafata
alocata cartofilor, pe cealalta jumatate seamana siderate iar masa de paioase o recolteaza
in doua-trei randuri pe sezon, si astfel necesarul de strat mulcitor este asigurat. Adoptati
ceea ce ar fi mai la indemana, dragi prieteni.
Cartofii pregatiti din timp, (iarovizare): adica pusi la crescut mai

inati tinuti la lumina sa se inverzeasca un pic, apoi trecuti din nou la intuneric dar unde e
mai cald,- hai, ce dumenezeu bat campii, precis stiti cum se face! pana apar lastarii cam
de 2cm, ii punem in ordine de sah la distanta de 15-20 tuberculii mai mari si 10-12 cei
mai micuti (daca vreti puteti face mici adancituri). Ar fi foarte bine sa nu folosim drept
samanta cartofii cumparati de la hipermaketuri, aprozare etc,- teama mi-e ca sunt
burdusiti cu toate bunatatile posibile si imposibile ci fie de la magazinele de
specialitate sau statiuni de cercetare, fie de pe la tara, ma rog stiti voi mai bine de unde
la urma urmelor. Unii pun cartofii pe un strat (un pumn) de turba, altii de cenusa.
Ei bine, pentru a-mi proteja viitoarea recolta fac astfel: foi de

ceapa si usturoi(uscate)- pe care le tot strang de cu toamna -, coji de oua maruntite,
cenusa si mranita sau compost le amestec si pun cate un pumn de papabun sub fiecare
tuberina. Apoi totul se acopera cu un strat de paie, (fan, buruieni cosite de pe unde le
gasiti, frunze) in grosime de 20-25cm, dar nu mai putin in schimb puteti pune pana la 35
cm grosime, mai mult nu, pentru ca exista riscul sa putrezeasca in loc sa creasca. In timp,
materialul folosit incepe sa lucreze si, in consecinta, se va micsora, asa ca aveti grija ca
cei 20-25 de cm sa fie constant prezenti prin adaugare, fireste. Apoi nu mai aveti nimic de
facut practic. Sau aproape nimic. Ce va ramane de facut va fi sa pastram stratul la 25-
30 cm constant prin adaugare fie de paie sau fan fie de masa verde cosita de pe razor sau
de unde mai aveti.
Cat priveste monstrii colorazi, se pare ca nu prea ataca astfel de culturi (nu le prieste
mirosul paielor in descompunere), iar larvele lor, care au iernat in pamant, nu pot iesi la
suprafata! Asta nu inseamna ca nu trebuie sa fim vigilenti si sa urmarim daca ataca sau
nu. Metode bio exista (stropiri cu macerat din plante sanitar, cenusa, insisi gandacii de
colorado), dar asta, poate, intr-o alta interventie.
Sa nu va ingrijoreze faptul ca lastarii vor aparea ceva mai tarziu decat ai celor pusi in
mod traditional, ei vor lua avant repede.
Si daca vara e calda si fara ploi, ce treaba avem?!
Sub stratul acoperitor este racoare si bine, si umezeala cat trebuie,

pentru ca noaptea, la racoare, condensul isi face treaba. Buruieni? Ha! Cine se poate
strecura prin cei 25cm? Poate cateva mai cu mot, dar le putem lua de ciuf imediat, fara
niciun efort.
Recoltarea? O placere, nu alta. Am dat la o parte stratul de paie si scoatem tuberinele!
Sigur, nu vor fi toate mari, vor mai fi si mititele, unele chiar cat o nuca. Le vom utiliza
drept samanta la anul.
Uite cat de simplu si fain!
Sa va fie de folos, dragii mei! Si la buna revedere cu alte informatii utile.
PS: Imi cer scuze, dar fotografiile nu-mi apartin, n-am fost inspirata s-o fac la timpul
potrivit asa ca voi aminti, la cerinta autorului, site-urile in care au aparut: seorp.ru si
natlife.ru.
Svetlana Popescu
Bucuresti
http://gradina9.blogspot.com/CARTOFI CRESCUTI IN PAIE
Dragi prieteni ai Practicului , se pare ca exista o metoda mai putin conventionala, dar la
fel de eficienta, daca nu ceva mai eficienta in unele cazuri si o sa vedeti de ce de a
cultiva cartofii. Asa e. Este o metoda folosita in trecut, dar nu prea indepartat, de catre
taranii rusi si nordici (suedezi, norvegieni, finlandezi) si de ale carei rezultate am putea fi
uimiti. Probabil metoda a fost preluata de la suedezii cu care rusii convietuiau pe
teritoriile ocupate in urma razboiului dintre Suedia si Rusia.
Aceasta metoda ne scuteste de o gramada de timp, pe care il putem folosi pentru alte
treburi, munci, sau, de ce nu, odihna. Cu ce se deosebeste de metoda clasica? Hai sa
vedem: 1- nu este necesar ca pamantul sa fie sapat, arat, eventual doar usor afanat;
2- nu trebuie musuroit in jurul plantei;
3- grijile legate de atacul gandacului de Colorado se reduc considerabil;
4- adunatul recoltei este o placere.
Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna de o

cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate de ploaie,
zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam) cartofi este la
bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti aloca o suprafata mai
mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe care in mod obisnuit plantati.
Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti hotara cata suprafata va va fi utila.
Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca,
se va afana. Este drept ca cei cu experienta intr-o astfel de metoda fac in felul urmator: pe
suprafata vizata ei seamana din toamna siderate (mustar, facelia, lupin anual, ovaz, orz,).
Cand masa verde atinge maximum-ul de maturizare dar nu a legat rod, se coseste si se
incorporeaza in pamant, lasand partea cu radacini pe loc pana la primavera, cand, dupa
iarna, reusesc sa se descompuna in mare parte. Masa verde poate fi lasata si pe suprafata
parcelei sub forma de strat de mulcire. Sau: seamana doar pe jumatate din suprafata
alocata cartofilor, pe cealalta jumatate seamana siderate iar masa de paioase o recolteaza
in doua-trei randuri pe sezon, si astfel necesarul de strat mulcitor este asigurat. Adoptati
ceea ce ar fi mai la indemana, dragi prieteni.
Cartofii pregatiti din timp, (iarovizare): adica pusi la crescut mai inati tinuti la lumina
sa se inverzeasca un pic, apoi trecuti din nou la intuneric dar unde e mai cald,- hai, ce
dumenezeu bat campii, precis stiti cum se face!- pana apar lastarii cam de 2cm, ii punem
in ordine de sah la distanta de 15-20 tuberculii mai mari si 10-12 cei mai micuti (daca
vreti puteti face mici adancituri). Ar fi foarte bine sa nu folosim drept samanta cartofii
cumparati de la hipermaketuri, aprozare etc,- teama mi-e ca sunt burdusiti cu toate
bunatatile posibile si imposibile ci fie de la magazinele de specialitate sau statiuni de
cercetare, fie de pe la tara, ma rog stiti voi mai bine de unde la urma urmelor. Unii pun
cartofii pe un strat (un pumn) de turba, altii de cenusa. Ei bine, pentru a-mi proteja
viitoarea recolta fac astfel: foi de ceapa si usturoi(uscate)- pe care le tot strang de cu
toamna -, coji de oua maruntite, cenusa si mranita sau compost le amestec si pun cate un
pumn de papabun sub fiecare tuberina. Apoi totul se acopera cu un strat de paie, (fan,
buruieni cosite de pe unde le gasiti, frunze)in grosim de 20-25cm, dar nu mai putin in
schimb puteti pune pana la 35 cm grosime, mai mult nu, pentru ca exista riscul sa
putrezeasca in loc sa creasca. In timp, materialul folosit incepe sa lucreze si, in
consecinta, se va micsora, asa ca aveti grija ca cei 20-25 de cm sa fie constant prezenti
prin adaugare, fireste. Apoi nu mai aveti nimic de facut practic. Sau aproape nimic. Ce va
ramane de facut va fi sa pastram stratul la 25-30 cm constant prin adaugare fie de paie
sau fan fie de masa verde cosita de pe razor sau de unde mai aveti. Cat priveste monstrii
colorazi, se pare ca nu prea ataca astfel de culturi (nu le prieste mirosul paielor in
descompunere), iar larvele lor, care au iernat in pamant, nu pot iesi la suprafata! Asta nu
inseamna ca nu trebuie sa fim vigilenti si sa urmarim daca ataca sau nu. Metode bio
exista (stropiri cu macerat din plante sanitar, cenusa, insisi gandacii de colorado), dar
asta, poate , intr-o alta interventie.
Sa nu va ingrijoreze faptul ca lastarii vor aparea ceva mai tarziu decat ai celor pusi in
mod traditional, ei vor lua avant repede.
Si daca vara e calda si fara ploi, ce treaba avem?!
Sub stratul acoperitor este racoare si bine, si umezeala cat trebuie, pentru ca noaptea, la
racoare, condensul isi face treaba. Buruieni? Ha! Cine se poate strecura prin cei 25cm?
Poate cateva mai cu mot, dar le putem lua de ciuf imediat, fara niciun efort.
Recoltarea? O placere, nu alta. Am dat la o parte stratul de paie si scoatem tuberinele!
Sigur, nu vor fi toate mari, vor mai fi si mititele, unele chiar cat o nuca. Le vom utiliza
drept samanta la anul.
Uite cat de simplu si fain!!
Sa va fie de folos, dragii mei! Si la buna revedere cu alte informatii utile.
PS: Imi cer scuze, dar fotografiile nu-mi apartin, n-am fost inspirata s-o fac la timpul
potrivit asa ca voi aminti, la cerinta autorului, site-urile in care au aparut: seorp.ru si
natlife.ru.
Svetlana Popescu
Bucuresti
X
Se pare ca eti interesat de grdinarit, aa c i recomand s te abonezi prin RSS sau mail
pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe aceast tem. Ce este RSS?
S-ar putea s te mai intereseze:
1. S cultivm praz (Allium Ampeloprasum)

2. Combaterea gandacului de colorado prin metode bio
3. Mulcirea: cu ce, cand si cum mulcim? (Partea 1/2)
4. Mulcirea: cu ce, cand si cum mulcim? (Partea 2/2)
16 comments to S cultivm cartofi n paie!
victoria
April 14, 2011 at 1:24 pm Raspunde
wow,foarte interesant
Dana
Da, o sa-i cultivam! Si secara si mustar si lupin si orz!Se baga cineva sa faca si
bere?
phlox
April 15, 2011 at 7:30 am Raspunde
mmm, bere la cartofi copti sau prajiti, mmda, cred ca merge sa ne apucam.de
baut
Rafael
Am sa incerc si eu aceasta metoda,pare interesanta si eficienta.Tocmai ieri am

plantat in gradina cartofi rosii si albi si ma gandeam cum sa-i protejez daca vor
veni gandacii de Colorado,langa gradina vecini mei au cosit buruienile si iarba
uscata si au pus-o in gramada,credeti ca e bine daca voi pune peste cartofi un pic
din gramada? Multumesc.
o Constantin
June 22, 2011 at 9:28 am Raspunde
@Rafael:
Am citit undeva ca daca se pune usturoi printre cartofi (usturoiul sa rasara
inaintea cartofilor) atunci nu va mai exista atac de Colorado. Ar ma putea
fi utilizate si Craitele. Am o carte cu agricultura biologica in care mai sint
alte remedii. Din pacate acea carte nu mai e de gasit si nici autorul ei (un
profesor din Brasov). Insa pentru tine sau cei interesati pot transmite
informatii din acea carte.
phlox
June 22, 2011 at 1:26 pm Raspunde
@Constantin:
Sunt multe metode de lupta cu acest imperialist (vezi si materialul
cum sa luptam cu colorado)si noi vrem sa stim si alte metode
Azi citeam in biblioteca mea despre Iarba mare, care este pe
langa un bun repelant, un bun insecticid-fungicid. Simpla lui
prezenta pe tarlalele cu cartofi il face pe colorad sa fuga unde vede
cu ochii!
asteptam cu nerabdare
Constantin
June 23, 2011 at 8:25 am Raspunde

@phlox:
Am gasit in cartea mentionata faptul ca un bun repelent
pentru Colorado este hreanul care mai e eficient si
impotriva altor daunatori printre pomii fructiferi. In plus
exista (in agricultura biologica ) ceea ce se numeste
alelopatie (vecinatati bune si vecinatati rele). Exista
recomandarea ca orice cultura sa fie intercalata pe randuri
cu una sau mai multe plante care o protejeaza. Pentru
cartofi vecinii rai sunt : tomatele, varza si telina, sfecla
rosie si mazarea; vecinii buni sint : falsolea oloaga, guliile,
menta, hreanul, spanacul si mararul;vecinii neutri sint
:andivele,cartofii,castravetii, capsunile, ceapa,
cicoarea,condurasii, dovleceii, fasolea urcatoare,
feniculul,morcovii, musetelul, napii, patrunjelul, salata
capatana, salata foi, salvia,sparanghelul,porumbul
zaharat,pomii fructiferi, reventul, ridichile, usturoiul.
Mai exista un macerat de melci (limacsi) care se pare ca e
eficient si pentru Colorado nu doar impotriva melcilor.
Intr-o galeata se introduc cateva zeci de limacsi sectionati
in 2 sau omorati prin oparire.
Peste acestia se toarna apa.
Dupa 10 zile melcii s-au descompus si maceratul se
administreaza cu stropitoarea seara
Daca noaptea a plouat tratamentul se repeta.
Galeata se administreaza mereu cu noi cantitati de melci.
Pentru intarirea generala a plantelor exista diverse
preparate din plante (decocturi, plamadeli etc) care
protejeaza sau fortifica plantele impotriva atacului de boli.
Acestea pot fi mentionate in alta sectiune daca se va crea.
Ursu Florin
Foarte interesanta metoda asta. O sa incerc si eu intr-un petec din gradina sa vad
cum ii merge.
vasi
Eu am pus-o in aplicare, tulpinile de cartofi au iesit deja si sunt marisoare,o

adevarata placere sa ma uit la ei.Acum nu stiu ce o fi in fan
o phlox
@vasi:
Sa fie cu spor, draga mea! acu, sa nu uiti ca din cand in cand sa mai
suplimentezi stratul ca el cu timpul se subtiaza deabia astept sa ne
povestesti si alte constatari de la fata locului. as termin materialul cum
scapam de colorazi si sa-l rog pe Huni sa-l posteze
Deocamdata ai mei sunt in stare de iarovizare, pentru ca voi ajunge mai
tarziu la mosie. dar..mai bine mai tarziu decat niciodata!
cu drag
vasi
Multumesc! Daca am avut o profesoara buna, tre sa iasa si productie
o phlox
@vasi:
eee, toamna se numaracartofii!
zuarah
April 20, 2011 at 5:40 am Raspunde
Vasi, poate ne trimiti si niste poze cu cartofii tai pusi in paie. am pus si eu ieri pe o
suprafata f. mica, cu titlu experimental. n-am avut paie, i-am pus in fan si iarba
rupta din straturi. tu pe ce suprafata i-ai pus?
Rafael
Phlox,oare merge metoda asta si la alte culturi?Eu deja am incercat ieri sa pun un
strat de 15 cm pe gulii,salata,ceapa verde,usturoiul si varza rosie si vreau dupa
aceea sa vad daca da rezultate si in cazul lor.
o phlox
@Rafael:
Rafal, e chiar indicat, pentru ca ain cazul asta aceasta paturica joaca rol de
strat de mulcire, dar , singura conditie va fi ca sa-l pui dupa ce au aparut
frunzulitele, pentru ca altminteri le va fi cam greu sa razbata de sub 15 cm.
Acum, daca zona ta e racoroasa (de deal sau chiar de munte), atunci vei
face alt ceva, vei acoperi brazda, pe care sunt plantate sau semanate
culturile de care mi-ai zis, cu o folie de preferat inchisa la culoare dar cel
mai bine va fi sa faci rost (si eu am in intentie de ceva vreme) de un
material geotextil (spanbond ii zice)tare bun pentru asa ceva. Bun, sa nu
ne indepartam de subiect: acest material , fie ea folie, fie ce-ti zisei, nu
permite balariilor sa-si faca de cap, incalzeste pamantul pentru piciorutele
plantelor, si poti pune peste acesta orice strat de mulcire.
Concluzie: aceastlucru il repet si il voi repeta la nesfarsit, si anume: este
chiar INDICAT sa punem , cred ca nu ma hazardez, la orice cultura strat
de mulci. este bine venit, mai ales ca in plus imbunatateste si structura
solului.
Deci mulciti-mulciti-mulciti!
S cultivm cartofi n paie! Pochincereda's Blog
[...] Deci sa vedem ce avem de facut: in primul rand sa ne asiguram de cu toamna

de o cantitate suficienta de paie sau fan, frunze uscate, pastrata in spatii protejate
de ploaie, zapada. Parcela pe care ne vom hotara sa punem (sau sa experimentam)
cartofi este la bunul plac sau posibilitatea fiecaruia. Aici am o remarca: puteti
aloca o suprafata mai mica, initial, sa zicem un sfert sau jumatate din suprafata pe
care in mod obisnuit plantati. Daca rezultatul va multumeste, in anul urmator veti
hotara cata suprafata va va fi utila. Suprafata se va dezburuieni lasand masa verde
pe loc, ocazie cu care pamantul, o leaca, se va afana. Continuare [...]
Cenusa - folosita ca ingrasamant
Cenusa care se obtine in urma arderii lemnelor sau a paielor, a cocenilor, tulpinilor de
floarea soarelui contine o insemnata cantitate din substantele care au intrat in alcatuirea
corpului acesto plante. Compozitia cenusii variaza foarte mult in raport cu felul plantei ca
si cu varsta acesteia precum si cu conditiile de sol pe care a crescut aceasta. De regula
plantele tinere dau mai multa cenusa decat plantele batrane
Cenusa este considerata ingrasmant cu potasiu, dar contine si alte elemente pentru care
are un sport nutritional mult mai bun decat ingrasamintele de fabrica cu potasiu.
Cenusa provenita de la floarea soarelui si risca are aproape acelasi procent de potasiu ca
si ingrasamintele de fabrica cum ar fi sarea potasica. Potasiul si fosforul se gasesc in
forme in care pot fi preluate cu usurinta de catre plante.
Cenusa de lemne intrucat nu contine clor, este mai buna ca ingrasamant cu potasiu decat
ingrasamintele de fabrica care pe langa potasiu au si clor. In afara de aceasta cenusa mai
are si o insemnata cantitate de microelemente ca magneziu, fier, bor etc. Aceasta este si
cauza pentru care nucile de macadamia cresc pe sol vulcanic, bogat in cenusa vulcanica si
sunt cele mai puternica mineralizare fructe din categoria nucilor si a alunelor. Nucile de
macadamia au un continut in Omega3 de trei ori mai ridicat decat uleiul de peste si asta
numai datorita faptului ca cresc pe soluri vulcanice.
Se poate spune ca toate plantele sunt recunoscatoare la aplicarea cenusii ca ingrasamant.

In gospodarie ea trebuie aplicata insa la plantele care o valorifica mai bine, adica mai
intai la cele care nu suporta clorul apoi la radacinoase si apoi la culturile semicere.
Actiunea cea mai mare se manifesta pe solurile nisipoase, apoi pe cele nisipolutoase,
inmlastinate, turboase si solurile de lunca.
Pe solurile acide, cenusa datorita continutului de calciu si a altor substante lesietice

contribuie la scaderea aciditatii pamantului.
Ca ingrasmant cenusa se foloseste inainte de insamantare o data cu aratura adanca, la

insamantare pe randurile plantelor sau la cuib, precum si in timpul vegetatie sub forma
pulvurenta sau in solutie. Dozele anuale sunt diferite in functie de felul cenusii, insusirile
pamantului si metoda de introducere in sol
Inainte se insamantare se folosesc in medie 600-1000kg/ha pentru radacinoase
(sfecla/morcovi) si tuberculifere (cartofi) si 1000-1200 kg/ha pentru plantele textle (in
canepa) uleioase (floaresoarelui) Pe solurile podzolice e recomandat ca dozele sa fie mai
mari decat pe solurile acide si cand se insamanteaza plante ca ierburi , lucerna, trifoi
Ca ingrasamant in timpul vegetatie : 300-500 kg/ha
la cuiba sau pe randurile plantelor: 50-100kg/ha la semanat. Semintele se tavalesc prin
cenusa si apoi se seamana sau se face o solutie de o parte cenusa si 5-10 parti apa si se
lasa cateva ore semintele la inmuiat dupa care se lasa putin sa se zvinte si apoi se
seamana.
s-ar putea sa te intereseze si ingrasamintele pe baza de
potasiu http://roagri.blogspot.com/2011/10/ingrasaminte-cu-potasiu.html
sau compostul ingramant natural http://roagri.blogspot.com/2011/09/compostul-
ingrasamant-organic-natural.html
V ofer 11 metode de a scpa de gndacii de Colorado!

Jun. 09 Plante no comments
Cenusa de lemn este un bun ingrasamant pentru pamantul

din gradina, fiind bogata in potasiu si fosfor - doua
elemente care ajuta la cresterea florilor si a fructelor. Daca
aveti sobe cu lemne, adunati peste iarna cenusa si
raspanditi-o in gradina.
Cenusa de lemn e renumita si ca antidot impotriva melcilor
si a insectelor
Foto: arhiva Practic Idei
Svetlana Popescu, Bucureti
Dragi cititori,
Exist, desigur, multe metode de lupt mpotriva acestor duntori ncercate de
cultivatori. Pe multe dintre acestea le-am testat i eu i vi le prezint.
Sigur, fiecare dintre cultivatorii de cartofi, fie ei profesioniti, fie amatori, are metoda sa
proprie, mai mult sau mai puin convenional.
i cum mie mi place s adun nu numai roade, dar i sfaturi, iat ce am gsit. Pe unele
dintre ele le-am aplicat deja i, spre surprinderea mea, cu succes!
Desigur, orice cultivator de cartofi tie c, dup ce a cules recolta mai mic sau mai
mare, mai mbucurtoare sau mai ntristtoare de cartofi va trebui s-i prelucreze
terenul n cauz spndu-l (Atenie! Nu mai adnc de 15 cm ca s nu deranjm
microorganismele anaerobe) pentru a aduce la suprafa larvele, pupele, coconii acestui
neam de gndac vrgat. De ce? Pentru c, la suprafa, aerul rece, apoi gerul le vor veni
de hac. i astfel vom scpa de o mare parte din ei pentru sezonul urmtor.
De cei care rmn scpm folosim una sau mai multe metode enumerate n continuare.
Metoda 1 este o soluie migloas, dar eficient. Cnd lstarii sunt destul de mari ca s-i
ispiteasc pe vrgai alegem o zi suficient de clduroas, pentru c atunci gngniile
devin active, i trecem la verificarea culturii de cartofi dar i a celei de tomate, vinete,
ardei. La primele semne c ar fi aprut dumanul trecem la culegerea manual, adunndu-
i ntr-un borcan cu apa srat, cam 2 linguri /litru, iar oule depuse le strivim, la fel si
larvele.
Metoda 2. ntr-un borcan de 800-1.000 ml se culeg gndaci maturi, pe care-i aruncm
ntr-un recipient de 20 litri, plin pe 3/4 cu ap, punem un capac cu o greutate pe el, i
lsm aa pn ce gndacii cad la fundul vasului, asta nsemnnd cam dup o sptmn.
Se obine o soluie foarte concentrat, care v scap de duntori, dar care n momentul
utilizrii va trebui diluat.
Proporia o vei hotr singuri n funcie de soiul cartofilor nsmnai, aa c se vor lua
1, 2 sau 3 pahare de concentrat la litrul de ap. Atenie! Dac soluia este prea
concentrat, arde planta, aa c ncercai pe o singur plant i abia apoi continuai cu
restul.
Metoda 3. Semnai pe perimetrul lotului de cartofi tagetes crie (nu numai c arat
frumos, dar v scap si de nematozi), fasole, calendula (glbenele), calomfir, tanacetum
(vetrice), sfecl sau usturoi. Mirosul acestor plante va alunga mare parte din ei i va apra
cultura chiar i de ali duntori.
Metoda 4. Stropii cu infuzie de ardei iute preparat astfel: 10-20 buci ardei iui se
opresc cu ap fiart i se las la infuzat 12-24 ore. Apoi dilum cu ap, adugm spun
(40 g la 10 litri) sau spun lichid, ca s adere mai bine la suprafaa frunzei.
Metoda 5. Facei o soluie din o linguri detergent lichid pentru vase la 1,5 l ap i
stropii plantele mai ales sub frunze (de jos n sus).
Metoda 6. Cel mai simplu este s folosii cenu, ct mai mult cenu; ar fi bine chiar
ncepnd din toamn-iarn, s pudrai locul ales cu ct mai mult cenu, nu numai ca e o
hran minunat pentru aproape orice plant (mai puin pentru cele care prefer pmntul
acid), dar este i un fitosanitar redutabil.
Punem cenu sub fiecare tubercul plantat, apoi, de jur-mprejurul plantei.
Metoda 7. Suspensie de cenu i spun se fierbe 1 kg de cenu n 10 litri ap timp de
15 minute i se las 2 zile, se strecoar i se stropete cu ea dup ce adugam 50 g spun
de cas sau lichid. Concentratul se dilueaz 1:10
Metoda 8. Suspensie de spun topim spun de cas: n 2 litri de ap 200 g de spun.
Toat cantitatea se folosete la 8 litri de ap (la stropit). Stropim, apoi pudrm cu cenu
peste plantele umede. Dat fiind c n cenu sunt multe elemente hrnitoare potasiu,
calciu, fosfor plantele ador aceast baie, mai ales varza. Gndacul de Colorado
dispare n cteva zile, iar larvele mor n 3-4 zile.
Metoda 9. Culegem nc din toamn de la nuc frunze, fructe (nuci), coaj de nuci, pe care
le pstram pn-n var cnd vom avea nevoie de ele. Apoi, cam cu 3 sptmni nainte de
a aprea gndacul facem un macerat din vreo 2 kg de materie prim, puse ntr-un butoi,
acoperite cu 10 l ap i inute aa vreo 2-3 zile, obinnd astfel o soluie numai bun.
Cnd avem nevoie s stropim cartofii strecurm prin dou rnduri de tifon i stropim
plantaia. Se pot folosi la fel de bine doar frunze de nuc, i ele culese din toamn i
pstrate n loc aerisit pn n momentul folosirii.
Metoda 10. Infuzie din iarb mare (oman): 150-200 g de rdcin mrunit se opresc cu
ap, se ine infuzia pre de 1 zi acoperit, apoi se dilueaz n 10 litri de ap i stropim
plantele cu ea.
Metoda 11.1. Cnd plantade cartof a rsrit suficient de mult (cam 10-15 cm) pudrm cu
gina de pasre uscat i mcinat pe plantele umezite n prealabil. Merge i mai bine cu
soluie concentrat din foi de ceap. Aceast procedur ar trebui fcut cam de 3-4 ori pe
var.
S avei spor!
Cenusa, un aliat pretios in gradina

Miercuri, 24 Aprilie 2013
159 vizualizari | Comenteaza
Cenusa, un aliat pretios in gradina. Iata cum o folosesti!
Cenusa este un ingrasamant natural pe care poate nu te-ai gandit sa il folosesti pana acum
in gradina. O sursa pretioasa de potasiu, cenusa sau resturile ramase de la un foc generos
de lemne te poate ajuta sa imbunatatesti calitatea solului si sa ai o recolta generoasa de
legume. Iata cum poti utiliza cenusa in gradina proprie!
1. Adauga cenusa in gramada de compost
Cenusa poate fi un ingredient pretios in gramada de comost din gradina, intrucat

contribuie la reglarea pH-ului acestuia, in special daca ai adaugat o cantitate ridicata de
ingrediente acide (precum resturile de fructe). Pentru a obtine efectul scontat, nu este
nevoie sa adaugi o cantitate mare de cenusa; presara un strat fin din cand in cand pentru
a-ti imbogati gramada de compost.
2. Inlocuieste varul cu cenusa
Fiind alcalina, cenusa poate inlocui cu succes varul stins sau nestins, pe care il foloseai in
mod normal la corectarea solului acid din gradina. Este recomandata in special cenusa
obtinuta din arderea lemnului de esenta tare, intrucat vei obtine o cantitate generoasa, iar
continutul de substante hranitoare va fi ridicat.
Cenusa poate fi aplicata pe solurile testate in prealabil - unde exista un deficit de potasiu
sau care au o aciditate prea mare pentru plantele pe care intentionezi sa le cultivi. Reia
testarea la circa 3 luni de la aplicare, pentru a vedea daca ai obtinut efectul scontat.
3. Pune cenusa direct in sol
Cenusa poate fi adaugata ca atare direct in sol, in momentul plantarii legumelor. Printre
legumele si leguminoasele care vor fi incantate de tratamentul cu cenusa se numara
cartofii, mazarea, varza, castravetii si dovleceii.
Cartofii vor avea de castigat daca adaugi in cuib chiar si circa 100 gr de cenusa, in timp
ce varza, de pilda, se va multumi cu o cantitate mult mai mica (10 gr). De asemenea,
retine ca, presarata la nivelul solului, cenusa va tine la distanta daunatori precum melcii si
limacsii, care ar putea sa se infrupte din frunzele de varza.
Cenusa le va prii si tufelor de zmeur si capsunilor. In cazul lor, presara doar la suprafata
solului o cantitate generoasa de cenusa (circa 100 gr per planta), iar plantele vor fi ferite
de problemele cauzate de daunatori.
In cele din urma, retine ca pretioasa cenusa nu este un ingrasamant "bun la toate" si ca ar
trebui sa te feresti sa o folosesti in solurile deja alcaline (cu un pH de 7.5 sau mai mare)
sau ca fertilizant al culturilor de plante acidofile, precum afinele sau rhododendronul.
De asemenea, este esential sa o pastrezi pe suprafete ori in recipiente bine uscate, cat mai
departe de umezeala, ploi etc. care risca sa o secatuiasca de potasiu si alti nutrienti
valorosi.
Fitosanitare si ingrasaminte ecologice
Maceratul din urzica

Maceratul din urzica are un continut ridicat de azot si acesta
actioneaza ca un ingrasamant bun, care vigoreaza plantele,
dintre legume sunt: dovlecei, castraveti, varza. Nu este indicat
pentru mazare si fasole din cauza pericolului de surplus de azot.
Acest extras are un efect foarte bun si impotriva paduchilor.
Cantitati: se pune o mana buna de urzici intr-o galeata cu apa
cam 1kg la 10l de apa, se acopera si se lasa sa fermenteze
cateva zile, se amesteca din cand in cand, cand e gata maceratul
o sa stiti sigur, miroase.
Solutia se dilueaza in raport 1/10l apa.Este indicata apa de
ploaie sau de izvor.
Ingrasamant natural (levviking)
1 galeata goala, de plastic, neaparat.
o umple cu gainat de gaina pna la jumatate.
umple cu apa si se amesteca,
se lasa la dospit vreo 2-3 zile
GATA !
Mod de ntrebuintare:
1% sau mai pe vorba noastra, 100ml la 10L apa, cu care se uda
planta.
Se foloseste pe timp de vara de maxim 2 ori pe saptamna.
Atentie la plantele sensibile la suprancarcare.Este naturala
100%.
Cojile de oua
Ingrasamant
Cojile de oua sunt un bun ingrasamant natural pentru plante ca
tomate si vinete, dar si pentru ardeii grasi.
Se piseaza cojile de oua si adauga praful obtinut in locurile in
care urmeaza sa fie plantate aceste legume.
Solutie impotriva melcilor
Cojile de oua pot fi folosite pentru a scapa de melci. Pentru
acest lucru este suficienta zdrobirea cojilor si puse in preajma
plantelor pe care necesita protectie.
In compost
Aportul de calciu este binevenit in orice situatie, o multime de
plante beneficiind de pe urma efectelor sale nutritive. De aceea,
poti adauga coji de oua bine maruntite (ideal, sub forma de
pudra) in compost si poti hrani, apoi, plante ca varza, morcovii,
conopida, telina, ciresii, merii, piersicii, perii, pepenii, strugurii,
salata, cartofii, etc.
Compostul
Este un ingrasamant rezultat in urma descompunerii de resturi
organice ce provin din gradina si din gospodarie. Materiile care
se pot folosi sunt urmatoarele: paie, resturi de coceni, coaja de
copac, iarba, frunze, rumegus de lemn, resturi de legume si
fructe, buruieni, gunoi de grajd, flori ofilite la care se adauga si
cenusa si coji de oua. Nu se vor folosi uleiurile vegetale, cenusa
din carbuni, seminte de buruieni, resturi animaliere (carne, lapte,
grasimi), frunzele de nuc, coji de portocale sau lamai.
Se va alege un loc umbrit unde se vor strange resturile direct pe
pamant si se va uda din cand. Se va avea grija ca materialul sa
fie amestecat la intervale regulate de timp (2-3 luni) pentru ca
descompunerea sa aibe loc uniform. De acest lucru au grija
multe microorganisme si ramele.
Se poate folosi dupa 2 ani atunci cand devine valoros pentru
gradina
Cenusa
Se va folosi doar cenusa rezultata in urma arderii lemnelor,
paielor, vrejurilor si a ierbii uscate, tulpinilor de floarea soarelui.
Intrucat contine potasiu, cenusa se foloseste indeosebi la cultura
de ardei, castraveti, cartofi, rosii, varza si vinete.
Se poate imprastia odata cu aratura adanca sau la plantare pe
randuri sau in cuiburi. (Se va folosi o lingurita / cuib)
Gainatul de pasari-
Se poate folosi praf cca 200g pentru 1mp ,se utilizeaza toamna
dupa ce a fost sapat terenul.
Mai poate fi folosit si sub forma de solutie preparata astfel :1
parte gainat (uscat) la 10-15 parti apa se lasa la fermentat 15
zile prezentat mai sus .
Se foloseste inainte de udare cu aproximativ 1-2 litri la 1mp.
Gunoiul de grajd
Tipuri uzuale: gunoi de cal, oi sau vaci
Cel mai indicat este sa se foloseasca toamna odata cu sapatul
pamantului iar norma este de 2-3 kg / mp. Se imprastie uniform
gunoiul pentru o mai buna asimilare. Primavara devreme se poate
folosi daca este bine descompus (putrezit).
Intrucat gunoiul de animale contine azot si potasiu este
recomandat in culturile de ardei, cartofi, castraveti, dovlecei,
rosii,varza si vinete.
Mranita
Este un ingrasamant natural ce rezulta din descompunerea
completa a gunoiului de grajd ce are loc dupa minim 2 ani.
Este foarte bogat in substante nutritive si pentru a se evita
pierderea lor se acopera.
Se foloseste in rasadnite in combinatie cu pamantul de telina si
nisip.
Mai este utila si in momentul insamantarii sau plantarii la cuib.
ngrmnt natural pentru grdin de legume i pomi fructiferi
. Coaja de banana
Ea contine potasiu. Stim ca pe flacoanele cu ingrasamant de

cumparat scrie NPK si microelemente. Ei, bine, N=azot, P=
fosfor si K= potasiu, iar microelementele sunt magneziu, crom,
etc. Deci, plantele au nevoie de aceste substante ca sa creasca
si sa se dezvolte. Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul
plantei si potasiu da imunitatea plantei (in mare). Asa ca de
aceea avem nevoie ca ingrasamant natural coaja de banana sau
alte materiale naturale care contin potasiu. Se stie ca rosiile
sunt un mare rezervor de potasiu necesar inimii noastre, deci,
mai ales larosii e bine sa adaugam cojile de banane tocate
marunt si adaugate in gropile in care pregatim sa le plantam.
Desigur ca vara, fiind fructele autohtone, nu prea cumparam

banane, cel putin eu, asa ca, fiindca acum, iarna, folosim, eu
fac asa: toc cojile bananelor marunt si le introduc in punga in
congelator (oricum de acum am inceput sa golesc congelatorul si
se face loc. Astfel, cand am adunat doua sau trei banane le toc si
le introduc in punga deja existenta in congelator pana se umple.
Deja ma gandesc cat de mult ingrasamant imi procur , astfel,
pana la inceput de luna mai cand voi avea nevoie de el.
Tutorial Cultivarea Cartofului

16 martie 2012
8 Votes
Cultivarea Cartofului
Tuberculi de cartofi sunt foarte usor de plantat, indiferent de regiunea n care locuii.
Ateptai pn la mijlocul lunii martie, n zona de sud i nceputul lunii aprilie n

celelante zone nainte de a ncepe plantarea.
Pregatirea terenului
Pentru a avea o recolta buna de cartofi, nu trebuie sa plantati tone de cartofi pe un spatiu
foarte mare,la un sac de samanta cartofi plantati,trebuie sa scoateti in medie 5-6 saci de
cartofi cultivati.
Pentru a aveaun asemenea randament al recoltei ,trebuie sa va asigurati ca au un pamant
foarte bine hranit.
Ce puteti face?
Ingrasati terenul inca din toamna cu ingrasamant natural de grajd sau de pasare este foarte
bun.
-faceti apoi aratura tot din toamna de aproximativ 30 cm adancime
-primavara ,presarati nisip,cenusa de lemne,gunoi vechi de grajd de aproximativ 2-3 ani,

si sapati din nou terenul cu ajutorul unei moto-sape,sau pur si simplu cu o cazma.
Terenul astfel pregatit este numai bun pentru plantarea noilor tuberculi.
Plantarea
Tuberculi de cartofi se planteaza foarte usor,aveti grija doar sa ii puneti cu rodul in sus.
Distanta de plantare este de aproximativ 30 la 40cm ntre fiecare tubercul , iar

ingroparea se face la adancimea de 10-15 cm.
Intretinerea Culturi de Cartofi

udarea:
-se face doar seara pe rigole sau prin aspersie
Cand planta ajunge la 20 cm de sol se face musuroirea plantei,asta ajuta foarte mult la
mentinerea tijei in sol,protectia tijei de vant,dar mai ales ajuta viitoarele tije sa creasca
mai bine la contactul cu pamantul.
Combaterea celui mai aprig dujman al cartofului,GANDACUL de

COLORADO
Cea mai ieftin si la indemana soluie pentru combaterea Gandacului de

Colorado sunt crizantemele
Crizantemele produce piretrin, un puternic insecticid care se folosete inclusiv pentru

obinerea de creme mpotriva tantarilor.
Asadar daca vreti sa va scutiti de chinul de a aduna zi de zi acesti monsturosi gandaci

care ataca cultura de cartofi,plantati printr-e randuri crizanteme.
Nu numai ca veti scapa de chinul de a aduna gadaci ,dar veti avea si o priveliste minunata
in gradina.
Va doresc o recolta foarte bogata.
Pe curand.
Maria
n week-end am montat solarul

Legume mai puin (sau deloc) cultivate: Usturoiul slbatic.
Combaterea melcilor din grdinile organice

Posted on martie 16, 2013 by nelucraciun
Melcii cu cochilie i limacii se numr printre cei mai comuni duntori din grdinile
noastre. Pentru cei care practic grdinritul intensiv, utiliznd chimicale de sintez,
exist o serie de produse special concepute pentru combaterea acestrora.
Pentru cei care practic grdinritul organic, redm, n continuare, mai multe metode de
prevenie i combatere.
Mai nti trebuie s tim c n grdina organic melcii pot fi mult mai prezeni dect ntr-
o grdin obinuit. n primul rnd datorit absenei produselor toxice dar i pentru c
umezeala de sub stratul de mulci i din grmezile de compost i atrage. Pe ct posibil,
grmezile de compost se vor amplasa mcar la 5 -10 m distan de grdin.
Distrugerile provocate de melci pot fi foarte nsemnate. A aminti aici doar un caz din
experiena proprie.
n urm cu mai muli ani, cnd cochetam cu pasiunea realizrii de mobilier i obiecte
pentru decoraiuni din lemn slbatic, am ncercat cultivarea imortelelor (Helichrysum
bracteatum) . Strat dup strat, utiliznd semine provenind de la diveri furnizori, totui
plantele refuzau s rsar. Pn cnd, la un capt de rnd, am observat un ir lung de vreo
doi metri de codie. Codie goale, fr frunzulie.
M-am lmurit repede. Eclozaser oule melcilor i puii lor cutau hran pe msur.
Puteam eu, mult i bine, s acuz calitatea seminelor, puteam s reiau de nenumrate ori
semnatul, cauza era alta.
Odat depistai vinovaii, mi-a fost uor s gsesc o soluie. Am trecut la obinerea de
rsaduri n jardiniere, sub geam. La sdire plantele erau mricele, bebelaii melcilor
aveau suficient papa la ndemn, ca s mai i rmn. Mai ales c ncepusem i o
campanie de adunare a lor, de pe plante, n fiecare diminea. Erau, poate, mii.
Acum, pn nu apuc s se nmuleasc, este momentul s-i rrim pe flmnzii
melci. Eu merg, noaptea, cu lanterna, dup ploaie, ori chiar pe ploaie, sau cnd pmntul
e doar umed, printre straturi, i-i adun. Acolo unde am poteci amenajate, pavate cu
crmizi, cu pietre de ru ori, pur i simplu, cu bucele de crengi tocate.
Dar s enumr principalele metode i s v povestesc cte ceva despre acestea, ce am

aflat i eu de la alii.
Bariere formate din materiale zgrunuroase, plasate n jurul plantelor care plac
melcilor, sau n jurul straturilor, vor mpiedica trecerea acestora. Pot fi folosite coji pisate
de ou , coji sfrmate de nuci sau de alune, nisip grosier, rumegu, tre de ovz,
pleav de gru, paie tocate (ic), scoar de copac mrunit, pmnt de diatomee, pr
de animale, ace de conifere, za de cafea. Sunt preri conform crora cofeina rmas n
za alung melcii. Nu sunt chiar convins.
Mulciul din resturi vegetale uscate, precum urzici, frunze de ttneas, frunze de roii,
frunze a diferite soiuri de ferigi, frunze de stejar, poate fi, de asemenea, util.
Cenua de lemn, funinginea, varul hidratat, utilizate ca bariere, pot fi utilizate mai ales n
perioadele de timp fr ploaie. Dup prima ploaie mai sntoas vor fi mprtiate i
integrate n sol.
Un mulci fcut din tulpini i frunze de plante puternic mirositoare, cum ar fi pelinul,
menta, vetricea, roinia, crengue de rozmarin, va ajuta la alungarea melcilor.
Pirul trtor (Agropyron repens, familia Gramineae), afecteaz sistemul nervos al
melcilor care se hrnesc cu acesta. Se poate toca i utiliza ca mulci.
Din pcate pirul trtor este foarte invaziv, o singur bucic de rizom putnd duce la
proliferarea acestei plante periculoase i foarte greu de strpit. Eu personal nu a
recomanda nimnui utilizarea acestei plante n grdin.
Pentru cei care au grdina n apropiere de mare le pot fi de ajutor algele bine splate cu
ap dulce.
Benzi din cupru, late de cca. 5 cm, puse n calea melcilor, dar i srme din cupru,
ncolcite n jurul plantelor ameninate, par a fi eficiente. De asemenea, fii din folie
neagr din polietilen (decupate din banalii saci de gunoi), fixate la sol cu rui, pot
constitui o piedic n calea melcilor.
Exist, de asemenea, garduri speciale, utilizate n fermele pentru creterea melcilor.
Prdtorii: Sunt foarte utile msurile simple de atragere a prdtorilor naturali ai
melcilor, precum aricii, gndacii rpitori, larvele de licurici, erpii de cas, broatele,
psrile etc.
Broatele i broatele rioase, salamandrele, reptilele precum erpii de cas, oprlele,
broatele estoase pot fi ncurajate prin prezena unor adposturi rcoroase i umede cel
mai uor de obinut prin mprtierea, n grdin, a unor pietroaie sau resturi de betoane.
Dei acestea atrag i/mai ales, melcii.
Broatele, chiar i cele rioase, se nmulesc doar n mediu acvatic, de aceea este util
amenajarea, n grdin, a unui mic iaz, populat cu cteva plante acvatice. Chiar i un rest
de butoia din plastic, ngropat n pmnt, poate juca rolul iazului. Trebuie doar s avem
grij s nlocuim periodic apa evaporat.
Psrile, de exemplu ginile, sunt vntori deosebit de harnici. Din pcate, pe lng
melci, acestora le plac i plantele i, mai ales, rmele. Sunt utile pentru curarea grdinii,
imediat dup recoltare. Mierlele, ciorile, bufniele, pescruii, graurii, precum i sturzii
sunt atrai de aceste concentrate de protein care sunt melcii. Raele alergtoare indiene
sunt prdtori deosebit de eficieni care pot cura rapid grdina de melci. Am auzit c
prin Austria pot fi chiar nchiriate n acest scop.
Carabus auratus se hraneste cu limaci i melci cu cochilie, dar i cu insecte i larve de
insecte precum viermele merilor i perilor (Cydia pomonella L.), gndacul de colorado
(Leptinotarsa decemlineata), gndacul dungat al castraveilor (Acalymma vittatum) i,
din pcate, cu rme. Carabus auratus n greutate de 0,640 g/individ consum 0,875 g
prad.
Exist studii care sugereaz c aceti gndaci realizeaz i un control biologic al
buruienilor. Pentru atragerea crbuilor aurii este bine s se pstreze zone nierbate
necosite. Plantele aparinnd genului Phacelia, originare din America, i atrag. Facelia
este una dintre cele mai bune plante melifere, care este i ngrmnt verde fixator de
azot, plant furajer, avnd, de asemenea, aciune antipoluant i antinematod. Facelia
este rezistent la boli si la secet, este un erbicid natural (sufoc buruienile), se
autonsmneaz.
Nematozii Phasmarhabditas hermaphrodita sunt deosebit de eficieni n lupta mpotriva
melcilor. Sunt crescui intensiv n Marea Britanie i comercializai sub denumirea
Nemaslug. Dac sunt eliberai n grdin, se vor infiltra n sol, odat cu apa de ploaie i
vor ataca i ucide melcii care, n proporie de 90 %, se ascund n pmnt. Fia produsului
afirm c, utilizat oricnd, ntre lunile aprilie i octombrie, cnd temperaturile sunt mai
ridicate, scap grdina de melcii ntr-o perioad de pn la ase sptmni. Solul trebuie
s fie meninut umed pentru ca nematozii s poat supravieui. Sunt livrai ntr-o pung
sigilat i pot fi pstrai n frigider pn la dou sptmni.
Exist chiar i ali melci care sunt dumani naturali ai melcilor comuni. Rumina decollata
este un melc lunguie, cu lungime pn la 40 mm, care populeaz regiunile din jurul
Mediteranei i care se hrnete, ntre altele, cu ali melci i cu oule acestora. Din pcate
consum, n egal msur, vegetale i rme. Nu tiu dac poate fi aclimatizat n regiunile
noastre.
Masuri culturale: Spatul pmntului cu hrleul, dei nu este recomandat n grdinritul
organic, poate contribui la reducerea populaiilor de melci. Dac solul este afnat, chiar
nainte de apariia gerului, pe o adncime de 20 cm, melcii adpostii pentru perioada de
hibernare vor fi scoi la suprafa i vor nghea. Primvara limacii i melcii cu cochilie
i ascund oule n gropi spate n pmnt. Spnd solul dup depunerea oulor, acestea
vor fi scoase la suprafa i se vor usca
Ceaiuri pentru stropit: Plantele pot fi stropite la plantare cu fiertur de lavand, begonii
sau coacze. Ceaiul de pelin respinge, de asemenea, melcii. Este, mai ales, util pentru a fi
pulverizat pe sol, toamna, cnd melcii i sap adposturile pentru iernare. O infuzie de
rdcin de hrean tocat, frunze mrunite de mucat i boia de ardei iute Cayenne
(Capsicum annuum L. var. cayenne), peste care se toarn 3 litri de ap fiart i se las s
se rceasc cel puin o or, pulverizat pe plante, respinge melcii.
Sulfatul de fier i ucide prin contact. Se amestec 2 lingurie de sulfat de fier cu 2 litri de
ap i se pulverizez pe plante. Cenua de lemn i funinginea ucid melcii rapid n special
pe vreme uscat. Un efect similar l are i varul hidratat.
Din pir trtor se poate face i un ceai, prin macerarea n ap cald timp de 24 de ore. Se
pulverizeaz pe pmnt, nu pe plante.
Culturi capcan i momeli vegetale: Fasolea, hreanul, ttneasa, glbenelele, salata
verde, varza alb, criele, patlagina i crciumresele pot fi utilizate ca i culturi de
sacrificiu pentru protejarea altor plante.
Hreanul i ttneasa sunt plante puternic invazive, ns se pot utiliza numai frunzele lor
tiate, ca momeli. Frunzele de ttneas conin mai multe proteine dect frunzele oricrei
alte legume, ceea ce explic atracia lor. Se fac grmezi din frunze, care se inspecteaz
periodic i se adun melcii prezeni la osp. Frunzele acestor plante se pot mprtia, ca o
barier, n jurul straturilor cu culturi vulnerabile. Se mai pot ncerca napii i cartofii tiai
felii.
Alte capcane: Mncarea pentru cini, nmuiat cu ap, se aeaz grmjoare n grdin.
Se spune c atrage melcii, precum strvul atrage mutele. Ghivece de flori din lut ars,
rsturnate, sprijinite pe o pietricic, astfel nct s rmn destul loc pentru intrarea
limacilor. Ghivecele se plaseaz n locuri umbroase i linitite din grdin. Buci de
lemn putrezit, mbibate cu ap, mprtiate prin grdin, sunt bune adposturi pentru
melci. Resturi de covor umed mprtiate prin grdin vor atrage melcii ca un magnet!
Jumati de citrice, golite de miez i aezate pe sol, cu partea secionat n jos atrag, de
asemenea, melcii. Nite vase de plastic speciale, cu acoperi, n care se toarn bere, pot fi
cumprate din magazine specializate i se spune c atrag melcii.
Toate aceste capcane se inspecteaz periodic, adunnd melcii gsii.
Cultiv plante evitate de melci: Melcii ocolesc plantele de usturoi, arpagic, cicoare,
andiv, varz roie, ghimbir, ment, salvie, chimen, asmaui, condurai, floarea-soarelui
i altele. Intercalate ntre plantele vulnerabile, in melcii la distan.
Alte msuri: Felii de castravete puse intr-o farfurie de tabla din aluminiu emana un
miros neplacut pentru melcii care vor prsi zona din apropiere.
CULTURA ECOLOGIC A TOMATELOR
Sursa: http://hobbygradina.ro/2011/06/17
Cuprins:
1. Insamantarea, regimul de caldura si umiditate

2. Regimul de hrana
3. Ingrijirea si formarea plantelor
4. Bolile tomatelor
5. Concluzii
6. Muuroirea tomatelor
nsmnarea
nsmnarea se face cu 55 65 de zile (+ 5-7 zile perioada de germinare) nainte

de plantarea la locul definitiv. Prima regul pentru a avea rsaduri sntoase este
aceea c seminele le vom trata i apoi fortifica ncepnd de la pregtirea germinrii.
A doua regula este c pmntul folosit pentru rsaduri este bine s fi din cel n care
va locui i dezvolta ulterior planta i anume s fie luat din locul plantrii definitive
(fie ea brazd sau solar/sera).
Regimul de lumina
Fr lumin nu exist fotosintez. Fr fotosintez nu exist planta. Scurt i la

obiect. De felul ei, roia este o mare iubitoare de lumin. La umbr va crete o nalt
i va face, sau nu, nite bobie de fructe. Aa c vom reine: cu ct are mai mult
lumin peste zi, cu att vom fi mai fericii cnd vom culege roadele.
Regimul de caldura
Mergnd pe firul logicii simple, dac roiei ii place att de mult lumina, desigur va fi o
plant fericit avnd cldura asigurat. Dar aici ne lovim de nite mici condiii:
intervalul de temperatur n care crete i se dezvolt tomata este intre 11 i 30 de
grade cu plus. Temperatura ideal pentru dezvoltarea ei este de 22 27 grade. De
ce? Sub 10 grade planta i nceteaz dezvoltarea, devine sensibil i deci uor
atacat de boli si duntori. Peste 29 de grade, din nou, i nceteaz creterea;
polenizarea nu mai are loc, deoarece polenul devine steril.
i acum apare una dintre regulile de aur in creterea tomatelor (i nu numai):

niciodat nu plantam intr-un substrat rece. Pn ce temperatura solului nu a
ajuns la + 9-10 grade nu ncepem plantarea. Cum vom ti dac este temperatura
dorita? Simplu. Folosim un termometru de exterior, (ca cele pe care muli dintre noi
le agm pe exteriorul ferestrelor) pe care-l nfigem n pmnt cam la 10 cm
adncime, lsndu-l aproximativ 10 minute. Dac valoarea este sub 8 grade,
ateptm zile mai calde sau recurgem la brazdele nclzite.
Dar ce s facem, dac , ntre timp, rsadurile noastre au crescut deja peste msur
i nu se mai opresc, iar noi trebuie s le plantm ca s nu le pierdem? Atunci
recurgem la brazdele nclzite . Cum procedm? Simplu:
1. scoatem stratul fertil de deasupra viitoarei brazde.

2. in brazda adncit , cam la 20-25 cm, punem blegar macerat, resturi
vegetale menajere, iarba cosit sau buruieni, din cele care deja au rsrit,
cenu.
3. acoperim cu pmntul dislocat, fertil,
4. acoperim cu o folie inchisa la culoare. Soarele de peste zi va incalzi solul de
deasupra, iar bogatia de dedesupt, prin descompunere, va produce, la
randul ei, caldura (binecunoscutul biogaz). Gata. Asta e tot.
Regimul de umiditate
nc o regula de luat in consideraie: Tulpinii roiei ii place cldura soarelui dar

rdcinilor le place rcoarea umezelii. Iat de ce substratul l vom pstra continuu
umed, dar NU ud, pentru c apa NU ARE VOIE sa fie in exces.
In faza de rsad, nevoie ei de apa este medie. Apoi, la mutarea ei la locul definitiv,
pentru ca deja necesarul de umiditate creste, vom avea grija s-o plantam in
mocirl, adic n lcaul in care va sta turnam atta ap, nct, practic, se
formeaz o mic bltoac. De ce? Pentru ca aa asiguram pe termen lung necesarul
de apa, deoarece, dup transplantare, este bine sa nu deranjam planta 5-7 zile nici
cu hrana si nici cu apa.
Apoi, udarea se va face la un interval de 9-12 zile, dar din abundenta. De ce? Prea
multa umiditate duce la doua situaii neplcute si nedorite: favorizeaz apariia
bolilor micotice (ciupercilor, mai ales a manei) si la o dezvoltare peste msura a
masei verzi in detrimentul mugurilor florali, adic a rodirii.
Ca totui sa prevenim uscarea substratului i formarea crustei, care nu va permite o

aerare normala a rdcinilor, vom recurge la vechiul nostru prieten stratul de
mulci. Cu ocazia asta vom renuna si la prit, pentru ca buruienilor le va fi greu sa
treac de bariera pturicii hrnitoare. Afnatul? Udatul? Nici o problema! Se va
ocupa, de asemenea, acelai strat de mulci. Iat cum, toate aceste operaii, care cer
efort si timp, vor fi reduse la minimum. Pentru cei ce au solar sau sera, le aduc
aminte sa nu uite sa aeriseasc negreit, deoarece, lucru tiut, o buna ventilaie nu
va permite nici formarea unei umiditatea in exces (maximumul este de 70%, dup
aceasta valoare polenul devine lipicios, si, deci, polenizarea este compromisa),
respectiv se mpiedica formarea condensului pe pereii spaiului nchis, iar bolile
micotice nu ne vor mai face probleme.
Un fapt important de reinut pentru udarea plantelo r. Udarea
se face folosind dor apa cldu, niciodat rece. Se uda, de regula, seara sau
dimineaa foarte devreme. Totui, seara ar fi cel mai bine, ca peste noapte, apa s
aib suficient timp sa ajung pana la ultimul firicel al rdcinii. In plus, udnd seara,
scpam de neplcerea formarii crustei de la suprafa in urma evaporrii rapide a
apei sub aciunea soarelui de peste zi i astfel aerul va ajunge la planta cu uurina,
si, deci, planta va respira cu uurin.
Udarea se va face direct la rdcin sau pe brazde, printre rnduri, lsnd apa sa
curg n uvoi subire, fr presiune, pana la saturarea substratului. Amintesc, nc o
data, apa nu are voia sa blteasc! Frunziul trebuie ferit de udare pentru a nu
favoriza nmulirea ciupercilor!. Cu toate acestea, exist si excepii, cnd este chiar
indicata udarea roiilor din cap pana-n picioare: pe canicula, atunci cnd
temperaturile depesc pragul de 30 de grade zile de-a rndul. Astfel, vom ajuta
plantele sa se rcoreasc, fcndu-le cate un du bine-venit din vrfuri pana la
rdcini.
Firete, vom avea grija ca apa sa nu fie rece ci clie.
Vorbind de grija, trebuie avut in vedere sa nu permitem uscarea excesiva a

substratului, mai ales dup ce fructele s-au mrit. De ce? Deoarece, daca ne apucam
sa udam dup o lunga perioada de lipsa a apei riscam crparea fructelor. Ca acest
lucru sa fie evitat vom recurge, din nou, la prietenul nostru stratul de mulci, care nu
va permite evaporarea masiva a apei din substrat si, astfel, nu ajungem in situaia
uscrii lui excesive.
O cantitate insuficienta de apa poate duce: la avortarea florilor sau a fructelor de

abia legate, formarea unor fructe mici si diforme, la rsucirea frunzelor si, intr-un
apoteotic final, la mbolnvirea plantei in ntregime.
Graficul de udare a tomatelor:

1. in perioada de rasad se uda rar si bine: o data la 5-7 zile;
2. dupa transplantarea la locul definitiv, cam o saptamana, lasam plantele in
pace (n-ati uitat ca le-am plantat in mocirla), dupa care, regimul de udare
va fi cam acelasi ca la rasaduri: o data la 5-7 zile, din belsug, cam de
galeata de planta si, fireste, cu mulcirea ulterioara a plantei;
3. in perioada de legare rod (inmugurire, inflorire, fructificare), udarea se
rareste la : o data la 9-12 zile;
4. in perioada de coacere a fructelor, udarea va fi si mai rara: cam la 2
saptamani-20 de zile. Dupa unii specialisti, udarea ar trebui incetata o data cu
datul in parg al fructelor.
Desigur, se pune ntrebarea ce se va ntmpla cu roiile dac este foarte cald

ntrziem sa le udam. Mulcirea este solutia, pentru c stratul de mulci joaca triplu
rol: menine umezeala in limite normale, mpiedic supranclzirea substratului i,
prin descompunerea sa lent, hrnete planta. Unul dintre cele mai potrivite tipuri de
mulci ar fi acele de conifere. Daca folosim iarba, aa cum procedm de obicei, vom
avea grija s-o lsam sa se pleasc (vestejeasc) un pic nainte de a o presra pe
lng tomata. Asta, deoarece, domnul acarian (pianjen) rou, amator de iarba
cruda, se va instala comod pe frunzele gustoase ale roiei noastre, nfruptatu-se cu
mare plcere din seva lor. Dar daca iarba va fi veted, ne va lsa plantele in pace.
Cnd hranim, cu ce, c um?
n cazul hrnirii trebuie tiut c, n general, plantele au nevoie de treimea de aur:

azot fosfor potasiu. Pe lng aceste elemente, mai sunt, firete si celelalte, la fel
de importante: magneziu, calciu, fier, bor, cupru, zinc, mangan. De ce? Pentru o
dezvoltare armonioas a plantelor i pentru bucuria de a avea rod bogat. Lipsa sau
excesul unora dintre elemente duce la un dezechilibru, care se rsfrnge nedorit
asupra recoltei ulterioare. S v explic, ntr-un mod mai puin tiinific, ce este cu
aceste elemente:
Azotul este elementul vieii: n lipsa lui planta nu mai crete.
Cnd este deficitar, observm c frunzele rmn mici, de un verde-glbui, iar

nervurile capt o nuan violacee, cele superioare se afl n de 90; florile sunt
mici, cresc greu i, de cele mai multe ori avorteaz; la fel i rodul. Fructele sunt
mici, puine i fr gust. Dac este n exces, planta se ngra, devine obez,
producnd mult verdea, iar rod mic i anemic sau deloc. Devin sensibile la
infecii. De aceea, dac ne bate gndul s punem blegar proaspt sau compost de
blegar, mai bine o facem mai trziu, eu a spune deloc. Pentru a suplini azotul,
facem bine i ne fabricm niscaiva purin (macerat) din urzici, c-s pe lng toate
gardurile.
Fosforul Elementul rodului i energiei.
Tot el se ocup i de rdcini ca s creasc puternice, ca la rndul lor, s ajute

planta s fie viguroas i imun la boli i duntori i este necesar mai ales plantelor
tinere. Cu toate ca roia folosete puin fosfor, ea reacioneaz foarte bine la acest
element. Fosforul o ajut s lege rod sntos, fructele s se coac mai repede i s
fie sntoase i rezistente la atacul bolilor sau al duntorilor, la diferenele de
temperatur. Practic, i confer imunitate. n lipsa lui, planta rmne pitic, tulpinile
sunt firave, capt o culoare ntunecat, de un verde-albstrui, iar frunzele inferioare
au nuane zmeurii, violaceu-purpurii n partea de jos. Frunzele se rsucesc spre
interior. Florile se dezvolt greu. Fructele leag prost, coacerea este mult ntrziat,
de multe ori nu apuc s se coac. i de ast dat din impas ne va scoate buna
vecinic doamna urzic, n cmrile creia se gsete acest aliment. Pentru c
una dintre cauzele deficitului de fosfor este temperatura sub 12 grade, cnd nu mai
poate avea loc absorbia acestui element de ctre plant, vom folosi ca remediu
ridicarea temperaturii solului prin udarea cu ap cald.
n exces, fosforul este duntor solului pentru c mpiedic asimilarea altor elemente
hrnitoare.
Potasiul Elementul snt ii. i el se ocup de imunitatea

plantei. Este preferatul tomatelor. Un fel de delicates. n principiu, niciodat nu e n
exces. Este bine-venit n orice situaie. Ajut planta s fie rezistent la boli, la
temperaturi joase i diferene mari de temperaturi i nu n ultimul rnd,
mbuntete calitatea fructelor. In cantitate insuficient, se reduce suprafaa de
fotosintez, ceea ce duce la scderea considerabil a recoltei. Frunzele tinere se
ncreesc, iar cele btrne devin arse pe margini, se usuc i cad, iar altele ncep s
se zdrenuiasc. Fructele se coc neuniform, n-au gust i arom. Unele ncep s
putrezeasc, mijlocul se albete i , cu timpul, se lemnific radial.
Coaja de banan are un nsemnat coninut de potasiu. Strngem cojile, le

mrunim i le punem n lcaul n care plantm firul de roie, sau, din vreme n
vreme, ngropm pe lng planta matur, spnd n jurul ei un mic an, buntate
de comoara potasic. Nu uitam, firete, cenua. Ce mai aliment plin de sntate
pentru roia noastr!
Apoi, mai este magneziul, elementul care confer plantei culoarea verde i, care
ajut rdcinile s fac provizii de carbohidrai i aminoacizi pentru plant. n lipsa
acestui element apare cloroza, adic frunzele ncep s se nglbeneasc n jurul
nervurilor, ca mai apoi s ncepe s se usuce. Acest lucru se poate ntmpla mai ales
n perioada de coacere a fructelor, cnd crete nevoia de magneziu. Tot cenua i
coaja de banan ne vor scpa i din aceast ncurctur.
Nu pierdem din vedere nici calciul, ajutor al fosforului n munca sa de imunizare a

plantei prin dezvoltarea armonioas a rdcinilor. Lipsa sau concentraia mic de
calciu duce la scderea recoltei, la mbolnvirea fructelor putregaiul vrfului
fructului. Frunzele tinere devin clorotice (glbejite), cele btrne devin de un verde
nchis, nefiresc.
Un rol nu mai puin important n dezvoltarea plantei l joac i borul. Este foarte util,
mai ales n dezvoltarea, coacerea i savoarea fructelor. n lipsa lui frunzele devin
vulnerabile, punctul lor de cretere se nnegrete, ncep s se rsuceasc spre
interior. Florile, de regul, pic (avorteaz). Fructele ncep s se pteze (ncepe
deteriorarea esutului).
Pentru c, n pmnt, borul este n cantitate insuficient, vom avea grij s ne

aprovizionm de la farmacii, i, ncepnd cu perioada de formare a mugurilor florali,
sptmnal vom pulveriza pe ciorchinai i pe frunze soluie 1% de acid boric, adic
10 grame la 10 litri de ap. Nu exagerm cu borul, pentru c, n cantitate mare
devine toxic i, n loc s ne ajute, mai ru va face.
i totui nu le-am trecut pe toate, nu pentru c ar fi mai puin importante; tomata

sufer i n lipsa sau excesul de: sulf, mangan, fier, cupru, molibden, clor,zinc la
fel ca i n cazul celorlalte elemente. Dar, dac avem grij s hrnim cum trebuie
cultura noastr, nu avem de ce s ne facem temeri inutile.
n partea cu ce hrnim voi reveni cu amnunte interesante.

Cnd h rnim
n primul rnd, un lucru foarte important de tiut i de bgat la cap, este acela c
niciodat nu hrnim plantele pe timp rece (8 10 grade) sau dac temperatura
trece de +28 de grade. De ce? Deoarece cnd este prea rece, creterea este
ncetinit, iar hrana ajunge greu, prea lent, la plant, mai ales fosforul, att de
necesar.
Dac este prea cald, i la ndemn avem doar ngrmnt chimic (iat de ce fug
de el ca de cium!), riscm ca hrana s devin otrav, pentru c reacia elementelor
chimice la cldur mare este una toxic. Bun. Ne-am fcut o idee ce nu trebuie
fcut. Acum s trecem n revist un , s zicem, grafic de hrnire, foarte util, cel puin
pentru mine.
Prima hrnire la 20 de zile (3 sptmni) dup plantarea rsadului la locul

definitiv. Se administreaz 1 litru de soluie hrnitoare/plant.
A doua hrnire la 8 -10 zile de la prima, sau dup ce s-a format cel de-al doilea
ciorchina floral. 1 litru de soluie hrnitoare / plant.
A treia hrnire la 10 zile de la a doua sau cnd s-a format cel de-al treilea
ciorchina floral. De ast dat 5 litri soluie hrnitoare / 1m2. Si:
A patra hrnire la 12 14 zile de la a treia. Cate 10 litri (o gleat) de soluie

hrnitoare / 1 m2.
Repet: nu hrnim dup ce am: copilit, crnit, rupt frunze, cu alte cuvinte, dup ce
am stresat destul planta.
Dup ce, un pic mai nainte, am amintit n cteva cuvinte puinul de care avem
nevoie, s ne facem o idee n ceea ce privete hrana, s trecem la urmtoarea
ntrebare:
Cu ce hrn im
Fiecare dintre noi va recurge la acea modalitate de hran, pe care o va considera

potrivit i mai simplu de achiziionat: ngrmnt chimic sintetizat pe care eu nu
sftuiesc s l folosim sau, n cel mai fericit caz, dac vorbim de sintetizate,
ngrminte de generaie nou bio sub form de granule sau lichide. Aceasta ar
fi o variant lene. Altminteri, recurgem la, aa numita, ngrare organic,
preferata mea, i anume: gina de psri, blegar (gunoi de grajd macerat) de cal,
vac, capre, oi, iepuri, composturi, adic macerate, din buruieni, plante medicinale
i aromat-condimentare, drojdie de bere, cenu, fin de oase, compost, mrani.
Eu, din puina mea experien, dar bazat (i verificat) pe a celor cu state mai vechi
n meserie, folosesc materia prim din zona imediat, adic, ce-mi ofer peticuul
meu de pmnt sau ce mai mprumut de pe rzoarele vecinilor amabili i darnici:
buruieni, plante condimentar aromatice i medicinale, la care adaug nelipsita
cenu. Mai folosesc: drojdie de bere, pine veche, uscat, compost, apa n care au
fiert vegetalele, cartofii n coaj, apa n care am splat cerealele: orezul, meiul,
hrica, arpacaul, apa (nesrat) de la fiertul pastelor, etc. Nu este aa c sunt
suficiente?
Pomeneam de cenu. Este de departe cel mai complex ngrmnt organic.

Singurul element important care-i lipsete este azotul. n rest, le are pe toate n
concentraiile trebuincioase. Este preferata mea i n calitate de ngrmnt, dar i
n calitate de body guard mpotriva bolilor i duntorilor. Totui e bine de reinut
un lucru foarte important: cenua nu se folosete niciodat n combinaie cu
ngrminte minerale azotoase, superfosfat i nici mcar cu blegar sau gina,
deoarece se vor neutraliza reciproc i nu mai avem niciun spor. tii de ce? Pentru c
jumtate din cantitatea de azot, n urma reaciilor chimice, se va transforma n
amoniac. Mai simplist exprimndu-ne: dm de nitrai i nu ne dorim aa ceva. Cu
certitudine.
Dar nu disperai. Exist o soluie minunat la acest neajuns!
Cenua. Combinnd-o cu compost, turb sau mrani eficiena ei se va

dubla.
S v spun cum procedez eu. Pun cenu n lcaul de plantare, cam o mn dou,
nu mai mult; nu are rost deoarece, tot acum adaug o mn bun de foi de ceap,
usturoi, coji de ou pisate , coji de banane, bine mrunite, o mn bun de urzici i
coada calului tocate i o lingur de ace de conifere. Aa le asigur un start grozav n
viitoarea competiie. Ei, uite cum s-a dezvluit una dintre reetele culinare pentru
gradinrit!
Cenu folosesc i n lupta cu duntorii. Pudrez la suprafaa solului s ndeprtez

melcii i limacii, pudrez plantele dup stropirea mpotriva bolilor .
Apa de cenu o folosesc i pentru hrnire, stropind pe frunze sau udnd la

rdcin, fie mpotriva bolilor sau a duntorilor. Cum o pregtim? Deschid capitolul
de reete culinare pentru plantele noastre, i nu numai.
Reeta 1
Apa de cenu I 500 gr de cenu oprim cu 5 l ap fiart, sau fierbem 15

minute; lsm s se limpezeasc (decanteze), scurgem apa limpezit i adugm
nc 5 l de ap stat, adic, ap de ploaie, sau nu, stat n soare pn se
nclzete.
Apa de cenu II lum o gleat de 10l, punem cenu cam pe sfert i adugm
apoi, peste ea, ap, aproape de plin. Lsm acoperit, afar, cam 1 sptmn 10
zile. Scurgem apa limpede, adugm ap pn la 10 l i folosim. Peste cenua
rmas mai putem pune ap i folosi nc de vreo dou ori, numai c, n felul
acestea, firete, concentraia va fi mai slab
Reeta 2 o alt preferat a mea urzica. n stare proaspt, pun o mn bun de

urzici tocate n lcaul n care plantez roia. n rest, folosesc cu mare succes purinul,
adic maceratul de urzici. Umplu pe jumtate o gleat de 10 l cu urzici crude, fr
flori i fr rdcini, acopr cu ap cldu, acopr i las cam o sptmn 10 zile
la dospit, n soare. Purinul este gata n momentul n care apare acel miros specific
de .urt. Strecurm, inndu-ne de nas, i folosim 1 l de purin la 10 de ap. Eu mai
adaug i cenu, cam un pahar. O prieten m-a nvat s fac mai simplu purinul,
adic: croiesc un sac suficient de mare, dintr-un material destul de dens, adic s nu
fie, totui, tifon, i, care s ncap n recipientul n care voi fabrica delicatesa.
nghesuim n sac urzicile, i, de ast dat nu ne mai este team s le punem cu flori
sau semine, pentru c, datorit materialului din sac, toat masa va rmne nchis
n acesta, iar maceratul va fi curat i numai bun de ntrebuinat. n felul acesta nu
mai este nevoie sa strecurm. i, credei-m, se economisete destul timp. Timp, pe
care-l folosesc s rup urzici, s le las s se pleasc, pentru ca mai apoi s le pun ca
strat de mulcire de jur-mrejurul plantelor i nu numai.
Reeta 3 soluie de acid boric - 10 gr la 10 l ap cldu. Stropim plantele pe

frunze i mai ales pe flori, ncepnd cu faza de mbobocire. Se ntrete sistemul
imunitar , astfel se mpiedic avortarea lor, cderea mugurilor florali, a rodului.
Stropim 1-2 ori pe sptmn. Este i un aport considerabil de bor pentru plant.
Reeta 4 drojdia de bere un excelent stimulator de cretere. ntr-un borcan de

3 l dizolvm pahar de zahr sau dulcea/gem mai vechi, adugm 100 gr drojdie
de bere, acoperim i lsm la dospit 1 sptmn. n acest rstimp mixtura
noastr se va transforma ntr-un excelent ferment: 1 pahar de brag la 10 l de ap
stat.
Braga va fi pe placul nu numai a tomatelor, dar i pe placul vinetelor, cartofilor,

ardeilor. Le vom oferi cate l fiecrei plante, fie direct la rdcin, fie pe frunze
Reeta 5 foi de ceap si/sau usturoi. ntr-o gleat punem doua mini bune
(cam 200 gr) de foi de ceap (i /sau de usturoi). Oprim cu ap clocotit, acoperim.
Dup ce s-a rcit strecurm. Turnm n recipiente separate i pstrm la loc
ntunecat i rcoros. Folosim 2l de soluie la 10l ap stat. Ca i n alte cazuri, este
att o gustare sioas ct i un leac bun.
Reeta 6 Zerul, laptele degresat sau laptele btut, kefirul pot fi folosite n
calitate de ngrmnt i de remediu anti-boli micotice: 1l de lichid, oricare dintre
cele enumerate, la 9l de ap, la care mai adugm cte 2-3 picturi de tinctur de
iod la fiecare litru de lichid (cam 25 35 picturi la gleata de 10 l). Se stropete
planta n ntregime. Din cap pana-n picioare cam o dat la 7-10 zile
Reeta 7 Soluia de bicarbonat de sodiu, 1- 2 lingurie la litrul de ap cldu

(cam 10 grame). Plantele se stropesc pe frunze, dup care se vor pudra cu cenu.
Reeta 8 cojile de banan, bogate n potasiu i magneziu, se mrunesc bine i
se ncorporeaz la rdcin. O dat la plantare, apoi la fiecare muuroire
Reeta 9 V destinui i o reet a unui ngrmnt universal.
Intr-o gleat de 10 l punem 2 kg de cenu, adugm ap fiart, amestecm,

lsm la limpezit; strecurm dup rcire, adugm pn la 10 l ap + 40 picturi
tinctur de iod + 10 gr acid boric. Apoi, lum 1l de soluie i o dilum n 10 l ap
stat; apoi udm la rdcin. 1 l pentru fiecare plant.
Prima hrnire la plantarea la locul definitiv, a doua n perioada de copilire, a treia

n timpul nmuguririi (cnd se formeaz florile). Plantele cresc clite i nfrunt cu
vitejie chiar i temuta man.
Reeta 10 Se pare c roiilor le place s creasc pe propriile resturi. Aa c,

dup recoltare, alegem cele mai sntoase i curate plante, le uscm, le mrunim i
le ncorporm pe locul ales pentru plantarea din anul viitor.
Reeta 11 o hran excelent i, deopotriv, stavil n faa bolilor este i acest

amestec de ierburi. Urzici (pentru azot) + ttneas (pentru potasiu) +
ventricea sau tanacetum (antimicotic) + pelin + coada calului (pentru siliciu) +
verdeaa de la morcovi (pentru seleniu) se pun ntr-o gleat cam pe ,
adugm ap, acoperim i lsm pre de 6-10 zile la fezandat, la cldur. Apoi
strecurm, dilum cam 1:5 i folosim 1 litru/ plant.
Reeta 12 adunm resturile de la ceaiurile bute peste toamn-iarn ( frunzele

oprite de la ceaiul negru, verde sau alb) i le utilizm n calitate de ngrmnt
azotos, ncorporat 500 gr la m2
Ca regul general: cnd preparm amestecuri de ierburi, folosim doar buruienele,
plantele (fie ele medicinale sau condimentar-aromatice), care cresc pe tarlaua
noastr sau n imediata ei vecintate, pentru c ele sunt burduite cu elementele
hrnitoare din acea zon.
n mare, cam acestea ar fi reetele culinare propuse, multe dintre ele deja folosite
cu succes de mine.
Prasire/afanare/mulcire.
Mulcirea, practic, ne va scuti de celelalte doua operaii. Numai ca, pentru a mulci,
dac nc nu am fcut-o, mai nti vom trece la prsitul plantelor pentru a scpa de
buruieni, vom afna bine pentru aducia de aer la rdcini, udam din plin si, abia
dup aceea presram stratul de mulci.
Muuroirea
un alt moment foarte important in creterea si dezvoltarea plantei. Muuroirea

ajuta planta sa-si formeze un sistem radicular suplimentar. Mai multe rdcini mai
multa for. Mai multa for imunitate crescut. Plante sntoase nseamn recolta
bogata!.
Muuroind nainte de vreme, riscm s sufocm planta si in cel mai fericit caz s-o
oprim din cretere, daca nu s-o pierdem definitiv. Aa ca vom fi ateni la urmtorul
fenomen dup plantarea la locul definitiv: crescnd, respectiv tulpina lungindu-se,
plantei ii trebuie hrana si ea i buburuzeste tulpina, adic pe tija apar mugurii de
rdcin sub forma unor mici proeminene. Nu uitai ca roia este , totui, o plant
trtoare, nicidecum dintre cele care cresc pe verticala. De aceea are aceasta
capacitate de a-si forma rdcini suplimentare.
Acesta este semnul ca trebuie trecut la muuroire. Din acele proeminente se vor
nate urmtoarele rdcini, care vor hrni mai bine planta. Mai este un indiciu secret
de tiut: atta timp cat tulpina, la baz, are culoarea verde, e bine, dar in momentul
in care culoare ncepe sa se nchid si are nuane albstrui-violacee, acela este
timpul propice de a fi muuroit. Aa procedam de fiecare data cnd percepem
semnalele.
Bine-bine, pe buna dreptate m vei ntreba, ce facem cnd e prea nalt muuroiul?
Ce mai facem atunci? Nimic mai simplu.
Fie vom lua masuri din primele momente, adic exact de la plantarea la locul
definitiv, fie in preajma primului muuroit. Cum? Avem cteva variante: putem pune
drept bordur cteva igle sau buci de placaj, lemn, plastic de jur-mprejurul
plantei sau, mult mai simplu, confecionam cilindri din pet-uri. Nu trebuie sa aib o
dimensiune standard. Eu am pus pe lng plantatele mele bidoane de apa (5 sau
6litri)pe care le-am tiat la ambele capete, mbrcnd astfel planta; totodat pot sa
si mulcesc, fiind destul spaiu. In felul acesta, pmntul de la muuroire nu va cdea
pe laturi, se va menine la locul lui. Cu cat mai nalt cu att mai bine!
De c e trebuie muuroit la aa o nlime? Raionamentul este

simplu: Se formeaz rdcini, rdcinile hrnesc tulpina, prin care hrana ajunge la
frunze. In timpul in care tulpina si frunzele iau viteza rdcinile fac un popas si se
odihnesc, adic se opresc oleac din cretere. Apoi vine rndul mugurilor florali sa
se dezvolte, perioada in care rdcinile iar rmn pe loc. Rmnnd pe loc din
dezvoltare nu mai dau randament bun si deci nici suficienta hran. Si atunci ce ne
rmne de fcut? Evident, sa o ajutam sa-si formeze mai multe rdcini, ca se
pricepe de minune la aa ceva, punndu-i la dispoziie materie prim: pmnt roditor
si mulci.
Astfel ajutam sa-si formeze rdcini suplimentare, care vor hrni, practic, continuu
planta, iar acele pauze vor fi eliminate in favoarea rodirii. Unde mai pui ca planta
devine mult mai puternic si mai rezistenta la atacul diferiilor ageni patogeni.
nc o mica meniune: o data cu muuroirea, vom avea grija ca locul pmntului

dislocat pentru aceasta operaie (de pe laterale) sa-l completam cu materie
organica: mulci, buruieni fr semine, iarb, carton, rumegu, tala etc peste care
vom presra un pic de pmnt. Astfel, pana la strngerea recoltei ncepe deja sa se
formeze un strat sntos si bogat. Pe lng acest beneficiu, in procesul de
dezintegrare se degaja CO2, att de necesar plantei si coacerii fructelor.
Daca trecem la muuroire prea devreme riscam sa nbuim planta, sau, in cel mai
fericit caz, sa-i ntrziem serios dezvoltarea. Dar daca ntrziem, riscam ca ea sa-si
gseasc singura loc de parcare, adic de prindere, direct pe pmnt, pentru ca
este o planta trtoare si nu crtoare. Aa deci, prima muuroire ar trebui sa
aib loc , sa zicem, cam la 2 -3 sptmni de la transplantarea la locul definitiv,
urmtoarea dup vreo alte 10 15 zile. Muuroim ntotdeauna cu pmnt umed.
Legare a
Trebuie s avem grija ca din cnd n cnd s legm plantele de araci sau de spaliere.
Operaia de legare va ncepe, practic la cteva zile dup ce le-am plantat la locul
definitiv. Daca rsadul este nalt, trecem imediat si la prinderea sa. Bridele trebuie sa
fie dintr-un material moale, care sa nu rneasc planta si sa permit creterea
liber.
De preferat este legarea in opt culcat , (pentru ca las planta libera in dezvoltare
ei ulterioara) la diferite intervaluri, sub ciorchini, pentru o mai buna susinere a lor.
Legarea se face cu precdere la roiile nalte, care, de regula, se formeaz pe o

singura tulpina, dar si la cele medii. Firete ca roiile, care cresc sub forma de tuf i
au o nlime mic, nu necesit legarea. La acestea vom fi ateni sa nu ating solul.
Si de asta data din impas ne va scoate stratul de mulcire.
Polenizarea.
Un moment deloc de neglijat, chiar i la cele crescute afar, nu numai la cele din
adposturi este polenizarea manual a plantelor prin simpla scuturare a
ciorchinailor, n zilele nsorite, pe la orele amiezii, cnd aerul este bine uscat de
cldura soarelui (22 24C). Firete c nu e obligatoriu pentru cele din cmp, dar
este necesar pentru cele aflate n spaii nchise (n lipsa bondarilor), chiar dac
tomata este o cultur autopolenizatoare. Ct de des? Dac se poate, zilnic, sau,
mcar de 2 ori pe sptmn, atta timp ct sunt n floare.
Vorbind de flori att pentru prentmpinarea avortrii, adic a cderii lor, ct i in
vederea mbuntirii legrii rodului, este bine s pulverizm, o dat pe sptmn
(chiar i la dou sptmni) pe flori, i mai trziu i pe fructe, cu soluie de acid
boric (1 linguri sau 10 grame - la 10l de ap cldu), soluie de lapte
degresat, kefir, lapte btut sau zer (1litru la 9l de ap + 30 picturi de tinctur
de iod), soluie de bicarbonat de sodiu (200gr la 10 l ap cldu).
i tot legat de flori, s reinem c florile btute, orict de tare ne ncnt privirile
cu forma lor deosebit ne pclesc. Din ele, viitoarele fructe sunt diforme.
Aa c ndeprtai-le, deoarece ele consum fr noim hran i energie.
Formarea sau modelarea prin copilire, crnire i ndeprtarea
frunzelor
Acest set de operaii este necesar pentru accelerarea coacerii i obinerii unor fructe
mai mari.
Se ntmpl deseori grdinarilor-amatori s greeasc n formarea (modelarea)

roiilor, deoarece nu in cont de particularitile soiului sau hibridului pe care-l
planteaz. Astfel se ajunge la situaia, deloc plcut, de a pierde mare parte sau
chiar n totalitate, recolta.
Aadar, dragii mei prieteni, cnd cumprai semine sau rsad de tomate, fii ateni
ce fel de cretere au, deoarece ele se formeaz diferit. i acum s trecem la
explicaii:
Copilirea
Sau ndeprtarea cpililor (puilor, cum frumos li se mai spune) este o operaie care
necesit un volum mare de lucru, dar este absolut necesar. Nendeprtndu-i,
lipsim planta-mam de un plus de hran i energie n detrimentul dezvoltrii
viitoarelor roade. Atenie! Cu ct cpilii sunt mai mari, mai dezvoltai, cu att rana,
n urma ruperii, se va cicatriza mai greu, necesitnd, din nou, un surplus de energie,
care ar fi trebuit cheltuit pentru rodirea viitoarelor fructe.
Operaia n sine este foarte simpl: se ndeprteaz lstarul crescut ntre frunz i
tulpin, apucnd-o la 1 cm de baz, n aa fel , nct s rmn la locul ndeprtrii
un ciotule, care nu va mai permite refacerea unuia nou. Ei, aici prerile sunt
mprite. Unii susin cele prezentate, alii sunt de prere ca lstarii trebuie
ndeprtai prin tierea cu o lam sau cuit foarte ascuit direct de la baz. Dat fiind
c fiecare dintre metode are plusurile i minusurile sale, voi lsa la latitudinea
fiecruia dintre voi alegerea modalitii de lucru. Eu una am aplicat metoda descris
mai sus i, trebuie s spun c s-a dovedit eficient.
Dar, i ntr-un caz i n cellalt, s nu uitm s dezinfectm imediat rnile provocate

prin pudrare cu cenu sau crbune pisat. Copilirea se face, de regul, n dimineile
nsorite, devreme, pe rcoare, dar dup ce s-a uscat roua, ca rnile s se vindece
repede. Intervalul de copilire: 4-8 zile la roiile cu cretere determinat i de 2 ori pe
sptmn la cele nedeterminate.
Roiile nalte (pe plicurile de semine sunt trecute cu cretere nedeterminat), le

recunoatem dup nlimea lor, cuprins ntre 1,5 i trei metri; de obicei, se
recomand s se cultive n spaii nchise sere/solare ramific puternic, de aceea
se vor forma ntr-una, mai rar n doua tulpini. Asta nseamn c, pe toat durata
dezvoltrii lor, ele vor fi copilite sistematic. De pild, se recomand ca n verile reci
tomatele s se formeze cu o singur tulpin, iar n cele calde i foarte calde n
doua. De asemenea pe fiecare tulpin se vor lsa doar 5 7 ciorchini de rod.
Roiile medii (pe plicurile de semine sunt trecute cu cretere determinat); acestea
au nlimea cuprins ntre 80 cm i 130 cm i se pot cultiva att n spaii nchise ct
i n cmp. Ca particularitate a acestui fel de roii este aceea c pe tulpina central
se formeaz 5-6 ciorchini de rod dup care creterea lor se oprete. De aceea
soiurile i hibrizii acestui tip de roii se vor forma n mai multe tulpini, astfel: in cazul
formrii n doua tulpini, sub primul ciorchine se va ndeprta primul cpil si se va lsa
al 2-lea cpil lateral. Pentru formarea n trei tulpini, nafara celui de-al doilea cpil,
vom mai lsa nc unul dintre cei mai bine dezvoltai i puternici.
Dup ce se vor dezvolta i vor deveni tulpini serioase vom avea grij s le legm sau
suspendm de suporturile anterior alese. Restul cpililor ce se vor forma va fi
ndeprtat obligatoriu, att de pe tulpina principal ct i de pe celelalte, pentru a nu
obosi planta.
Roii pitice. Exist i roii, aa zis pitice, care cresc n form de tuf. nlimea lor nu
depete jumtate de metru. Productivitatea lor este sczut, deoarece pe ele se
formeaz doi-trei ciorchini, dup care se oprete din cretere. Este singurul fel de
roie care nu se copilete. De multe ori acest fel de tomate este crescut ca plant
decorativ, pe balcon, teras, fr s se doreasc, neaprat, o recolt.
Crnitul
Sau Ciupitul, mai pe limba amatorului, ndeprtarea prin rupere, retezare a vrfului
plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchina, operaie care se face pentru a
grbi coacerea i obinerea unor fructe mai mari. Acest lucru l vom face astfel: la
roiile timpurii vom lsa cam 4-5 ciorchinai de rod, iar la cele trzii vom lsa 6-8
ciorchinai. Asta ca toate roiile s aib timp suficient de coacere.
ndeprtarea frunzelor
De la baz la vrf este o lucrare obligatorie dac vrem fructe dulci si sntoase.
ndeprtnd frunzele devenite inutile, scpm de consumatorii i astfel, hrana i
apa vor ajunge n cantitate mai mare la copiii, care trebuie s creasc rumeni i
savuroi. n plus, prin ndeprtarea frunzelor, picioarele se aerisesc mult mai bine,
aerul trece liber, i, astfel, nu mai sunt condiii pentru ca sporii ciupercilor haine s
se aciuiasca pe roiile noastre. Numai c acest lucru se va face treptat, frunz cu
frunz, etaj cu etaj. De ce? Desigur, pentru a nu stresa planta.
Prima dat se vor rupe frunzele de sub primul ciorchina format, apoi, pe msur ce
cresc, i se formeaz fructele, continum s rupem i de sub al doilea. La roiile
nalte le vom rupe i pe cele de sub al treilea ciorchina. Atenie, nsa! Frunzele nu le
rupem pe toate o dat, ci cate una-dou. Explicaia este simpl. Prin ndeprtarea
frunzelor, suprafaa de evaporare a apei scade brusc; acest lucru va avea drept
rezultat nedorit crparea fructelor. Ca s tim cnd este bine s ne oprim, o s v
destinuiesc un mic truc: ncetm ruperea lor, atunci cnd ultima frunz este la o
distan de 30 cm de la baz. Regula nu se aplic la cele nalte.
n afar de ndeprtarea frunzelor se mai recurge i la ndeprtarea prin ciupire a

ultimilor muguri florali. Vom face acest lucru pentru a nlesni fructificarea.
De reinut: dup oriice operaie, care implic rupere, ciupire, ndeprtare, chiar i
a frunzelor deja nglbenite sau uscate, timp de 24 de ore nu ne mai atingem n
niciun fel de plante. Nici udat i nici hrnit. Ele, fiind n convalescena, le trebuie un
pic de rgaz s se refac dup un astfel de stres.
Tratarea bolilor i a duntorilor
Pentru nceput, ns, trebuie s reinem, ns, ceva foarte important (eu o numesc
una dintre regulile de aur ale grdinritului): o plant sntoas, cu greu va
putea fi atacat de boli sau duntori. De aceea vom face tot ce ne st n
cunotine pentru a o ajuta s-i creeze un sistem imunitar impecabil.
Una dintre cele mai temute boli ale tomatelor, care este n stare ntr-un timp foarte
scurt s pun la pmnt ntreaga recolt i ceva pe deasupra, este man, boal
micotic, declanat de o ciuperc neioas, cu un nume exotic, altminteri:
Phytophthora infestans, sau, n termen popular, man. Dar, s tii, dragi
grdinarii, c avem ac i de cojocul ei.
Cu ce nce pem? Cu seminele, firete. Ca pe viitor, planta ce

va s se nasc, s plesneasc de sntate trebuie, mai nti de toate, s tratm i s
clim seminele. Cum? nainte de a fi nsmnate, ele vor fi inute n: ap de
cenu, sau ap oxigenat de concentraie 1%, sau n suc de Aloe Vera, n soluie de
acid boric sau bicarbonat de sodiu, n infuzie din: urzic, urzic + coada calului,
rostopasc, ttneas, etc. Firete, vom alege una, maximum dou, dintre variantele
nirate. Ct timp le inem? De la cteva ore pn la cteva zile. Apoi urmeaz
clirea. Toate aceste modaliti le avem descrise n amnunt ntr-un material
separat: E vremea semnatului.
Una dintre cele mai simple i la ndemn metode este aceea de a ine cteva zile la
rnd seminele n plin soare, ct de multe ore pe zi va fi posibil.
Urmeaz faza de rsad. Din momentul n care au atins vreo 10 12 cm,

sptmnal vom stropi tinerele plantule cu soluie de lapte degresat , zer sau kefir: 1
l de lapte degresat , zer sau kefir la 9 l de ap + 25 -35 picturi de tinctur de iod.
Iodul se va lupta cu bacteriile, iar acidul lactic este o adevrat bab cloan
pentru sporii ciupercilor patogene.
Putem alterna stropirea cu lapte cu cea cu macerat de urzic i coada calului, 500 gr
de plant uscat la 5 l ap rece sau fierbinte, nu conteaz. Reprezint nu numai o
barier n calea bolilor, dar i o hran delicioas. La fel de bine se poate folosi doar
macerat la rece de coada calului (1:10) ca tratament de imunizare. Coada calului,
prin coninutul nsemnat de acid silicic (10%!), ntrete esutul plantei, crend un
scut n faa bolilor i duntorilor.
O dat planta ajuns la adolescen (20 25 cm) putem face o operaie interesant,
trecem un fir de cupru, care ne scutete, n mare msur, s folosim stropirile cu
soluii care conin cupru.
E drept c zeama bordelez (conine sulfat de cupru) are un efect benefic pentru
plante, dar, n general, eu fug de preparatele ce conin cupru. ncerc s-l evit, pe ct
posibil, ca s nu ngreunez solul cu el.
Folosesc preparatele pe baza de cupru doar in cazuri extreme. Asta nu nseamn,

nici pe departe, ca ali grdinari s nu l foloseasc.
S explicm ce este cu acest fir de cupru. Eu am luat firul de la vechile cabluri

telefonice, gsite n cutia cu diverse rezerve electrice. Se desface srma din
nveliul su, se freac bine cu galss-papir, ca s-i ndeprtm stratul protector,
dup care secionm n cte buci avem nevoie.
Aadar: cu puin nainte de transplantarea roiilor la locul definitiv (sau dup ce au

atins o nlime de 20 30cm) lum attea bucatele de srm de Cu cte plante
avem; lungimea: circa 3 4 cm i o grosime a firului cam ct a unui ac de cusut mai
grosu. Firul l trecem, transversal, prin tulpina plantei la o nlime de cel mult 3cm
(dup unii chiar si 5cm) de la baz, puin mai jos de prima frunza adevrat.
Mustile rmase se dau n jos, spre rdcin, de-a lungul tulpinii i NU

IMPREJURUL ei. Profilactic semnm pe brazd, sau printre plante, mutar alb sau
crie. Se pare, ca manei nu-i place vecintatea acestor plante i nu va mai avea ce
cuta la roiile noastre! Rnile se refac repede i nu trebuie s ne facem griji din
cauza lor.
Cuprul este un element, care intr n componena multor
substane fito-sanitare indicate n lupta cu ciupercile de tot felul, duntoare, firete.
Cum funcioneaz?
Seva plantei ajunge la frunze dinspre rdcini spre ultimul etaj al plantei prin tulpin,
da? Ce ntlnete seva, la un moment dat, n drumul ei? Firul de cupru. Trecnd prin
zona cu pricina, vrnd-nevrnd se produce o reacie chimic ntre sev i cuprul din
firul nostru; astfel, molecule de cupru ajung n sistemul circulator al tomatei.
Moleculele de cupru i vor face treaba cum tiu ele mai bine n colaborare cu celulele
roiei noastre. Se vor mprieteni i vor lupta umr la umr mpotriva manei i nu
numai. i, astfel, roia primete din scutul cuprului n lupta cu micozele! Vedei ct
este de simplu?!
Usturoiul este un alt duman de temut al ciupercilor parazite i al multor boli ale
plantelor, n general. Este un antibiotic natural, un antimicotic i un redutabil
imunomodelator. Maceratul de usturoi, care va feri planta de ciuperca manei se
prepar astfel: ntr-un borcan de 3 litri punem 500 gr de usturoi necurat dat prin
maina de tocat. Acoperim cu ap i inem la loc ntunecat i cald pre de 5 zile.
Apoi, dup ce strecurm i punem n recipiente de sticl, de preferin ntunecate,
vom lua cate 60 ml de macerat la 10 l ap stat, adugm 2-3 linguri de spun
lichid i stropim roiile cam de 4 5 ori n toat perioada de vegetaie. Dac
ntmplarea face ca mana s-i fac de cap prea tare, atunci vom stropi ceva mai
des.
O alt reet mpotriva manei: apa de cenu + macerat de usturoi + coada

calului i/sau rostopasc : 400 gr cenu se vor fierbe n 10 l ap timp de 30
minute, la sfritul fierberii se va aduga o mn bun de coada calului i /sau
rostopasc mrunite bine. Apoi lsm la dospit o zi. Strecurm, adugm una-
dou linguri spun lichid, 1 lingur de macerat de usturoi i una de alcool rafinat,
vodka sau plinc + 1 lingur de ulei. Cu aceast soluie se stropesc tomatele o dat
la 2 zile seara sau dimineaa devreme.
Urzica, buna prieten, care are rol de doic i de aprtor. O preparm n felul
urmtor: 1,5 kg plant verde mrunit la 10 litri ap, inem de azi pe mine n
soare. Cu soluia obinut stropim i roiile dar i substratul de pmnt de jur-
mprejurul lor.
Maceratul din ace i/sau conuri de conifere se pregtete astfel: 2 kg ace i/sau
conuri oprite n 10 l ap se in cteva zile, maximum 10, la macerat. Apoi, dup ce
strecurm, lum 1l de soluie la 5 de ap, dou linguri de spun lichid (n general
spunul lichid este mai mult pentru aderen). O reet similar este urmtoarea: se
culeg primvara muguri de brad, pin etc, pe care i pstrm n pungi de plastic pn
la ntrebuinare, cnd oprim o msur de muguri de brad n doua msuri de ap
clocotit, lsm pe foc vreo 2-3 minute. Apoi acoperim vasul i-l inem aa cam 40
de minute-1 or. Strecurm, dilum n raport de 1:5 (1 can de soluie la 5 de ap)
i stropim tomatele n floare o dat la 2 sptmni
Infuzia sau maceratul de rostopasc i/sau ttneas excelent n combaterea

manei, ptrii brune, dar i a afidelor i acarienilor.
Cum procedam? Lum 700 gr plant crud i mrunit i o oprim n 10l de ap.
Acoperim cu ceva gros i lsm cteva ore bune, mai bine o zi. Strecurm, adugm,
dar nu e obligatoriu, 30 gr de permanganat de potasiu sau o sticlu de albastru de
metilen. Stropim o dat la 2 sptmni. Vom stropi mai des, dac ciuperca s-a
instalat prea comod pe frunze, ndeprtnd prile bolnave i arzndu-le. n afar de
man, roiile ne mai pot fi atacate i de sporii altor ciuperci. Astfel ne putem trezi cu
Putrezirea vrfului fructului, care apare, spun specialitii, mai ales n perioada de
formare a fructelor, cnd frunzele sufer de sete i se apuc s fure apa de la rod.
Astfel, esutul din vrful fructului rmne fr ap, iar domnul putregai att
ateapt. Se instaleaz confortabil pe esutul mort i se nfrupt.
Asta, aa, ca s ne facem o idee despre cum trebuie s reacionm. Adic trecem la
ndeprtatul fructelor atacate, concomitent cu udatul sistematic i afnare obligatorie
a substratului, ca apa s ajung, adnc, la ultimele firicele ale rdcinii. Apoi
presrm cenu i mulcim. Gata!
Un alt putregai se ocup de tulpin, aa se i numete: putregaiul tulpinii . De el

scpm ieftin: tergem cu o crp uscat tulpina, o splm cu ap oxigenat sau
soluie de bicarbonat de sodiu, apoi pudrm cenu din belug.
Avortarea florilor. Din varii motive (diferene de temperatur, insuficient

umiditate sau, dimpotriv, n exces, lipsa sau surplusul unuia sau altuia dintre
elementele benefice) florile se apuc s cad de la locul unde ar trebui s se ocupe
de rodit. Astfel, prin metoda ce vi-o voi spune, vom ajuta planta s nu fac acest pas
nefast. n ajutor ne vine soluia de 1% de acid boric (10 gr la 10l ap cldu)
Stropim, ct de des posibil, o dat la dou-trei zile pe flori dar i pe frunze, seara,
nainte de culcare.
i, uite aa am ajuns la liman. tim acum cte puin din fiecare, suficient pentru
nceput ca s putem trece la treab. Restul l vom nva pe parcurs, din greeli sau
din aducere aminte.
RSPUNSURI LA NTREBRILE CELE MAI FRECVENTE:
1. Puterea de germinare a seminelor: 4 5 ani.

2. Perioada de semnat rsadul: cu 50 60 zile nainte de plantarea la locul
definitiv, punnd la socoteal i timpul de rasrire de 5 7 zile
3. Perioada de vegetaie: 110 140 zile, n funcie de soi.
4. Preteniile fa de sol sunt modeste. Se poate dezvolta chiar i pe un sol mai
acid, dar, firete, prefer s se rsfee ntr-unul roditor. Rezultatele sunt pe
msur.
5. Tomata este o mare iubitoare de cldur: temperatura optim de cretere: 20
26. Sub 16, dar i peste 30 nceteaz creterea, nu leag, va pierde
rodul, iar sub 3 moare.
6. Tomata iubete nespus lumina, de care are nevoie din stadiul de smn i
pn la recoltarea plantei mature. n lipsa luminii, dac prioada de timp noros
se prelungete nefiresc de mult, planta avorteaz florile sau fructele.
Fructele se coc greu, ii schimb gustul i aroma, devin sensibile la boli i
duntori, apar petele brune.
7. Tomatei i se mai spune i Setil. Cu toate acestea nu suport excesul de
ap. Se conduce dup o regul strict Capul uscat i picioarele ude. Tomata
se ud rar , dar din belug cu ap stat la soare. Umezeala o mbolnvete de
diverse boli micotice, mai ales n combinaie cu temperatura joas.
Diferenele de umiditate duc la craparea fructelor. Iat de ce folosim cu
religiozitate stratul de mulcire.
8. Tomata ine la silueta ei. Nu este o mare manccioas, dar are pretenii la
bucate alese: azot, fosfor, potasiu, magneziu n primul rnd urmate de
bor, cupru mangan, fier. Azot n cantitate moderat, altfel vom crete o
jungl de tomate fr fructe. Fosfor n cantitate mai mic, dar obligatoriu.
De el au nevoie rdcinile, fructele i seminele. Atenie, ns, sub 15 grade
fosforul nu se mai asimileaz de ctre plant! Potasiul este necesar n
cantitate considerabil, mai ales n perioada de pubertate i adolescen a
plantei. Potasiul ajut planta n lupta mpotriva bolilor i duntorilor, i
confer rezisten la frig, crete calitatea fructelor. Magneziul n cantitate
mare, mai ales n perioada de cretere i rodire a fructelor. Borul i
manganul n calitate de hran, administrat prin stropirea frunzelor (nu la
rdcin); ajut la intensificarea nfloririi i rodirii, grbete coacerea
fructelor.
9. Nu scpai momentul copilirii, crnirii i ndeprtrii frunzelor, alminteri
riscm s avem o recolt modest.
10. Tomata trebuie susinut, deoarece singur nu o poate face.
11. Muuroii planta, v va mulumi cum doar ea tie s-o fac!
12. Mulcii plantele, i v vei uura munca, iar tomatele vor fi nespus de
fericite.
13. Dup fiecare udare (rar dar din belug) nu uitai s afnai pmntul
de jur mprejur
i ca munca s v fie ncununat de succes, aflai ce nu poate suferi Doamna

Ptlgic:
- detest ca seminele ei s fie pstrate la rece, sau n spaii cu diferene mari de
temperatur
- nu-i place blegarul proaspt, i nici ngrmintele minerale n exces
- nu-i place azotul n exces. l vom administra cu precdere la nceput, sub form de
macerat de gina, dar i mai bine, macerat de urzic.
- nu-i place, chiar urte, ca rsadul s fie plantat n substrat rece (sub +15)
- nu-i place udatul n exces, care duce la sufocare rdcinilor pentru c oxigenul
devine deficitar, iar hrana nu mai ajunge la destinatar.
- detest umiditatea, care aduce dup ea bolile micotice
ntrebri frecvente:
De ce nu rodete tomata, chiar dac a fcut multe flori?
Temperatuta prea mic sub 16
Temperatura prea mare peste 30
Lipsa luminii
De ce sunt fructele cu hibe?
Temperatura prea mare peste 30
Deficitul de potasiu i magneziu fac s apar pata verde pe fructul copt
Concentraia prea mare de azot sub form de amoniac
Lipsa luminii duce la apariia petelor brune pe fructe
Sursa: http://hobbygradina.ro/2011/06/17
Sfaturi practice pentru casa si gradina de la tara

nregistrare Autentificare ntrebri frecvente Mesaje Private Mesajele zilei Cutare
Pagina 1 din 29 1 2 3 11 > Ultimul
Thread Tools Moduri de afiare
#1
14.12.2012, 15:43:39
Data nregistrrii: 03.10.2009
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Sfaturi practice pentru casa si gradina de la tara
M-am gandit ca ar fi bun un topic cu sfaturi utile.
OTETUL
Distruge buruienile din grdin
Aplicat cu atenie pentru a nu distruge culturile folositoare, oetul
poate fi folosit pentru arderea buruienilor nedorite din grdine, acidul
acestuia fiind deosebit de eficient pentru aceast sarcin
ndeprteaz mtreaa
Aplicat dup splare, n combinaie de o can de oet la dou cni de
ap cald, oetul ndeprteaz pn la sut la sut (vorba reclamei)
mtreaa. Atenie la scapul sensibil deoarece poate provoca arsuri.
Cur lentilele ochelarilor
Pentru a ndeprat urmele grase de pe lentilele ochelarilor, punei cte
o pictur pe fiecare lentil i tergei-le cu o crp curat.
ndeprteaz petele de deodorant
Una dintre cele mai frecvente probleme n folosirea deodorantelor
solide (roll-on) const n apariia pe haine, n special cele de culoare
nchis, a petelor de deodorant. Din fericire aceste pete se pot
ndeprta prin splarea manual cu ap, detergent i oet.
ndeprteaz negilor
Se amestec oet din mere cu glicerin pentru a obine o loiune ce
aplicat zilnic pe negi duce la dispariia acestora.
Hidrateaz pielea
Oetul ajut la hidratarea pielii; adugai 2 linguri de oet n apa din
cad i vei vedea diferena.
Reduce durerile din gt
Gargara cu oet reduce semnificativ durerile de gt. Se pun dou
lingurie de oet ntr-un pahar cu ap i se face gargar 1 minut, apoi
se nghite apa. Dac durerea persist, se repet gargara de mai multe
ori.
Trateaz arsurile solare
Dac rmnei fr crem de protecie solar, putei folosi oteul ca
soluie alternativ pentru tratarea arsurilor pielii. Aplicai oet pe zonele
pielii afectate de arsuri solari i frecai uor. Roeaa se va diminua, la
fel i senzaia de mncrime. Evident, cremele sunt mult mai eficiente;
folosii oetul doar n caz de urgen.
Cur maina
Oetul nu este att de gros ca loiunea de lustruire pentru maini, dar
aciditatea i consistena sa cur foarte eficient praful i murdria
ntrit. Aplicai oet din abunden pe o lavet i frecai bine. Maina
va arat mai frumoas i lucioas ca niciodat.
Reduce sughiul Unii oameni scap de sughi cu un simplu pahar cu
ap n timp ce alii trebuie speriai bine. O alt soluie este oetul.
nghiii o lingur de oet i adio sughi.
mprospteaz legumele
Dac avei legume cu pri mai ofilite i trecute, dar pierdei foarte
mult prin tiere, pregtii o soluie din ap i oet i splai legumele
bine.
ndeprteaz petele de transpirai
Nu e de glumit cu petele de transpiraie. Sunt inestetice i foarte
neplcute, mai ales pe hainele favorite. Cu o soluie ce conine o parte
de oet la 3 pri de ap, petele se cur foarte bine.
Alung furnicile
Furnicilor nu le place oetul deloc. De aceea, dac punei picturi de
oet bine plasate pe pragul uilor sau pe coridoarele de acces n cas,
cu siguran furnicile v vor ocoli.
Pregtete solul
Exist unele plante ce prefer solul acid care le ajut s aib flori mai
frumoase. Turnai cteva picturi n ghiveciul respectiv. Atenie:
studiai cu atenie ce sol prefer planta nainte de a turna oetul.
Cur unghiile
Pentru fumtori, oetul poate fi folosit la ndeprtarea petelor de tutun
de pe unghii. Aplicai cteva picturi de oet pe unghii i frecai bine cu
o bucat de vat sau tifon. Petele vor deveni din ce n ce mai
estompate.
Cur proteza
Cu toii ne dorim o dantur frumoas, curat i fr bacterii nocive, nu-
i aa? Acidul din oet ucide multe din bacterii prin simpla atingere.
inei proteza n ap cu oet ct nu o folosii
Cur ustensilele
De asemenea, dorim ca ustensilele din buctrie s fie curate. Curate
cu oet, vor fi curate i dezinfectate. Turnai cteva picturi de oet pe
furculie, linguri, alte ustensile nainte de a le spla.
ndeprteaz mirosurile din borcanele folosite
Dac refolosii borcanele, fie pentru c sunt ncptoare, fie pentru c
v place modelul, putei scpa de mirosurile date de ce a fost nainte n
ele dac frecai bine borcanul cu oet. Lasai oetul s acioneze puin,
apoi splai cu detergent de vase i cltii cu ap din abunden.
Cur mobila
Mobila veche, n special cea de metal, i poate recpta frumuseea i
luciul de odinioar curaat cu o soluie ce conine oet i ulei de
msline.
ndeprteaz petele de pe covoare
Oetul e aspirina celor care nu reuesc s scoat petele din covoare, n
special din cele deosebite. Turnai oet pe pat i frecai cu o crp
curat pn dispar.
ndeprteaz grsimea
Cnd trebuie s splai o tigaie n care grsimea s-a nvechit i dorii s
economisii din timp, turnai oet peste grsime i frecai un pic.
Grsimea se va lua mai uor de pe tigaie.D luciu pielii
Dac dorii s redai strlucirea articolelor din piele, curai-le cu o
soluie din oet i ulei de in.mprospteaz aerul
Fie c e vorba de frigiderul care absoarbe mirosurile din alimente, fie
c e vorba de camerele din cas ce au un miros sttut, putei folosi
oetul ca deodorant de camer. Dac adugai n oet ierburi
aromate, obinei un aer proaspt, fr mirosuri neplcute. Pentru
frigider, turnai cteva linguri de oet n apa cu care splai frigiderul
pentru a nltura mirosurile.
Ajut la curarea petilor de solzi
Dac dorii ca solzii s se ia mai uor cnd curai petele, frecai
petele cu oet cu cteva minute naite. Oetul va aciona ca un
lubrifiant, iar solzii se vor desprinde mai uor.
Nu e de mirare c oetul este numit soluia minune cu attea
ntrebuinri. Fie c este amestecat cu ap sau este folosit ca atare,
oetul este un produs foarte util n gospodrie.
__________________
Fiecare cuvant al nostru trebuie cugetat cu grija, caci la fiecare cuvant se pune in joc
adevarul. Parintele Serafim Rose
i in cartea veciniciei scrie

C ri i neamuri vor pieri
Iar scumpa noastr Romnie
Etern, etern va inflori.
Last edited by Miha-anca; 23.03.2013 at 23:47:53.
#2
23.03.2013, 19:04:06
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Doctorul de pomi
Socul
Nimic mai minunat dect un soc pe lng casa omului.
Rupei cteva crengi i punei-le in recipiente cu ap, printre arbutii fructiferi.
Gngniilor n-o s le plac deloc.
V necjesc narii, moliile, tupeitii de gndaci i oarecii ireverenioi, plimbndu-se ca
Vod prin lobod n casele si cminele voastre? Apelm la aceleai crengi i frunzi de
soc. Crengile n cauz le pitim pe la coluri de odi i dedesubturi de dulapuri i cufere.
Ce mai surpriz vor avea urciunile, cnd vor da cu nasul de aa mtrgun.
Sau, poate avei musafiri nepoftii n persoana Domnului Crti. Nu v impacientai.
Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la ndemn s-l punem la respect pe
sptorul de serviciu. nfigem, n locurile pe care obinuiete s le strbat, crengi de soc,
decojite n prealabil, ca s nu ne trezim cu ditamai plantaia de soc n bttur. Restul vine
de la sine. Mirosul neptor, amintind de dumanul su natural, pisica, l va face s
renune, n scurt timp, s excaveze prin ograda noastr. La mine a funcionat cu succes
aceast metod simpl i util.
Apoi, mai sunt florile, dar i fructele, din care se poate plmdi o infuzie numai bun de
pus pe goan insectele iubitoare de frunze i seva lor.
Trecem la urmtorii oportuniti: viermele sfredelitor, viespea neagra a coaczului i
agriului, dumani lacomi i strictori de rod i tufiuri dragi. E, n acest caz este vorba de
un pic mai mult. Mai nainte de toate trebuie s mnuim o agrotehnic de calitate. S
avem grij ca umiditatea s-o cumpnim, lumina, ce intr la lstari, s fie i ea drmuit cu
rezon. Hrana, s fie de calitate, din verdeuri culese de prin toate ungherele ogrzii, numai
bune de infuzat i mpestriat laolalt cu alte bunti. Din aa minune de tratarisire,
arbutii sunt viguroi i mult mai rezisteni la atacurile perfide ale duntorilor i
beteugurilor de tot felul. Din nefericire, se mai ntmpl ca aceste goange nimicitoare s
jinduiasc la lstari i frunze fragede. n acest caz, le pregtim un tain pe msura lcomiei
lor.
Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l ap, inute cam o sptmn, cu varianta 2 kg
de ace oprite cu 8 l ap fiart, inute vreme de 5-7 zile la ntuneric, dar, diluat apoi,
adic 1 l de substan n 10 litri de ap de ploaie sau izvor) i stropim cnd doar ncepe a
lega rodul, i este cat o gmlie de ac, imediat dup ce a desflorit.
http://us-mg5.mail.yahoo.com/neo/lau...=bdd9pl7eig4uv
__________________


#3
23.03.2013, 19:06:07
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Usturoiul
Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau,
poate chiar vampirii, ci i cletarul coaczului, pduchii verzi i galbeni ai agriului, i ei
un fel de vampiriti de plante, si nc muli ali duntori zburtori, trtori sau sltrei.
Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat n 5 l de ap, vreo 24 de ore, pe
care, diluat, sau nu, o aplicm prin stropire nu numai la coacz i agri, ci i la pomii
fructiferi sau la culturile de legume.
Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa.
Lsm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, dup care o amestecm, din nou, cu o
cantitate mica de apa (300 ml.). Repetm operaia, apoi, cele dou lichide obinute le
amestecm i adugam ap pn la 2 l. Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest
extract la 10 l de ap(o gleat). Firete, nu stric s adugm spun de cas, ras 40 gr,
sau lichid 2 linguri. Acest extract ne ajut mpotriva acarienilor, afidelor, si a unui
spectru larg de insecte sugtoare si defoliatoare. Se stropete seara, sau pe timp noros, la
interval de 3-5 zile. Aciunea acestui extract este valabil atta timp ct nu plou,
altminteri va trebui s repetm operaia imediat dup ploaie.
Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l ap. Se amesteca bine, pre de 10
minute. Suspensia se utilizeaz proaspt preparat mpotriva cletarului coaczului. 10 l
de suspensie este suficient pentru o suprafa de 100-150 mp. Repetam stropirea dup 5-
6 zile. Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250 ap clie se toarn ntr-un
recipient de culoare nchis (sticl, borcan), se astup i se las 1-1,2 sptmni la
ntuneric i cald (cmar, dulap de buctrie). Acest concentrat se poate pstra timp
ndelungat la ntuneric i temperatur constant. Pentru stropiri, la 10 l de ap se iau ntre
20 i 70 ml, n funcie de intensitatea atacului. Pentru o aderare mai sigur se adaug,
dup cum deja tii, spun de cas (40 gr.) sau lichid (2 linguri). Eu mai pun i un cu de
cenu. Nu stric, dimpotriv. Cu aceast minune luptm i mpotriva putregaiului
cenuiu, ptrii frunzelor, rapnului, ruginii, phytophtorei (man) dar i a fluturelui
verzei, urechelniei, afidelor i puricilor, narilor, musculiei albe, plonielor, omizilor.
S nu uitm c usturoiul este un antibiotic, antifungic i antiseptic desvrit, druit de
Natura nsi. i nu am terminat lunga list de reete din aceast minune. Cu alt ocazie.
Cu certitudine.
Citricele
V plac citricele? Grozave i pe deasupra i foarte sntoase. tiai c zeama de portocal

topete grsimile? Divaghez, tiu. Alt dat o s povestesc despre acest aspect. Acum o s
destinui cteva reete ce vor ajuta n lupta cu duntorii din livezi i grdini. Reeta are
ca principal ingredient coaja de la citrice, c-s portocale, lmi, grapefruit sau mandarine,
nu conteaz. Oricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolalt. Le uscm
i le pstram n pungi din hrtie sau cutii din carton. In momentul n care ne trebuie n
hara cu bzdganiile rutcioase le luam i facem licori veninoase pentru mnealor.
Reeta 1 Avem nevoie de 1 kg de coji date prin maina de tocat (mixer), le punem ntr-
un borcan sau bidon de 3-5 l, i, pe care le acoperim cu 3 l de ap. Astupm recipientul i-
l punem la ntuneric, unde-l inem vreo 5 zile. Lichidul adstat l strecurm, resturile se
vor stoarce bine, printr-un tifon, sau orice estur mai rru. Licoarea obinut o pstrm
n sticle, dac se poate, nchise la culoare, bine astupate. n ajunul ncierrii lum o
gleat de 10 l cu ap n care adugm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineaa,pn la
rsrit sau dup ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii i arbutii
fructiferi, culturile de legume, oriunde s-au ncumetat invadatorii.
Reeta 2 100 gr coji de citrice uscate se acoper cu 1 l de ap cald i inem mocneala

la ntuneric pre de 3 zile, s se iueasc. Apoi se amestec cu ndrjire i se stropete de
purici i afide.
Reeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. l adugm la 10 l ap i

lsm la plmdit o zi i o noapte. Dimineaa punem la fiert cam un sfert de or. Rcim,
strecurm i stropim.
http://us-mg5.mail.yahoo.com/neo/lau...=bdd9pl7eig4uv
__________________

#4
23.03.2013, 19:11:42
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Tutunul i cenua
Scoatem din raft reeta cu praf de tutun i cenu:

o parte tutun la doua pri de cenu, amestec cu care pudrm, subirel, plantele atacate.
Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe sezon cu pauz de 1 sptmn. Firete c, nainte de
a pomda, stropim, astfel ca pulberea s adere ca lumea. Isprava o svrim la fapt de
sear, dup ce ntreaga populaie zburtoare folositoare se retrage la odihn. n felul
acesta, cei ce au de suferit sunt armia de sltrei: purici, tripi, acarieni, dar i cele
zburdalnice i naripate, care nu mai tiu ce s nepe ca s-i depun oule.
Foile de ceap, sunt i ele de mare ajutor n decimarea populaiei zglobii puricoase i
acarienoase: Iat cum procedm: punem ntr-o cldare 200 gr. foi uscate de ceap, pe care
le oprim cu ap fiart. Lsm o zi ca s-i revin, dup care strecuram, ndoim cu ap
jumtate-jumtate i stropim. mpotriva acarianului rou, se fac vreo 2-3 stropiri la
rstimp de 5 zile.
Cenua una dintre cele mai bune prietene ale grdinii, ne ajut i n acest impas. Pentru
aceasta se iau 10 l de ap n care se adaug 2 pahare de cenu, se amestec i se las la
ostoit o zi. Apoi, se pune oleac de spun de cas (40 gr.) sau detergent de vase lichid
(vreo dou linguri), i stropim. Nu v-am spus eu c-i grozav-n toate cele?!
Tomatele. Minunat cultur! Sntate pe araci. Sntate pentru noi. Sntate pentru
prietenii notri roditori. mpotriva diverilor duntori sub form de omizi, larve, acarieni,
afide, purici, pduchi, molii si omizi ale fructelor, stropim cu infuzie sau macerat din
copili de tomate Dup ce am copilit roiile, nu aruncm verziturile rmase. Fie le folosim
imediat, fie le punem la uscat i le pstrm n cutii de carton sau pungi de hrtie, la loc
ferit de umezeal. Vom avea nevoie de puterea lor veninoas, care nu e pe voia
duntorilor atacatori de frunze i flori ale pomilor si arbutilor fructiferi, dar i ale
legumelor. Aadar, verdeaa tomatelor (planta este musai s fie sntoas, firete) fie ca e
uscata fie ca e crud, va fi tocat i folosit astfel: 4 kg de plant verde sau 0,5 kg de
plant uscat se va fierbe n 10 l de ap timp de jumtate de or la foc molcom. Se las la
rcit, se strecoar i folosim o msur de lichid ucigtor la trei msuri de ap, la care
adugm nite spun de cas sau detergent de vase, considernd 40 gr de spun sau 2
linguri de detergent la 10 l de fiertur
Sau: 4 kg de plant verde sau 400 gr plant uscat, o vom lsa n ap clie pre de o zi
i-o noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurm, stoarcem bine
resturile, pe care le punem la compost sau le mprtiem pe sub arbutii, pomii fructiferi,
sau printre rndurile brazdelor pe care le avem. Soluia obinut se dilueaz 1:3 (o parte
de soluie in trei pri ap) la care se adaug 40 gr spun de cas sau o lingur de
detergent lichid de vase + un pahar de cenu.
La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coaczi i agrii, gonind de la ei
viespile galben i neagr, care le vatm. La urma urmelor de ce nu am mbina plcutul
cu utilul?!
Lstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanele nmagazinate n seva
lor ajut s pstrm gradina de legume i livada curate i sntoase. Dup ce culegem
buntate de barabule i le adpostim la loc de cinste n mruntaiele beciurilor nu vom lsa
de izbelite buntate de vreji. Singura grij va fi aceea, ca aceti vreji, lstari, s fie
sntoi, neatacai de vreo ciuperc sau vtmtori neprietenoi. i vom pune la uscat, i
vom mruni i pune la pstrare n cutii de carton sau pungi din hrtie i-i scoatem la
iveal, s-i fac treaba, n primvar. Cum procedm: 1,2 kg. de mas verde sau 600-800
gr. uscat, se las la infuzat pre de 3-4 ore n 10 l de ap cldu. Apoi se strecoar, se
adaug spun de cas sau lichid i, opional , un pahar de cenu. Stropim seara sau pe
timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor.
Este o arm puternic n lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiei albe.
__________________

#5
24.03.2013, 14:57:51
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Cultura rosiilor
Legume cultiva in sere ingropate:
http://www.youtube.com/watch?v=8l9Jh1n1I5Ete
Nu e nimeni obligat sa cultive suprafete prea mari, adica mai mari decat are nevoie sau
decat poate duce cu fortele sale.
Poate cineva sa ne explice pe inteles cum se cultiva rosiile?

__________________

#6
24.03.2013, 18:12:19
stoicadorina Religia: Ortodox
Member Mesaje: 53
Aghiazma care se se sfinete n ziua Sfntului Trifon alung omizile, pduchii de pe

plante, furnicile i n general toate insectele duntoare. Garantat!
#7
25.03.2013, 00:29:43
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
n prealabil postat de stoicadorina
Aghiazma care se se sfinete n ziua Sfntului Trifon alung omizile, pduchii de pe
plante, furnicile i n general toate insectele duntoare. Garantat!
Multumim, Dorina; si bineai(re)venit printre noi!
In ceea ce priveste rasadurile, le faci singura, sau le cumperi?
Nu stiu daca ai citit pe un alt topic despre colegii nostri de forum, care au sau isi doresc
case la tara, dar nu au constinte despre cultivarea pamantului.
Dand unele raspunsuri aici sper sa ii inspiram si pe acestia ca sa aiba curaj si sa-si ia
inima in dinti, pentru a cultiva cele necesare consumului in familia proprie. O cultura mai
mare necesita brate de munca mai multe si se face de obicei mecanizat, ca sa dea si
rezultatele scontate. Dar pentru folosul propriu nu e nevoie de atat de multa munca, incat
omul sa nu poata sa le faca pe toate singur.
Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare - dar
am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura
cartofii, pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in
groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa
se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe
tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung
pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza
cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa
creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de
cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da
rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea.
Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca
se usuca, e bine sa il stropim.
De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei
de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta.
Am vazut ca pe aici au aparut un fel de rucsaci in care se pun cartofii in pamant; la fel se
procedeaza si cu jumatati de butoaie, care nu mai pot fi flosite la altceva: se folosesc la
cultivatul cartofilor. Balcoanele sau curtile de la oras se pot folosi si in acest scop, nu doar
pentru a depozita unele lucruri. Intr-un vas mai mare se poate pune un rasad de rosie, care
va umple in timpul verii spatiul cu frunze si mai ales tomate. Cat de placut e sa te duci sa
culegi propriile rosii! alt gust au! Sau un vas cu patrunjel verde; nu ocupa spatiu, dar te
scuteste de un drum la piata.
Dumnezeu are grija ca plantele sa creasca si sa rodeasca. In felul acesta Il vad pe

Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava
Tie, Doamne, slava Tie!
__________________

#8
25.03.2013, 00:48:43
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Am gasit acest film de pe You tube care arata rezultatele unei gradini ecologice:
http://www.youtube.com/watch?v=y26EqK4mGkU
Daca tot ne satraduim sa cultivam legumele proprii, macar sa fie ecologice. Romanul
dintotdeauna a cultivat ecologic, fara ingrasaminte chimice. Aceasta este tinta si a noastra
acum.
Filmul are si o continuare, dar trebuie cautata.
__________________

#9
25.03.2013, 03:00:52
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
O incurajare pentru incepatorii in ale gradinaritului: iata ce mandru e de tufele lui de

patrunjel!
Adevarul e ca salata tine si iarna, daca e ferita de zapada; la fel si patrunjelul ramane
verde toata iarna, cu un acoperis deasupra.
http://www.youtube.com/watch?v=8rnwS4rlHqg
Si iata si un profesionist, care ne spune, ca atat cat vom iubi plantele si animalele, cu atat
ne vor rasplati si ele:
http://www.youtube.com/watch?v=Y0GNdPl_ofg
__________________

#10
25.03.2013, 12:25:45
Member Mesaje: 53
Citat:
n prealabil postat de Miha-anca
Nu stiu daca ai citit pe un alt topic despre colegii nostri de forum, care au sau isi
doresc case la tara, dar nu au constinte despre cultivarea pamantului.
Dand unele raspunsuri aici sper sa ii inspiram si pe acestia ca sa aiba curaj si sa-si ia
inima in dinti, pentru a cultiva cele necesare consumului in familia proprie. O cultura
mai mare necesita brate de munca mai multe si se face de obicei mecanizat, ca sa dea
si rezultatele scontate. Dar pentru folosul propriu nu e nevoie de atat de multa munca,
incat omul sa nu poata sa le faca pe toate singur.
Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare -

dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv
singura cartofii, pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut
la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand
au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant,
caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi
cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii
cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu
mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In
felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa
faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana
si cu cartofi pe ea.
Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne
ca se usuca, e bine sa il stropim.
De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii
mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta.
Am vazut ca pe aici au aparut un fel de rucsaci in care se pun cartofii in pamant; la fel
se procedeaza si cu jumatati de butoaie, care nu mai pot fi flosite la altceva: se folosesc
la cultivatul cartofilor. Balcoanele sau curtile de la oras se pot folosi si in acest scop,
nu doar pentru a depozita unele lucruri. Intr-un vas mai mare se poate pune un rasad
de rosie, care va umple in timpul verii spatiul cu frunze si mai ales tomate. Cat de
placut e sa te duci sa culegi propriile rosii! alt gust au! Sau un vas cu patrunjel verde;
nu ocupa spatiu, dar te scuteste de un drum la piata.
Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct.
Slava Tie, Doamne, slava Tie!
Pentru rsaduri pstrm smna de la un an la altul dar mai i cumprm. Rsadurile le
facem singuri. Acum au cam 2 cm. Le inem la geamuri i le udm cu ap cldu. Cnd
se mai nclzete le scoatem ntr-un chioc acoperit pentru a se obinui cu temperatura
mai sczut. Noi nu folosim chimicale nici la stropit rsadul.
Din pcate legumele i fructele din producie proprie nu acoper dect o parte din
necesarul pentru familia noastr.
__________________
http://dorinastoica.blogspot.ro/

aanrra Locaie: Bucuresti
Member Religia: Ortodox
Mesaje: 54
Citat:
n prealabil postat de Miha-anca;512095
Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in

stare - dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa
cultiv singura [B
cartofii[/b], pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la
pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand
au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant,
caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi
cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii
cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu
mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In
felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa
faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca
zdravana si cu cartofi pe ea.
Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne
ca se usuca, e bine sa il stropim.
De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii
mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta.
Cartofii se planteaza primavara direct in pamant ,fara ,,pat cald,, din frunze vechi sau
vreji care pot transmite boli.Cei cu doua recoltari pot fi folositi pentru consumul
imediat,dar nu rezista peste iarna ,nu sunt maturi.Nu udam cartofii,intotdeauna a fost
suficienta apa provenita din ploi.Ii ingropam(musuroim) dupa 15 iunie si tot atunci le
aplicam o stropire impotriva gandacului de Colorado.
Last edited by aanrra; 25.03.2013 at 20:45:47.
#12
25.03.2013, 21:43:38
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
n prealabil postat de aanrra
Cartofii se planteaza primavara direct in pamant ,fara ,,pat cald,, din frunze vechi sau
vreji care pot transmite boli.Cei cu doua recoltari pot fi folositi pentru consumul
imediat,dar nu rezista peste iarna ,nu sunt maturi.Nu udam cartofii,intotdeauna a fost
suficienta apa provenita din ploi.Ii ingropam(musuroim) dupa 15 iunie si tot atunci le
aplicam o stropire impotriva gandacului de Colorado.
Multumesc pentru interventie. Eu am scris din propria mea experienta, care nu e mare.
Dar care e diferenta intre cartofii pentru consum imediat si cei pentru iarna? Cand se
recolteaza cei din urma? Exista anumite soiuri speciale pentru cartofii de iarna?
__________________

#13
25.03.2013, 22:17:39
Mesaje: 54
Aici la noi sunt doua tipuri de cartofi,cei timpurii care se planteaza dupa 15 martie daca
vremea este calda,si cei care-i plantam la vremea cand liliacul infloreste,acestia din urma
se recolteaza in septembrie si fiind maturi se pot pastra peste iarna.Cei care cultiva pe
suprafete mari folosesc soiuri selectionate.Noi, toamna dupa recoltare sortam cartofii ,cei
pentru consum imediat,cei pentru iarna(cei mai frumosi si sanatosi),cei marunti si
sanatosi ii pastram in ladite pentru insamantarea de anul viitor,iar restul ii fierbem la
animale.Au fost ani in care nu ne-au ajuns cartofii la insamantat si caftofii mai mari i-am
taiat in doua,si cultura a fost minunata.
#14
25.03.2013, 22:59:15
Yasmina Locaie: by the ocean
Senior Member Religia: Ortodox
Mesaje: 3.005
Plantele solanacee:rosiile,ardeii,vinetele se planteaza intr-un loc care asigura lumina

constanta a soarelui timp de 8 ore/zi.Daca sunt plantate in locuri umbroase rosiile vor
creste lungi,cu multe Frunze si rod foarte putin.
Ierburile aromatice sau verdeturile de salata in schimb prefer locurile mai ferrite de
soare,sau doar cu cateva ore de soare/zi.
Anul trecut am plantat busuioc si marar in locuri insorite si s-a uscat.
Rosiile erau intr-un loc cu umbra data de un pin urias,au crescut handicapate cu rosii
putine,in schimb am avut o cultura bogata de Frunze...
Omul cat traieste invata :)
__________________
We Shall come to set the dolphins free,
We Shall wash the darkened bloodred sea,
Our songs will echo over the mountains and seas,
The eternity will begin once again in Peace!
http://www.youtube.com/watch?v=4MdwDng0i2c
http://www.youtube.com/watch?v=p-Uxqt1Hai4
#15
26.03.2013, 03:03:42
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Aici la noi sunt doua tipuri de cartofi,cei timpurii care se planteaza dupa 15 martie
daca vremea este calda,si cei care-i plantam la vremea cand liliacul infloreste,acestia
din urma se recolteaza in septembrie si fiind maturi se pot pastra peste iarna.Cei care
cultiva pe suprafete mari folosesc soiuri selectionate.Noi, toamna dupa recoltare
sortam cartofii ,cei pentru consum imediat,cei pentru iarna(cei mai frumosi si
sanatosi),cei marunti si sanatosi ii pastram in ladite pentru insamantarea de anul
viitor,iar restul ii fierbem la animale.Au fost ani in care nu ne-au ajuns cartofii la
insamantat si caftofii mai mari i-am taiat in doua,si cultura a fost minunata.
aanrra, daca nu te superi, da-ne te rog un nume, adevarat sau fictiv, ca sa stim cum sa ne
adresam tie.
Vad ca esti dintr-o zona a cartofului si te pricepi. In primul an de gradinarit am cumparat
cartofi speciali pentru insamantare; scumpi, dar buni. Al doilea an mi-a spus o vecina:
"Noi folosim cartofii din comert; ii lasam la incoltit si ii punem in pamant." Fiind mai
ieftin, am adoptat si eu tactica asta. Ii las la loc intunecos sa incolteasca si ii pun in
pamant; am obtinut anul trecut o recolta f buna, caci anul a fost ploios. Altele nu au
crescut, dar pentru cartofi a fost un an exceptional. Dintr-un cuib am scos 1,8 kg de
cartofi, mari si gustosi. De aceea am amintit de udat.
Inrudit cu cartoful este NAPUL sau TOPINAMBUR (Heliantus Tuberosus) este f gustos
si sanatos. Atentie, trebuie ingradita suprafata pe care creste, caci are tendinta sa se
intinda in toata gradina.
Cand faceti piure de cartofi, daca adaugati si cativa napi, piureul capata un gust deosebit.
Este f bun pentru cei, care au probleme cu constipatia: o rezolva pe loc!
"Este o planta complexa, si este buna nu numai pentru cei suferinzi de diabet, dar si in
obezitate, probleme de articulatii, anemie, si probleme gastrointestinale. Plantati
topinambur n-o sa regretati niciun moment!
", spune cineva.
http://hobbygradina.ro/2011/01/30/to...hus-tuberosus/
__________________

#16
26.03.2013, 13:21:13
zaharia_2009 Locaie: Romania
Interesant topic (pt. mine, desigur !) . Il urmaresc si aseara am pregatit chiar si un raspuns
numai ca am renuntat sa il mai postez .
Am casa la tara , gradina mare de zarzavat si ma ocup cu asa ceva .
Eu ma implic mai ales in selectionarea rasadurilor si a semintelor (care sa mearga la tipul
meu de sol), producerea lor si plantarea .
De restul, am membrii ai familiei , ca si localnici de la tara, care urmaresc culturile pina la
recoltare .
Am preluat de la bunici , prin parinti, indeletnicirea(desi pt. mine este de weckend si
concediu) iar acum in mod obsesiv urmaresc obtinerea de culturi si legume/fructe bio.
Propria productie imi asigura 80% din consum pe intreg anul .
Nu intru in amanunte acum , desi si acest aspect este f. important de discutat,despre cum
se pastreaza pe iarna aceste produse , neconservate , desigur .
Din postarile lui anterioare stiu ca "Ombun", sau cum isi mai spune acum, are gradina si
cultiva tot felul de legume/zarzavaturi/fructe.
Dar nu a mai intrat de mult pe forum. De la el am mai putea obtine si alte informatii
folositoare ... ca si de la altii, desigur !
Asadar, cel putin pt. unii , este benefic un astfel de thread !

__________________
Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim
Marturisitorul .
#17
26.03.2013, 21:05:53
Mesaje: 54
...
Eu nu sunt un stiutor in ale gradinaritului ,am invatat putin cate putin si pot spune ca
rezultatele sunt multumitoare si...gustoase.Nu se poate face agricultura bio,dar cu
siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv in
schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole
timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe flori.La
gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb.
Problema mea sunt limaxii(melci fara chochilie)deoarece gradina este in apropierea
terenului cu iarba...am incercat tot ce am auzit,dar ei sunt prezenti in fiecare
dimineata.Poate-mi veniti in ajutor cu ceva ce nu am folosit,inca.
#18
26.03.2013, 21:08:07
Mesaje: 54
...
Foarte multe lucruri am invatat de aici: http://www.egradini.ro/forum/
#19
26.03.2013, 22:03:26
Mesaje: 3.005
Citat:
siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv
in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole
timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe
flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb.
Pt limaxi:
-3 linguri de sapun lichid
-50 ml ulei essential de portocale
-4 litri de apa
Se amesteca bine si se stropeste pamantul inspre seara,cand limaxii apar.

Mai este bun si impotriva furnicilor si a gandacilor mari.
__________________
#20
26.03.2013, 22:44:15
N.Priceputu Locaie: Cmpulung Muscel
Mesaje: 2.142
Dumanul natural al limaxului este melcul de livad, care se pare c i mnnc oule.
Aducnd civa melci de livad n grdin, acetia se vor nmuli anul urmtor; totui, nu
peste msur, iar daune nu prea am observat s fac. Dac totui fac, aducei o familie de
arici. .am.d. :)
__________________
Doamne, pe msur ce cred i Te iubesc
mbtrnesc n lume i ntineresc n Tine. (V. Voiculescu - Ariciul)
Calea celui nebun este dreapt n ochii lui, iar cel nelept ascult de sfat (Pilde 12, 15)

Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
N-am cultivat nap si nici nu am de gand...
Daca ai sti ce bun e pentru sanatate, i-ai rezerva cel putin un colt: ajuta la diabet, raceli
si alte infectii; ateroscleroza, candidoza, colesterol marit, constipatie, lipsa de calciu,
etc.
http://www.formula-as.ro/2010/914/me...namburul-12331
__________________

#22
27.03.2013, 00:11:28
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Intr-un an am pus si conipida si brocoli; nu am avut prea mare succes cu plantele, caci au
facut niste larve, care mi-au mancat tot frunzisul si au distrus planta. Ca remediu mi s-a
spus un produs chimic f scump. Nu l-am luat. Dar intr-o zi a trecut un domn mai in varsta
si mi-a spus ca ajuta apa cu praf de copt. Am facut un amestec si am stropit plantele:
parca am dat cu parul dupa larve! S-au facut nevazute cat ai clipi in ochi.
Ma bucur f mult vazand ca mai sunt printre noi gradinari amatori! Bine ati venit cu totii si
va rog sa ne impartasiti din experienta avuta.
Eu am avut mare succes cu fasolea. Imi face o deosebita placere sa o cultiv. Am vazut la
vecini ca pun araci de peste 2 m inaltime, iar fasolea se intinde pana sus. Ii place
umezeala. anul trecut am avut un an deosebit de ploios, dar cartofii si fasolea au crescut
minunat. Intamplator am gasit o fasole cu bob mare si colorat. Eu fiind plecata, sotul meu
a pus acele boabe in pamant, iar cand m-am intors eu dupa multa vreme, fasolea se urcase
pe atraci pana sus, si s-ar mai fi urcat daca mai avea unde. Florile te incantau cu
portocaliul lor. Pastaile s-au facut f mari, de o lungime de 30 cm si fara ata, fiind inca f
tinere. Nu am avut niciodata asa o productivitate la fasole.
Am gasit urmatoarea reteta pentru tratarea semintelor/boabelor, ca sa fie rezistente la boli

si seceta: se pun intr-un vas cu apa in care am pus miere, usturoi si suc de Aloe Vera. Se
lasa 2-3 ore si apoi se pot pune in pamant.
Gradina mea de zarzavat este inchiriata de la Primarie, pe o suma modica. Este un fost
teren mlastinos, drenat acum si impartit in loturi de cca 100 mp, pe care avem voie sa ne
facem o magazie de scule de gradina si un loc de luat masa. Ni se asigura apa si pamant
compostat, care e f hranitor. Cand mi-am ales lotul, am observat ca mai e un spatiu si in
spatele magaziei, complet neglijat de fostul gradinar. Acolo am facut o gradina de flori, cu
un loc de luat masa sub streasina special lasata mai lunga si un gratar, caci sotul meu e
expert la facut mici; si atunci cand in fata e cald de nu poti rezista, ma retrag in spate si
acolo la umbra citesc, imi beau cafeaua sau pur si simplu ascult ciripitul pasarelelor.
Povestesc acest lucru, pentru ca exista si in Romania numeroase terenuri nefolosite, care
ar putea fi transformate in gradini de zarzavat...
__________________
#23
27.03.2013, 17:41:49
Mesaje: 2.129
Citat:
siguranta legumele sunt mai sanatoase.N-am cultivat nap si nici nu am de gand...cultiv
in schimb,ceapa,usturoi,salata,spanac,fasole
timpurie,patrunjel,busuioc,salvie,rucola,praz,arde i,vinete,brocoli si foarte multe
flori.La gradina de la tara punem cartofi,rosii multe,morcov si porumb.
Cind am citit postarea de mai sus am crezut ca "cineva" mi-a intrat in calculator si
furindu-mi postarea la care renuntasem anterior, a acutualizat-o .
Eu am o gradina mare care este de cultura mixta . Fiind de aproape 1/2 de hectar, am loc
sa cultiv multe lucruri.
Este situata in zona de deal inalt , subcarpatic,si din acest motiv nu pot cultiva chiar orice.
Am vazut ca specialistii m-au si pus la punct , cum ca nu exista "cultura bio". Asa o fi ,ca
daca sunt specialisti , adica , daca stiu ei ce stiu ... ma rog ,treaba lor !
Nu s-a folosit niciodata pe aceasta suprafata alt ingrasamint decit gunoiul de grajd. Apa
pt. irigare o am din fintina proprie iar pe o raza de 50 de Km nu am nici o mica sau mare
firma care sa produca ceva . Nu mai socotesc faptul ca seria de dealuri, prin insasi
dispozitia lor, protejeaza in propagarea poluantilor intr-o oarecare masura. Una este
terenul de cimpie sau de podis si alta cel de deal inalt.
Intr-un cuvint, avantaje si dezavantaje . Dar nu despre productia "bio" discutam acum .
Poate si asta , dar mai incolo !
Gradina este orientata pe SE (sud-est) si am lumina si caldura suficienta , pt. zona mea
geografica.
Desi cultiv aproape tot din ce este enumerat in postarea selectata de mine (nu am avut
curiozitati exotice , cel putin pina acum, sa cultiv rucola, rabarbar, andive,
brocoli,rozmarin, etc) nu am sesizat sa fie vreun impediment lumina.
Menta, galbenele, busuiocul,salvia... le am in plin soare si merg bine.
Totusi, problema mea care a fost cu adevarat serioasa (aveam o ambitie prosteasca,
datorata ignorantei, sa cultiv orice imi vine mie la mine in gradina, avind astfel parte de
productii de plins) a tinut pina cind cineva l-a sfatuit pe tatal meu sa duca probe de sol la
un institut de specialitate si sa-mi faca o prezumtie de plante certe, discutabile si
necultivabile pe acest gen de pamint .
De atunci am tinut cont mereu de tipul de sol pe care il am iar rezultatele sunt in
concordanta.
O alta problema a fost legata de materialul semincer si rasaduri .
In Romania, de aproape 10-12 ani rasadurile vindute fie in piete de catre particulari , fie
cumparate de la firme de seminte sunt de origine straina (se gasesc si indigene dar de
departe predomina cele straine): Olanda (morcov, telina, pastirnac,ardei gras, ceapa rosie
si galbena, varza,vinete), Turcia (ardei gras, mazare, patrunjel,conopida, vinete), China(in
special usturoiul, pe care l-au prasit si bulgarii si pe care il vind apoi la fraierii de romani
astfel incit in piete gasesti asazisul usturoi de Buzau , care defapt este chinezesc la origine
si trecut prin solurile romanesti si bulgaresti 2-3 generatii).
Satul de toate acestea , am apelat la orice sursa de informatie privind zarzavaturile
indigene , consultind orice imi cadea in mina .
Asa am aflat ca exista la Suceava un institut cu o banca de seminte de legume , fructe, etc
numai de origine romaneasca , clasificate pe zone ale tarii s.a.m.d.
Cu citiva ani in urma am contactat institutul si astfel am eliminat din cultura tot ce avea
origini incerte . Dupa asta lucrurile au mers bine ... cel putin psihologic .
Ca insecticid folosesc numai piatra vinata amestecata cu apa de var pe care o dau pe
rosii . Mai folosesc zeama de urzici (intr-un butoi cu apa, de 200 de litrii, arunc 2-3 brate
de urzici mature care ramin la macerat 10-15 zile iar apoi folosesc apa.)
Dar desi sunt in zona premontana ma confrunt cu gindacii de colorado pe cartofi si nu stiu
pina acum ceva naturist ca sa ii inlatur .
Acestia au cuibul in sol , imediat sub pamint si de acolo invadeaza planta .
Pina in prezent nu fac decit sa adun gindacii maturi cu mina (suntem 6-7 persoane) de 3-4
ori intr-un ciclu productiv. Stiu ca nu este o solutie radicala dar nu am ce face .
Confirm folosirea patului de frunze in cultura cartofului .
Pamintul meu este aproape de liziera padurii iar vintul imi aduce toamna frunze de fag,
mai ales dar si putine de stejar pe loc , pe care din obiceiul stramosesc le ar in primavara .
Gustul este absolut delicios . Dar sa nu uitam relativismul cum ca : gusturile si culorile ...
Si alte informatii pe care le vom mai discuta pe parcurs...

__________________
Marturisitorul .
Last edited by zaharia_2009; 27.03.2013 at 17:51:48.

#24
27.03.2013, 17:57:13
Mesaje: 2.142
gandacul de Colorado - combatut biologic
N-am ncercat personal, ns am citit c s-au fcut cercetri cu rezultate destul de bune n
sensul sta, i anume cu ajutorul crielor galbene, cultivate printre tufele de cartofi. La
fiecare patru rnduri de cartofi, unul de crie.
Mult mai multe putei afla aici.
P.S. Auzisem despre soluia de urzici, nu tiam ns cu ce rezultate se folosete. Ct

despre zeama bordelez (piatr vnt cu var), este chiar acceptat n culturile bio, fiind
aproape lipsit de toxicitate pentru om.
__________________
Last edited by N.Priceputu; 27.03.2013 at 18:01:32.
#25
27.03.2013, 18:33:24
Mesaje: 2.142
De fapt, la link-ul de mai sus sunt mai multe metode. Cea privitoare la crizanteme a fcut
obiectul unei cercetri cu rezultate bune. Despre ea, aici.
__________________
#26
27.03.2013, 18:53:24
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Multumim, frate Zaharia, ca ne-ai impartasit din experienta proprie. Acum, daca tot ne-ai
spus despre acel institut din Suceava cu o banca de seminte de legume , fructe, etc te
rugam sa ne dai si o adresa pe internet pentru a-l depista.
Nu am inteles unde ai facut testarea solului. Intr-adevar este esential sa stii ce fel de sol ai
si ce ai de facut pentru a-l imbunatati.
Pe TVR1 la "Viata satului" a vazut o reclama cu un ingrasamant natural, un fel de roca, pe
care au sfaramat-o si care da productii f bune la legume. A incercat cineva acel
ingrasamant?
__________________

#27
27.03.2013, 19:14:05
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
n prealabil postat de N.Priceputu
N-am ncercat personal, ns am citit c s-au fcut cercetri cu rezultate destul de bune
n sensul sta, i anume cu ajutorul crielor galbene, cultivate printre tufele de
cartofi. La fiecare patru rnduri de cartofi, unul de crie.
Mult mai multe putei afla aici.
P.S. Auzisem despre soluia de urzici, nu tiam ns cu ce rezultate se folosete. Ct

despre zeama bordelez (piatr vnt cu var), este chiar acceptat n culturile bio,
fiind aproape lipsit de toxicitate pentru om.
Craitele galbene au un miros f puternic; probabil ca acest miros ii indeparteaza pe
gandaci. Straturile de legume pot primi o terminatie frumoasa cu un rand de craite. Ele se
cultiva f usor si tin pana toamna. Daca adunati florile vestejite, aveti multime de seminte,
care cresc fara probleme; deci nu costa nimic, doar sa le puneti in pamant.
Solutia de urzici ajunge sa miroasa f rau dupa o vreme. Vecina mea de gradina le tine in
apa vreme destul de indelungata, iar cand imprastie apa pe teren se asigura ca nu sunt alti
vecini prin preajma... Este un ingrasamant natural f bune.
Intr-o carte romaneasca am citit ca se poate fierbe urzica... ceea ce ar scurta mult timpul
pana la folosirea ingrasamantului.
Am citi ca urzicile trebuie sa aiba si ele dreptul de a creste intr-o gradina, mai ales ca este
planta medicinala si pentru ca folosesc si ca ingrasamant. Deci nu le indepartati pe toate
din gradina, caci au si ele rostul lor. Dupa cum scria mai sus, napii/topinamburul creste
impreuna cu urzicile.
__________________

#28
27.03.2013, 19:23:20
Mesaje: 2.142
Citat:
Pe TVR1 la "Viata satului" a vazut o reclama cu un ingrasamant natural, un fel de
roca, pe care au sfaramat-o si care da productii f bune la legume. A incercat cineva
acel ingrasamant?
E vorba de dolomit, o roc moale, calcaroas mi se pare, pe care muli au nceput s-o
comercializeze. Sunt cam circumspect din cauz c modul n care a fost prezentat mi-a
prut cam exagerat. Iar preul de 5 lei/kg (la o rapid cutare pe net) mi pare foarte mare,
avnd n vedere c intr 2-300 kg la hectar.
__________________
#29
27.03.2013, 19:55:41
heaven Locaie: Brasov
Mesaje: 2.319
Am si eu o intrebare la colegii de forum: acum doua saptamani am tuns vita de vie

(aproape toata,a mai ramas un sfert din ea ce trebuie taiata),la fel am procedat si cu
trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti ca le
poate dauna?Multumesc frumos!
__________________
Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch?
v=pG52f...&feature=share
#30
27.03.2013, 20:08:39
Mesaje: 2.142
Zpada nu. S sperm c nu d i ger.

__________________

Mesaje: 2.319
Citat:
Zpada nu. S sperm c nu d i ger.
Multmesc frumos!Sa dea Domnul sa se incalzeasca repede...dealtfel,nu stiu cat este de
real,dar duminica s-au anuntat temperaturi de pana la 20 de grade.Dar tot am emotii din
cauza zilelor cand a fost frig...
__________________
#32
27.03.2013, 21:27:52
Mesaje: 54
Citat:
n prealabil postat de heaven
trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti
ca le poate dauna?Multumesc frumos!
Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur de
100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada care a
fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite.
@Zaharia,multumesc pentru informatii!Le prefer de la cineva care face agricultura din
placere,si nu de la cineva care face...neavand ce sa faca.Acum,na,de incercat am incercat
si eu ,si mai exotice si mai putin,si m-am ales cu...incercatul.Andive(??) a incercat
cineva??Am incercat fenicul si m-am ales cu un fel de marar ciudat de cca 2m dar fara sa
lucrezela partea bulboasa,a crescuuut si tot a crescut,si cam asta a fost.
@Yasmina,multumesc!Am incercat,parca au ametit,parca au intrat in sevraj ,si-n final si-
au revenit,uf,uf.
#33
27.03.2013, 22:16:01
Mesaje: 54
Am pus in album poze cu putina mea experienta in ale gradinaritului...dar sunt dornica de
a invata...
#34
27.03.2013, 22:24:55
mirela.t Locaie: usa / oca
Mesaje: 1.803
Citat:
n prealabil postat de zaharia_2009
Din postarile lui anterioare stiu ca "Ombun", sau cum isi mai spune acum, are gradina
si cultiva tot felul de legume/zarzavaturi/fructe.
Dar nu a mai intrat de mult pe forum. De la el am mai putea obtine si alte informatii
folositoare ... ca si de la altii, desigur !
Asadar, cel putin pt. unii , este benefic un astfel de thread !

Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste din
experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si in
ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a uscat
de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu de ce. Si
inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt foarte atractive
pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad.
__________________
An Orthodox Workshop : http://www.youtube.com/watch?v=5diug3tKEQQ
#35
27.03.2013, 22:27:21
Mesaje: 1.803
Citat:
Am pus in album poze cu putina mea experienta in ale gradinaritului...dar sunt dornica
de a invata...
Foarte frumoasa salata din gradina. Aici la noi una bucata se vinde cu 3 dolari, deci ati
putea face bani frumosi cu ea! :)
__________________
#36
28.03.2013, 00:08:08
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur
de 100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada
care a fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite.
@Zaharia,multumesc pentru informatii!Le prefer de la cineva care face agricultura din
placere,si nu de la cineva care face...neavand ce sa faca.Acum,na,de incercat am
incercat si eu ,si mai exotice si mai putin,si m-am ales cu...incercatul.Andive(??) a
incercat cineva??Am incercat fenicul si m-am ales cu un fel de marar ciudat de cca 2m
dar fara sa lucrezela partea bulboasa,a crescuuut si tot a crescut,si cam asta a fost.
@Yasmina,multumesc!Am incercat,parca au ametit,parca au intrat in sevraj ,si-n final
si-au revenit,uf,uf.
A propos de trandafiri: care sunt trandafirii de dulceata?
Andivele: Insamantarea se face la sfarsitul lunii mai, ca la orice salata. Dupa aceea se
lasa plantele sa creasca, cu distanta intre ele de cca. 15 cm, pentru a avea suficient loc ca
sa faca frunze multe. Cu cat are mai multe frunze, cu atat mai bun rezultatul final. Dar
ceea ce ne interseaza pe noi sunt radacinile.
Radacinile se scot din pamant dupa cateva nopti de ger, prin luna noiembrie. Plantele se
pun intr-o magazie timp de 14 zile, inainte de a le taia frunzele verzi cam la 2 cm desupra
radacinii. Apoi radacinile se planteaza intr-o galeata cu pamant amestecat cu nisip umed
sau in pamant de sera. Se uda putin si se acopera cu o alta galeata sau cu un sac, ca sa fie
la intuneric. Apoi se aseaza intr-un oc unde sunt 10 grade C, timp de o saptamana, dupa
care suporta si temperaturi de 18 grade si chiar mai mult. Trebuie sa ne uitam din cand in
cand sub punga, ca sa vedem cum merge treaba si udam putin. Dupa 3 saptamani se pot
recolta andive de o calitate superiora celor de cumparat. Andivele se taie cu f putin timp
inainte de a se pune pe masa. Chiar si numai o ora la lumina le face sa devina amarui.
Succes! andivele necesita ceva munca, dar ne bucura cu gustul lor fin tocmai de Craciun.
__________________

#37
28.03.2013, 00:34:44
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
n prealabil postat de mirela.t
Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste
din experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si
in ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a
uscat de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu
de ce. Si inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt
foarte atractive pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad.
Se spune despre bonzai ca este o planta "geloasa" si nu suporta alte plante un jurul sau. Ii
trebuie apa.
Feriga are nevoie de lumina, dar nu de soare. Odata pe saptamana afunda tot ghiveciul
intr-o galeata cu apa, pana se umple pamanatul de apa. Apoi o saptamana nu ii mai faci
nimic. Poti pune putin ingrasamant lichid in apa; si dragoste, caci plantele simt dragostea
noastra.
Ai putea sa-ti iei orhidee. Nu vei avea bataie de cap. Le trebuie doar apa si putin
ingrasamant lichid.
In ceea ce o priveste pe pisicuta ta: in general animalele, cand au o jena la stomac
mananca iarba. Exista o iarba speciala pentru pisici.
__________________

#38
28.03.2013, 00:36:04
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum ...
Revine dupa Pasti.
__________________

#39
28.03.2013, 00:51:34
Mesaje: 1.803
Citat:
Se spune despre bonzai ca este o planta "geloasa" si nu suporta alte plante un jurul
sau. Ii trebuie apa.
Feriga are nevoie de lumina, dar nu de soare. Odata pe saptamana afunda tot
ghiveciul intr-o galeata cu apa, pana se umple pamanatul de apa. Apoi o saptamana nu
ii mai faci nimic. Poti pune putin ingrasamant lichid in apa; si dragoste, caci plantele
simt dragostea noastra.
Ai putea sa-ti iei orhidee. Nu vei avea bataie de cap. Le trebuie doar apa si putin
ingrasamant lichid.
In ceea ce o priveste pe pisicuta ta: in general animalele, cand au o jena la stomac
mananca iarba. Exista o iarba speciala pentru pisici.
Multumesc de sfaturi, Anca. Am sa incerc poate imi imbunatatesc si eu mica gradinita de
acasa. :)
__________________
#40
28.03.2013, 03:18:31
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Gandacii de Colorado
Nu am gandaci de colorado, dar citind pe forumul gradinarilor am gasit urmatorul

raspuns, care sper sa inspire pe mai multa lume:
"De colorazi se poate scapa si astfel (pe langa alte metode): intr-un borcan de 800ml
se culeg colorazi maturi pe care -i arunci intr-o caldare de 10 litri, plina pe 3/4 cu apa,
pui un capac cu o greutate pe el, si lasi asa, pana dau coltu narozii de gandaci (usor
sadic, stiu, scuzee)mai bine zis pana cad la fundul vasului , asta insemnand cam dupa
o saptamana. Se obtine o otrava foarte concentrata, asa ca , in momentul utilizarii va
trebui diluata. Acum, proportia o veti hotara singuri in functie de soiul cartofilor, asa ca
se va lua 1, 2 sau 3 pahare la litru de apa. Atentie, solutia arde planta, asa ca incercati
pe o singura planta si apoi, dupa ce vedeti efectul continuati cu restul.
Alt mod: semanati pe perimetrul lotului de cartofi mustar, sau tagetes (nu numai ca e
frumos, dar va scapa si de nematozi), fasole, calendula, calomfir, sfecla sau usturoi.
Sau: stropiti cu infuzie de ardei iute: 10-20 bucati ardei iuti se oparesc cu apa fiarta si
se lasa la infuzat 12-24 ore. Apoi diluam cu apa, adaugam sapun (40gr la 10 litri)sau
sapun lichid, asta ca sa adere mai bine de frunza
Sau: 1 lingurita de Ferry pentru vase, da-da, la 1,5 l apa si stropiti plantele mai ales sub
frunze (de jos in sus)
Cel mai simplu este sa folositi cenusa, cat mai multa cenusa, ar fi bine chiar incepand
din toamna-iarna, sa pudrati locul ales cu cat mai multa cenusa, nu numai ca e o hrana
minunata pentru aproape orice plante (mai putin pentru cele care prefera pamantul
acid)dar este si un fitosanitar redutabil."
http://hobbygradina.ro/2011/01/22/ze...%99i-folosire/
Aratura de toamna sa fie adanca, pentru ca pasarile sa aiba acces la ganganii, ca sa le

manance, curatind in felul acesta pamantul.
In mod normal nu ar trebui sa fie daunatori in pamant, daca se folosesc cartofi sanatosi,
daca se pune suficient gunoi de grajd sau compost, si daca se rotesc culturile dupa un
ciclu de 4 ani.
__________________

Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Melcilor fara cochilie le place berea. Se prind punandu-le o farfurioara cu bere. Sau
farfurioare cu lapte si apa.
__________________

#42
28.03.2013, 03:54:50
Mesaje: 2.129
Nu sunt suparat pe sora "aanrra" pt. faza cu "culturile bio" doar ca i-am raspuns , cred eu ,
in acelasi mod pt. a nu fi sigura ca doar pe Mont Blanc si pe Everest mai poti face culturi
bio.
Si o rog ca nici ea sa nu se supere pe mine !
Cunosc si eu bine teoria care spune ca pinza freatica este poluata pina la adincimea de
200 de metrii dar este conditionata si pe altitudine.
Fintina mea are 13 m. adincime pe 1 m diametru si nu am reusit sa o golesc complet
niciodata folosind o pompa electrica de 2 mc/h (adevarat este insa ca nici nu am avut
rabdare sa stau 2-3-4 ore pe linga ea pina s-ar goli),iar altitudinea satului este de 912 m.
Apa este putin cam calcica (adica dura) dar asta nu ma incurca decit la intretinerea
vaselor de bucatarie . Oricum, obisnuiesc ca o data pe an sa aplic procedeul batrinesc de a
fierbe toate vasele (inafara de cele din teflon)intr-un tuci de 50 de litrii cu cenusa si soda
de rufe .
De asemenea, stiu despre imprastierea atmosferica a poluantilor industriali favorizati de
curentii atmosferici si de ploile acide...s.a.m.d.
In mod evident nu pot baga mina in foc ca fac culturi absolut bio , dar nici nu sunt buhai
de indoiala . Totusi in lumea noastra numai existenta lui Dumnezeu este lucru sigur,
restul...
Dar ajunge cu observatiile si speculatiile . Intentiile noastre sunt altele.
Apa de urzici (nu putem detalia toate subiectele pt. ca nu avem atitea foi in thread !)o fac
cu urzici batrine , care au peste 40 centimetrii inaltime (de mincat, maninc pina atunci) si
intr-adevar miroase tare rau , dar este bunicica , imi foloseste .
Banca de gene din Suceava se gaseste la : genebank@suceava.astral.ro .

Eu am incercat sa intru chiar acum si imi da eroare , nu stiu de ce , dar daca nu merge
astfel puteti scrie la emailul : dana_constantinovici@yahoo.com care este un doctor
biolog din institut si care a facu o prezentare a institutului cred ca acum 4-5 ani in revista
"Formula As" si puteti cere adresa site-ului oficial al bancii sau in ultima instanta intrati
pe Google si introduceti "banca de gene Suceava" si probabil ca merge .
Eu am primit de la ei o lista , un catalog cu disponibilul lor in seminte, si mi-am ales rosii,
morcov, telina , fasole , patrunjel, ardei gras, salata verde ... si parca atit.
Am primit semintele de care am fost f. multumit .
Despre determinarea tipului de sol (pt. cei care chiar sunt interesati) stiu ca tatal meu a
mers in capitala de judet cu 6-7 probe la un Agrosem sau ceva de genul acesta si i-a facut
analiza .
Dar si despre acest lucru cred ca tot Google poate indruma bine .
Eu am apelat la asta deoarece multi ani aveam tot felul de productii si de calitati de ma tot
necajeam toamna de toamna . Si atunci am incercat sa elimin toate lucrurile care imi
puteau periclita recolta .
Si a fost mai intii solul, apoi semintele si rasadurile , apoi adincimea araturii, modul de
folosire a gunoiului de grajd (desi sunt in zona sa zic de munte , unde se presupune ca
sunt vaci , acest balegar se gaseste din ce in ce mai greu) , apoi rotirea tipurilor de culturi
pe suprafata generala a gradinii, apoi timpul si modul de plivire, copilire, depozitarea pe
timpul iernii , etc , mergind chiar pina la sfestirea casei si a intregii gospodarii de 2-3 ori
pe an (inca nu am incercat de ziua Sf. Trifon) sau alte momente legate de curatia
trupeasca si practica crestina (la insamintarea rasadurilor tinem cont de curatia trupeasca
pt. ca asa dorim noi, daruim primele legume unui nevoias mai inainte sa mincam noi,
s.a.m.d., gesturi simple , pe care dorim sa le implinim ca o masura a bunei rinduieli si
poate ca si a unei drepte socoteli) .
La inceput faceam lucrurile cum ni se pareau noua (familiei mele)ca sunt mai bine dar
rezultatele slabe ne-au condus catre alte rinduieli si rigori si incet-incet am indreptat mult
lucrurile .
Acum pot spune ca muncim cu mai mult spor , dar au trecut niste ani pina am inteles ca
orice ai face in viata trebuie facut ca pt. Dumnezeu ... desi, nici pe departe, nici acum, nu
le implinesc pe toate astfel !
Ma repet , mie imi place discutia si poate astfel ne folosim unii de altii si in acest
domeniu . Bine ar fi .
__________________
Marturisitorul .
#43
28.03.2013, 07:19:39
Mesaje: 2.319
Citat:
Via nu pateste nimic pana pe la -10gr,la zmeura nu ma pricep....si trandafiri am in jur
de 100 .Trandafirii ii curatam la sfarsitul lunii februarie ,acum cu tot frigul si zapada
care a fost si mai este au intrat in vegetatie si majoritatea au frunzulite.
Iti multumesc frumos,Aanrra!Si eu sper sa nu se fi intamplat nimic.Cel mai probabil voi
vedea peste cateva luni cum vor evolua lucrurile.
Mai am o intrebare pentru cei care sunt din Brasov: cunoasteti pe cineva de incredere care
se pricepe la gradina si ar fi dispus (contra cost,evident!) sa dea o mana de ajutor?
Eu sunt destul de mult timp plecata si ocupata cu studiile pe care le fac,iar la o gradina e
de munca (cine o are stie) si sunt lucruri la care nu prea ma descurc cum ar fi tunsul
copacilor,sapatul.
Multumesc!
__________________
Last edited by heaven; 28.03.2013 at 07:22:37.
#44
28.03.2013, 07:43:40
Mesaje: 3.005
Citat:
Si eu astept poate Mosh-Neagu (alias "Omu Bun") revine pe forum si ne impartaseste
din experienta lui inclusiv pe acest thread foarte interesant. Eu n-am gradina la tara, si
in ultima vreme nici plantelor din casa nu le merge prea bine, am avut un bonsai si s-a
uscat de tot pana a murit. Mai am o feriga mica si nici aceea nu-i prea verde, nu stiu
de ce. Si inca o planta ceva mai mare, cu frunze late, care insa acum se pare ca sunt
foarte atractive pentru pisicuta mea, care le cam rontaie atunci cand nu o vad.
Bonsaiul are nevoie de mare grija...

Lumina indirecta,fara curenti de aer,fara aer uscat de la aerul conditionat,udat chiar si la 3
zile,tuns sau copilit des(ciupitul terminal al ramurii).
Este important sa stii din ce specie de arbore este bonsaiul facut...era ficus?era prun
chinezesc?era azalea?era cires?poate corcodus sau zarzar?sau brad?!!!?
Fiecare se ingrijesc in mare parte la fel,insa au nevoie de particularitatile specie lor.Dar in
majoritatea cazurilor se usuca deoarece nu sunt udati des.
Apoi cand iei acasa o planta de la florarie trebuie sa-o dezradacinezi si sa-i schimbi
mediul imediat.Ei nu vand plante cu mediul ideal ci standard.
Din cate stiu,bonsaii au nevoie de un substrat format din pamant de padure,cu Frunze
maruntite si muschi deasupra iar la baza ghiveciului nisip sau pietris,pt ca apa sa se
scurga toata,sa nu stagneze.
Am avut si eu bonsai,insa se usuca de fiecare data cand plec mai multe zile din oras.Ceea
ce confirma faptul ca trebuiesc udati des.
Poate data viitoare am sa incerc sa iau bonsaiul in vacanta :)
Cu ferigile este mai simplu,si ele au nevoie sa fie udate des si chiar spreiate cu apa pe
Frunze,mai ales daca in casa aerul conditionat face legea.
Un tratament deosebit pt ferigile de apartament este dusul(si a altor genuri de plante).
Poti sa-mi trimiti poze cu plantele tale pe email,sa vad despre ce este vb!
__________________
#45
28.03.2013, 08:25:56
Mesaje: 3.005
Citat:
Iti multumesc frumos,Aanrra!Si eu sper sa nu se fi intamplat nimic.Cel mai probabil
voi vedea peste cateva luni cum vor evolua lucrurile.
Mai am o intrebare pentru cei care sunt din Brasov: cunoasteti pe cineva de incredere
care se pricepe la gradina si ar fi dispus (contra cost,evident!) sa dea o mana de
ajutor?
Eu sunt destul de mult timp plecata si ocupata cu studiile pe care le fac,iar la o gradina
e de munca (cine o are stie) si sunt lucruri la care nu prea ma descurc cum ar fi tunsul
copacilor,sapatul.
Multumesc!
Unii zic ca ideal este sa tunzi trandafirii in noiembrie,altii ca in primavara,acum vei avea
si tu ocazia sa observi cum a fost anul acesta iar anul viitor ii poti taia in noiembrie ca sa
faci o diferenta.
Oricum,stiu ca strabunicul meu ii taia prin noiembrie si apoi ii acoperea pt iarna,intai cu

pamant si apoi cu Frunze,iar pt altii mai sensibili punea si celofan deasupra.
Vita de vie,bunicul meu o taia pe la sfarsitul lui Februarie iar zmeura o taia tot
toamna,dupa rod.La fel,acoperita cu musuroaie de frunze pt iarna!
__________________
#46
28.03.2013, 08:30:27
Mesaje: 3.005
Citat:
trandafirii si zmeura.Sunt un pic ingrijorata ca a venit brusc frigul si zapada...credeti
ca le poate dauna?Multumesc frumos!
Lucrarile la gradina incep atunci cand Forsythia a inflorit(arbustul ala cu flori
galbene,care infloreste primul primavara).
__________________
#47
28.03.2013, 08:32:45
Mesaje: 2.142
Pentru arbuti recomandat este s se taie n primvar, dup trecerea gerurilor, cel puin
n zonele mai reci. Dac i tai toamna riti s-i nghee lstarii tiai i nc plini de sev.
La pomi se recomand tierea toamna dup cderea natural a fructelor, pentru c atunci
ncep s se formeze mugurii pentru anul urmtor, i acetia vor fi mai mult stimulai dac
se ndeprteaz din timp concurenii.
__________________
#48
28.03.2013, 08:54:52
Mesaje: 2.142
Citat:
Pe lng soluia cu melcul de livad, care la mine a avut rezultate bune, nlturnd
complet limacii, mi-am amintit de nc una: binefctorul var. Se presar pe pmnt, n
zonele unde tim c sunt limaci, var, de preferin nestins. ns d rezultate i cel stins.
Nu se vor mai putea tr pe suprafeele respective.
__________________
#49
28.03.2013, 09:25:55
Mesaje: 3.005
Zatul de cafea este metoda naturala de a ingrasa plantele iubitoare de

aciditate:trandafirii,azaleele,ferigile,arbustul de afine,rosiile si morcovii.
__________________
#50
28.03.2013, 14:08:08
Mesaje: 54
Citat:
Nu sunt suparat pe sora "aanrra" pt. faza cu "culturile bio" doar ca i-am raspuns ,
cred eu , in acelasi mod pt. a nu fi sigura ca doar pe Mont Blanc si pe Everest mai poti
face culturi bio.
Si o rog ca nici ea sa nu se supere pe mine !
Cunosc si eu bine teoria care spune ca pinza freatica este poluata pina la adincimea de
200 de metrii dar este conditionata si pe altitudine.
Fintina mea are 13 m. adincime pe 1 m diametru si nu am reusit sa o golesc complet
niciodata folosind o pompa electrica de 2 mc/h (adevarat este insa ca nici nu am avut
rabdare sa stau 2-3-4 ore pe linga ea pina s-ar goli),iar altitudinea satului este de 912
m.
Apa este putin cam calcica (adica dura) dar asta nu ma incurca decit la intretinerea
vaselor de bucatarie . Oricum, obisnuiesc ca o data pe an sa aplic procedeul batrinesc
de a fierbe toate vasele (inafara de cele din teflon)intr-un tuci de 50 de litrii cu cenusa
si soda de rufe .
De asemenea, stiu despre imprastierea atmosferica a poluantilor industriali favorizati
de curentii atmosferici si de ploile acide...s.a.m.d.
In mod evident nu pot baga mina in foc ca fac culturi absolut bio , dar nici nu sunt
buhai de indoiala . Totusi in lumea noastra numai existenta lui Dumnezeu este lucru
sigur, restul...
Dar ajunge cu observatiile si speculatiile . Intentiile noastre sunt altele.
Apa de urzici (nu putem detalia toate subiectele pt. ca nu avem atitea foi in thread !)o
fac cu urzici batrine , care au peste 40 centimetrii inaltime (de mincat, maninc pina
atunci) si intr-adevar miroase tare rau , dar este bunicica , imi foloseste .
Banca de gene din Suceava se gaseste la : genebank@suceava.astral.ro .

Eu am incercat sa intru chiar acum si imi da eroare , nu stiu de ce , dar daca nu merge
astfel puteti scrie la emailul : dana_constantinovici@yahoo.com care este un doctor
biolog din institut si care a facu o prezentare a institutului cred ca acum 4-5 ani in
revista "Formula As" si puteti cere adresa site-ului oficial al bancii sau in ultima
instanta intrati pe Google si introduceti "banca de gene Suceava" si probabil ca
merge .
Eu am primit de la ei o lista , un catalog cu disponibilul lor in seminte, si mi-am ales
rosii, morcov, telina , fasole , patrunjel, ardei gras, salata verde ... si parca atit.
Am primit semintele de care am fost f. multumit .
Despre determinarea tipului de sol (pt. cei care chiar sunt interesati) stiu ca tatal meu
a mers in capitala de judet cu 6-7 probe la un Agrosem sau ceva de genul acesta si i-a
facut analiza .
Dar si despre acest lucru cred ca tot Google poate indruma bine .
Eu am apelat la asta deoarece multi ani aveam tot felul de productii si de calitati de ma
tot necajeam toamna de toamna . Si atunci am incercat sa elimin toate lucrurile care
imi puteau periclita recolta .
Si a fost mai intii solul, apoi semintele si rasadurile , apoi adincimea araturii, modul
de folosire a gunoiului de grajd (desi sunt in zona sa zic de munte , unde se presupune
ca sunt vaci , acest balegar se gaseste din ce in ce mai greu) , apoi rotirea tipurilor de
culturi pe suprafata generala a gradinii, apoi timpul si modul de plivire, copilire,
depozitarea pe timpul iernii , etc , mergind chiar pina la sfestirea casei si a intregii
gospodarii de 2-3 ori pe an (inca nu am incercat de ziua Sf. Trifon) sau alte momente
legate de curatia trupeasca si practica crestina (la insamintarea rasadurilor tinem cont
de curatia trupeasca pt. ca asa dorim noi, daruim primele legume unui nevoias mai
inainte sa mincam noi, s.a.m.d., gesturi simple , pe care dorim sa le implinim ca o
masura a bunei rinduieli si poate ca si a unei drepte socoteli) .
La inceput faceam lucrurile cum ni se pareau noua (familiei mele)ca sunt mai bine dar
rezultatele slabe ne-au condus catre alte rinduieli si rigori si incet-incet am indreptat
mult lucrurile .
Acum pot spune ca muncim cu mai mult spor , dar au trecut niste ani pina am inteles ca
orice ai face in viata trebuie facut ca pt. Dumnezeu ... desi, nici pe departe, nici acum,
nu le implinesc pe toate astfel !
Ma repet , mie imi place discutia si poate astfel ne folosim unii de altii si in acest
domeniu . Bine ar fi .
@Multumesc,Zaharia!Admir ceea ce ai facut tu si familia ta in materie de gradinarit,in
mare si la noi a fost cam la fel.Cu fiecare an am invatat mai multe si mai de folos.Si ma
bucur ca suntem aici la discutii,altfel de discutii...
Mesaje: 54
@Miha-anca,prea complicat pentru mine toata povestea cu andivele.

Mi-as dori sa invat din reusitele si nereusitele voastre experiente,cu siguranta nu au fost
putine.Internet am si eu,copy-paste stiu sa dau,dar...cand iti intinde o mana aproapele,si
te mangaie pe suflet cu un sfat,cu o vorba de bine,parca-i un pic mai altfel.
#52
28.03.2013, 14:40:27
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
n prealabil postat de Yasmina
Lumina indirecta,fara curenti de aer,fara aer uscat de la aerul conditionat,udat chiar si
la 3 zile,tuns sau copilit des(ciupitul terminal al ramurii).
Yasmina, eu am un bonzai din ficus. Crengile se fac destul de lungi si nu mai seamana a
bonzai, ci arata ca o tufa de ficus. L-am mai taiat, cum mi-am imaginat eu ca ar trebui
facut acest lucru, dar tot nu am obtinut un rezultat multumitor.
Cum se face ciupitul terminal, caci aici cred ca gresesc. Multumesc.
__________________

#53
28.03.2013, 14:43:20
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Mi-as dori sa invat din reusitele si nereusitele voastre experiente,cu siguranta nu au
fost putine.Internet am si eu,copy-paste stiu sa dau,dar...cand iti intinde o mana
aproapele,si te mangaie pe suflet cu un sfat,cu o vorba de bine,parca-i un pic mai
altfel.
Da, e mai complicat, dar incercarea moarte n-are, se spune. Vara nu ai mare lucru de
facut, in afara de a insamanta andivele; iar iarna nu mai ai in general, legat de gradinarit,
chiar atatea de facut, asa ca timp ar fi...
Intrebarea e de unde se face rost de samanata?
Acum am inteles si eu de ce andivele cumparate sunt amare!
__________________

#54
28.03.2013, 15:13:56
Mesaje: 54
Candva exista un triunghi magic,Dumnezeu,pamantul si omul.Legatura sfanta si in timp

poate ,blestem.Taranul copilariei mele era sfios,tacut si cuminte,din zori pana seara,de
acasa pana-n ogor,peste tot cu gandul la EL.Vorbea doar cu EL,nimic fara EL.O scrisoare
venita din lume,de la cei plecati sa devina mai sus cu o treapta,era purtata-n buzunarul
camasii,mai aproape de suflet,citita mereu,rupta pe alocuri ,Doamne ce greu!Da-le
Doamne si lor de o paine,ai grija de ei si de ziua de maine!Taran sfios si vrednic al
copilariei mele.Azi taranu-i facut hot,desi lui i s-a luat totul.Si tot azi nu-l mai cheama pe
El,nu citeste scrisori,ci se imbratiseaza cu ai lui prin emoticoane si vorbeste ,si
vorbeste...la telefoane!
Maicuta mea are 90 de ani,a fost si mai este o taranca cuminte,harnica si cu masura,cu
ochii la cer,cu gandul la EL...se roaga pentru noi,pentru voi si zice,,Da-ne Doamne cu
masura,TU stii de nevoi!,,
Dumnezeu iti da stiinta de a face,si tot EL te ajuta ca ceea ce cladesti sa dureze.
#55
28.03.2013, 15:21:58
Mesaje: 54
Citat:
Da, e mai complicat, dar incercarea moarte n-are, se spune. Vara nu ai mare lucru de
facut; iar iarna nu mai ai chiar atatea de facut, asa ca timp ar fi...
Intrebarea e de unde se face rost de samanata?
Acum am inteles si eu de ce andivele cumparate sunt amare!
Pai...andivele sunt amare!Eu le consum in stare cruda cu un pic de sare si ulei de masline
presat la rece.Cele mai bune sunt de culoare galbena,cand frunzele au culoare verde sunt
prea batrane.Benefice pentru ficat si pancreas,la fel ca feniculul si anghinarea.
#56
28.03.2013, 15:25:07
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Pai...andivele sunt amare!.
Da, dar acum am inteles, ca ele nu trebuie sa fie amare. Ele se amarasc in contact cu
lumina.
__________________

#57
28.03.2013, 18:35:40
Mesaje: 2.129
Am pornit aceste rinduri minat de finetea, de caldura si adevarul cuvintelor aanrraei, de

dragostea ei fata de una din valorile eterne ale ei (batrinii ei)si ale neamului acesta, de
pamintul acesta si de cultul lucrului bine facut in binecuvintarea Domnului .
Dar citind toate postarile, ma bucur mult sa recunosc ca fiecare posteaza multe lucruri
folositoare , raspunsuri si retete "noi", ajutor si mina frateasca intinsa celui care cauta .
Celui care vrea sa se mintuiasca, intr-un cuvint . Ca cel ce vrea sa se mintuiasca , cu
intrebarea sa calatoreasca , spunea gheronul Cleopa .
Tuturor celor care seamana cu nadejde , ca si celror care culeg cu bucurie , pace si liniste
binecuvintata, spor si belsug netagaduit !
__________________
Marturisitorul .
#58
28.03.2013, 21:42:58
Mesaje: 1.803
Citat:
Lumina indirecta,fara curenti de aer,fara aer uscat de la aerul conditionat,udat chiar si
la 3 zile,tuns sau copilit des(ciupitul terminal al ramurii).
Fiecare se ingrijesc in mare parte la fel,insa au nevoie de particularitatile specie
lor.Dar in majoritatea cazurilor se usuca deoarece nu sunt udati des.
Apoi cand iei acasa o planta de la florarie trebuie sa-o dezradacinezi si sa-i schimbi
mediul imediat.Ei nu vand plante cu mediul ideal ci standard.
Din cate stiu,bonsaii au nevoie de un substrat format din pamant de padure,cu Frunze
maruntite si muschi deasupra iar la baza ghiveciului nisip sau pietris,pt ca apa sa se
scurga toata,sa nu stagneze.
Am avut si eu bonsai,insa se usuca de fiecare data cand plec mai multe zile din
oras.Ceea ce confirma faptul ca trebuiesc udati des.
Poate data viitoare am sa incerc sa iau bonsaiul in vacanta :)
Cu ferigile este mai simplu,si ele au nevoie sa fie udate des si chiar spreiate cu apa pe
Frunze,mai ales daca in casa aerul conditionat face legea.
Un tratament deosebit pt ferigile de apartament este dusul(si a altor genuri de plante).
Poti sa-mi trimiti poze cu plantele tale pe email,sa vad despre ce este vb!
Multumesc frumos, Yasmina... ti-am trimis pozele pe mail!
__________________
#59
28.03.2013, 22:33:05
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Da, dar acum am inteles, ca ele nu trebuie sa fie amare. Ele se amarasc in contact cu
lumina.
Si inca un lucru incurajator in ceea ce priveste andivele: planta nu se arunca dupa prima
recoltare deoarece o luna mai tarziu mai inca o recolta.
__________________

#60
28.03.2013, 23:25:44
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Feniculul comun se numara printre condimente.
Exista si Feniculul dulce sau florentin, de la care se mananca radacina si crengile.
Necesita un pamant afanat, cu mult gunoi de graj. Insamantarea se face toaman tarziu, sau
primavara timpuriu. Nu are nevoie de prea multa ingrijire. Plantele se raresc, pastrand o
distanta de 15 cm intre ele si se uda cand e necesar. Se merita a pune putin pamant peste
capatani, ca plantele sa poata mentine umezeala.
Se recolteaza cand capatanile ajung de cca 5 cm; in schimb crengutele trebuie culese cat
mai sunt fragede.
__________________

Mesaje: 3.005
Astazi am fost la gradina,am presarat zat de cafea,ace de pin si coji de banana deasupra
solului caci in zilele urmatoare urmeaza sa sapam si sa plantam rosiile ,ardeii si vinetele
pe care le-am cumparat azi.
Am semanat si salata,dovlecei si niste ardei iuti acum 2 saptamani care vad ca au rasarit.
Ierburile sunt tare frumoase si mari : patrunjel,salvie,rosmarin,cimbru.Le-am semanat

anul trecut si s-au pastrat verzi si peste iarna(care iarna?).
Cum imi este felul umbland pe internet pe tot felul de blogguri de gradinarit,am dat peste
o doamna draguta din Brasov,cu care m-am sfatuit si m-am facut si cu un mic cadou de
seminte de rosii,gogosari si ardei kapia din Romania.
Trebuie sa le seman urgent.Domnul stie daca vom apuca sa mancam din ele caci anul
trecut florile si roadele rasadurilor au fost mancate de nu stiu ce...Limaxi,veverite sau
caprioare?
In timp,ce udam am observant mergand agale un gandac foarte mare,care mergea foarte
ganditor cu capul in pamant.Dupa ce am tras tipatul de rigoare,m-am dus mai aproape sa-
l observ.
Era frumos,negru si lucios parca dintr-un material pretios.Cauta apa.
I-am turnat din furtun o baltoaca din care a sorbit vreo 10 minute,apoi s-a dus in drumul
lui tot cu capul in pamant :)
Este acesta:Darkling Beetle (Coelocnemis californicus)

Attached Images
coel-cal.jpg (22,7 KB, 1 views)
__________________
Last edited by Yasmina; 29.03.2013 at 09:48:40.
#62
29.03.2013, 09:08:51
anita
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 2.237
Citat:
Feniculul comun se numara printre condimente.
Exista si Feniculul dulce sau florentin, de la care se mananca radacina si crengile.
Necesita un pamant afanat, cu mult gunoi de graj. Insamantarea se face toaman tarziu,
sau primavara timpuriu. Nu are nevoie de prea multa ingrijire. Plantele se raresc,
pastrand o distanta de 15 cm intre ele si se uda cand e necesar. Se merita a pune putin
pamant peste capatani, ca plantele sa poata mentine umezeala.
Se recolteaza cand capatanile ajung de cca 5 cm; in schimb crengutele trebuie culese
cat mai sunt fragede.
Doamne ajuta !
Am vazut la supermarket fenicul ,cum se consuma ?
De asemeni am vazut ghimbir ,eu credeam ca este nap
La fel ,se face salata ,se pune in ciorba acest ghimbir?
Imi place napul ,e dulce si nu ocupa mult loc ,se pune pe langa garduri ,nefiind pretentios
#63
29.03.2013, 09:16:01
Mesaje: 3.005
Citat:
Yasmina, eu am un bonzai din ficus. Crengile se fac destul de lungi si nu mai seamana
a bonzai, ci arata ca o tufa de ficus. L-am mai taiat, cum mi-am imaginat eu ca ar
trebui facut acest lucru, dar tot nu am obtinut un rezultat multumitor.
Cum se face ciupitul terminal, caci aici cred ca gresesc. Multumesc.
De cat timp il aveti?Un an,doi,mai multi?
Cand incepe sa se dezvolte viguros ii semn ca radacinile au crescut mari si acestea
stimuleaza si crengile.
Cuvantul Bonsai inseamna "a creste in tava",ceea ce ne trimite cu gandul la misiunea pe
care o are aceasta planta de a se miniaturiza in spatiul stramt pe care il are are desemnat(o
tavita).
Deci daca dorim sa-i controlam cresterea atunci sa avem in vedere radacinile.
Ciupitul este simplu,se ciupeste varful lastarului dintr-o ramura care a crescut lunga si nu
se mai opreste din crescut.
Trebuie sa va imaginati o forma frumoasa pe care doriti s-o urmati si taiati tot ce este in
plus,apoi urmariti ca noii lastari sa nu depaseasca modelul impus.Se utilizeaza si sarme
care sa impuna ramurilor un profil inclinat,mult mai placut ochiului.
Puteti sa puneti o poza?

Bonsaii care sunt pe piata sunt"starteri"-au nevoie de ani buni de a-si forma trunchiul,de a
capata forma.
Un bonsai vechi,cu o forma dramatica costa foarte mult, o adevarata investitie.
__________________
#64
29.03.2013, 09:34:04
Mesaje: 3.005
Citat:
n prealabil postat de anita
Doamne ajuta !
Imi place napul ,e dulce si nu ocupa mult loc ,se pune pe langa garduri ,nefiind
pretentios
Ghimbirul este sanatate curata,va rog sa ma credeti!
Este considerat antibioticul natural si cred ca pe buna dreptate,spun eu care consum foarte
des.
Pe timp de iarna,daca il consumati des reduceti drastic sansele de raceala,gripa,bronsita.

Bun si pt viermi intestinali,greata,varsaturi,balonari.
Se poate face ceai,salata,se adauga la legume sotate,shake sau chiar si in ciorba.

De exemplu o ciorba de fasole alba cu spanac sau loboda si ghimbir.
Ceaiul se face simplu,se decojeste radacina,apoi se rade o bucata de 2 cm patrati intr-o
cana;adaugati apa fiarta si lasati acoperit 10 min.Se bea cu miere.
Ceaiul este foarte iute,nu toata lumea il suporta,dar in mancare este mai bland fiind gatit.
Daca aveti blender il puteti amesteca cu o banana, alte fructe(curmale,ananas)si lapte pt o
bautura energizatoare.
In combinatie cu peste este foarte gustos,salata de peste sau peste la cuptor.
Fenicul...eu nu prea ma omor.

Se poate manca crud,taiat felii cu pasta de naut sau se poate amesteca cu o salata mai
pretentioasa cu mere,nuci si struguri.
__________________
#65
29.03.2013, 11:30:09
anita
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 2.237
Citat:
Ghimbirul este sanatate curata,va rog sa ma credeti!
Este considerat antibioticul natural si cred ca pe buna dreptate,spun eu care consum
foarte des.
Pe timp de iarna,daca il consumati des reduceti drastic sansele de

raceala,gripa,bronsita.
Bun si pt viermi intestinali,greata,varsaturi,balonari.
Se poate face ceai,salata,se adauga la legume sotate,shake sau chiar si in ciorba.

De exemplu o ciorba de fasole alba cu spanac sau loboda si ghimbir.
Ceaiul se face simplu,se decojeste radacina,apoi se rade o bucata de 2 cm patrati intr-
o cana;adaugati apa fiarta si lasati acoperit 10 min.Se bea cu miere.
Ceaiul este foarte iute,nu toata lumea il suporta,dar in mancare este mai bland fiind
gatit.
Daca aveti blender il puteti amesteca cu o banana, alte fructe(curmale,ananas)si lapte
pt o bautura energizatoare.
In combinatie cu peste este foarte gustos,salata de peste sau peste la cuptor.
Fenicul...eu nu prea ma omor.

Se poate manca crud,taiat felii cu pasta de naut sau se poate amesteca cu o salata mai
pretentioasa cu mere,nuci si struguri.
Multumesc ,prea scump nu mi s-a parut ,dar daca are atatea indicatii merita
Cred ca e o planta care nu creste la noi in tara
#66
29.03.2013, 16:57:59
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Mi-as dori sa invat din reusitele si nereusitele voastre experiente,cu siguranta nu au
fost putine.Internet am si eu,copy-paste stiu sa dau,dar...cand iti intinde o mana
aproapele,si te mangaie pe suflet cu un sfat,cu o vorba de bine,parca-i un pic mai
altfel.
Practic nu am apelat la Internet si nici nu am facut copy-paste, ci am tradus dintr-o carte f
buna de gradinarit, pe care am primit-o de Craciun in dar. Nu intotdeauna este ceea ce
pare... si apoi mi-a facut placere sa ma documentez si eu cu privire la andive. Cam putini,
care le cultiva acasa. M-ai inspirat ca sa o fac eu. Multumesc.
__________________

#67
29.03.2013, 17:05:29
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
De cat timp il aveti?Un an,doi,mai multi?
Cand incepe sa se dezvolte viguros ii semn ca radacinile au crescut mari si acestea
stimuleaza si crengile.
Cuvantul Bonsai inseamna "a creste in tava",ceea ce ne trimite cu gandul la misiunea
pe care o are aceasta planta de a se miniaturiza in spatiul stramt pe care il are are
desemnat(o tavita).
Deci daca dorim sa-i controlam cresterea atunci sa avem in vedere radacinile.
Ciupitul este simplu,se ciupeste varful lastarului dintr-o ramura care a crescut lunga si
nu se mai opreste din crescut.
Trebuie sa va imaginati o forma frumoasa pe care doriti s-o urmati si taiati tot ce este
in plus,apoi urmariti ca noii lastari sa nu depaseasca modelul impus.Se utilizeaza si
sarme care sa impuna ramurilor un profil inclinat,mult mai placut ochiului.
Puteti sa puneti o poza?

Bonsaii care sunt pe piata sunt"starteri"-au nevoie de ani buni de a-si forma
trunchiul,de a capata forma.
Un bonsai vechi,cu o forma dramatica costa foarte mult, o adevarata investitie.
Multumesc, Yasmina. Am inteles acum ce am de facut. Bonzaiul il am de cativa ani, poate
4-5. La poze inca nu ma pricep, desi au mai avut niste colegi amabilitatea de a mai invata
cum sa procedez, inca nu am indraznit.
Da, are o forma destul de dramatica, cum spui, dar mai trebuie sa ii formez coroana.
Multumesc mult!
__________________

#68
29.03.2013, 17:22:51
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Ghimbirul se spala, dar nu se curata coaja, daca e sa -l credem pe Jamie Oliver, caci
coaja, ca orice coaja de fruct are multe vitamine.
__________________

#69
29.03.2013, 19:06:53
Mesaje: 3.005
Citat:
Ghimbirul se spala, dar nu se curata coaja, daca e sa -l credem pe Jamie Oliver, caci
coaja, ca orice coaja de fruct are multe vitamine.
In acest caz ghimbirul fiind o radacinoasa :)
Daca este cultivat bio fructul intr-adevar nu se cojeste,dar pt radacinoase este mai bine pt
a impiedica infestarea cu tot felul de bacterii,paraziti sau chiar virusuri ce s-ar gasi la
nivelul solului(E.Coli,Salmonella ,oua de ascarizi ,giardia si alte minunatii .
__________________
#70
29.03.2013, 19:23:53
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Doamne ajuta !
Am gasit o reteta din bucataria franceza: Fenouil Brais
Se iau 4 radacini de fenicul, se curata de crengute, se taie un doua si apoi in felii de 1 cm.
Un catel de usturioi maruntit se prajeste (1-2 minute) intr-o lingura de ulei, peste care
punem apoi feniculul si il prajim 10-12 minute, pana se fac putin aurii. Se adauga 3 rosii
taiate in cuburi, 1 lingurita de cimbru proaspat, sare si piper, si se prajesc inca 5 minute,
pana s-au inmuiat putin rosiile. Se pune capacul si lasam pe foc inca 5 minute. Marim
flacara si mai lasam 5 minute, pana ce din rosii s-a facut sos, iar feniculul este moale.
Apoi punem acest amestec de legume intr-un vas de Jena. Se presara pesmet deasupra si
se pun cateva bucatele de unt. La sfarsit punem busuioc verde maruntit.
Se da la cuptor timp de 15 minute, pana ce suprafata devine aurie.
Vasul se scoate din cuptor si se pune inca putin busuioc verde maruntit deasupra.
__________________
Miha-anca Data nregistrrii: 03.10.2009

Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
In acest caz ghimbirul fiind o radacinoasa :)
Daca este cultivat bio fructul intr-adevar nu se cojeste,dar pt radacinoase este mai
bine pt a impiedica infestarea cu tot felul de bacterii,paraziti sau chiar virusuri ce s-ar
gasi la nivelul solului(E.Coli,Salmonella ,oua de ascarizi ,giardia si alte minunatii .
DA, sigur ca este radacinoasa; facusem doar o comparatie. Trebuie sa iti spun ca eu nici
cartofii nu ii mai curat, atunci cand vreau sa ii prajesc. Ii spal bine si am grija sa nu aiba
ceva pete. Am vazut-o pe o englezoaica facand cipsuri din coji de cartofi si asa mi-a
venit ideea. Coaja le da un gust special, ca la cartofii copti. Nu trebuie sa iti mai spun cat
timp economisesc in acest fel...
__________________

#72
29.03.2013, 19:32:23
Mesaje: 54
Am nevoie de ajutorul vostru!

Vecinii mei au un nuc batran cca 70 ani si care-mi acopera cu coroana sa o suprafata de
5/7m.Am incercat sa pun salata,spanac,pastarnac...toate cresc frumos pana cand
inverzeste nucul,cam prin iunie,dupa care incep sa se ingalbeneasca si chiar sa se
usuce.Voi ce puneti intr-un asemenea loc?
#73
29.03.2013, 19:38:45
Mesaje: 2.129
Recomandati va rog niste cantitati, gramaje, proportii si exemple de preparate cu

ghimbir .
Asemenea, cum se pune : taiat felii, cubulete, pus intreg in supe de zarzavat si apoi pasat,
sau cum ?
Este intr-adevar f. iute daca depasesti o doza.
Eu l-am descoperit de vreo2-3 luni si pina acum nu am pus decit in cafea naturala (da un
parfum deosebit , eu fiind mare amator de cafea naturala), in peste la tava si intr-o supa de
legume . Dar uneori am mai gresit cantitatile si ghustul a devenit dominat si a virat
savoarea supei ,la care ma asteptam, doar catre aroma lui.
Deci, imi este teama cu el si nu stiu cantitatile pt. a nimeri bine in aroma cea mai placuta.
La tara am un vecin care cultiva napi. Imi da si mie de citeva ori pe an cam cite 5 Kg
odata, dar ii maninc cruzi si sunt f. buni.
Ii mai dau si prin razatoare si ii incorporez in maioneze alaturi de alte zarzavaturi crude,
cu sau fara adaus de brinza dulce.
Sunt f. buni , merg .
Eu , de felul meu sunt un gurmand dar si un gurme. Aromele, parfumurile, esentele,

savoarea deosebita a mincarii totdeauna m-a atras atit de mult incit daca nu este bine
lucrata gastronomic ma intristeaza efectiv, ma indispune .
Nu mai spun ca imi cultiv numerose plante si zarzavaturi aromate , pt. condimentare.
Exagerind putin , spun ca ori de cite ori intru in magazine Plafar, parfumerii,camari (de
tara , nu de apartament)in care sunt atirnate la pastrare plante medicinale sau aromatice ,in
laboratoare farmaceutice unde se prepara medicamente naturiste , mi se schimba starea de
spirit devenind mult mai bine dispus .
Ba de multe ori tinde sa se manifeste clar ca si o slabiciune, dar asta este .
Deci , va rog deosebit, citeva recomandari despre doze si cantitati , poate si combinatii ,
sau in general, despre cum folositi ghimbirul !
__________________
Marturisitorul .
#74
29.03.2013, 19:48:53
aanrra Data nregistrrii: 26.12.2010
Locaie: Bucuresti
Mesaje: 54
Ceaiul de ghimbir cu gheata este o minunatie!In rest nu am reusit sa gasesc cantitatea

potrivita de ghimbir pentru a nu schimba gustul mancarii.Deci...eu inca mai
experimentez...
#75
29.03.2013, 20:15:22
Mesaje: 54
Imi place sa ratacesc cu folos pe carari de deal si munte.Imi place sa-mi culeg singura
plantele medicinale,atatea cate le cunosc,sa le usuc la intuneric si sa le pastrez in pugi de
hartie.Am pus poze in album...
#76
29.03.2013, 20:25:08
Mesaje: 2.142
Citat:
Am nevoie de ajutorul vostru!
Vecinii mei au un nuc batran cca 70 ani si care-mi acopera cu coroana sa o suprafata
de 5/7m.Am incercat sa pun salata,spanac,pastarnac...toate cresc frumos pana cand
inverzeste nucul,cam prin iunie,dupa care incep sa se ingalbeneasca si chiar sa se
usuce.Voi ce puneti intr-un asemenea loc?
E tiut c sub nuc nu crete nimic. Ar trebui tiate crengile care-i fac umbr.
__________________
#77
29.03.2013, 20:45:23
Mesaje: 3.005
Citat:
Recomandati va rog niste cantitati, gramaje, proportii si exemple de preparate cu
ghimbir .
Asemenea, cum se pune : taiat felii, cubulete, pus intreg in supe de zarzavat si apoi
pasat, sau cum ?
Este intr-adevar f. iute daca depasesti o doza.
Eu l-am descoperit de vreo2-3 luni si pina acum nu am pus decit in cafea naturala (da
un parfum deosebit , eu fiind mare amator de cafea naturala), in peste la tava si intr-o
supa de legume . Dar uneori am mai gresit cantitatile si ghustul a devenit dominat si a
virat savoarea supei ,la care ma asteptam, doar catre aroma lui.
Deci, imi este teama cu el si nu stiu cantitatile pt. a nimeri bine in aroma cea mai
placuta.
La tara am un vecin care cultiva napi. Imi da si mie de citeva ori pe an cam cite 5 Kg
odata, dar ii maninc cruzi si sunt f. buni.
Ii mai dau si prin razatoare si ii incorporez in maioneze alaturi de alte zarzavaturi
crude, cu sau fara adaus de brinza dulce.
Sunt f. buni , merg .
Eu , de felul meu sunt un gurmand dar si un gurme. Aromele, parfumurile, esentele,

savoarea deosebita a mincarii totdeauna m-a atras atit de mult incit daca nu este bine
lucrata gastronomic ma intristeaza efectiv, ma indispune .
Nu mai spun ca imi cultiv numerose plante si zarzavaturi aromate , pt. condimentare.
Exagerind putin , spun ca ori de cite ori intru in magazine Plafar, parfumerii,camari
(de tara , nu de apartament)in care sunt atirnate la pastrare plante medicinale sau
aromatice ,in laboratoare farmaceutice unde se prepara medicamente naturiste , mi se
schimba starea de spirit devenind mult mai bine dispus .
Ba de multe ori tinde sa se manifeste clar ca si o slabiciune, dar asta este .
Deci , va rog deosebit, citeva recomandari despre doze si cantitati , poate si

combinatii , sau in general, despre cum folositi ghimbirul !
Eu fiind o persoana care mananca iute,pun bucati destul de mari si nu am fost niciodata
dezamagita de efectul dozajului.
Cunoasteti vb aia ca bucatarul se satura din gustat?Condimentele se adauga cate
putin,apoi se gusta,gustul dvs decide daca este nevoie de mai mult.Daca se pune mult
dintr-o data nu se poate lua inapoi :)
In salate nu trebuie sa-l feliati ci il puneti in blender impreuna cu un strop de miere,zeama

de la 1/2 lamaie,sare si o lingura ulei de masline si pregatiti sosul pt salata.
Cantitate:incepeti cu o felie subtire,gustati si in functie de iutime realizati daca mai
trebuie sa adaugati sau nu.
Acum in post puteti sa gatiti morcovi cu ghimbir.

4 morcovi fragezi,3 catei usturoi,putin zahar brun sau miere pt gust,sare,3-4 linguri de
otet de mere ,un strop de ulei si o felie de ghimbir lunga de 1 cm,pe care o razuiti.
Morcovii curatati se taie oblic,cam de 2 cm lungime si se pun in ulei,puna incepe sa
sfaraie(nu se lasa la calit).Se pun toate condimentele deodata ,apoi se adauga putina
apa,cat sa acopere morcovii pe jumatate.
Se lasa la foc mic,sa fiarba la aburi,dar nu foarte mult caci morcovii se pot manca si semi-
cruzi.
Sunt si alte retete cu carne,insa eu fiind vegetariana nu le-am incercat dar as putea sa le
postez(mai spre seara,ca acum vremea frumoasa nu mai imi permite sa stau in casa :)
Ps=m-ati facut sa zambesc...eu am un dulap cu vreo 60 de condimente din plante

aromatice.
__________________
#78
29.03.2013, 21:01:51
Mesaje: 3.005
Citat:
DA, sigur ca este radacinoasa; facusem doar o comparatie. Trebuie sa iti spun ca eu
nici cartofii nu ii mai curat, atunci cand vreau sa ii prajesc. Ii spal bine si am grija sa
nu aiba ceva pete. Am vazut-o pe o englezoaica facand cipsuri din coji de cartofi si asa
mi-a venit ideea. Coaja le da un gust special, ca la cartofii copti. Nu trebuie sa iti mai
spun cat timp economisesc in acest fel...
http://www.sfaturimedicale.ro/perico...de-cartof.html
Eu cred ca este un mit ,asta cu cojile...

__________________
#79
29.03.2013, 22:11:11
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:

DA, asa se pare. Multumim, Yasmina.
__________________

#80
01.04.2013, 13:40:21
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Melci
Am primit acest mesaj si ma grabesc sa vi-l impartasesc si voua:
Melcii dau trcoale grdinii tale i fac ravagii printre rsadurile tale? Atunci pune ntr-o
farfurie de tabl (aluminiu) cteva felii de castravete i grdina ta va scpa ntreg sezonul
de duntorii nepoftii.
Chimicalele din castravete reacioneaz cu aluminiul farfuriei i eman un miros
imperceptibil pentru oameni, dar care este neplcut pentru duntorii care vor elibera
zona.
Sa speram ca le vom veni de hac!

__________________

Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Anul trecut am plantat busuioc si marar in locuri insorite si s-a uscat.
Mararul meu a crescut bine cand l-am semanat langa alte plante care cresc inalte, de ex:
langa loboda.
Voi cum pregatiti loboda? Eu o pun in salata, in supa; de la vecina mea am invatat sa-o
oparesc si sa-i pun unt, daca o folosesc ca garnitura la friptura. Tot ea mi-a spus, ca se
poate opari pentru a o pastra in congelator.
__________________

#82
02.04.2013, 00:01:24
Mesaje: 3.005
Citat:
Mararul meu a crescut bine cand l-am semanat langa alte plante care cresc inalte, de
ex: langa loboda.
Voi cum pregatiti loboda? Eu o pun in salata, in supa; de la vecina mea am invatat sa-
o oparesc si sa-i pun unt, daca o folosesc ca garnitura la friptura. Tot ea mi-a spus, ca
se poate opari pentru a o pastra in congelator.
Da,mama facea ciorba acra cu bors si orez ,cu carne sau de post.Mancare de orez cu
loboda si ciuperci.
Sau sotata cu ulei si usturoi ,ca si garnitura pt peste.
Aici nu este loboda sau stevie,dar sunt altele desigur.
__________________
#83
02.04.2013, 00:45:59
Mesaje: 3.005
Citat:
Am primit acest mesaj si ma grabesc sa vi-l impartasesc si voua:
Melcii dau trcoale grdinii tale i fac ravagii printre rsadurile tale? Atunci pune
ntr-o farfurie de tabl (aluminiu) cteva felii de castravete i grdina ta va scpa
ntreg sezonul de duntorii nepoftii.
imperceptibil pentru oameni, dar care este neplcut pentru duntorii care vor elibera
zona.
Sa speram ca le vom veni de hac!

Am citit mesajul la 7 dimineata si tare m-am bucurat,m-am sculat am luat o folie de
aluminiu,am taiat castraveti si I-am pus afara la usa,unde am plante terorizate de melci!
Acum,pe la 2 am fost afara sa vad care-I miscarea si am gasit pana si castravetii mancati
de pe aluminiu...no comment!
__________________
#84
02.04.2013, 10:05:16
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
aluminiu,am taiat castraveti si I-am pus afara la usa,unde am plante terorizate de
melci!
Acum,pe la 2 am fost afara sa vad care-I miscarea si am gasit pana si castravetii
mancati de pe aluminiu...no comment!
Haha, la fel ca "sperietoarele" de gandaci cu ultrasunete/radiatie electromagnetica, pe care
se plimba gandacii linistiti.
Doar n-ai crezut ca toate sfaturile "bio" chiar functioneaza.

O fi mergand unele, dar daca nu vorbesti cu cineva care chiar le-a incearcat, n-ai de unde
sti.
Daca traiesti din gradinarit, nu cred ca iti permiti 10 ani de foame pana incerci toate
traznaile gasite pe Internet. :)
Sunt curios totusi, sunt recolte certificate "bio", ei cum se descurca?
Sunt cazuri de exemplu, in care intr-adevar obtii o productie mai mica (grau ne-ierbicidat
de ex.) dar in alte cazuri, unde e vorba de daunatori, pur si simplu ramai fara recolta si nu
e vorba ca nu mai ai ce duce la piata, dar pur si simplu nu mai ai ce manca tu.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
#85
02.04.2013, 10:24:33
DragosP Religia: Ortodox
Senior Member Mesaje: 3.026
Citat:
Ai pus alturi i printul postrii cu sfatul respectiv? C poate melcii nu tiau.
__________________
mi cer scuze celor pe care i-am suprat!
"Trebuie sa mori nainte de a muri
Pentru a nu muri atunci cnd mori"
#86
02.04.2013, 11:21:39
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
n prealabil postat de DragosP
Ai pus alturi i printul postrii cu sfatul respectiv? C poate melcii nu tiau.
Aveau nasucul infundat. Sezonul..
__________________
#87
02.04.2013, 12:21:54
carmina Locaie: Bucuresti
Mesaje: 694
Pentru melcii de gradina, cei fara cochilie, eficiente sunt capcanele cu ... bere! (Se pare ca
sunt mari amatori de bere, fara a face nazuri la marca.)
Cutii de aluminiu (de la conserve) se ingroapa pana la nivelul solului si se umplu cu bere,
cel mult pana la jumatate. A doua zi se strange recolta de melci si se reumple cutiile cu
bere.
__________________
"De te vei amr dup ce ai czut n ispit, i-i mai faci i fgduine hotrnd c
,,de-acum nainte n-o s se mai ntmple niciodat, este semn limpede c te afli pe
un drum greit: i s-a rnit ncrederea n tine.
Acela ce nu se bizuie pe sine nsui e uimit cum de n-a czut mai ru i d slav lui
Dumnezeu c i-a trimis ajutorul la vreme, fr de care ar fi zcut mai departe acolo
n adnc."
Last edited by carmina; 02.04.2013 at 12:26:20.
#88
02.04.2013, 14:52:33
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:

200 grame de coji?
Pai trebuie sa maninci vreo 2kg de cartofi cel putin.
Cartofii incoltiti intradevar incep sa produca solanina, si inca local (acolo unde incep sa
apara mugurii) altfel coaja e complet inofensiva si chiar indicat sa fie consumata (pentru
fibre).
__________________
#89
03.04.2013, 11:00:42
Cornel Urs Mesaje: 1.060
Senior Member
de afacerea "Paulownia" ati auzit?
#90
03.04.2013, 15:46:44
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
aluminiu,am taiat castraveti si I-am pus afara la usa,unde am plante terorizate de
melci!
Presupun ca ai ceva pasarele prin gradina, care s-au delectat cu castravetii.
Deci nu ti-au disparut melcii? Mai cautam...
Poate ca ai gresit ceva, si anume, farfuria, in care trebuiau sa se adune melcii a fost prea
plata si ei au putut pleca, asa cum au venit, adica nestingheriti. Incearca sa pui intr-un
borcan culcat, in asa fel, incat sa poata intra usor, dar sa le fie mai greu sa iasa... ceva, in
genul sfatului dat mai sus de carmina.
__________________

Mesaje: 54
...
@ Miha-anca,poti sa pui butoiul cu bere in gradina si poate cativa limacsi mai putin
norocosi pot cadea in capcana...in rest rabdare sa avem.
Asa cum spunea NPriceputul,varul are efect...dar eu nu am putut suporta ceea ce a
urmat...melcii cu cochilie s-au acoperit de spume albe,parca fierbeau ...limacsii cati au
fost in apropierea varului au murit.Dar...sunt peste tot,multi,multi,multi.Dimineata gasesc
pe trotuare acele dare argintii lasate de trecerea limacsilor care nu sunt placute la vedere
si se spala destul de greu.
Eu am o banuiala,e doar o banuiala...la inceput am avut gazon,dàla de orasan,care se
tunde,se intretine,se...
Apoi,taranul din mine a zis ca nu-i bine...am sapat si am lasat iarba doar in zona
pomilor,in rest mi-am facut o gradina de legume in care am incercat la fel ca voi,ba
una,ba alta...rezultatele au fost mai bune cu fiecare an,cu fiecare experienta.
Inainte de a insamanta gazonul era iarba crescuta ca-n orce curte,spontana.si erau
melci,nu multi ci doar din cei cu cochilie...ei,dupa ce am sapat gazonul a inceput
invazia...de unde,cum,sincer nu stiu!Si vecinii mei se confrunta cu aceeasi problema,si
fiecare cauta o rezolvare...
#92
03.04.2013, 18:10:31
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
aanrra, eu din fericire nu am limax in gradina mea aproape de loc. Apar in mijlocul verii,
dar f putini; deci nu ma deranjeaza in mod deosebit; ii calc in picioare, cum m-a invatat
vecina si gata. Probabil sunt putini, pentru ca in fiecare an pun un strat gros de compost.
Cea care a intrebat este Yasmina.
Acum, mie imi e greu sa cred ca specialistii, care scriu carti de gradinarit dau sfaturi fara
sa le fi incercat. Au si ei mandria lor de gradinari, nu?!? Daca ii prinde cineva cu un sfat
gresit, nu le mai cumpara nimeni cartile. Ca sa nu mai zic de criticile, pe care si le-ar
atrage din partea celorlalti specialisti in ale gradinaritului.
Dar, sigur, poate fi vorba de limax scandinav, caruia sa ii placa berea, spre deosebire de
cel romanesc, care poate ca prefera tuica... mai stii?
Si daca ar fi sa pun un butoi de bere in gradina... a cativa limacsi in doua picioare, care s-
ar prezenta de urgenta.
__________________

#93
03.04.2013, 18:53:40
Mesaje: 54
@Miha-anca,eu nu am nimic cu specialistii de care vorbesti,citesc

carti,reviste,internet,legat de ceea ce ma intereseaza, si cred ca fiecare face la fel...dar vin
si spun ca multe din metodele aflate,mie nu mi-au fost de folos.Asta este!
#94
03.04.2013, 19:24:59
Mesaje: 54
...
@N.Priceputu,sub nuc cresc foarte bine capsunii.Eu am avut un soi comun care fructifica
o singura data pe an pe la inceputul lunii iunie,capsuni mici si foate gustoase.Dupa al
treilea an recolta a fost mica si am hotarat sa-i scot.
#95
03.04.2013, 20:00:51
Mesaje: 54
Citat:
Dar, sigur, poate fi vorba de limax scandinav, caruia sa ii placa berea, spre deosebire
de cel romanesc, care poate ca prefera tuica... mai stii? :
Acum,fie-mi iertata rautatea!
De limacsi scandinavi nu am auzit,dar nu zic ca nu òr fi,si apoi ma gandesc ca-i frig si
rece prin zonele alea si o tuica ar fi numai buna,cum si limacsii de aici ar prefera berea in
verile astea caniculare ...glumeam!
Eu cred ca atat melcii cat si afidele,furnicile si alte ganganii au devenit mult mai
rezistente.
La fel cum spunea si Zaharia,si eu folosesc la stropiri,zeama bordeleza,zeama de
urzici,zeama de tutun,zeama de tutun+sapun de casa, lesie de cenusa,dar cu rezistenta asta
a ganganiilor uneori parca nu-i destul.
In anul trecut m-am luptat si cu seceta...gradina e expusa toata ziua la soare.
#96
03.04.2013, 23:00:46
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
Presupun ca ai ceva pasarele prin gradina, care s-au delectat cu castravetii.
Deci nu ti-au disparut melcii? Mai cautam...
Poate ca ai gresit ceva, si anume, farfuria, in care trebuiau sa se adune melcii a fost
prea plata si ei au putut pleca, asa cum au venit, adica nestingheriti. Incearca sa pui
intr-un borcan culcat, in asa fel, incat sa poata intra usor, dar sa le fie mai greu sa
iasa... ceva, in genul sfatului dat mai sus de carmina.
Pai parca trebuiau sa fie speriati de mirosul de castravete pe folie de aluminiu, nu sa se
adune la mancat castraveti si sa nu poata pleca ca au burtile prea umflate.
Citat:
Melcii dau trcoale grdinii tale i fac ravagii printre rsadurile tale? Atunci pune
ntr-o farfurie de tabl (aluminiu) cteva felii de castravete i grdina ta va scpa
ntreg sezonul de duntorii nepoftii.
imperceptibil pentru oameni, dar care este neplcut pentru duntorii care vor
elibera zona.
__________________
#97
03.04.2013, 23:46:23
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
n prealabil postat de AlinB
Pai parca trebuiau sa fie speriati de mirosul de castravete pe folie de aluminiu, nu sa
se adune la mancat castraveti si sa nu poata pleca ca au burtile prea umflate.
Yasmina a spus ca au disparut castravetii, nu ca au fost mancati de melcii Limax. Pasarile
cerului au si ele nevoie de mancare... iar o felie de castravete poate fi exact ce le trebuie.
La mine vin pescarusi si rad tot ce e comestibil.
In acest caz, pana s-a deplasat limaxul cu viteza de 1 mm/secunda, castravetele a disparut.
__________________

#98
04.04.2013, 00:12:32
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Acum,fie-mi iertata rautatea!
De limacsi scandinavi nu am auzit,dar nu zic ca nu òr fi,si apoi ma gandesc ca-i frig si
rece prin zonele alea si o tuica ar fi numai buna,cum si limacsii de aici ar prefera
berea in verile astea caniculare ...glumeam!
Eu cred ca atat melcii cat si afidele,furnicile si alte ganganii au devenit mult mai
rezistente.
La fel cum spunea si Zaharia,si eu folosesc la stropiri,zeama bordeleza,zeama de
urzici,zeama de tutun,zeama de tutun+sapun de casa, lesie de cenusa,dar cu rezistenta
asta a ganganiilor uneori parca nu-i destul.
In anul trecut m-am luptat si cu seceta...gradina e expusa toata ziua la soare.
Interesant, ca la mine nu sunt atatea ganganii si nici limcsi, desi nu folosesc decat zeama
de urzici; si cum am mai spus, compost nou in fiecare primavara.
Ieri am fost la gradina mea din Romania si acolo mi-a spus vecinul ca ei ard frunzele de
peste an. L-am rugat sa nu procedeze si cu frunzele mele la fel, ci sa le puna ca prim strat,
peste care sa puna pamant. E o operatiune mai grea, pe care eu nu o pot face singura, asa
ca ma ajuta el la amenajarea straturilor. Pamantul meu e lutos si nisipos. Putin compost ii
va face bine.
Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol? Pana
una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am facut
analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce nu mi-a
reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost.
Adu, Doamne, vreme buna, ca sa ne putem ocupa de gradinarit!
P.S. Te-am iertat! Fii pe pace, aanrra, sau cum te-o chema!
__________________

#99
04.04.2013, 09:44:59
Mesaje: 3.005
Citat:
Haha, la fel ca "sperietoarele" de gandaci cu ultrasunete/radiatie electromagnetica, pe
care se plimba gandacii linistiti.
Doar n-ai crezut ca toate sfaturile "bio" chiar functioneaza.

O fi mergand unele, dar daca nu vorbesti cu cineva care chiar le-a incearcat, n-ai de
unde sti.
Daca traiesti din gradinarit, nu cred ca iti permiti 10 ani de foame pana incerci toate
traznaile gasite pe Internet. :)
Sunt curios totusi, sunt recolte certificate "bio", ei cum se descurca?
Sunt cazuri de exemplu, in care intr-adevar obtii o productie mai mica (grau ne-
ierbicidat de ex.) dar in alte cazuri, unde e vorba de daunatori, pur si simplu ramai
fara recolta si nu e vorba ca nu mai ai ce duce la piata, dar pur si simplu nu mai ai ce
manca tu.
Ei,stii cum e ?!?M-am bucurat ca a aparut un sfat nou despre melci si aveam
sperante...numai ca nu a durat mult pana am vazut toti melcii stransi gramada pe
castraveti ,ca la bufet si mancau cu spor cu mic cu mare!
Pana la urma am zis:ia mancati fratilor castravetii astia ca va mai pun,numai sa nu mai
aveti apetit pt plante!
Stii cum e cu daunatorii astia? Ca nu mananca iarba,balarii sau frunze din tufisuri ci
tocmai tije cu boboci de orhidee,frunze de plante exotice,crini in floare...
Anul trecut la gradina aveam o familie de veverite care desi aveau destula verdeata prin
jur sa manance,nu a mancat decat marar,patrunjel si toti ardeii plantati!
Daca era sa mancam ce culegeam era vai de capul nostru!
__________________
#100
04.04.2013, 09:49:53
Mesaje: 3.005
Citat:
Yasmina a spus ca au disparut castravetii, nu ca au fost mancati de melcii Limax.
Pasarile cerului au si ele nevoie de mancare... iar o felie de castravete poate fi exact ce
le trebuie. La mine vin pescarusi si rad tot ce e comestibil.
In acest caz, pana s-a deplasat limaxul cu viteza de 1 mm/secunda, castravetele a
disparut.
Nu pasarile,melcii :)
Erau vreo 7 pe folie si mancau de zor,2 limaxi restul melci cu cochilie.
Mi-am pus mainile in cap!
Dar e buna si metoda asta,ca-i prind la castraveti si apoi le fac pasaport pt alta
zona,departe de florile mele :)
__________________

Mesaje: 3.005
Citat:
200 grame de coji?
Pai trebuie sa maninci vreo 2kg de cartofi cel putin.
Cartofii incoltiti intradevar incep sa produca solanina, si inca local (acolo unde incep
sa apara mugurii) altfel coaja e complet inofensiva si chiar indicat sa fie consumata
(pentru fibre).
Daca mananci 5 portii de legume si fructe/zi ,alea recomandate de doctor nu-ti mai
trebuiesc cojile de cartofi ca fibre :)
Eu trebuie neaparat sa le arunc,deoarece in momentul in care simt nisip intre dinti s-a
terminat cu apetitul !
__________________
#102
04.04.2013, 10:05:08
Mesaje: 3.005
Citat:
Am avut un flash de memorie,mi-am amintit ca si strabunicul ii aduna intr-o galeata apoi
ii cara departe si le dadea drumul :)
__________________
#103
04.04.2013, 12:09:39
anita
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 2.237
Citat:
Interesant, ca la mine nu sunt atatea ganganii si nici limcsi, desi nu folosesc decat
zeama de urzici; si cum am mai spus, compost nou in fiecare primavara.
Ieri am fost la gradina mea din Romania si acolo mi-a spus vecinul ca ei ard frunzele
de peste an. L-am rugat sa nu procedeze si cu frunzele mele la fel, ci sa le puna ca prim
strat, peste care sa puna pamant. E o operatiune mai grea, pe care eu nu o pot face
singura, asa ca ma ajuta el la amenajarea straturilor. Pamantul meu e lutos si nisipos.
Putin compost ii va face bine.
Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol?
Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am
facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce
nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost.
Adu, Doamne, vreme buna, ca sa ne putem ocupa de gradinarit!
P.S. Te-am iertat! Fii pe pace, aanrra, sau cum te-o chema!
Si cenusa rezultata din arderea frunzelor e un bun ingrasamant .
Nu cenusa din arderea ziarelor care are plumb
Pentru solul lutos solutia este aducerea a catorva carute de pamant bun ,sanatos
.Dezavantajul acestui sol argilos este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant
#104
04.04.2013, 12:09:45
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
Anul trecut la gradina aveam o familie de veverite care desi aveau destula verdeata
prin jur sa manance,nu a mancat decat marar,patrunjel si toti ardeii plantati!
Daca era sa mancam ce culegeam era vai de capul nostru!
Cum ai scapat de veverite?
__________________
#105
04.04.2013, 12:10:41
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
.Dezavantajul acestui sol este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant
Arderea scade calitatea materialului biologic, defapt il reducere f. mult, practic din
material organic (complex) devine cvasi-anorganic.
Care e rostul arderii frunzelor, daca pot putrezi bine mersi pe sol si chiar functiona pe post
de ingrasamant altfel?
Ca sa nu mai vorbim si de poluare..
__________________
#106
04.04.2013, 12:13:54
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
Daca mananci 5 portii de legume si fructe/zi ,alea recomandate de doctor nu-ti mai
trebuiesc cojile de cartofi ca fibre :)
Nu-mi plac cartofii.
Mai maninc cartofi copti, insa doar cu coaja cu tot, fara iarasi nu-mi plac :)
Cartoful are o valoare nutritionala f. scazuta.

F. sarac in proteine, amidon in exces, fara cine stie ce vitamine/micronutrienti, poate fi
consumat cvasi-exclusiv doar preparat termic, etc.
Sigur, umfla burta ca si painea alba dar ...platesti factura mai tarziu.
Citat:
Eu trebuie neaparat sa le arunc,deoarece in momentul in care simt nisip intre dinti s-a
terminat cu apetitul !
Fitze, fitze.
Ce ai sa faci cand o sa ajungi vremurile de apoi de o sa trebuiasca sa maninci pamant? :)
__________________
#107
04.04.2013, 12:21:26
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Pai, de ce ti-ai pus mainile in cap? Nu asta ai vrut, sa ii atragi, ca apoi sa-i prinzi si sa-i
omori? Doar nu te-ai asteptat, Yasmina, sa moara de indigestie, stiind cat le plac
castravetii. Ti-am spus, ca eu ii calc in picioare, oricata neplacere imi provoaca acest
lucru, dar asa mi s-a spus sa fac.
__________________

#108
04.04.2013, 12:31:52
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
Pai, de ce ti-ai pus mainile in cap? Nu asta ai vrut, sa ii atragi, ca apoi sa-i prinzi si
sa-i omori? Doar nu te-ai asteptat, Yasmina, sa moara de indigestie, stiind cat le plac
castravetii.
Pai conform retetei tale, trebuiau sa o ia la fuga din cauza mirosului de castravete in
contact cu aluminiul, nu sa faca indigestie de la mancatul de castraveti pe saturate.
E asa greu sa recunosti ca ai promovat o prostioara primita aiurea de pe Internet de la

cineva care acum rade tinandu-se cu mainile de burta de cat de naivi pot fi oamenii?
Citat:
Ti-am spus, ca eu ii calc in picioare, oricata neplacere imi provoaca acest lucru, dar asa
mi s-a spus sa fac.
Ce fata asculatoare.:)
Nu ti-a trecut niciodata prin cap ca poti sa-i aduni si sa-i duci undeva departe, nu?
De fapt, nu-ti displace atat de mult sa-i calci cat ti-ar displace sa te apleci si sa-i aduni.
__________________
#109
04.04.2013, 12:34:44
Mesaje: 4.654
Citat:
.Dezavantajul acestui sol argilos este faptul ca apa nu se duce prea repede in pamant
Multumesc, Anita. Am inteles. Sunt frunze suficiente pe aici, caci e si padure. Pamantul
argilos retine apa si nu o lasa sa se evapore atat de repede. Acum solul este afanat, caci
are si nisip. Sa vedem cum va fi cand va da caldura.
E putin cam dificil de adus pamant, caci terenul e in panta, fiind la munte. Dar sper sa
rezolv cu compost facut din frunze si resturi de la legumele folosite in gospodarie.
__________________

#110
04.04.2013, 12:34:44
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
Ceaiul de ghimbir cu gheata este o minunatie!In rest nu am reusit sa gasesc cantitatea
potrivita de ghimbir pentru a nu schimba gustul mancarii.Deci...eu inca mai
experimentez...
Ghimbirul uscat e mai putin iute.
__________________
toicadorina Data nregistrrii: 23.03.2013
Mesaje: 53
M-am amuzat copios citind postrile voastre despre melciori mnctori de castravei i
butori de bere. La noi nu sunt melci.
Am avut coropinie acum vreo 15 ani. Erau fioroase i mncau numai plntue
fragede(rsaduri). Am apelat la chimicale c nu aveam alt soluie. Am udat bine seara
planta i am pus granule de otrav de jur nprejur. Dimineaa am adunat o saco de
montri. Cteva sptmni a mai ieit cte una, dou. Anul acela nu prea am fcut nimic
n grdin dar am scpat de coropinie definitiv. V putei pricopsi cu ele de la mrani
adus de prin locuri unde depoziteaz n cantiti foarte mari.
Noi ngrm pmntul cu frunzele de la copaci i de la vie, cu tulpinile de la flori pe

care le tai toat vara i le pun la putrezit, cojile de legume, resturile de la fcut uic,
dejeciile de la psri. Toamna mprtiem toate aceste resturi prin grdin. Cnd se sap
primvara sunt aproape putrezite.
__________________
Last edited by stoicadorina; 04.04.2013 at 12:38:54.
#112
04.04.2013, 12:46:10
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Pai conform retetei tale, trebuiau sa o ia la fuga din cauza mirosului de castravete in
contact cu aluminiul, nu sa faca indigestie de la mancatul de castraveti pe saturate.
E asa greu sa recunosti ca ai promovat o prostioara primita aiurea de pe Internet de la

cineva care acum rade tinandu-se cu mainile de burta de cat de naivi pot fi oamenii?
De fapt, nu-ti displace atat de mult sa-i calci cat ti-ar displace sa te apleci si sa-i
aduni.
Nu am incercat metoda. Mea culpa!
In ceea ce ii priveste pe limcsi, daca ii vrei, ti-i trimit tie, ca mie nu imi trebuie. Si de ce
sa le dau drumul in natura, ca sa mearga la altii si sa faca prapad acolo? Nu, mai bine imi
inving sila si ii calc in picioare, daca nu ii vrea nimeni.
Doar stii ca nu obisnuiesc sa scriu de la mine, ci din carti de specialitate. Tu, in schimb
esti doar cu critica, chiar si acum in Postul Pastilor... dar sigur, e Post doar pentru
ortodocsi.
__________________

#113
04.04.2013, 12:51:35
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
n prealabil postat de Cornel Urs
As cultiva si maine.
Pamant este, ceva bani pentru investitia initala se gasesc, 3 ani trec oricum.
Problema cea mai mare in Romania: furtul.

Nu se stie, dintr-un hectar cati apuca sa creasca aia 3 ani.
Renteaza doar daca plantezi macar vreo 2-3 hectare si mai investesti inca vreo
20.000Euro intr-o casauta si salariul pe 3 ani al unui om care sa se plimbe zilnic printre ei
cu pusca in mana.
__________________
#114
04.04.2013, 13:00:16
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
aduni.
S-au inventat manusi de gradina, cu degete de cauciuc. Deci nu asta ar fi problema. Am si
faras si maturica. La o adica, am si aspirator.
Si ca sa iti fac o placere, am cautat pe internet si am gasit si alte solutii la aceasta
problema:
http://raspunsuri.rol.ro/art/967-68-...lcii_limax.htm
http://www.horticultorul.ro/insecte-...i-cu-cochilie/
__________________

#115
04.04.2013, 13:13:45
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
aduni.
Limacsii sunt daunatori, facand mari pagube in gradini. Ei se inmultesc f mult; de aceea
nu e buna solutia relocarii.
Din aceeasi familie cu limacsii sunt scoicile, care sunt f apreciate in bucatarie. Ma
gandesc, ca daca un bucatar priceput ar gasi o reteta gustoasa si pentru prepararea
limacsilor, atunci s-ar putea schimba optica privindu-i pe acestia si s-ar putea lua chiar
fonduri de la UE pentru cresterea lor. Iar stransul lor din gradina, stim acum, cu castraveti
taiati rondele, pe foi de aluminiu.
__________________

#116
04.04.2013, 13:19:44
Barsaumas Mesaje: 47
Member
Citat:
Dumanul natural al limaxului este melcul de livad, care se pare c i mnnc oule.
Aducnd civa melci de livad n grdin, acetia se vor nmuli anul urmtor; totui,
nu peste msur, iar daune nu prea am observat s fac. Dac totui fac, aducei o
familie de arici. .am.d. :)
Exista melci carnivori, care te scapa si de limacsi, si de melcul de livada. Ii gasesc
simpatici. Problema este sa nu devina specie invaziva...
#117
04.04.2013, 13:34:09
Mesaje: 694
Citat:
Mai are cineva astfel de sol? Imi puteti spune ce se poate cultiva pe un astfel de sol?
Pana una, alta, am luat arpagic si seminte de ridichi. Cum este primul an si inca nu am
facut analiza solului, voi experimenta. Stiu ca in sol lutos creste bine vanata, ceea ce
nu mi-a reusit pana acum in solul meu scandinav, care e nisip imbunatatit cu compost.
Vinetele, da, chiar foarte bine le merge, rasaduri de rosii cu ingrasamant la radacina,
salata, spanac, stevie, morcovi, ridichi, pantrunjel verde si leustean, zmeura si alunul de
padure au devenit adevarate garduri vii, coacazele si fructele de padure mai greu, dar
rezista, vita de vie - tamaioasa, trandafirii si pitici si urcatori, caisul, visinul s-au dezvoltat
tare bine si le prieste locul, marul si parul suporta mai greu.
In schimb, castravetii nu - sunt amarui oricata grija as avea de ei, ardeii nu prea rodesc,
nici cei grasi, nici cei iuti.
Busuiocul creste extraordinar de frumos!
#118
04.04.2013, 13:34:40
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
n prealabil postat de Barsaumas
Cum?
Sa-ti manince in timp si gainile? :)
In momentul in care nu vor mai avea ce sa manince, vor disparea.
__________________
#119
04.04.2013, 13:51:22
Member
Citat:
Limacsii sunt daunatori, facand mari pagube in gradini. Ei se inmultesc f mult; de
aceea nu e buna solutia relocarii.
Din aceeasi familie cu limacsii sunt scoicile, care sunt f apreciate in bucatarie. Ma
gandesc, ca daca un bucatar priceput ar gasi o reteta gustoasa si pentru prepararea
limacsilor, atunci s-ar putea schimba optica privindu-i pe acestia si s-ar putea lua
chiar fonduri de la UE pentru cresterea lor. Iar stransul lor din gradina, stim acum, cu
castraveti taiati rondele, pe foi de aluminiu.
Ma bag eu, doamna, la faza asta. Cind o pun la punct, dschid un topic, si o postez acolo.
Vorbesc foarte serios. Imi place sa experimentez ca bucatar; sunt pe cale sa o gonesc pe a
mea din bucatarie definitiv. :)
__________________
"What does it matter by which wisdom each of us arrives at the truth?
It is not possible that only one road leads to so sublime a mystery." A plea from
one of the last pagan senators, Aurelius Symmacus, to the boy emperor
Valentinian II in 383, asking for freedom of thought.
Rise, and strike back.
# apt-get install wisdom common-sense non-fanatism
#120
04.04.2013, 13:54:48
Mastrefule!
__________________
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
n prealabil postat de carmina
Vinetele, da, chiar foarte bine le merge, rasaduri de rosii cu ingrasamant la radacina,
salata, spanac, stevie, morcovi, ridichi, pantrunjel verde si leustean, zmeura si alunul
de padure au devenit adevarate garduri vii, coacazele si fructele de padure mai greu,
dar rezista, vita de vie - tamaioasa, trandafirii si pitici si urcatori, caisul, visinul s-au
dezvoltat tare bine si le prieste locul, marul si parul suporta mai greu.
In schimb, castravetii nu - sunt amarui oricata grija as avea de ei, ardeii nu prea
rodesc, nici cei grasi, nici cei iuti.
Busuiocul creste extraordinar de frumos!
Iti multumesc f mult, Carmina. Voi tine cont de sfaturile tale.
Drept sa-ti spun, nu mi-au iesit niciodata ardeii, nu stiu de ce, orice am facut. Nu le-a
mers bine nici in gradina, nici in sera.
Ardeii iuti ii pun in glastra si am chiar si iarna. Toamna tarziu i-am bagat in casa si
incepand din februarie au aparut florile, iar acum e plin de ardei iuti, si in continuare apar
flori. Glastra am pus-o peste calorifer si la geam, cu multa apa.
Am vazut ca gradinarii fac concursuri de ardei iuti: castigatorul a avut 325 de ardei iuti
pe o singura planta, tinuta in glastra in sera.
__________________

#122
04.04.2013, 14:02:47
Mesaje: 2.142
Citat:
Bine ai revenit :)
__________________
#123
04.04.2013, 14:06:52
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Ma bag eu, doamna, la faza asta. Cind o pun la punct, dschid un topic, si o postez
acolo. Vorbesc foarte serios. Imi place sa experimentez ca bucatar; sunt pe cale sa o
gonesc pe a mea din bucatarie definitiv. :)
Succes! ... ca materie prima este din belsug. Usturoiul nu poate sa le dea decat un gust
bun. Si din cate am inteles, corpul lor e format in mare parte din apa.
__________________

#124
04.04.2013, 14:10:51
Member
Citat:
Bine ai revenit :)
Bine te-am regasit, fratia ta, si pe voi toti. Va salut cu dragoste.
__________________
#125
04.04.2013, 14:13:16
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Atentie, Yasmina! S-ar putea sa-ti schimbi optica, daca Barsaumas gaseste o reteta buna
pentru limacsi.
__________________

#126
04.04.2013, 15:07:20
aanrra Data nregistrrii: 26.12.2010
Locaie: Bucuresti
Mesaje: 54
Ce animatie!
Si uite asa,incet,incet,am trecut din gradina in bucatarie...ce urmeaza??
#127
04.04.2013, 17:31:49
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Ce animatie!
Urmeaza sa iesim iar in gradina. Am cumparat seminte de andive. Astept sa treaca ploile,
apoi le pun in pamant.
__________________

#128
04.04.2013, 19:06:04
Mesaje: 3.005
Citat:
Nu-mi plac cartofii.
Mai maninc cartofi copti, insa doar cu coaja cu tot, fara iarasi nu-mi plac :)
Cartoful are o valoare nutritionala f. scazuta.

F. sarac in proteine, amidon in exces, fara cine stie ce vitamine/micronutrienti, poate fi
consumat cvasi-exclusiv doar preparat termic, etc.
Sigur, umfla burta ca si painea alba dar ...platesti factura mai tarziu.
Fitze, fitze.
Ce ai sa faci cand o sa ajungi vremurile de apoi de o sa trebuiasca sa maninci pamant?
:)
Da,recunosc ca nu m-am gandit la vremuri mai tulburi dar am incredere ca ma voi adapta
noii situatii asa cum am procedat mereu in viata ,fiind o supravietuitoare!
Chiar ma gandeam in mai multe dati(cand imi faceam shakeuri din fructe si lapte de
caju)cat de rezistenta as fi eu pe durata unei crize fara cumparaturile bio,vegetale,vegane
etc...
Parerea mea personala este ca la o seceta,razboi sau foamete primii care mor sau se
imbolnavesc vom fi noi astia,cu pretentii vegetariene,hrana sanatoasa si bio.
Acum scuzati-ma de off topic :)

__________________
#129
04.04.2013, 19:09:40
Mesaje: 3.005
Citat:
Ce animatie!
Dar nu este niciun bai!
Este firesc sa se treaca din gradina in bucatarie deoarece ce produci in gradina aia pui pe
masa!
Si apoi este mai placuta atmosfera de aici decat de pe alte threaduri unde oamenii se
impugn si ridiculizeaza pe motive mult mai mici decat melcii nostri :)
__________________
#130
04.04.2013, 19:14:33
Mesaje: 3.005
Citat:
Atentie, Yasmina! S-ar putea sa-ti schimbi optica, daca Barsaumas gaseste o reteta
buna pentru limacsi.
Am mancat destule,dar melci parca nu as manca...
De altfel numai cei cu cochilie se gatesc nu si limaxii!
Am nevoie de un soricel mic si dragut,si as scapa de ei urgent :)

__________________
:25:01
Mesaje: 3.005
Citat:
Pai, de ce ti-ai pus mainile in cap? Nu asta ai vrut, sa ii atragi, ca apoi sa-i prinzi si
sa-i omori? Doar nu te-ai asteptat, Yasmina, sa moara de indigestie, stiind cat le plac
castravetii. Ti-am spus, ca eu ii calc in picioare, oricata neplacere imi provoaca acest
lucru, dar asa mi s-a spus sa fac.
Aaaaahhhh pai nu...
Ma bag sa omor numai in autoaparare(am avut un paianjen vaduva neagra in garaj),in rest
cei care nu-mi pun pe specia in pericol merita sa traiasca .
Idea este sa gasesc o modalitate sa-i gonesc(dar nu este) si atunci trebuie sa-i adun ca de
omorat nu ma bag.
__________________
#132
04.04.2013, 19:44:01
Mesaje: 2.142
Citat:
Am mancat destule,dar melci parca nu as manca...
De altfel numai cei cu cochilie se gatesc nu si limaxii!
Am nevoie de un soricel mic si dragut,si as scapa de ei urgent :)
oricel? Poate cei californieni s aib n meniu i limaci, ai notri mnnc gru,
porumb...
Un arici, ns, cred c chiar te-ar ajuta.
__________________
#133
04.04.2013, 20:27:19
Mesaje: 54
[quote=N.Priceputu;
Un arici, ns, cred c chiar te-ar ajuta.[/QUOTE]
Imi place ideea,dar...sa zicem ca am sa gasesc arici,cum fac sa nu-mi plece???
#134
04.04.2013, 20:34:21
Mesaje: 54
Citat:
Urmeaza sa iesim iar in gradina. Am cumparat seminte de andive. Astept sa treaca
ploile, apoi le pun in pamant.
Andivele le semanati in gradina din Romania sau in cea din scandinavia?
#135
04.04.2013, 21:25:16
Mesaje: 2.142
Citat:
Imi place ideea,dar...sa zicem ca am sa gasesc arici,cum fac sa nu-mi plece???
i gseti o pereche, s formeze o familie :)
L.E. Apoi ai grij s nu le lipseasc niciodat melcii, insectele, rmele... i ce-or mai
mnca.
__________________
#136
04.04.2013, 22:32:01
Mesaje: 54
Citat:
mnca.
Sa-i gasesc o pereche??Glumesti,nu?
Pai,eu nu stiu sa-i deosebesc,care-i mascul si care-i femela...
Anul trecut venea unul mic,pui cred,venea doar seara tarziu pana in apropierea
cainelui,care mai ,mai sa rupa lantul...prindeam ariciul intr-o galeata si-l duceam in parcul
din apropiere.Doar ca,dupa cateva zile aparea din nou,nu stiu daca era acelasi sau altul...
#137
04.04.2013, 23:04:48
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Andivele le semanati in gradina din Romania sau in cea din scandinavia?
Aici in Romania. Am gasit seminte la Dedemann.
__________________

#138
04.04.2013, 23:51:24
Member
Citat:
mnca.
Sunt tare scumpi. Acum patru zile am gasit intr-un pet-shopniste puiumeti de arici la 100
euroi bucata. Daca nu eram in lipsa, chiar imi luam unul sau doi, si ii duceam la tara.
Faceam si eu ca Sir Attenborough: le-as fi dat in fiecare seara omleta. Avem, Deo gratias!
aricii locali, insa eu nu prea stau, decit vara mai mult, pe acolo.
__________________
#139
05.04.2013, 00:07:21
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Aaaaahhhh pai nu...
Ma bag sa omor numai in autoaparare(am avut un paianjen vaduva neagra in garaj),in
rest cei care nu-mi pun pe specia in pericol merita sa traiasca .
Idea este sa gasesc o modalitate sa-i gonesc(dar nu este) si atunci trebuie sa-i adun ca
de omorat nu ma bag.
Iarta-ma, Yasmina, dar nu inteleg. Crezi ca autoapararea e motiv suficient ca sa omori?

Nu sunt convinsa de acest lucru; dar sa revenim la limacsii nostri:
Eu cunosc pe cineva, care a stat vreme indelungata la spital si a plutit intre viata si
moarte, de la o salata mancata, care nu fusese spalata bine, au spus atunci medicii la
spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat, dar
a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de limacsi, caci
ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru acestia, ca sa se
dezvolte si sa se inmulteasca.
Incerc acum o mica comparatie:

Am vazut un film documentar despre niste vest-europeni, care s-au hotarat sa manance
mancare fara conservanti, faca chimicale, etc. Au facut o ferma cu o gradina de legume si
o crescatorie de gaini. Toate bune si frumoase, pana cand au trebuit sa taie din gaini, ca sa
le manance. Toata lumea era oripilata de "salbaticia" taierii gatului la gaini. In final s-a
oferit un voluntar sa taie gainile. A urmat "salbaticia" jumulirii fulgilor. Lumea era pe
jumatate lesinata; nu mai vroiau nimic. Dar au facut fata si acestei cerinte. Apoi, au taiat
in bucatele gainile - alta monstruozitate, pe care au perceput-o ca pe picatura care varsa
paharul - si a venit momentul frigerii bucatilor pe gratarul cu jar. Adultii erau cu stomacul
intors pe dos; nu le trebuia nimic de mancare. Dar mirosul carnii de pe gratar i-a atras pe
copii, care s-au aratat incantati de perspectiva de a manca friptura. Au fost singurii, care
au reactionat normal. Atat de mult s-a indepartat omul de natura, desi noi ne hranim de la
primii oameni pe pamant si pana acum din vanat, sau din animale de curte.
Ai citit Psalmul8?
1.Doamne, Dumnezeul nostru, ct de minunat este numele Tu n tot pmntul! C s-a
nlat slava Ta, mai presus de ceruri.
2.Din gura pruncilor i a celor ce sug ai svrit laud, pentru vrjmaii Ti, ca s
amueti pe vrjma i pe rzbuntor.
3.Cnd privesc cerurile, lucrul minilor Tale, luna i stelele pe care Tu le-ai ntemeiat,
mi zic:
4.Ce este omul c-i aminteti de el? Sau fiul omului, c-l cercetezi pe el? 5.Micoratu-l-
ai pe dnsul cu puin fa de ngeri, cu mrire i cu cinste l-ai ncununat pe el.
6.Pusu-l-ai pe dnsul peste lucrul minilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui.
7.Oile i boii, toate; nc i dobitoacele cmpului;
8.Psrile cerului i petii mrii, cele ce strbat crrile mrilor. 9.Doamne,
Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul.
Ca sunt scarbosi limacsii, da, fara indoiala; dar ca sa ne mustre constiinta, nu cred ca e
cazul.
Sau... poate am inteles eu gresit ce ai spus si in cazul acesta sunt gata sa imi cer scuze fata
de tine, Yasmina.
__________________

#140
05.04.2013, 09:29:49
Mesaje: 2.142
Citat:
spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat,
dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de
limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru
acestia, ca sa se dezvolte si sa se inmulteasca.
Cel mai probabil a fost vorba despre viermele de glbeaz.
__________________
asmina Locaie: by the ocean
Mesaje: 3.005
Citat:
Iarta-ma, Yasmina, dar nu inteleg. Crezi ca autoapararea e motiv suficient ca sa
omori? Nu sunt convinsa de acest lucru; dar sa revenim la limacsii nostri:
spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a
scapat, dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua
de limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru

mancare fara conservanti, faca chimicale, etc. Au facut o ferma cu o gradina de
legume si o crescatorie de gaini. Toate bune si frumoase, pana cand au trebuit sa taie
din gaini, ca sa le manance. Toata lumea era oripilata de "salbaticia" taierii gatului la
gaini. In final s-a oferit un voluntar sa taie gainile. A urmat "salbaticia" jumulirii
fulgilor. Lumea era pe jumatate lesinata; nu mai vroiau nimic. Dar au facut fata si
acestei cerinte. Apoi, au taiat in bucatele gainile - alta monstruozitate, pe care au
perceput-o ca pe picatura care varsa paharul - si a venit momentul frigerii bucatilor
pe gratarul cu jar. Adultii erau cu stomacul intors pe dos; nu le trebuia nimic de
mancare. Dar mirosul carnii de pe gratar i-a atras pe copii, care s-au aratat incantati
de perspectiva de a manca friptura. Au fost singurii, care au reactionat normal. Atat
de mult s-a indepartat omul de natura, desi noi ne hranim de la primii oameni pe
pamant si pana acum din vanat, sau din animale de curte.
Ai citit Psalmul8?
mi zic:
4.Ce este omul c-i aminteti de el? Sau fiul omului, c-l cercetezi pe el?
5.Micoratu-l-ai pe dnsul cu puin fa de ngeri, cu mrire i cu cinste l-ai ncununat
pe el.
Ca sunt scarbosi limacsii, da, fara indoiala; dar ca sa ne mustre constiinta, nu cred ca
e cazul.
Sau... poate am inteles eu gresit ce ai spus si in cazul acesta sunt gata sa imi cer scuze
fata de tine, Yasmina.
Documentarul cu pricina imi aminteste de copilaria mea.

Adultii din familie erau oripilati la taierea porcului,femeile stateau in ultima camera
triste,in timp ce barbatii munceau pe afara cu porcul.Nici macar bunicul nu-l taia ci avea
un om in sat care se indeletnicea cu aceasta treaba.
Ieseam si noi copiii,cand ne chemau la frigari si sorici fiind placut,dar cum am crescut
mai mari nu ne-a mai trebuit,fiind mai degraba un spectacol macabru.
Daca au vazut bunicii ca nu ne mai fac o placere au renuntat si ei la taiatul porcului,care
si pt ei era deja o corvoada.
Bunica si acum creste pasari doar pt oua,in rest mor de batranete.
Vanatoarea nu-si mai gaseste rostul in lumea moderna decat daca tii neaparat sa fii
primitiv,caci supravietuirea omului nu mai depinde de ea.
__________________
#142
05.04.2013, 11:21:50
Member
Lev Tolstoi: "Cit vor fi abatoare, vor fi si cimpuri de lupta".
Citat:
Iarta-ma, Yasmina, dar nu inteleg. Crezi ca autoapararea e motiv suficient ca sa
omori? Nu sunt convinsa de acest lucru; dar sa revenim la limacsii nostri:
spital. Salata continea niste oua, care au prins viata in ficatul omului. In final a scapat,
dar a indurat destula suferinta. Acum, daca ma gandesc bine, cred ca erau oua de
limacsi, caci ei depun ouale si pe salata. Umbra frunzelor de salata e ideala pentru

mancare fara conservanti, faca chimicale, etc. Au facut o ferma cu o gradina de
legume si o crescatorie de gaini. Toate bune si frumoase, pana cand au trebuit sa taie
din gaini, ca sa le manance. Toata lumea era oripilata de "salbaticia" taierii gatului la
gaini. In final s-a oferit un voluntar sa taie gainile. A urmat "salbaticia" jumulirii
fulgilor. Lumea era pe jumatate lesinata; nu mai vroiau nimic. Dar au facut fata si
acestei cerinte. Apoi, au taiat in bucatele gainile - alta monstruozitate, pe care au
perceput-o ca pe picatura care varsa paharul - si a venit momentul frigerii bucatilor pe
gratarul cu jar. Adultii erau cu stomacul intors pe dos; nu le trebuia nimic de mancare.
Dar mirosul carnii de pe gratar i-a atras pe copii, care s-au aratat incantati de
perspectiva de a manca friptura. Au fost singurii, care au reactionat normal. Atat de
mult s-a indepartat omul de natura, desi noi ne hranim de la primii oameni pe pamant
si pana acum din vanat, sau din animale de curte.
Ai citit Psalmul8?
mi zic:
4.Ce este omul c-i aminteti de el? Sau fiul omului, c-l cercetezi pe el? 5.Micoratu-
l-ai pe dnsul cu puin fa de ngeri, cu mrire i cu cinste l-ai ncununat pe el.
Ca sunt scarbosi limacsii, da, fara indoiala; dar ca sa ne mustre constiinta, nu cred ca
e cazul.
Sau... poate am inteles eu gresit ce ai spus si in cazul acesta sunt gata sa imi cer scuze
fata de tine, Yasmina.
Asta e exact modul de gindire caruia ii datoram "minunatia" de situatie in care este
aceasta planeta acum. Se incepe cu exploatarea pe scara larga a fapturilor, apoi se
continua cu granite interumane in spiritul mentalitatii de elect, dezumanizarea aproapelui,
reificarea umanului si ridiculizarea divinului. BTW, tocmai dvs. nu vedeti legatura intre
implantarea electronica a animalelor in cadrul proiectelor de stiinta, in scopuri de
urmarire, cunoastere si ocrotire, desigur, si viitoaea readucere a sclaviei in prim-plan?
Exista substante, numite repelenti, care ii fac pe "daunatori" sa isi ia talpasita de pe
proprietatea dvs. Nimeni nu moare, si nu se fac nici pagube economice.
Singurii daunatori reali, la scara cosmica, sunt Diavolul si Omul.
__________________
#143
05.04.2013, 11:23:12
Florinvs Locaie: Husi, judetul Vaslui
Mesaje: 577
Sfaturi pentru casa si gradina la tara
Cu taierea porcului este un obicei vechi romanesc, care ar fi bine sa ramana! E si un prilej
de intrajutorare la sate, plus aceea tmosfera"specifica! Indiferent ce zic unii de la UE, ar
trebui sa ne conservam anumite traditii romanesti (bineinteles- cele care tin de folclor,
datini, obiceiuri si nu biceiurile"" formate dupa 1990- spaga, comisionul, sau nemunca si
asteptarea de pomeni si ajutoare sociale!)!
Cel putin aici in zona Moldovei-unde vremea este mai secetoasa- pentru cei care ar vrea
sa aiba o gradina de legume la tara se pune acut problema aprovizionarii cu apa de udat!
Cum retele centralizate de alimentare cu apa la sate nu prea exista, singura solutie este
construirea unei fantani (care costa nu chiar putin) cu pompa electrica!
Apoi bineinteles ca ar fi de preferat legume bio, care sa nu fi fost tratate cu substante
chimice! Insa din cauza diverselor boli si daunatori care apar, acest lucru este foarte
riscant- nimeni nu cred ca i-ar conveni sa se trezeasca cu recolta distrusa!
Un alt aspect este cel al cresterii animalelor: cum aici fiecare are cel mult 2-3 hectare de
pamant, este foarte dificil sa cultivi si plante de nutret, si grau, si floarea-soarelui si
porumb! Acolo unde exista asociatii agricole, sau unde terenurile au fost arendate catre
oameni seriosi, care sa aiba forta financiare de a investi in utilaje performante (cazul lui
Adrian Porumboiu in judetul Vaslui), se pot obtine productii la hectar destul de bune! E
preferabil pentru o familie obisnuita compusa sa zicem din 4 persoane sa aiba un 4-5
hectare la o asociatie puternica, care la terminarea campaniei agricole sa-i dea o canditate
rezonabila de faina de grau, faina de porumb, ulei si plante de nutret!
Pentru a se putea asigura o alimentatie echilibrata, trebuie pus accentul si pe cresterea
animalelor si zootehnie! Un numar rezonabil de animale pentru o familie de 4 persoane ar
fi: sacrificati 2-3 porci pe an (si carnea rezultata preparata si mai ales pastrata intr-un mod
potrivit, cum se face in zona Ardealului! Din pacate aici in Moldova se taie doar un porc
pe an, iar modul de consumare a carnii este unul haotic- cateva luni pe an iarna se
mananca numai carne, iar tocmai cand vine primavara si incep muncile agricole, si cand
omul ar avea nevoie de mai multe proteine, atunci se termina carnea de la Craciun si se
trece pe loboda si stevie!), o vaca cu lapte, un cal si caruta (necesare pentru transportul
produselor agricole) si cel putin 10 oi.
Insa pentru a hrani si ingriji aceste animale e nevoie de: spatii de adapostire (grajduri)
construite trainic (daca vreti sa vedeti cat de gospodar este un m de la tara prima data
intrati in grajd) si mai ales bine intretinute, dar si de nutreturi de calitate (nu poti sa astepti
de la o vaca de rasa Holstein sa dea o productie de lapte superioara daca o tii numai cu
ciocane si stiuleti!)
#144
05.04.2013, 12:08:50
Mesaje: 3.005
Citat:
oricel? Poate cei californieni s aib n meniu i limaci, ai notri mnnc gru,
porumb...
Un arici, ns, cred c chiar te-ar ajuta.
Uite ca mananca si ei ce gasesc prin jurul casei,pai de unde grau si porumb la mine in
curte? Pe cand melci sunt pe alese :)
N-as fi stiut acest amanunt daca niste soricei nu si-ar fi facut cuib in motorul masinii,in
garaj.Au ros un mop si l-au carat tot in motor,au facut o plapuma draguta si gata
apartamentul!Alaturi de cuib,am gasit vreo 20 cochilii goale de melci.
De omorat nu i-am omorat,doar i-am dat afara :)

__________________
#145
05.04.2013, 12:21:49
Mesaje: 2.142
S sperm c cochiliile nu le-au adunat doar pentru decor. E adevrat c sunt omnivori,
totui, acum mi amintesc c nu se dau n lturi nici de la o bucic de slnin sau de
brnz.
__________________
#146
06.04.2013, 03:34:24
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Documentarul cu pricina imi aminteste de copilaria mea.
Adultii din familie erau oripilati la taierea porcului,femeile stateau in ultima camera
triste,in timp ce barbatii munceau pe afara cu porcul.Nici macar bunicul nu-l taia ci
avea un om in sat care se indeletnicea cu aceasta treaba.
Ieseam si noi copiii,cand ne chemau la frigari si sorici fiind placut,dar cum am crescut
mai mari nu ne-a mai trebuit,fiind mai degraba un spectacol macabru.
Daca au vazut bunicii ca nu ne mai fac o placere au renuntat si ei la taiatul
porcului,care si pt ei era deja o corvoada.
Bunica si acum creste pasari doar pt oua,in rest mor de batranete.
Vanatoarea nu-si mai gaseste rostul in lumea moderna decat daca tii neaparat sa fii
primitiv,caci supravietuirea omului nu mai depinde de ea.
Nu este deloc obligatoriu ca sa mancam carne. Eu insami ma gandisem sa procedez ca
bunica ta.
Vanatoarea isi gaseste inca un rost, limitat ce-i drept, si anume pentru controlul numarului
de animale salbatice din padurile noastre.
__________________

#147
06.04.2013, 03:49:00
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Ati auzit de hidroponie: cultura pe apa?

http://www.youtube.com/watch?v=SVZDnELJBYg
Ce parere aveti?
__________________


#148
06.04.2013, 05:14:33
Mesaje: 1.803
Citat:
Ce parere aveti?
Ce coincidenta, chiar mi-am amintit astazi de salata hidroponica pe care o cumparam in
Buenos Aires. Foarte gustoasa si parca mai mare, ca planta, decat cea obisnuita.
__________________
#149
06.04.2013, 05:48:55
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Ce coincidenta, chiar mi-am amintit astazi de salata hidroponica pe care o cumparam
in Buenos Aires. Foarte gustoasa si parca mai mare, ca planta, decat cea obisnuita.
DA, creste f repede si poate fi o f buna afacere pentru cei, care vor sa castige un ban din
gradinaritul pe apa.
__________________

#150
06.04.2013, 07:51:33
Mesaje: 3.005
Citat:
Ce parere aveti?
Am auzit desigur,chiar am vizitat un magazin local care vinde cele necesare
hidroponiei,dar...nu am spatiu pt amplasament.
As dori sa incerc legume si verdeturi rezultate din aceasta tehnica de crestere,sa ma
conving ca sunt si bune si nu au gust de...apa :)
__________________
stoicadorina
Religia: Ortodox
Member
Mesaje: 53
M-au invadat furnicile. tie cineva cum le pot face s plece?

__________________
#152
06.04.2013, 21:30:55
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Eu am folosit praf de scortisoara.
__________________

#153
07.04.2013, 07:24:48
Mesaje: 3.005
Citat:
V-au invadat in casa?
Ca daca sunt in gradina nu produc pagube.
__________________
#154
07.04.2013, 07:47:06
Mesaje: 2.319
Buna dimineata!Foarte multe sfaturi si informatii utile pe acest topic.Este in acelasi timp
relaxant dar si util sa ii parcurgi paginile! :)
Personal am o dilema,poate cineva dintre voi ma poate indruma,mai ales Yasmina,ca stiu
ca ea este pasionata de floricele: una dintre plantutele mele,mai precis o violeta de
Parma,mi-a facut cred ca un soi de "purici",niste ganganii marunte care se observa la
suprafata pamantului si ii dauneaza bietei flori,pentru ca e tare pleostita si ma tem sa nu o
pierd.Ce solutii exista pentru o atare problema?
Multumesc si o duminica frumoasa! :)
__________________
#155
07.04.2013, 08:39:02
Mesaje: 3.005
Citat:
Buna dimineata!Foarte multe sfaturi si informatii utile pe acest topic.Este in acelasi
timp relaxant dar si util sa ii parcurgi paginile! :)
Personal am o dilema,poate cineva dintre voi ma poate indruma,mai ales Yasmina,ca
stiu ca ea este pasionata de floricele: una dintre plantutele mele,mai precis o violeta de
suprafata pamantului si ii dauneaza bietei flori,pentru ca e tare pleostita si ma tem sa
nu o pierd.Ce solutii exista pentru o atare problema?
OH,imi pare rau
Poti sa-mi trimiti o poza sa vad despre ce insecte este vorba?
Oricum,chiar pana a le vedea banuiesc ca un spray insecticid ar rezolva problema pe loc.
Ideea este sa continui cu spreiarea si dupa alte 10 zile (sa
zicem) pt ca insectele lasa oua pe care sprayul nu le rezolva!
Puricii sunt mortali pt plante intr-adevar.Cele mai periculoase sunt afidele.

Dar exista ac si de cojocul lor.
Pana cumperi spray,uda planta cu apa si sapun lichid.Stiu ca nu fumezi :) dar daca ai la
indemana o tigare,prepara un"ceai"din apa fiarta si tutunul din tigare,lasa-l sa se raceasca
si uda planta cu asta.
Izoleaza planta bolnava de celelalte!
Insectele cu pricina paraziteaza planta la radacini sau pe tulpina?Daca o paraziteaza la

radacina,are nevoie sa fie transplantata intr-un alt mediu(alt sol,acelasi ghiveci igienizat
cu clor).
__________________
#156
07.04.2013, 12:53:08
maria-15 Locaie: Timisoara
Mesaje: 218
Citat:
Eu am folosit praf de scortisoara.
se poate inlocui ca sare,e mai ieftina :D
__________________
Bucura-te, Maica Preacurata ca noi suntem rodul lacrimilor tale!
#157
07.04.2013, 14:49:26
Mesaje: 54
Eu am avut furnici mari,rosietici si cu aripi...in perioadele ploioase invadau casa.La fel
cum spunea Maria am folosit sare,sare grunjoasa,apoi cineva m-a sfatuit sa pun praf de
copt.Au disparut o perioada apoi au reaparut...am gasit un spray turcesc,nu stiu cum se
numeste dar se gaseste in toate magazinele,este pentru muste,tantari si alte insecte.Am
inceput sa dau cu spray in exteriorul casei,pe langa fundatie de cate ori le vedeam ca vor
sa-si faca musuroi,si asa am scapat de ele,de doi ani nu mai am.
#158
07.04.2013, 15:01:27
Member Mesaje: 53
Citat:
V-au invadat in casa?
Ca daca sunt in gradina nu produc pagube.
Dup ce a nceput s fie cald au aprut n cmara unde in conservele, n dou locuri n
baie i pe lng cas(prin exterior). Ies nainte de ploaie. i-au fcut loc printre plcile de
gresie. Dispar un timp apoi iar vin. Am folosit ap cu sare. Au disprut dar nu tiu dac
din cauz c era apa srat.
Voi ncerca i cu scorioar.
__________________
#159
07.04.2013, 15:07:19
Member Mesaje: 53
Citat:
OH,imi pare rau
Oricum,chiar pana a le vedea banuiesc ca un spray insecticid ar rezolva problema pe
loc.

Pana cumperi spray,uda planta cu apa si sapun lichid.Stiu ca nu fumezi :) dar daca ai
la indemana o tigare,prepara un"ceai"din apa fiarta si tutunul din tigare,lasa-l sa se
raceasca si uda planta cu asta.
Insectele cu pricina paraziteaza planta la radacini sau pe tulpina?Daca o paraziteaza

la radacina,are nevoie sa fie transplantata intr-un alt mediu(alt sol,acelasi ghiveci
igienizat cu clor).
Uneori pmntul pentru flori cumprat din comer este infestat cu ou de pduchi, purici.
n cazul acesta cred c ar fi bine mutarea plantei n alt vas cu pmnt de pdure dup ce a
fost splat sub jet de ap.
__________________
#160
07.04.2013, 16:32:14
Mesaje: 694
(Cand luati o mica pauza de la insecte si alti daunatori, va recomand mazarea congelata
de la Mega Image - Delhaize se numeste, e mica-mica la bob iar la gust este precum cea
proaspat culeasa din gradina! Nu se compara cu nici o alta marca din cate am folosit pana
acum.)
__________________
n adnc."
carmina Data nregistrrii: 30.01.2009
Senior Member Locaie: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 694
Citat:
Neavand nimic la indemana atunci, eu am ars carbune si tamaie in imediata lor apropiere
si au disparut pe loc.
__________________
n adnc."
#162
07.04.2013, 17:30:40
Mesaje: 2.319
Citat:
OH,imi pare rau
Oricum,chiar pana a le vedea banuiesc ca un spray insecticid ar rezolva problema pe
loc.

Pana cumperi spray,uda planta cu apa si sapun lichid.Stiu ca nu fumezi :) dar daca ai
la indemana o tigare,prepara un"ceai"din apa fiarta si tutunul din tigare,lasa-l sa se
raceasca si uda planta cu asta.
Insectele cu pricina paraziteaza planta la radacini sau pe tulpina?Daca o paraziteaza
la radacina,are nevoie sa fie transplantata intr-un alt mediu(alt sol,acelasi ghiveci
igienizat cu clor).
Multumesc frumos pentru sfaturile bune, Yasmina! :*
O sa bag plantuta in carantina si o sa ii schimb pamantul.Eu nu fumez,insa o sa rog pe
cineva sa imi dea o tigara.
Aceste ganganii le-am vazut pe solul din planta.Sunt multe,mici si albe sau gri
deschis,nici nu stiu exact si cred ca da,ii mananca radacina...
M-ar ajuta daca mi-ai putea spune ce sunt.Chiar daca in poze nu prea se vad,cel mai bine
se observa in prima,unde am pozat farfuriuta pe care sta ghiveciul.Am udat
planta,surplusul de apa s-a dus pe farfuriuta si ganganiile le poti observa ca fiind acele
puncte mici si albe.
Multumesc mult! :*
Attached Images
DSC01648.jpg (27,8 KB, 4 views)
__________________
#163
07.04.2013, 18:02:13
Mesaje: 54
Citat:
Buna dimineata!Foarte multe sfaturi si informatii utile pe acest topic.Este in acelasi
timp relaxant dar si util sa ii parcurgi paginile! :)
Personal am o dilema,poate cineva dintre voi ma poate indruma,mai ales Yasmina,ca
stiu ca ea este pasionata de floricele: una dintre plantutele mele,mai precis o violeta de
suprafata pamantului si ii dauneaza bietei flori,pentru ca e tare pleostita si ma tem sa
nu o pierd.Ce solutii exista pentru o atare problema?
Draga mea,eu am foarte multe flori dar nu am violete,poate iti este de ajutor acest link:
http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?f=84&t=6013
multe lucruri invatam si din experientele altora.
#164
07.04.2013, 18:37:35
mbmbmb Locaie: Lugoj
Mesaje: 31
Citat:
Pentru arbuti recomandat este s se taie n primvar, dup trecerea gerurilor, cel
puin n zonele mai reci. Dac i tai toamna riti s-i nghee lstarii tiai i nc
plini de sev.
La pomi se recomand tierea toamna dup cderea natural a fructelor, pentru c
atunci ncep s se formeze mugurii pentru anul urmtor, i acetia vor fi mai mult
stimulai dac se ndeprteaz din timp concurenii.
Eu am avut o frumusete de smochin,cu patru brate mari,care formau ca o cupa-si l-am
taiat toamna,iar primavara trecuta a fost uscat complet,nici macar o frunzulita n-a mai
facut...Ma doare sufletul pentru el,era deosebit de frumos si rodnic.Acum am lastari de
anul trecur,sper sa nu-i pierd si pe astia toti...
#165
07.04.2013, 18:43:14
Mesaje: 31
Citat:
Candva exista un triunghi magic,Dumnezeu,pamantul si omul.Legatura sfanta si in
timp poate ,blestem.Taranul copilariei mele era sfios,tacut si cuminte,din zori pana
seara,de acasa pana-n ogor,peste tot cu gandul la EL.Vorbea doar cu EL,nimic fara
EL.O scrisoare venita din lume,de la cei plecati sa devina mai sus cu o treapta,era
purtata-n buzunarul camasii,mai aproape de suflet,citita mereu,rupta pe alocuri
,Doamne ce greu!Da-le Doamne si lor de o paine,ai grija de ei si de ziua de maine!
Taran sfios si vrednic al copilariei mele.Azi taranu-i facut hot,desi lui i s-a luat totul.Si
tot azi nu-l mai cheama pe El,nu citeste scrisori,ci se imbratiseaza cu ai lui prin
emoticoane si vorbeste ,si vorbeste...la telefoane!
Maicuta mea are 90 de ani,a fost si mai este o taranca cuminte,harnica si cu masura,cu
ochii la cer,cu gandul la EL...se roaga pentru noi,pentru voi si zice,,Da-ne Doamne cu
masura,TU stii de nevoi!,,
Dumnezeu iti da stiinta de a face,si tot EL te ajuta ca ceea ce cladesti sa dureze.
Foarte frumos ,cata duiosie ,iubire si respect!!!mi-a mers la suflet!!!
#166
07.04.2013, 18:51:25
Mesaje: 54
Citat:
n prealabil postat de mbmbmb
Eu am avut o frumusete de smochin,cu patru brate mari,care formau ca o cupa-si l-am
taiat toamna,iar primavara trecuta a fost uscat complet,nici macar o frunzulita n-a mai
facut...Ma doare sufletul pentru el,era deosebit de frumos si rodnic.Acum am lastari de
anul trecur,sper sa nu-i pierd si pe astia toti...
Ati cumparat smochinul?La cati ani rodeste?Cred ca in zona Lugoj iernile sunt mai
blande,aici sunt cam-25 gr uneori si nu stiu daca ar rezista,dar...as incerca!
#167
07.04.2013, 18:51:48
Mesaje: 31
Citat:
Doamne ajuta !
Imi place napul ,e dulce si nu ocupa mult loc ,se pune pe langa garduri ,nefiind
pretentios
Ghimbirul nu se consuma in cantitati mari,ci cu ceva precautie.Mai ales sub forma de
pulbere se foloseste,pentru condimentat orezul,se pune si in ciorbe,dar atentie ca
imbunatateste destul de puternic circulatia si sa nu dea nastere la vreo hemaragie,in caz de
cantitate prea mare.Este foarte bun pt.greturi,raul de avion,de masina,ameteli,etc.Cautati
pe Google si precis gasiti mai multe despre el.Eu iau de trei ori pe zi cate un varf de coada
de lingurita de pulbere,cu apa-dar e foarte iute...
#168
07.04.2013, 18:57:13
Mesaje: 54
@Anita,eu consum mult fenicul si andive,le consum in stare cruda cu un pic de sare si
ulei de masline sau ulei de floarea soarelei presat la rece.De obicei cina la ora 17,30 este
compusa dintr-o andiva sau fenicul si o bucata de gogosar.Sanatate sa avem!
#169
07.04.2013, 19:04:41
Mesaje: 31
Citat:
n prealabil postat de Cornel Urs
Da,si e plin internetul de poze si sfaturi legate de aceasta planta"minune"
#170
07.04.2013, 19:07:40
Mesaje: 31
Citat:
Ati cumparat smochinul?La cati ani rodeste?Cred ca in zona Lugoj iernile sunt mai
blande,aici sunt cam-25 gr uneori si nu stiu daca ar rezista,dar...as incerca!
nu,nu l-am cumparat,soacra mea l-a avut in gradina de langa casa si mi-a dat si mie o
creanga,pe care am plantat-o si imediat s-a prins.Se prinde f.usor si rodeste,si rodeste-cred
ca din anul al doilea,dar nu mai stiu exact-il am de mai multi ani...cred ca puteti incerca si
sa-l acoperiti iarna cu rogojini sau saci de iuta,dar mai ales trebuie musuroita radacina
daca aveti asa temperaturi mici iarna.

Mesaje: 54
Eheee...da e plin internetul asta de multe!Si eu m-am orientat candva,nu demult ,dupa
dàstea.Imi aduc aminte ca la un moment am vazut intr-o gradina un trandafir minunat,si
dintr-o data m-a palit asa o pasiune...si-am inceput sa cumpar trandafiri,nu putini,pozele
de pe etichetele de identificare erau frumos colorate ,alb,rosu,galben.Anul urmator au
inflorit toti,dar toti... ciclam...pot sa dau eu vina pe internet?Nu,cu siguranta ca nu!Asa
am invatat sa cumpar de la producatori autorizati,de la cei care fac munca asta din
pasiune.
#172
07.04.2013, 19:28:12
Mesaje: 2.319
Citat:
Draga mea,eu am foarte multe flori dar nu am violete,poate iti este de ajutor acest
link:
http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?f=84&t=6013
multe lucruri invatam si din experientele altora.
Iti multumesc frumos,draga Aanrra! :)
__________________
#173
07.04.2013, 20:17:20
Mesaje: 3.005
Citat:
Multumesc frumos pentru sfaturile bune, Yasmina! :*
O sa bag plantuta in carantina si o sa ii schimb pamantul.Eu nu fumez,insa o sa rog pe
cineva sa imi dea o tigara.
Aceste ganganii le-am vazut pe solul din planta.Sunt multe,mici si albe sau gri
deschis,nici nu stiu exact si cred ca da,ii mananca radacina...
M-ar ajuta daca mi-ai putea spune ce sunt.Chiar daca in poze nu prea se vad,cel mai
bine se observa in prima,unde am pozat farfuriuta pe care sta ghiveciul.Am udat
planta,surplusul de apa s-a dus pe farfuriuta si ganganiile le poti observa ca fiind
acele puncte mici si albe.
Multumesc mult! :*
Intr-adevar nu se prea vede nimic :)
In prima poza imi pare ca vad ramasitele (datorate ciclului de crestere)a unor
afide(Aphide).
Sunt niste gandaci moi care sug seva plantei...Sau poate poza ma inseala si insectele de
care vorbesti nu sunt decat musculite albe de sera?
Diferenta dintre cele 2 fiind ca musculitele de sera zboara in jurul plantei,iar afidele stau
ascunse pe partea dorsala a frunzelor.
Totusi inclin sa cred in varianta 1.
Vad ca planta deja sufera
uita-te pe linkul asta:

https://www.google.com/search?q=plan...w=1857&bih=972
__________________
#174
07.04.2013, 21:07:19
filaret19 Locaie: iasi
Mesaje: 33
orbeti
Citat:
Buna!anul trecut orbetii au facut gauri in pamant si mi-au carat toti cartofii.Acuma vreau
sa pun fasole pe acel teren din gradina.credeti ca vor mai aparea orbetii?Daca da,cu ce as
putea sca-pa de ei?
Multumesc
__________________
user vechi.Valentina,seara_de_vara
#175
07.04.2013, 21:14:04
Mesaje: 3.005
Citat:
n prealabil postat de filaret19
Buna!anul trecut orbetii au facut gauri in pamant si mi-au carat toti cartofii.Acuma
vreau sa pun fasole pe acel teren din gradina.credeti ca vor mai aparea orbetii?Daca
da,cu ce as putea sca-pa de ei?
Multumesc
Ce-s aia orbeti?
__________________
#176
07.04.2013, 21:22:10
Mesaje: 2.142
Sunt un fel de crtie blonde :)

Spre deosebire de ele, care sunt insectivore, ei sunt roztoare.
Li se mai spune i celul pmntului.
__________________
#177
07.04.2013, 23:24:09
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
n prealabil postat de filaret19
Buna!anul trecut orbetii au facut gauri in pamant si mi-au carat toti cartofii.Acuma
vreau sa pun fasole pe acel teren din gradina.credeti ca vor mai aparea orbetii?Daca
da,cu ce as putea sca-pa de ei?
Multumesc
Am observat si la mine in gradina musuroaie de la cartita. Am gasit acest remediu, care
pare a fi f eficient:
http://www.daky.ro/combatere-cartite.html
__________________

#178
08.04.2013, 02:38:41
Locaie: GTA
Parascheva16
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 854
Off-topic. Stiti cumva de ce este diferenta asa mare intre porumbul romanesc si cel din
vest? Cel romanesc este mai inchis la culoare, mai tare si mai crocant. Cel din vest e
galben-palid cu boabe albe, zemos si dulce. O fi solul sau soiul?
**
La bunica cartitele erau rezolvate de pisica.
__________________
Ecumenismul Fara Masca;Ecumenismul;Ortodoxia si Religia Viitorului-
S.Rose;Uniatia;Indrumarul Medical Crestin;Cand incepe viata umana?;Biologia
dezvoltrii prenatale(video)
#179
08.04.2013, 09:07:30
Mesaje: 3.005
Citat:
n prealabil postat de Parascheva16
Off-topic. Stiti cumva de ce este diferenta asa mare intre porumbul romanesc si cel din
vest? Cel romanesc este mai inchis la culoare, mai tare si mai crocant. Cel din vest e
galben-palid cu boabe albe, zemos si dulce. O fi solul sau soiul?
**
La bunica cartitele erau rezolvate de pisica.
Nu este solul,ci soiul -care este modificat genetic(la fel si rosiile,capsunile,ardeii si
altele).
__________________
#180
08.04.2013, 09:10:17
Mesaje: 3.005
Citat:
Am sa ma uit pe net,ca nici cartite nu am vazut vreodata :)
M-am lamurit,cartitele sunt niste animale dragute.

Am gasit pe net o pagina care prezinta cele mai urate animale din lume,printre care se
numara si o specie de cartita,"cartita cu nasul stea".Trebuie sa spun ca daca te-ai intalni in
curte cu acel animal,ai tipa prima data :)
http://www.infoturism.ro/atractii-tu...male-din-lume/
Mie imi place pisica Sfinx :)

__________________

asmina Locaie: by the ocean
Mesaje: 3.005
Citat:
Of,saracutii nici nu au ochi ((

__________________
#182
08.04.2013, 09:41:45
Mesaje: 2.142
pentru c n-au nevoie. n schimb, ai vzut ce dini au? Fiind roztoare, dac ptrund n
grdin cred c sunt mai duntori dect crtiele, care nu fac dect galerii i muuroaie,
i te mai scap i de coropinie.
__________________
#183
08.04.2013, 11:15:41
Locaie: GTA
Parascheva16
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 854
Citat:
Nu este solul,ci soiul -care este modificat genetic(la fel si rosiile,capsunile,ardeii si
altele).
Aha. Deaia are gust...ciudat.
Si nu se gaseste in Vest porumb natural, ca cel din Ro? Oare daca aduci porumb romanesc
si il plantezi in America, iese ca in Ro?
*
Cartitele sunt simpatice, dar daca ai gradina si pasune ptr. fan, iti cam strica treaba. Tin
minte ca bunica deobicei le omora. (sau pisica)
__________________
#184
08.04.2013, 21:17:09
Mesaje: 54
In aceasta dupa masa am reusit sa intru in gradina,n-am reusit sa fac prea multe ca abia s-
au retras apele.
Am facut un mic inventar la ce am in plus,deci:
-donez 11 buc arbusti tineri(pui) de liliac comun,Syringa vulgaris,culoare violeta,foarte
parfumat,la maturitate ajung pana la 3m,acum au intre 20-50cm si au intrat in vegetatie.Se
pot planta in apr/mai,deloc pretentiosi si infloresc in anul urmator.
Despre proprietatile lor terapeutice nu am stiut,am citit
aici/;http://www.taifasuri.ro/taifasuri/fa...-mai-2012.html
-donez seminte si flori cu radacina de garofite turcesti,Dianthus barbatus,diferite
culori.Nu sunt de loc pretentioase,rezista la ger de -20gr si mai mult,rezistente la
seceta,pot sa creasca mai multi ani din aceiasi radacina.Daca se seamana acum vor inflori
doar anul viitor.
-seminte de rucola din cultura proprie.
-3 tufe mici de salvie,Salvia officinalis,planta aromaica nepretentioasa.
Caut dafin (laur).
Am pus poze in album .
#185
14.04.2013, 22:58:44
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Dup ce a nceput s fie cald au aprut n cmara unde in conservele, n dou locuri
n baie i pe lng cas(prin exterior). Ies nainte de ploaie. i-au fcut loc printre
plcile de gresie. Dispar un timp apoi iar vin. Am folosit ap cu sare. Au disprut dar
nu tiu dac din cauz c era apa srat.
Voi ncerca i cu scorioar.
Mi-am adus aminte de un sfat primit mai demult in Romania, cand mi-au aparut furnici pe
balcon: sa torn apa fiarta peste ele.
__________________

#186
14.04.2013, 23:37:00
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Am niste intrebari referitoare la fasole.
Cand se poate insamanta fasolea? In Scandinavia obisnuiesc sa o pun in pamant la
sfarsitul lui mai, inceputul lui iunie.
Ca si pe celelate seminte, pun fasolea in apa cu usturoi pisat, miere si aloe vera. Acest
lucru da rezistenta semintelor la boli.
Am vazut in piata din Bucuresti fasolea cu care am avut cea mai mare productie: este cu
un melanj de pete mov, albe si negre. Are un aspect f frumos, dar mie nu mi-a placut sa
mananc aceste boabe, in schimb pastaile sunt f mari si gustoase. Ii trebuie f multa apa.
Daca ii dai apa pe saturate, te si rasplateste. Iar florile sunt portocalii, splendide.
__________________

#187
14.04.2013, 23:40:08
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Neavand nimic la indemana atunci, eu am ars carbune si tamaie in imediata lor
apropiere si au disparut pe loc.
Foarte semnificativa disparitia lor! In cazul acesta ar trebui sa ne intrebam de ce apar
furnicile la noi in gradina si in casa. Carmina, mi-ai dat o tema de gandire, caci am avut
destule furnici...
__________________

#188
15.04.2013, 09:05:44
Mesaje: 3.005
Citat:
Mi-am adus aminte de un sfat primit mai demult in Romania, cand mi-au aparut furnici
pe balcon: sa torn apa fiarta peste ele.
Dar de ce?Eu stiam ca furnicile nu fac nici o paguba,ci numai termitele care sunt
deosebite fizic de furnicile obisnuite .
Puneti o felie de paine cu zahar,pe un support ,prindeti-le si lasati-le afara in vreun tufis
ceva.
Si ele sunt necesare in ecosistem,si apoi toate insectele traiesc foarte putin ,sa le lasam sa-
si traiasca si ele putina existenta
In special daca nu produc pagube!
__________________
#189
15.04.2013, 09:15:32
Mesaje: 3.005
Citat:
Aha. Deaia are gust...ciudat.
Si nu se gaseste in Vest porumb natural, ca cel din Ro? Oare daca aduci porumb
romanesc si il plantezi in America, iese ca in Ro?
*
Cartitele sunt simpatice, dar daca ai gradina si pasune ptr. fan, iti cam strica treaba.
Tin minte ca bunica deobicei le omora. (sau pisica)
Bineinteles ca va iesi ca cel din Romania,dar nu este neaparat mai bun.
Adica eu am citit ca modificarile genetice se produc pt a face plantele mai rezistente la
boli sau a le da caracteristici superioare:forma,culoare,gust.
Ideal pt porumb este sa fie crud,adica cu boabele moi,zemoase fara o coaja tare,aproape
lemnoasa.
Eu mananc foarte mult porumb acum,il pun in salate,imi place asa cum este.
Oricum acum niste seminte de rosii romanesti "inima boului",ardei kapia si gogosari
bulgaresti;am sa va tin la current cum evolueaza,pe pamant Californian(cam pietros si
albicios...).
__________________
#190
15.04.2013, 09:42:25
Mesaje: 694
Citat:
Foarte semnificativa disparitia lor! In cazul acesta ar trebui sa ne intrebam de ce apar
furnicile la noi in gradina si in casa. Carmina, mi-ai dat o tema de gandire, caci am
avut destule furnici...
Daca ma uit putin in urma, de atunci nu am mai avut parte de vizitele furnicilor la mine in
casa. Insa atunci cand am folosit tamaia, parca ieseau pur si simplu din pereti, din toate
incheieturile casei, in sir indian fara sfarsit si se indreptau spre mijlocul camerei unde
sotul citea un Acatist al Maicii Domnului intr-o perioada mai grea, de confuzie,
incertitudine.
__________________
n adnc."
Mesaje: 3.005
Citat:
Daca ma uit putin in urma, de atunci nu am mai avut parte de vizitele furnicilor la
mine in casa. Insa atunci cand am folosit tamaia, parca ieseau pur si simplu din
pereti, din toate incheieturile casei, in sir indian fara sfarsit si se indreptau spre
mijlocul camerei unde sotul citea un Acatist al Maicii Domnului intr-o perioada mai
grea, de confuzie, incertitudine.
Nu inteleg ce doriti sa insinuati...Ca furnicile care invadeaza locuintele au misiuni

oculte?!!
__________________
#192
15.04.2013, 10:14:42
Mesaje: 3.005
Am gasit niste sfaturi pt furnici,asa in mod natural,nu-i nevoie sa le omorati:
-furnicile nu suporta esentele de:menta,camfor,levantica,cuisoare sau dafin.
Puneti in locurile unde apar aceste ingrediente fie sub forma de uleiuri esentiale fie planta
ca atare.
Se spune ca da rezultate.
__________________
#193
15.04.2013, 11:10:05
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Daca ma uit putin in urma, de atunci nu am mai avut parte de vizitele furnicilor la
mine in casa. Insa atunci cand am folosit tamaia, parca ieseau pur si simplu din pereti,
din toate incheieturile casei, in sir indian fara sfarsit si se indreptau spre mijlocul
camerei unde sotul citea un Acatist al Maicii Domnului intr-o perioada mai grea, de
confuzie, incertitudine.
Am citit despre o femeie, careia furnicile i-au invadat pana si frigiderul!!!
S-a gandit sa nu le faca rau in prima faza si li s-a adresat pe un ton foarte hotarat,
amenintandu-le, ca daca nu pleaca le va omori cu chimicale.
Nu a mai fost nevoie sa apeleze la masuri drastice, caci furminicle au luat in serios
amenintarea si au plecat.
Am incercat si eu odata sa vorbesc serios cu furnicile, dar nu m-au luat in seama. Probabil
nu vorbisem destul de apasat... In final am apelat la un spray si duse au fost. Acum dau
preventiv, ca sa le tin departe.
__________________
#194
15.04.2013, 12:52:53
Mesaje: 694
Citat:
Nu inteleg ce doriti sa insinuati...Ca furnicile care invadeaza locuintele au misiuni
oculte?!!
Nu este vorba de insinuare - un termen nepotrivit din punctul meu de vedere, ci doar de o
intamplare.
__________________
n adnc."
#195
15.04.2013, 17:34:16
Locaie: GTA
Parascheva16
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 854
Citat:
Am gasit niste sfaturi pt furnici,asa in mod natural,nu-i nevoie sa le omorati:
-furnicile nu suporta esentele de:menta,camfor,levantica,cuisoare sau dafin.
Puneti in locurile unde apar aceste ingrediente fie sub forma de uleiuri esentiale fie
planta ca atare.
Se spune ca da rezultate.
Si daca stai la apartament si sunt furnici si nu poti sa lasi nimic de mancare afara caci vine
armata de furnici, ce faci?
*
Din cate stiu eu, legumele si fructele modificate genetic nu sunt sanatoase. Sanatoase sunt
cele care cresc asa cum le-a facut Dumnezeu. Inainte nu modifica nimeni nimic si erau
f.bune.
__________________
#196
15.04.2013, 18:13:31
Mesaje: 3.005
Citat:
Si daca stai la apartament si sunt furnici si nu poti sa lasi nimic de mancare afara caci
vine armata de furnici, ce faci?
*
Din cate stiu eu, legumele si fructele modificate genetic nu sunt sanatoase. Sanatoase
sunt cele care cresc asa cum le-a facut Dumnezeu. Inainte nu modifica nimeni nimic si
erau f.bune.
Pai din principiu,nu se lasa nici un aliment afara.Painea sta in cutia ei,invelita.Mancarea
in frigider,alimentele uscate in dulapuri.
Nimic afara.Curatenie luna,fara firimituri pe podea.
Vine armata de furnici le prinzi cu zahar si o felie de paine si le scoti afara,nici nu te

ataca,nici nu mori din cauza lor ,nu ajungi la urgenta,nici nu transmit boli ca gandacii de
bucatarie,mustele sau tantarii.
In fine,nu mai insist;fiecare sa faca ce-l taie capul!Eu mi-am spus parerea mea,daca o
gasiti nefondata si nefolositoare,nu tineti cont de ea!
__________________
#197
15.04.2013, 22:22:21
Member Mesaje: 53
Citat:
Am citit despre o femeie, careia furnicile i-au invadat pana si frigiderul!!!
S-a gandit sa nu le faca rau in prima faza si li s-a adresat pe un ton foarte hotarat,
amenintandu-le, ca daca nu pleaca le va omori cu chimicale.
Nu a mai fost nevoie sa apeleze la masuri drastice, caci furminicle au luat in serios
amenintarea si au plecat.
Am incercat si eu odata sa vorbesc serios cu furnicile, dar nu m-au luat in seama.
Probabil nu vorbisem destul de apasat... In final am apelat la un spray si duse au fost.
Acum dau preventiv, ca sa le tin departe.
Trebuia s le rogi frumos. M-ai fcut s rd. Parc te vedeam vorbindu-le.
__________________
#198
15.04.2013, 22:40:20
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Trebuia s le rogi frumos. M-ai fcut s rd. Parc te vedeam vorbindu-le.
Tine minte, Dorina, pentru data viitoare cand mai vin furnicile, sa le vorbesti frumos si
imi spui si mie daca pe tine te-au ascultat. Eu am cam racnit la ele...
__________________

#199
19.04.2013, 11:33:06
Mesaje: 694
Interesant:
- producerea de hran pentru rme din dejeciile i din resturile vegetale din
ferm este mai ieftin dect transformarea acestora n compost, deoarece
necesit dotri mult mai mici, timp redus i efort mai mic. (Revista Ferma)
Specialistii in vermicultura (cresterea ramelor) sustin ca humusul de rama este

unul dintre cei mai buni fertilizatori, deoarece contine concentratii inalte de
bacterii benefice si alte microorganisme, stimulenti biologici activi pentru plante.
__________________
n adnc."
#200
19.04.2013, 12:00:33
Parascheva16 Data nregistrrii: 26.02.2013
Senior Member Locaie: GTA
Religia: Ortodox
Mesaje: 854
Citat:
Pai din principiu,nu se lasa nici un aliment afara.Painea sta in cutia
ei,invelita.Mancarea in frigider,alimentele uscate in dulapuri.
Nimic afara.Curatenie luna,fara firimituri pe podea.
Vine armata de furnici le prinzi cu zahar si o felie de paine si le scoti afara,nici nu te

ataca,nici nu mori din cauza lor ,nu ajungi la urgenta,nici nu transmit boli ca gandacii
de bucatarie,mustele sau tantarii.
In fine,nu mai insist;fiecare sa faca ce-l taie capul!Eu mi-am spus parerea mea,daca o
gasiti nefondata si nefolositoare,nu tineti cont de ea!
Cand am spus mancare afara, nu m-am referit la faptul ca lasi mancarea cu orele afara si
nu cureti. Sa lasi ceva copt afara sa se raceasca. Sa iti pui ingrediantele pe masa/bufet
pana le gatesti. etc. etc. Intra in dulap, intra in orice mica gaurica dintr-o punga. Eu am
pisica, care trebuie sa manance si daca nu manca imediat, o sa fie plina de furnici. Chiar
nu e greu sa se intealga ce spun prin mancare afara.
Scot felia de paine cu zahar, unde? Pe balcon? Si nu intra inapoi?
In fine, fiecare face cum este mai bine ptr. el si familia sa si conform cu situatia in care se
afla.
__________________

sophia
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 2.596
Am si eu cateva intrebari. Nu radeti, nu sunt de la tara si nu ma pricep.

Poate puteti sa ma lamuriti voi:
1. Ceapa verde eu stiu ca rezulta/iese primavara din arpagicul semanat. Si nu este iute,
este tanara. Pe piata apare insa mereu si extrasezon ceapa verde mai iute si mai batrana
cumva. Cred eu ca iese din ceapa batrana.
In tara gaseam din aia tanara, de arpagic si era bucuria primaverii.
Este adevarat ce spun eu, sau gresesc?
2. La fel este si cu usturoiul verde, de primavara? Exista samanta pentru el, precum
arpagicul pentru ceapa?
Pot pune in jardiniera sa cultiv ceapa si usturoi verde? Aici nu gasesc usturoi verde
chiar deloc.
3. Exista samanta pentru loboda? Se poate cultiva? Citeam undeva ca ajunge la 2 m, dar
eu o stiu in legaturi mici, scurte.
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape
#202
19.04.2013, 13:11:12
Mesaje: 694
mic ghid al gradinarului amator
El cultivo de la Patata
http://www.youtube.com/watch?v=qnEf-Y4OCNQ
El cultivo del tomate

http://www.youtube.com/watch?v=zKUIOBxuclg
El cultivo del Pepinillo

http://www.youtube.com/watch?v=o7oOOm7DS_o
El cultivo de la Judia verde y el Boliche

http://www.youtube.com/watch?v=mz40_ItLKkk
El cultivo de la Borraja
http://www.youtube.com/watch?v=3AGEe4NaOMk
Como hacer Tierra vegetal

http://www.youtube.com/watch?v=hbCpOXGI8uk
__________________
n adnc."
#203
19.04.2013, 13:34:43
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
carmina, filmele date de tine mai sus, sunt atat de sugestive.

Vedem ca si cartofii se uda! Multumim!
__________________

#204
19.04.2013, 15:30:15
Member Mesaje: 53
Citat:
n prealabil postat de sophia
Am si eu cateva intrebari. Nu radeti, nu sunt de la tara si nu ma pricep.
Poate puteti sa ma lamuriti voi:
1. Ceapa verde eu stiu ca rezulta/iese primavara din arpagicul semanat. Si nu este iute,
este tanara. Pe piata apare insa mereu si extrasezon ceapa verde mai iute si mai
batrana cumva. Cred eu ca iese din ceapa batrana.
In tara gaseam din aia tanara, de arpagic si era bucuria primaverii.
Este adevarat ce spun eu, sau gresesc?
2. La fel este si cu usturoiul verde, de primavara? Exista samanta pentru el, precum
arpagicul pentru ceapa?
Pot pune in jardiniera sa cultiv ceapa si usturoi verde? Aici nu gasesc usturoi verde
chiar deloc.
3. Exista samanta pentru loboda? Se poate cultiva? Citeam undeva ca ajunge la 2 m,

dar eu o stiu in legaturi mici, scurte.
Exist smn de usturoi. Pui n pmnt cei de usturoi i l lai s fac smn.
Smna se pune n pmnt i se las acolo i anul urmtor cnd se va face o boamb( aa
i spunem noi n Moldova). Este un usturoi cu un singur cel. Abia din acela se va face
usturoi normal.
Ct despre ceap noi punem arpacic care este smna cepei. Din el iese ceap fraged i
ne-iute. Ceapa i usturoiul au nevoie de mult ap.
Exist smn de lobod i se poate cultiva. Nu tiu n ce msur poi face ceap sau
usturoi n jardiniere dar poi ncerca.
__________________
#205
19.04.2013, 18:11:14
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Nu tiu n ce msur poi face ceap sau usturoi n jardiniere dar poi ncerca.
Se poate, Dorina.
Am vazut oameni, care pun o ceapa pe un borcan plin cu apa si ajung sa aiba ceapa verde
crescuta in acest fel.
E cam dificil, dar nu imposibil, sa facem ceapa din samanta, dar nu stiu cat e de indicat
pentru 10 fire cate se pot pune in jardiniera. Cel mai simplu e cu arpagic, asa cum spui si
tu, iar usturoiul se face din catei de usturoi. Atat usturoiul, cat si ceapa suporta frigul si se
pot pune in pamant de cu toamna, sau spre sfaristul iernii, prin februarie.
sophia, tot in jardiniere poti pune plante aromatice, si uite asa pti face o mica gradina de
bloc.
Dar asta nu e tot. Am vazut ca se pot creste si alte plante pe balcon, in bucatarie sau chiar
pe terasa casei sau a blocului. Iata un exemplu de optimism debordant indian:
http://www.youtube.com/watch?v=wC_P9ID3WRk
Dar sa vedem si ceva rezultate:
http://www.youtube.com/watch?v=lvDIZaK9GmI
Incredibil, nu?
Practic nu avem nici o scuza pentru a nu cultiva macar cateva plante in casa, pe balcon
sau terasa, in cazul in care nu avem un petec de gradina.
__________________

#206
21.04.2013, 00:43:14
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Cum sa scapi de melcii din gradina:

http://gradina.acasa.ro/boli-si-daun...ina-14582.html
Mai multe idei pe placul tuturor.
__________________

#207
27.04.2013, 01:35:14
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Am o mare problema: imprejmuirea gradinii. Sunt multi metri. Acum sunt tarusi vechi si
sarma pe orizontala, sau pari la fel de vechi. Cine da cu piciorul poate rupe gardul cu
usurinta si intra nestingherit.
Ce ma sfatuiti? Gardurile de sarma sunt destul de scumpe, necesitand si stalpi de
sustinere, plus ciment. Ar fi solutia ideala, dar costurile ma depasesc. As vrea sa pun gard
verde, dar gandul ca ar trebui sa tai la linie gardul, de cate ori creste, imi ia avantul. Daca
ar fi sa pun gard verde, ce ar fi bine sa plantez?
O alta problema: am mai multe izvoare, care trebuie captate. Stie cineva cum se
procedeaza?
__________________

#208
30.04.2013, 13:05:55
anita
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 2.237
Citat:
Am o mare problema: imprejmuirea gradinii. Sunt multi metri. Acum sunt tarusi vechi
si sarma pe orizontala, sau pari la fel de vechi. Cine da cu piciorul poate rupe gardul
cu usurinta si intra nestingherit.
Ce ma sfatuiti? Gardurile de sarma sunt destul de scumpe, necesitand si stalpi de
sustinere, plus ciment. Ar fi solutia ideala, dar costurile ma depasesc. As vrea sa pun
gard verde, dar gandul ca ar trebui sa tai la linie gardul, de cate ori creste, imi ia
avantul. Daca ar fi sa pun gard verde, ce ar fi bine sa plantez?
O alta problema: am mai multe izvoare, care trebuie captate. Stie cineva cum se
procedeaza?
Anca,e nevoie de gard pt a stavili intrarea unor animale domestice sau salbatice
Poti face un gard din plasa sudata sau un gard de plasa impletita care e mult mai ieftina
Un gard de plasa sudata cu stalpi de fier te costa destul
Daca pui tarusi de lemn cheltuielile sunt mai mici
Nu e nevoie de margine de ciment in partea de jos ,plasa e destul de rigida ca sa nu
patrunda ceva in curte
Ce suprafata ai acolo ?
#209
30.04.2013, 23:55:40
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Multumesc, Anita, pentru raspuns.

Toata lumea ma sfatuieste sa fac gard impletit din niele. E unica solutie pe care mi-o
permit din punct de vedere financiar. Gardul de sarma trebuie sudat, alta dandana!
Din cate stiu, stalpii de lemn, tratati, trebuie fixati , fiecare in parte, cu ciment. Asa am
vazut ca se face, ca sa tina gardul si ca sa nu putrezeasca in pamant.
Probleme am deja destule, dar nu vad o rezolvare a lor pana nu pun un gard. Riscurile
meseriei!
__________________

#210
09.05.2013, 12:01:28
anita
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 2.237
Citat:
Multumesc, Anita, pentru raspuns.
Toata lumea ma sfatuieste sa fac gard impletit din niele. E unica solutie pe care mi-o
permit din punct de vedere financiar. Gardul de sarma trebuie sudat, alta dandana!
Din cate stiu, stalpii de lemn, tratati, trebuie fixati , fiecare in parte, cu ciment. Asa am
vazut ca se face, ca sa tina gardul si ca sa nu putrezeasca in pamant.
Probleme am deja destule, dar nu vad o rezolvare a lor pana nu pun un gard. Riscurile
meseriei!
Hristos a inviat !
Gardul din nuiele e frumos dar cred ca e scump-manopera - si nu tine
Un gard de plasa cu stalpi de metal a costat pe cineva 13000 lei ,la o suprafata de 2500
mp
Nu stiu daca se sudeaza
Dar vad ca o casa implica multa alergatura si timp
Si apa e o problema ,am inteles ca o fantana mai adanca costa destul
Vechi 11.05.2013, 22:24:40

Miha-anca Miha-anca is offline
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 4.654
Implicit
Citat:
n prealabil postat de anita Vezi mesajul
Hristos a inviat !
Gardul din nuiele e frumos dar cred ca e scump-manopera - si nu tine
Un gard de plasa cu stalpi de metal a costat pe cineva 13000 lei ,la o suprafata de 2500
mp
Nu stiu daca se sudeaza
Dar vad ca o casa implica multa alergatura si timp
Si apa e o problema ,am inteles ca o fantana mai adanca costa destul
Adevarat a inviat!
Am vazut de-a lungul autostrazii soarelui garduri de sarma. Arata frumos. Gardul era
sudat si cu stalpi fixati in ciment. Este cea mai buna treaba, dar si costisitoare.
Surpriza! Omul care mai vede de gradina mea a gasit doi serpi prin iarba. Stiu ca nu toti
sunt veninosi, dar cum sa stiu de care sunt? O gramada de probleme... asta e! Trebuie
rezolvate, ca nu ajuta doar sa ma plang.
Stie cineva ceva despre serpi? Si ce pot face sa ii tin mai departe de casa?
Am numai intrebari... Iertati-ma.
In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro. In conditiile acestea, va trebui sa ma
descurc cu apa de ploaie si de la zapada topita.
Acestea nu sunt decat inerentele greutati ale inceputului, nimic altceva.
__________________

Reply With Quote
#212
Vechi 12.05.2013, 15:14:32
adrian010155 adrian010155 is offline
Senior Member

Locaie: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 560
Implicit
Citat:
n prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul
Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava
Tie, Doamne, slava Tie!
Ooo, ce frumos !!!
__________________
Te rog, Doamne, intareste-ma in credinta, caci murdar si pacatos sint dinaintea Fetei Tale.
Reply With Quote
#213
Vechi 12.05.2013, 23:09:18
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Senior Member

Locaie: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.288
Implicit
Citat:
In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro.

???? Unde? Pe Lun?...:)
__________________
Doamne, miluieste!
Reply With Quote
#214
Vechi 13.05.2013, 08:48:48
N.Priceputu's Avatar
N.Priceputu N.Priceputu is online now
Senior Member
Locaie: Cmpulung Muscel
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.142
Implicit
Citat:
Stiu ca nu toti sunt veninosi, dar cum sa stiu de care sunt? O gramada de probleme... asta
e! Trebuie rezolvate, ca nu ajuta doar sa ma plang.
Hristos a nviat!
Foarte probabil sunt inofensivi. La noi n ar numai viperele sunt veninoase, iar ele au
un aspect distinctiv i nu triesc pe oriunde (de regul n zone aride i calde). Nu se poate
ca oamenii locului s nu tie dac n zon sunt vipere. Mai multe aici.
n rest, prin livezi i fnee triesc muli erpi inofensivi (ba chiar folositori, cci se
hrnesc cu oareci i insecte), pe care-i mai rresc ulii, aricii, chiar i... pisicile.
Iar unii doar seamn cu erpii, fr s fie. Am gsit anul trecut o oprl fr picioare,
numit (poate impropriu) nprc. Din pcate, am omort-o nainte de a citi c se
hrnete cu insecte (poate chiar coropinie).
Apropo: tii vreo metod natural de a scpa de coropinie?

__________________
Reply With Quote
#215
Vechi 13.05.2013, 09:32:47
anita anita is offline
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 2.237
Implicit
Citat:
Adevarat a inviat!
Am vazut de-a lungul autostrazii soarelui garduri de sarma. Arata frumos. Gardul era
sudat si cu stalpi fixati in ciment. Este cea mai buna treaba, dar si costisitoare.
Surpriza! Omul care mai vede de gradina mea a gasit doi serpi prin iarba. Stiu ca nu toti
sunt veninosi, dar cum sa stiu de care sunt? O gramada de probleme... asta e! Trebuie
rezolvate, ca nu ajuta doar sa ma plang.
Am numai intrebari... Iertati-ma.
In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro. In conditiile acestea, va trebui sa ma
descurc cu apa de ploaie si de la zapada topita.
Acestea nu sunt decat inerentele greutati ale inceputului, nimic altceva.
Asta e curata excrocherie
Niste prieteni au forat 20 m cu 5000 lei
Sunt meseriasi care fac acest lucru
Au pus si acele inele din ciment ,e adevarat ca putul e ingust
Am vorbit cu o cunostinta a carui sot e inginer la o firma de foraje si mi-a spus ca un put
mai adanc e 10000 lei
Asta cam 50 m
Atentie ,ei stiu ca vii din afara si cred ca ai bani multi
La noi in oras am vazut anunturi cu din astia care foreaza
Mai intereseaza-te
Oricum niste investitii sunt necesare
O casa costa destul
Nu poti sta fara apa
Reply With Quote
#216
Vechi 13.05.2013, 10:50:25
DragosP's Avatar
DragosP DragosP is online now
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 3.026
Implicit
Citat:
In ceea ce priveste putul... 50 m... 5000Euro.
Hristos a nviat!
Un pu fcut ca lumea, la 50 de metri adncime n-ar trebui s sar, cu tot cu tuburi, de
10.000lei. Adic undeva la maxim juma' din suma zis de dumneata.
n banii tia intrnd i cratul "pmntului" scos afar: undeva pe la 2 maxim 3m cubi
(depinznd evident de diametrul puului).
__________________
Reply With Quote
#217
Vechi 13.05.2013, 13:05:21
AlinB's Avatar
AlinB AlinB is offline
Senior Member

Mesaje: 9.121
Implicit
Chiar daca este un cost mare, o data ce o astfel de sursa de apa este disponibila, ea este
practic inepuizabila, isi pastreaza debitul chiar si pe cea mai mare seceta, singurul cost
ulterior mai semnificativ fiind curentul electric pentru pompare.
Apa se poate distribui si la altii, contra cost iar investitia se recupereaza in timp.
Sigur, se poate fora si la mica adancime, depinde de zona si cam de ...noroc, poti gasi apa
si pana in 8-10metri dar calitatea este si va fi indoielnica, mai ales daca e in apropiere de
"civilizatie" sau de zone agricole (unde se folosesc ingrasaminte, pesticide, etc.)
Citat:
Varianta 1 : foraje private/casnice : 100.250 RON/metru
- costuri deplasare mici

- instalatie de foraj foarte minima actionata electric cu curentul beneficiarului
- diametre mici sapare max 190 mm , tubare MAX 125 mm
-Adancimi de max max 150 200 m
Avantaje : ieftin !! , spatiu necesar mic, deranj mic, debit in general suficient
Dezavantaje : Nu se poate introduce corect margaritar, nu se poate face corect izolare

straturi, rezistenta scazuta a tubulatiurii , filtre facute artizanal, durata de viata scurta 5-
10 ani, si multe altele mai putin importante. Nu sunt posibile in orice tip de soluri , dar
merg foarte bine in Bucuresti, Timisoara, Craiova, Arad, Buzau, Oradea, etc
Varianta 2: foraje profesionale : 70-200 eur/metru
Utilaje mari , profesionale pentru sapare cu noroi cu diametre mari de la 215 mm la 444
mm, sau foraj cu aer in soluri dure si foarte dure ( roca, calcare, sisturi. etc)
Tubare cu plastic PVC special pt puturi , cu filtre facute din fabrica
Geofizica, spatiu mare pentru margaritar, izolare strate suprafata perfecta, dosar de
executie, analize , piesa fund, centrori, margaritar cuartos special, etc etc etc
Adancimi - de la 30 m la 200 m
Durata de viata foarte mare 50 200 ani
Posibilitatea intretinerii desnisipare 1 data la 10-20 ani
http://www.ondrill.ro/blog/general/c...entare-cu-apa/
Multi nu inteleg din pacate ca investitia intr-o sursa de apa, de calitate, este cel putin la
fel de importanta daca nu chiar mai importanta ca si cea in acoperisul de deasupra
capului.
__________________
Last edited by AlinB; 13.05.2013 at 14:20:33.
Reply With Quote
#218
Vechi 13.05.2013, 13:44:15
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Senior Member

Locaie: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.288
Implicit
Bine, frate, ap vie, neleg...
Dar ... 5000 Euro?...
Asta bate chiar i recordurile n materie de pescari i pescuit. (care se-nvrt tot n jurul
apei, pardon, al blii)
P.S. n satul meu natal, unde apa e bun foarte, slav lui Dumnezeu, bunica a fcut
fntna cu cteva milioane. Ca tot omul de pe la noi din zon, dac m nelegi.
i e vorba de Brgan, unde e, neicusorule, cldur mare!...
E i gospodrie, cu de toate (legume, flori, vite precum i baie, buctrie, piscin de var
pentru copii...).
__________________
Doamne, miluieste!
Reply With Quote
#219
Vechi 13.05.2013, 15:00:17
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 4.654
Implicit
Hristos a inviat!
Va multumesc tuturor pentru raspunsurile date, atat in ceea ce priveste serpii, cat si
forarea unui put de apa.
Fiind intr-o zona de munte, se presupune ca e vorba de sol cu pietre, ceea ce creste costul
forajului. Nu am spus nimanui de unde vin si unde locuiesc. De aceea banuiesc ca mi-au
dat un pret pe care il practica ei pentru ca rezultatul sa fie o apa buna si limpede.
Tot cautand amanunte despre aceste foraje, am gasit ca asa un put nu e pe vecie, ci pentru
un anumit numar de folosiri ale instalatiei.
Pe mine ma intereseaza un put, nu fantana, la mare adancime, caci atat proorocirile citite,
cat si spusele unui preot, cu care am avut ocazia sa vorbesc, mergand de la o manastire la
Bucuresti, si anume "ca izvoarele pamantului se vor inchide" la un moment dat, m-au pus
pe ganduri si vreau sa imi iau masurile de rigoare, dupa puterile mele. In rest, cum o vrea
Dumnezeu!
Deci, vi se pare scump pretul de 1000Euro/10m foraj. Voi tine cont si va multumesc inca
odata.
__________________

Reply With Quote
#220
Vechi 13.05.2013, 15:20:52
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 4.654
Implicit
Citat:
n prealabil postat de cezar_ioan Vezi mesajul
Bine, frate, ap vie, neleg...
Dar ... 5000 Euro?...
Asta bate chiar i recordurile n materie de pescari i pescuit. (care se-nvrt tot n jurul
apei, pardon, al blii)
P.S. n satul meu natal, unde apa e bun foarte, slav lui Dumnezeu, bunica a fcut
fntna cu cteva milioane. Ca tot omul de pe la noi din zon, dac m nelegi.
i e vorba de Brgan, unde e, neicusorule, cldur mare!...
E i gospodrie, cu de toate (legume, flori, vite precum i baie, buctrie, piscin de var
pentru copii...).
Frate draga, si eu sunt la fel de nedumerita in ceea ce priveste pretul solicitat. Tocmai de
aceea am intrebat si inca mai caut pe cineva, care sa foreze la alt pret.
Dar e vorba de put, nu de fantana. E o diferenta. Iar adancimea va fi de 50m, in teren
pietros, ceea ce necesita forare cu diamant, fara namol... chestiii tehnice, pe care si eu
abia acum le-am aflat.
Ideala ar fi o casa independenta energetic, cu caldura din pamant, cu panouri solare... dar
toate astea costa f mult ca sa le faci. Odata facute, nu te mai costa aproape nimic. Este ca
un fel de asigurare pentru batranete...
__________________

Reply With Quote
17:00:43
AlinB's Avatar
Senior Member

Mesaje: 9.121
Implicit
Citat:
Deci, vi se pare scump pretul de 1000Euro/10m foraj. Voi tine cont si va multumesc inca
odata.
Nu, e chiar ieftin daca e zona de munte si e o treaba din gama profesionala.
Problema e ca nu poti sti exact la ce adancime ai sa dai de o sursa de apa de calitate, pot
fi 40m sau 80 (depinde de zona).
De asta zic ca o investitie, chiar si de 5000euro intr-o sursa de apa de calitate nu este
mult, daca nu exista alternative - cum ar fi un put clasic, dar care in schimb este o apa de
suprafata, posibil poluata sau poluabila, epuizabila in caz de seceta etc.
Fara mancare poti rezista si 2-3 luni.

Fara apa, probabil mai putin de o saptamana.
Cu apa care nu e potabila - poti doar sa mori mai repede.
Independenta energetica se poate obtine si fara sa fie atat de costisitor:

1. incalzire pe lemne - daca e zona de munte, lemnul trebuie sa fie destul de accesibil si
ieftin.
O solutie moderna gen centrala termica pe lemne nu e neaparat necesara (are anumite
costuri de mententanta pe termen lung), se poate folosi un sistem de sobe, una putand
incalzi chiar 2-3 camere, in functie de cum sunt amplasate.
2. daca se doreste totusi electricitate, in caz de urgenta se poate folosi strict pentru
iluminare, folosind iluminarea LED si un sistem de panouri fotovoltaice(durata de viata
10-20ani) si acumulatori (durata de viata 3-5ani).
3. Pentru conservarea alimentelor, in loc de frigider se pot folosi diverse metode de

conservare + clasicul beci.
4. masina de spalat? ei ..daca se ajunge la ceva (cvasi)apocaliptic, spalatul la mana e

ultima grija.
Mai degraba iti poti pune problema de unde faci rost de detergent sau sapun.
__________________
Reply With Quote
#222
Vechi 13.05.2013, 17:24:58
DragosP's Avatar
DragosP DragosP is online now
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 3.026
Implicit
Panourile fotovoltaice actuale sunt pcleal:
1. Durata lor de via n nici un caz nu e de 20 de ani: dup 5, maxim 10 ani eficacitatea
scade dramatic;
2. E nevoie de soare puternic pentru a genera ce zice productorul n foaia de catalog;
3. De-a lungul duratei de via genereaz mai puin energie dect cea folosit n
procesul de producie al lor. Sigur, clientul pltete energia aia la cumprare, dar bilanul
energetic rmne negativ.
Cea mai bun soluie e cea cu o turbin eolian.

__________________
Reply With Quote
#223
Vechi 14.05.2013, 00:46:48
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 4.654
Implicit
Citat:
n prealabil postat de AlinB Vezi mesajul
Mai degraba iti poti pune problema de unde faci rost de detergent sau sapun.
Buna intrebare. Bunica mea facea sapun de casa. As putea incerca si eu. Are cineva o
reteta de fabricatie? Tin minte ca adunam in acest scop uleiul si grasimea rezultata din
prajeli - mai putin uleiul in care se prajeste pestele, caci are un miros greu si influenteaza
in mod negativ produsul finit.
Am pe undeva reteta pentru detergent bio pentru vase.
In general:
Spunea preotul de la biserica la care merg, ca probabil ca nu erau bani mai multi nici
altadata, dar omul se ingrijea mai bine de cele de care avea nevoie: avea porc si gaini in
curte, legume si fructe in gradina. Acum totul trebuie cumparat, iar preturile sunt tot mai
mari.
Ar fi bine sa ne cunoastem interesul si sa economisim, asigurandu-ne totusi cele necesare.

__________________

Reply With Quote
#224
Vechi 14.05.2013, 09:18:11
anita anita is offline
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 2.237
Implicit
Citat:
In general:
mari.

Anca ,in mod sigur exista pe internet reteta de sapun
Eu adun uleiul in sticle de plastic si il las la gunoi ,nu il arunc la canal
E bun un cazan pe lemne ,in general sapunul se face in curte
Mai important decat sapunul e fantana .
Reply With Quote
#225
Vechi 14.05.2013, 10:30:40
AlinB's Avatar
Senior Member

Mesaje: 9.121
Implicit
Citat:
n prealabil postat de DragosP Vezi mesajul
scade dramatic;

Scade, dar nu dramatic.
Mai degraba se pare ca pretul lor a scazut dramatic, in special cu finantarile care se dau
acum, in 2-3 ani cu siguranta vor fi mult mai rentabile.
Desi costul initial al investitiei e maricel, pe termen lung e mult mai rentabil decat sa te
intorci la lampa cu gaz.
LED -urile au durata de viata de 5-10 ani si chiar mai mult, iar consumul fff. mic.
Cine a testat, poate sa vada diferenta neta fatza de un LED chiar si de 1-2W si o lampa cu
gaz sau lumanari de exemplu.
Practic, pentru a lumina o casa la nivel minim, strict utilitar, nu ar trebui sa fie necesari
mai mult de 50W/zi (exagerat chiar).
Un acumulator de masina, destul de micutz, de 60Ah, poate stoca cca. 600W, deci
iluminarea pe circa 2 saptamani.
La o astfel de utilizarea poate fi cumparat chiar un panou modest ca si costuri, care sa

produca strictul necesar pt consumul a 2-3 zile, calculat la iluminarea minima, pe timp de
iarna.
__________________
Reply With Quote
#226
Vechi 14.05.2013, 10:39:50
AlinB's Avatar
Senior Member

Mesaje: 9.121
Implicit
Citat:
reteta de fabricatie?
Se poate fabrica din orice fel de uleiuri si grasimi animale.
Problema este ca celalalt ingredient de baza este soda caustica de puritate 98% - un
produs industrial.
Partea buna este ca rapotul intre soda si uleiuri este in general cam de 1:8 si soda caustica
se poate stoca pe perioade f. lungi de timp daca nu intra in contact cu aerul.
Teoretic se poate produce si cu lesie, care se obtine din cenusa, dar mult mai dificil, sunt
retete pe Internet.
__________________
Reply With Quote
#227
Vechi 15.05.2013, 00:20:39
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 4.654
Implicit
Citat:
n prealabil postat de DragosP Vezi mesajul
scade dramatic;

Nu am experienta cu panourile fotovoltaice, am vazut insa programul TV englez "Grand
Designs" ( cateva dintre episoade se gasesc pe You tube) o familie, care isi construise o
casa independenta energetic, avand atat panouri fotovoltaice, cat si o eoliana. Erau f
multumiti de panouri, dar mai putin multumiti de eoliana. Spuneau ca eoliana necesita
niste baterii pentru stocat energia. Si-au exprimat regretul ca nu au pus mai multe
panouri.
In alt episod am vazut ca o familie avea instalate mai multe panouri, care nu numai ca le
asigura propriul consum, dar puteau sa livreze surplusul de energie, castigand astfel o
multime de bani. Nu stiu daca la noi exista aceasta posibilitate de a vinde energia produsa
in surplus.
In alta ordine de idei:

In alt episod am vazut pentru prima data WC-urile (impropriu spus), care nu functionau
cu apa, ci erau dotate cu un butoias, in care dupa fiecare folosire, se punea rumegus; iar in
fiecare saptamana se golea intr-un loc special din gradina. Rumegusul are calitatea de a
absorbi lichidul si mirosul. Ideea se pare ca provine din Australia. Ma mir ca nu se
foloseste rumegusul si la noi la tara in acest scop.
__________________

Reply With Quote
#228
Vechi 15.05.2013, 00:26:10
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 4.654
Implicit
Citat:
n prealabil postat de anita Vezi mesajul
Anca ,in mod sigur exista pe internet reteta de sapun
Eu adun uleiul in sticle de plastic si il las la gunoi ,nu il arunc la canal
E bun un cazan pe lemne ,in general sapunul se face in curte
Mai important decat sapunul e fantana .
Cu siguranta, Anita, mai ales pentru ca la fabricarea sapunului se foloseste si multa apa.
__________________

Reply With Quote
#229
Vechi 15.05.2013, 00:31:57
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 4.654
Implicit
Citat:
Se poate fabrica din orice fel de uleiuri si grasimi animale.
Problema este ca celalalt ingredient de baza este soda caustica de puritate 98% - un
produs industrial.
Partea buna este ca rapotul intre soda si uleiuri este in general cam de 1:8 si soda caustica
se poate stoca pe perioade f. lungi de timp daca nu intra in contact cu aerul.
Teoretic se poate produce si cu lesie, care se obtine din cenusa, dar mult mai dificil, sunt
retete pe Internet.
Multumesc, AlinB.
In ceea ce priveste lesia rezultata, tin minte, ca ne-a decolorat gresia, atat de puternic
efect are. Atentie, deci, unde punem vasul cu lesie!
__________________

Reply With Quote
#230
Vechi 15.05.2013, 02:30:23
Nastya Nastya is offline
Senior Member

Mesaje: 378
Implicit
Citat:
In general:
mari.
Va dau cateva link-uri pentru sapunul de casa. Bine ca mai sunt pe net pentru ca a inceput
o campanie impotriva folosirii sapunului (solid) facut in casa cu soda caustica (hidroxid
de sodiu) sau sapunului lichid facut cu potasa caustica (hidroxid de potasiu).
http://www.taifasuri.ro/taifasuri/sf...-mar-2012.html
http://www.sapunnatural.ro/retete-sapun-natural/
http://www.sapunnatural.ro/2011/reteta-sapun-natural/
http://www.sapunnatural.ro/2011/rete...etoda-la-cald/
http://naen-soap.com/tag/hidroxid-de-potasiu/
Din cate stiu e bine sa folositi untura curata, nu resturi de grasime. E adevarat ca in
gospodaria traditionala nu se arunca nimic, dar daca vrem sa avem un sapun bun cu
adevarat, folosim untura (de porc) curata si atunci si sapunul este de calitate superioara.
Adausul de plante (musetel, pelin, menta) da un miros placut sapunului.
Eu de mai bine de 20 de ani (la sfatul unui medic absolut extraordinar) ma spal pe maini
exclusiv cu sapun de casa. (Nu-l prepar eu, dar am surse demne de incredere).
E bine ca pe timp de vara, mai ales pentru persoanele care locuiesc in Bucuresti sau in
alte orase extrem de poluate (praf, noxe de tot felul) sa se spele si pe picioare cu sapun de
casa.
Un medic pentru care am un respect deosebit, Gheorghe Marinescu Dinizvor (Doctor

docent, membru corespondent al Academiei Franceze de Medicina; a fost o viata medic la
Spitalul Victor Babes din Bucuresti) m-a invatat sa folosesc sapunul de casa pentru
spalatul pe maini (si pe picioare, mai ales in timp de vara) pentru ca este un antiseptic
foarte bun. In anul 1993 domnul doctor a plecat la Dumnezeu. A fost un medic deosebit,
un om extraordinar si un roman extraordinar. A fost ceea ce pot sa spui simplu: un medic
crestin. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l aseze cu Dreptii!
http://rmr.medica.ro/reviste_med/dow...008_Art-18.pdf
Daca fiul meu traieste este pentru ca intr-un moment greu al vietii lui (in anul 1985, la 8
ani si jumatate) si al vietii mele, Dumnezeu S-a indurat de noi si ne-a deschis calea spre
medicul potrivit.
Reply With Quote
15.05.2013, 03:09:20
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Multumesc, Nastya, pentru adresele postate.

Ar fi pacat sa se piarda.
__________________

#232
15.05.2013, 06:16:16
Locaie: GTA
Parascheva16
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 854
Sapunurile se pot face si cu grasime vegetala, nu doar animala.
@Miha-Anca Intelegi engleza? Stiu cateva site-uri si video-uri despre sapun de casa, dar
in engleza! Sa imi spui daca ai nevoie si de ele.
__________________
#233
15.05.2013, 07:10:40
Citat:
Erau f multumiti de panouri, dar mai putin multumiti de eoliana. Spuneau ca eoliana
necesita niste baterii pentru stocat energia. Si-au exprimat regretul ca nu au pus mai
multe panouri.
Ori nu tiau ce spun, ori episodul respectiv fcea reclam la panourile fotovoltaice: orice
surs de energie de acest tip are nevoie de acumulatori pentru stocarea surplusului de
energie produs la un moment dat: nu fac lumin ziua-n cas cnd e soare i panourile
foto genereaz maxim.
__________________
#234
15.05.2013, 23:10:05
Mesaje: 4.654
Citat:
Sapunurile se pot face si cu grasime vegetala, nu doar animala.
@Miha-Anca Intelegi engleza? Stiu cateva site-uri si video-uri despre sapun de casa,
dar in engleza! Sa imi spui daca ai nevoie si de ele.
DA, multumesc, Parascheva.
__________________

#235
15.05.2013, 23:18:07
Locaie: GTA
Parascheva16
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 854
Citat:
DA, multumesc, Parascheva.
Eu am folosit urmatoarele site-uri:
http://www.soap-making-essentials.com/
http://www.soapqueen.com/
http://www.youtube.com/user/soapqueentv (video)
http://candleandsoap.about.com/od/so...-Make-Soap.htm
http://www.youtube.com/watch?v=GHBdZR42IOA
How to Make Soap from Scratch- Cold Process
http://www.mnn.com/lifestyle/respons...-homemade-soap
http://www.onegoodthingbyjillee.com/...-tutorial.html
**pe youtube, de la link-urile date de mine, poti sa mai vezi si altele. :)

Sper sa iti foloseasca!
Tata mai facea sapun de casa, dar il foloseam mai ales la covoare si haine. Ce bine ies
petele cu sapunurile alea. :))
__________________
Last edited by Parascheva16; 15.05.2013 at 23:29:05.
#236
15.05.2013, 23:21:25
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
n prealabil postat de DragosP
Ori nu tiau ce spun, ori episodul respectiv fcea reclam la panourile fotovoltaice:
orice surs de energie de acest tip are nevoie de acumulatori pentru stocarea
surplusului de energie produs la un moment dat: nu fac lumin ziua-n cas cnd e
soare i panourile foto genereaz maxim.
Pareau oameni obisnuiti, care isi exprimau parerea formata pe baza de experienta. Poate
gasesc episodul respectiv. Este interesant de vazut.
In ceea ce ma priveste, costurile prea mari atat pentru panourile fotovoltaice, cat si pentru
eoliana, ma sperie la fel de mult ca si facturile de la curent si caldura pe care le voi avea
de plata din banii de pensie.
__________________
#237
15.05.2013, 23:44:00
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
Nu am experienta cu panourile fotovoltaice, am vazut insa programul TV englez
"Grand Designs" ( cateva dintre episoade se gasesc pe You tube) o familie, care isi
construise o casa independenta energetic, avand atat panouri fotovoltaice, cat si o
eoliana. Erau f multumiti de panouri, dar mai putin multumiti de eoliana. Spuneau ca
eoliana necesita niste baterii pentru stocat energia. Si-au exprimat regretul ca nu au
pus mai multe panouri.
In alt episod am vazut ca o familie avea instalate mai multe panouri, care nu numai ca
le asigura propriul consum, dar puteau sa livreze surplusul de energie, castigand astfel
o multime de bani. Nu stiu daca la noi exista aceasta posibilitate de a vinde energia
produsa in surplus.
Deci cum functioneaza sistemul in lumea civilizata: panourile produc cat timp este lumina
iar surplusul neutilizat de electricitate se livreaza in sistemul energetic national,
contracost (se monteaza un contor special).
Seara, tu folosesti curent din sistemul national, eventual chiar la un tarif mai mic decat cel
care il primesti pe cel livrat ziua.
In felul asta nu mai ai nevoie de acumulator, poti si castiga ceva bani, dar nici nu ai cu
adevarat independenta energetica.
Da, se poate si la noi (teoretic) practic este mai dificil, am inteles ca ti se cam pun bete in
roate de la cei care ar trebui sa preaia curentul (EON?) , iar investitia la costurile actuale
pentru panouri inca nu renteaza nici macar pe termen lung (10-20ani) dar peste cativa ani,
datorita subventiilor, sa scada substantial costurile panourilor si atunci s-ar putea sa
renteze.
E bine si sa te orientezi din timp pe agricultura, macar de subzistenta.
__________________
#238
16.05.2013, 00:06:23
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Deci cum functioneaza sistemul in lumea civilizata: panourile produc cat timp este
lumina iar surplusul neutilizat de electricitate se livreaza in sistemul energetic
national, contracost (se monteaza un contor special).
Seara, tu folosesti curent din sistemul national, eventual chiar la un tarif mai mic decat
cel care il primesti pe cel livrat ziua.
In felul asta nu mai ai nevoie de acumulator, poti si castiga ceva bani, dar nici nu ai cu
adevarat independenta energetica.
Da, se poate si la noi (teoretic) practic este mai dificil, am inteles ca ti se cam pun bete
in roate de la cei care ar trebui sa preaia curentul (EON?) , iar investitia la costurile
actuale pentru panouri inca nu renteaza nici macar pe termen lung (10-20ani) dar
peste cativa ani, datorita subventiilor, sa scada substantial costurile panourilor si
atunci s-ar putea sa renteze.
E bine si sa te orientezi din timp pe agricultura, macar de subzistenta.

Multumesc, AlinB, acum am inteles cum functioneaza vanzarea si cumpararea de curent
electric. Probabil ca exista un contoar, care inregistreaza cat produci si cat consumi. La
noi nu functioneaza inca acest sistem.
In ceea ce priveste agricultura de subzistenta, am inceput deja cu cultura papadiei, a
cimbrisorului si a leusteanului. Restul urmeaza... dupa ce termin cu organizarea
santierului si finalizarea lucrarilor planificate.
__________________
#239
16.05.2013, 23:10:49
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
Eu am folosit urmatoarele site-uri:
http://www.soap-making-essentials.com/
http://www.soapqueen.com/
http://www.youtube.com/user/soapqueentv (video)
http://candleandsoap.about.com/od/so...-Make-Soap.htm
http://www.youtube.com/watch?v=GHBdZR42IOA
How to Make Soap from Scratch- Cold Process
http://www.mnn.com/lifestyle/respons...-homemade-soap
http://www.onegoodthingbyjillee.com/...-tutorial.html
**pe youtube, de la link-urile date de mine, poti sa mai vezi si altele. :)

Sper sa iti foloseasca!
Tata mai facea sapun de casa, dar il foloseam mai ales la covoare si haine. Ce bine ies
petele cu sapunurile alea. :))
Iti multumesc, Parascheva, pentru link-uri.
Fabricarea sapunului poate deveni usor o frumoasa ocupatie de timp liber, care unora le
poate aduce si un mic profit. Pe langa producerea unui obiect folositor tuturor, prin
fabricarea sapunului ni se stimuleaza si simtul artistic prin jocul formelor si mai ales al
culorilor.
__________________

#240
17.05.2013, 10:03:53
anita
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 2.237
Citat:
Pareau oameni obisnuiti, care isi exprimau parerea formata pe baza de experienta.
Poate gasesc episodul respectiv. Este interesant de vazut.
In ceea ce ma priveste, costurile prea mari atat pentru panourile fotovoltaice, cat si
pentru eoliana, ma sperie la fel de mult ca si facturile de la curent si caldura pe care le
voi avea de plata din banii de pensie.
Anca ,nu mai stiu daca functioneaza programul Casa verde sau ceva asemanataor
Stiu ca daca ai acte pe casa in regula poti solicita si nu te costa prea mult ,sunt subventii .
O prietena are niste panouri si are apa calda permanent
Eu as opta pt curent electric ,am vazut la man.Sihastria Rarau sistem de iluminat cu niste
panouri foarte mari

anita
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 2.237
Citat:
Iti multumesc, Parascheva, pentru link-uri.
Fabricarea sapunului poate deveni usor o frumoasa ocupatie de timp liber, care unora
le poate aduce si un mic profit. Pe langa producerea unui obiect folositor tuturor, prin
fabricarea sapunului ni se stimuleaza si simtul artistic prin jocul formelor si mai ales
al culorilor.
Nu stiu ce profit ar putea aduce ,la piata mai vin tarani cu sapun dar nu stiu cati cumpara
Am sapun facut la tara de noi ,dar nu am folosit detergent.E facut acum vreo 20 ani si
este bun
Intr-adevar scoate foarte bine petele ,chiar si cele de fructe
#242
17.05.2013, 10:35:21
Locaie: GTA
Parascheva16
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 854
Citat:
Nu stiu ce profit ar putea aduce ,la piata mai vin tarani cu sapun dar nu stiu cati
cumpara
Am sapun facut la tara de noi ,dar nu am folosit detergent.E facut acum vreo 20 ani si
este bun
Intr-adevar scoate foarte bine petele ,chiar si cele de fructe
Profitul poate sa depinda si de sapun. Daca faci sapunuri de casa pe baza de grasime
animala si nu adaugi mare lucru, este destul de dur ptr. piele si par. Merge eventual pe
maini si pe picioare.
Insa daca mesteresti tehnica si inveti cum se fac sapunurile de casa bio ptr. corp,ten si par,
cu grasime vegetala+alte plante si fructe+arome naturale+forma draguta, ai putea sa
atragi clienti. Oricum, si sapunurile de casa ptr. corp/ten/par se fac ptr. diferite tipuri de
piele ptr. a multumi cat mai multi oameni. Suntem diferiti, deci raspundem diferit la
acelasi sapun.
De exemplu, aceasta familie (jos), face sapanuri de casa bio ptr. corp,ten si par si ai de
unde alege. Poti sa arunci un ochi sa vezi. Le-am testat si imi plac tare mult.
http://www.chagrinvalleysoapandsalve...7/for-the-body
__________________
#243
17.05.2013, 12:04:58
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Da, sa produci un sapun natural, costa cam 1.5-2.5RON/100g, depinde ce pui in el, sa
zicem 2RON, daca il vinzi tu, directi, cu 5RON (un pret rezonabil pentru un sapun natural
de uz zilnic) ai practic 3RON profit, pentru 300RON profit brut (impozabil!!!) trebuie sa
vinzi 100bucati, sau 10kg de sapun ceea ce nu e atat de usor.
Daca il vinzi prin distribuitori, profitul scade pe la 1-1.5RON/100g.
De asta se vinde in realitate cam cu 10RON/100g, dar deja sunt f. multi care produc sapun
artizanal, practic piata este saturata, mai ales ca nu sunt f. multi amatori sa dea 10 RON
pentru 100g de sapun cand cel mai ieftin sapun este 1.5RON sau cel mai scump sapun
industrial din ala cu reclama la greu ca e super-cremos, sanatate curata, blabla este cam 5-
6RON.
__________________
#244
17.05.2013, 21:29:58
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Ca incepator in ale fabricari sapunului, nu te gandesti mai intai la profit, ci iti testezi si
ibunatatesti reteta, pe cat posibil. Apoi oferi prietenilor spre testare si astepti feed-back
din partea lor. Daca vor fi multumiti, vor dori sa cumpere. Primii pasi spre valorificarea
sapunului nu pot fi decat mici, dar siguri.
Sapunul fabricat la rece are, dupa parerea mea, dezavantajul ca se dizolva prea usor in apa
din savoniera. Nu stiu ce se poate face in acest sens. Poate trebuie sa stea mai mult timp
sa se usuce. Altfel, imi plac aceste sapunuri cu diverse arome naturale.
__________________
#245
18.05.2013, 15:59:25
Iubirea Locaie: Bucuresti in C.I
Mesaje: 684
Rasfoind acest topic, la un moment dat cineva indemna sa se posteze si cum trebuie
pastratata recolta cruda si cat mai proaspata pe timpul iernii.
Doresc sa mentionez ca eu nu am o experienta bogata in domeniu si nici o pasiune de
nemaiintalnit, dar am avut ocazia o perioada de cativa ani sa fiu ajutor in agricultura si
imi amintesc unele lucruri pe care doresc sa vi le impartasesc si voua cu scuzele de
rigoare daca voi deja le stiti.
Toamna, dupa ce se strangea recolta din gradini si livezi, ea era depozitata in BECIURI si
PODURI racoroase, bine aerisite dar in care totusi sa nu patrunda gerul de afara.
Astfel in BECIURI:
- fructele (mere si gutui in special) erau puse rasfirat pe rafturi de lemn ale caror blani nu
erau lipite unele de altele...deci trebuia sa fie putin spatiu ca sa patrunda aerul
- varza la fel ca fructele, era pusa in rafturi de lemn cu ceva distanta intre blani. Atat
fructele cat si varza, o data la cateva zile se intorceau si se mai sortau in cazul in care
unele incepeau sa se strice
- morcovul si pastarnacul era asezat pe un suport de lemn aplicat vertical pe un perete.
Astfel se punea un rand de morcov/ pastarnac peste care se aplica un strat de nisip uscat,
apoi se aseza alt rand de morcov, alt strat de nisip si tot asa pana se termina morcovul
- cartofii erau depozitati pe jos, oarecum rasfirati, in limita spatiului si o data la cateva
zile erau intorsi cu lopata
- pt iubitorii de ardei umplut...ca sa aveti ardei gras iarna, dupa ce ii culegeti se scobesc,
se inlatura samanta si apoi se umple cu sare grunjoasa si se baga in butoi de plastic...peste
iarna, cand doriti sa faceti ardei umplut cu orez sau cu carne, se scot de la sare, se spala de
sare si apoi se lasa in apa cateva ore ca sa-si revina din starea de smochinire si sa se
desareze cat mai mult posibil...eventual se mai schimba si apa.
In PODURI:
- nucile erau urcate in pod si asezate cat mai rasfirat pe podea de lemn
- ciorchini de struguri erau agatati pe sarme in pod pana se stafideau (erau alesi cei mai
frumosi ciorchini, cu strguri mari si sanatosi, copti bine)...tot asa se mai facea si cu cateva
mere taiate felii si agatate in ata de streasina pana se uscau.
- prunele doar dintr-un anumit soi (nu stiu din pacate sa va zic care), care erau coapte bine
se puneau pe bucati de hartie in pod ca sa se usuce
- patrunjelul, leusteanul, mararul se culeg cu codite lungi, se spala si apoi se leaga in
manunchiuri cu ata, apoi se atarna la uscat ...sau se pun pe bucati de hartie si dupa ce se
usuca se depoziteaza in cutiute de plastic/ lemn/ sticla
- ceapa si usturoiul ori era impletita si agatata de stresini, ori era pusa rasfirat pe podea de
lemn si din cand in cand se intorcea si se alegea daca ceva incepea sa se strice
- fasolea pastai era pusa rasfirat sa se usuce si dupa ce era uscata bine de tot se dadea jos
din pod, era pusa pe bucati mari de panza si batuta cu o vergea de lemn pana ieseau
boabele de fasole, apoi erau alese cu migala si depozitate in borcane sau cutii de plastic.
In CONGELATOR :
- rosiile si ardeiul gras dupa ce se spala se baga in congelator si se pot folosi iarna la
ciorbe/ mancaruri gatite
- patrunjelul, leusteanul, mararul se spala, se toaca si se pune in cutii de plastic in
congelator...iarna le puteti folosi ca si cum ar fi atunci culese din gradina (isi pastreaza
culoarea verde, mirosul si gustul proaspat).
__________________
"Sa nu spui tot ce stii, sa nu faci tot ce poti, sa nu crezi tot ce auzi!" (pr. Paisie Olaru)
http://www.youtube.com/watch?feature...v=y8zZ_NGRoJo#!
#246
19.05.2013, 01:40:09
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
n prealabil postat de Iubirea
Rasfoind acest topic, la un moment dat cineva indemna sa se posteze si cum trebuie
pastratata recolta cruda si cat mai proaspata pe timpul iernii.
Doresc sa mentionez ca eu nu am o experienta bogata in domeniu si nici o pasiune de
nemaiintalnit, dar am avut ocazia o perioada de cativa ani sa fiu ajutor in agricultura
si imi amintesc unele lucruri pe care doresc sa vi le impartasesc si voua cu scuzele de
rigoare daca voi deja le stiti.
Toamna, dupa ce se strangea recolta din gradini si livezi, ea era depozitata in
BECIURI si PODURI racoroase, bine aerisite dar in care totusi sa nu patrunda gerul
de afara.
Astfel in BECIURI:
- fructele (mere si gutui in special) erau puse rasfirat pe rafturi de lemn ale caror blani
nu erau lipite unele de altele...deci trebuia sa fie putin spatiu ca sa patrunda aerul
- varza la fel ca fructele, era pusa in rafturi de lemn cu ceva distanta intre blani. Atat
fructele cat si varza, o data la cateva zile se intorceau si se mai sortau in cazul in care
unele incepeau sa se strice
- morcovul si pastarnacul era asezat pe un suport de lemn aplicat vertical pe un perete.
Astfel se punea un rand de morcov/ pastarnac peste care se aplica un strat de nisip
uscat, apoi se aseza alt rand de morcov, alt strat de nisip si tot asa pana se termina
morcovul
- cartofii erau depozitati pe jos, oarecum rasfirati, in limita spatiului si o data la cateva
zile erau intorsi cu lopata
- pt iubitorii de ardei umplut...ca sa aveti ardei gras iarna, dupa ce ii culegeti se
scobesc, se inlatura samanta si apoi se umple cu sare grunjoasa si se baga in butoi de
plastic...peste iarna, cand doriti sa faceti ardei umplut cu orez sau cu carne, se scot de
la sare, se spala de sare si apoi se lasa in apa cateva ore ca sa-si revina din starea de
smochinire si sa se desareze cat mai mult posibil...eventual se mai schimba si apa.
In PODURI:
- nucile erau urcate in pod si asezate cat mai rasfirat pe podea de lemn
- ciorchini de struguri erau agatati pe sarme in pod pana se stafideau (erau alesi cei
mai frumosi ciorchini, cu strguri mari si sanatosi, copti bine)...tot asa se mai facea si
cu cateva mere taiate felii si agatate in ata de streasina pana se uscau.
- prunele doar dintr-un anumit soi (nu stiu din pacate sa va zic care), care erau coapte
bine se puneau pe bucati de hartie in pod ca sa se usuce
- patrunjelul, leusteanul, mararul se culeg cu codite lungi, se spala si apoi se leaga in
manunchiuri cu ata, apoi se atarna la uscat ...sau se pun pe bucati de hartie si dupa ce
se usuca se depoziteaza in cutiute de plastic/ lemn/ sticla
- ceapa si usturoiul ori era impletita si agatata de stresini, ori era pusa rasfirat pe
podea de lemn si din cand in cand se intorcea si se alegea daca ceva incepea sa se
strice
- fasolea pastai era pusa rasfirat sa se usuce si dupa ce era uscata bine de tot se dadea
jos din pod, era pusa pe bucati mari de panza si batuta cu o vergea de lemn pana
ieseau boabele de fasole, apoi erau alese cu migala si depozitate in borcane sau cutii
de plastic.
In CONGELATOR :
- rosiile si ardeiul gras dupa ce se spala se baga in congelator si se pot folosi iarna la
ciorbe/ mancaruri gatite
- patrunjelul, leusteanul, mararul se spala, se toaca si se pune in cutii de plastic in
congelator...iarna le puteti folosi ca si cum ar fi atunci culese din gradina (isi pastreaza
culoarea verde, mirosul si gustul proaspat).
Multumim, Iubirea, ca te-ai gandit sa ne impartasesti aceste sfaturi folositoare.
De ardei stim si eu ca se pot conserva, dar nu in sare, ci in apa potabila. Uimitor, dar tin
asa toata iarna.
Am fost azi sa vad de legumele mele si toate rasadurile mi s-au prins si le merge bine. E
prima data ca pun in pamant lutos. Vad ca e bun pentru majoritatea legumelor.
__________________

#247
20.05.2013, 13:05:53
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Citat:
In aceasta dupa masa am reusit sa intru in gradina,n-am reusit sa fac prea multe ca
abia s-au retras apele.
Am facut un mic inventar la ce am in plus,deci:
-donez 11 buc arbusti tineri(pui) de liliac comun,Syringa vulgaris,culoare
violeta,foarte parfumat,la maturitate ajung pana la 3m,acum au intre 20-50cm si au
intrat in vegetatie.Se pot planta in apr/mai,deloc pretentiosi si infloresc in anul
urmator.
Despre proprietatile lor terapeutice nu am stiut,am citit
aici/;http://www.taifasuri.ro/taifasuri/fa...-mai-2012.html
-donez seminte si flori cu radacina de garofite turcesti,Dianthus barbatus,diferite
culori.Nu sunt de loc pretentioase,rezista la ger de -20gr si mai mult,rezistente la
seceta,pot sa creasca mai multi ani din aceiasi radacina.Daca se seamana acum vor
inflori doar anul viitor.
-seminte de rucola din cultura proprie.
-3 tufe mici de salvie,Salvia officinalis,planta aromaica nepretentioasa.
Caut dafin (laur).
Am pus poze in album .
Ai reusit sa plasezi inventarul in surplus? Daca nu, sunt eu interesata la toamna, caci ceea
ce plantezi primavara poate sa se prinda, iar ceea ce plantezi toamna trebuie sa se prinda.
__________________
#248
29.05.2013, 00:34:49
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Anul acesta pare a fi un an bun pentru gutui si caise.

Cunoasteti parabola din Biblie, cu cele 7 vaci grase si cele 7 vaci slabe, nu? In anii cu
abundenta trebuie sa adunam rezerve pentru anii de seceta.
Ce putem face cu gutui si caise multe? Gemuri, duceturi si compoturi. Acestea tin ani de-
a randul. Mai putem face peltea de gutui, pe care eu o folosesc la acoperirea fructelor, ca
sa nu oxideze, cand fac tarta cu fructe proaspete sa congelate.
__________________

#249
29.05.2013, 11:46:36
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Au ZAHAR..
Ma intreb, inainte sa se descopere zaharul (industrial), cum se facea (se facea?) dulceata?
Gem si compot se pot face, cred, si fara zahar.

__________________
#250
29.05.2013, 13:30:59
Mesaje: 2.319
Citat:
Au ZAHAR..
Ma intreb, inainte sa se descopere zaharul (industrial), cum se facea (se facea?)

dulceata?

Buna intrebare!Si pe mine m-ar interesa sa stiu...
__________________
Men
a59
Me
mbe
r
Cit
at:
n
pre
ala
bil
po
sta
t
de
Ali
nB
Au
ZA
H
A
R..
M
a
int
re
b,
in
ai
nt
e
sa
se
de
sc
op
er
e
za
ha
rul
(in
du
str
ial
),
cu
m
se
fa
ce
a
(se
fa
ce
a?
)
du
lce
at
a?
Ge
m
si
co
m
po
t
se
po
t
fa
ce,
cr
ed,
si
far
a
za
ha
r.
Nu
cre
d
ca
se
fac
ea
du
lce
ata
.
Po
ate
do
ar
o
fie
rtu
ra
car
e
se
am
est
ec
a
cu
mi
ere
de
alb
ine
?
La
fel
si
co
m
po
tul
.
Zi
c
si
eu.
..
#252
29.05.2013, 23:35:51
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
n prealabil postat de Mena59
Nu cred ca se facea dulceata. Poate doar o fiertura care se amesteca cu miere de
albine?
La fel si compotul. Zic si eu...
Mierea de albine incalzita devine toxica.
Chiar si pastrata la temperatura camerei, in timp devine toxica.
Este indicat a fi pastrata la temperaturi cat mai scazute daca se are in vedere conservarea
pe timp lung.
Oricum, conservarea prin pasteurizare are un efect negativ asupra valorii nutritive, de
preferat ar fi congelarea si uscarea desi la congelarea nu se preteaza chiar orice fructe.
Merele uscate sunt grozave, nu stiu cum ar fi perele, gutuile.
Insa cea mai buna forma de conservare - dar si cea mai costisitoare si nu la indemana
oricui (echipamentul costa mii de euro), este uscarea prin congelare.
Astfel se poate conserva orice fel de hrana, de la legume/fructe pana la carne sau chiar
..inghetata, pastrandu-se neschimbat gustul si chiar forma si culoarea.
__________________
#2
53
3
0.0
5.2
01
3,
22
:5
2:
04
Miha-anca
Senior Member
Cit
at:
Au ZAHAR..
Ma intreb, inainte sa se descopere zaharul (industrial), cum se facea (se facea?)

dulceata?

Fr
uct
ele
se
po
t
us
ca,
sa
u
se
po
t
fac
e
ge
m
du
pa
me
to
da
To
po
lo
ve
ni,
adi
ca,
fru
cte
le
se
ex
pu
n
cal
du
rii
in
cu
pt
or
10
-
12
or
e,
far
a
za
har
.
Ce
ea
ce
ies
ee
cel
ma
i
sa
nat
os
ma
gi
un.
A
m
inc
erc
at
cu
nis
te
pr
un
ef
co
apt
e,
ast
ae
co
nd
iti
a,
si
a
ies
it
un
ma
gi
un
pu
tin
acr
iso
r,
da
r
bu
n.
Nu
de
ge
ab
a
ma
gi
un
ul
de
To
po
lo
ve
ni
a
lua
t
me
dal
ii
int
er
nat
io
nal
e:
nu
ma
i
ro
ma
nil
or
le-
a
tre
cut
pri
n
ca
p
sa
fac
a
ge
m
far
a
za
har
.
Br
av
o
lor
!
Du
lce
ata
are
ne
ap
ara
t
un
sir
op
de
za
har
.
__
__
__
__
__
__
__
__
__
Fi
ec
are
cu
va
nt
al
no
str
u
tre
bu
ie
cu
get
at
cu
gri
ja,
ca
ci
la
fie
car
e
cu
va
nt
se
pu
ne
in
joc
ad
ev
ar
ul.
Pa
rin
tel
e
Se
raf
im
Ro
se
i
in
ca
rt
ea
ve
ci
ni
ci
ei
sc
ri
e
C
ri
i
ne
a
m
ur
i
vo
r
pi
er
i
Ia
r
sc
u
m
pa
no
as
tr
R
o
m
n
ie
Et
er
n,
et
er
n
va
in
flo
ri.
#254
30.05.2013, 23:15:30
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Unele legume si fructe se pot usca: ardei, ardei iuti, ciuperci si chiar si rosiile.
stie cineva cum se usuca rosiile? In magazin sunt f scumpe rosiile uscate la soare. Rosii
avem, soare avem...
Si radacinoasele se pot marunti si se usuca aproape de o sursa de caldura, aidoma

legumelor din vegeta. Aceasta contine o cantitate mare de sare. Oare este important ca sa
se puna sarea? Eu obisnuiesc sa pun acest amestec de legume rase pentru ciorba in
congelator, dar ocupa destul de mult loc. Uscate nu ar ocupa cine stie ce loc. Legumele isi
revin daca le punem in apa.
Cipsurile din mere sunt crocante si gustoase.
Acum se pune mararul pentru iarna, ca in iunie dispare si mai apare toamna tarziu.
Am avut surpriza sa gassesc in supermarket chives Allium schoenoprasum, caruia i se
spune cepsoara pe romaneste.
http://www.google.ro/search?q=cepsoa...w=1117&bih=624
Aceasta ceapa subtire, cu bulb, este verde tot anul si se inmulteste f repede. Trebuie taiata
f fin si se foloseste in salate, sandwichuri si in icre, dand un aspect placut. E ca si cand am
manca ceapa verde. Acum face niste flori mov, f frumoase. Acestea trebuie culese si puse
la uscat cu capul in jos. Atentie: cand se usuca, cad semintele marunte, pe care le adunam
si le punem in pamant pentru a avea noi plante. Va recomand cu caldura aceasta cepsoara.
Se poate pune in congelator, taiata marunt, pentru la iarna.
__________________

#2
55
0
3.0
6.2
01
3,
06
:5
6:
08
carmina
Senior Member
Ro
siil
e
le
po
ti
us
ca
fie
la
so
are
,
fie
dir
ect
in
cu
pt
or.
Pe
rso
nal
,
am
inc
erc
at
va
ra
tre
cut
a
sa
us
uc
ros
ii
la
so
are
,
da
r
n-
am
pr
ea
re
usi
t
pt.
ca
se
ad
un
au
tot
soi
ul
de
m
us
cul
ite
si
pa
na
la
ur
ma
am
re
nu
nta
t.
La
cu
pt
or
ins
a
se
fac
m
ult
ma
i
re
pe
de.
htt
p:/
/eb
un
ata
ti.
bl
og
sp
ot.
ro/
20
11/
10.
..ri
nat
e-
cu.
ht
ml
Mi
ha,
ma
bu
cu
r
pe
ntr
u
mi
cut
a
ta
gr
adi
na.
Un
luc
ru
de
car
e
eu
nu
am
tin
ut
co
nt,
pe
ntr
u
ca
nu
am
sti
ut:
pe
rm
ac
ult
ur
a-
gri
ja
fat
a
de
ce
ea
ce
ma
nc
am
inc
ep
e
int
ai
pri
n
gri
ja
fat
a
de
me
di
ul
in
car
e
se
de
zv
olt
a
pla
nte
le,
pri
n
ref
ac
ere
a
sol
ul
ui.
Pe
ntr
u
cin
e
are
ti
m
p:
htt
p:/
/vi
me
o.c
o
m/
28
05
51
08
htt
p:/
/d
oc
u
me
nta
re.
di
git
ala
re
na.
ro/
s...
cul
tur
ii-
20
10
/-
su
bti
tra
t.
__
__
__
__
__
__
__
__
__
"D
e
te
vei
am
r
du
p
ce
ai
c
zut
n
isp
it
,
i-
i
ma
i
fac
i
i
f
g
du
in
e
ho
tr
n
d
c
,,d
e-
ac
u
m
n
ai
nt
e
n-
o
s
se
ma
i
nt
m
ple
nic
io
dat
,
est
e
se
m
n
li
m
pe
de
c
te
afl
i
pe
un
dr
u
m
gr
ei
t:
i
s-a
r
nit
nc
re
de
rea
n
tin
e.
Ac
ela
ce
nu
se
biz
uie
pe
sin
e
ns
u
ie
ui
mi
t
cu
m
de
n-
a
c
zut
ma
i
r
u
i
d
sla
v
lui
Du
m
ne
ze
u
c
i-
a
tri
m
is
aj
ut
or
ul
la
vr
em
e,
f
r
de
car
e
ar
fi
z
cut
ma
i
de
pa
rte
ac
ol
o
n
ad
n
c."
La
st
ed
ite
d
by
ca
r
mi
na
;
03.
06.
20
13
at
06
:5
8:
44.
#256
08.06.2013, 03:33:50
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
E vremea cireselor si a visinelor. Nu aruncati nici coditele, caci sunt bune pentru ceai (se
amesteca cu matasea de porumb), si nici samburii, care se pun intr-un ciorap de nylon si
se spala in masina de spalat rufe. Apoi se poate umple o perna, pe care o vom putea
incalzi la nevoie in cuptorul cu micro-unde. Aceasta pernuta va pastra caldura si o putem
folosi in loc de plosca cu apa calda, sau pentru sustinerea bolnavilor aflati la pat.
__________________

#2
57
0
8.0
6.2
01
3,
03
:3
5:
34
Miha-anca
Senior Member
M
ult
u
mi
m,
Ca
rm
ina
,
pe
ntr
u
ret
eta
de
us
cat
ros
iil
e.
Ac
u
m
ast
ept
am
sa
ap
ara
ros
iil
e
co
apt
e...
__
__
__
__
__
__
__
__
__
Fi
ec
are
cu
va
nt
al
no
str
u
tre
bu
ie
cu
get
at
cu
gri
ja,
ca
ci
la
fie
car
e
cu
va
nt
se
pu
ne
in
joc
ad
ev
ar
ul.
Pa
rin
tel
e
Se
raf
im
Ro
se
i
in
ca
rt
ea
ve
ci
ni
ci
ei
sc
ri
e
C
ri
i
ne
a
m
ur
i
vo
r
pi
er
i
Ia
r
sc
u
m
pa
no
as
tr
R
o
m
n
ie
Et
er
n,
et
er
n
va
in
flo
ri.
#258
08.06.2013, 05:43:07
Demetrius Data nregistrrii: 02.04.2012
Senior Member Mesaje: 806
Citat:
Mierea de albine incalzita devine toxica.
Chiar si pastrata la temperatura camerei, in timp devine toxica.
Este indicat a fi pastrata la temperaturi cat mai scazute daca se are in vedere
conservarea pe timp lung...
Te rog s m ieri, dar nu cred.
E prima data cnd aflu despre aceast... idee. Oare albinele tiu?
Pn acum n-am vzut miere toxic; nici de pe Internet n-am aflat ca s-ar fi intoxicat
vreodat cineva cu miere.
Altcineva spunea mai deunzi c mierea este singurul aliment care nu se stric.
Nu te supra, dar a doua variant e mai plauzibil; pn o s m intoxic(ha, ha, ha!).
Citat:
Insa cea mai buna forma de conservare - dar si cea mai costisitoare si nu la indemana
oricui (costa mii de euro), este uscarea prin congelare...
Spui c e cea mai bun fiindc implic tehnologie de ultim or?
Te neli. Dei tehnologic a fost pus la punct n timpul celui de-al doilea rzboi
mondial(din motive de eficien a lanului producie-transport), uscarea prin
congelare(durat de 3-5 zile) se practic i azi pe nlimile anzilor nc de dinaintea
civilizaiei incae; costurile sunt 0(zero).
#259
09.06.2013, 00:17:15
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Ce crezi tu (sau nu) este irelevant.

Daca maninci ceva si imediat nu cazi mort sau ajungi la spital, nu inseamna neaparat ca e
un lucru bun.
Documenteaza-te inainte sa vorbesti.
Am postat detaliile pe alt topic.
Ma indoiesc ca pe inaltimile anzilor este vidul necesar pentru a face ca gheata sa se

evapore.
Oricum, dpdv practic nu are nici o relevanta, nu cred ca ai sa fugi cu mancarea in spate
pana acolo si inapoi.
__________________
#260
09.06.2013, 00:40:58
Mesaje: 3.005
Citat:
Unele legume si fructe se pot usca: ardei, ardei iuti, ciuperci si chiar si rosiile.
stie cineva cum se usuca rosiile? In magazin sunt f scumpe rosiile uscate la soare. Rosii
avem, soare avem...
Si radacinoasele se pot marunti si se usuca aproape de o sursa de caldura, aidoma

legumelor din vegeta. Aceasta contine o cantitate mare de sare. Oare este important ca
sa se puna sarea? Eu obisnuiesc sa pun acest amestec de legume rase pentru ciorba in
congelator, dar ocupa destul de mult loc. Uscate nu ar ocupa cine stie ce loc. Legumele
isi revin daca le punem in apa.
Cipsurile din mere sunt crocante si gustoase.
Acum se pune mararul pentru iarna, ca in iunie dispare si mai apare toamna tarziu.
Am avut surpriza sa gassesc in supermarket chives Allium schoenoprasum, caruia i se

spune cepsoara pe romaneste.
http://www.google.ro/search?q=cepsoa...w=1117&bih=624
Aceasta ceapa subtire, cu bulb, este verde tot anul si se inmulteste f repede. Trebuie
taiata f fin si se foloseste in salate, sandwichuri si in icre, dand un aspect placut. E ca
si cand am manca ceapa verde. Acum face niste flori mov, f frumoase. Acestea trebuie
culese si puse la uscat cu capul in jos. Atentie: cand se usuca, cad semintele marunte,
pe care le adunam si le punem in pamant pentru a avea noi plante. Va recomand cu
caldura aceasta cepsoara. Se poate pune in congelator, taiata marunt, pentru la iarna.
Da ,este un condiment foarte iubit de mine,in special in combinatiile care implica
cartofi:cartofi copti,salata de cartofi,vinete coapte sau ardei copti. Desigur si in salate.
Am pus si in gradina anul trecut insa mi-au mancat-o veveritele(la fel si mararul).
Anul asta am avut noroc ca plantele sa ramana nemancate de diverse vietati si avem si
rosii,castraveti,vinete si verdeturi.
Salata si rucola nu s-a facut,cred ca este prea mult soare.
Aseara am mancat primul castravete(urias) din curte;l-am pus intr-o supa rece de rosii :))
Probabil ca sfatul cu presararea zatului de cafea a dat roade caci nu mai vad nici picior de
limax prin curte- si inainte erau cu tonele.
Chiar daca este destul de tarziu,eu tot am sa seman niste leustean daca tot au disparut
veveritele amatoare de verdeturi :)
Am sa pun si niste poze saptamana viitoare.
__________________
:43:44
AlinB's Avatar
Senior Member

Mesaje: 9.121
Implicit
Trebe sa bei destula cafea ca sa scapi de melci :)
Sau poate doar e un an prost la melci?
__________________
Reply With Quote
#262
Vechi 09.06.2013, 00:59:34
AlinB's Avatar
Senior Member

Mesaje: 9.121
Implicit
Citat:
n prealabil postat de carmina Vezi mesajul
Rosiile le poti usca fie la soare, fie direct in cuptor. Personal, am incercat vara trecuta sa
usuc rosii la soare, dar n-am prea reusit pt. ca se adunau tot soiul de musculite si pana la
urma am renuntat. La cuptor insa se fac mult mai repede.
La soare nu se usuca oricum (in aer liber) se fac un fel de uscatoare solare (se gasesc pe
Internet exemple destule).
La cuptor - le-ai terminat ca si valoare nutritiva.
La soare se usuca la o temperatura de 40-50 grade (depinde cum construiesti uscatorul si

de expunere) la cuptor sunt 150-250grade (cu usa inchisa) - depinde si de cuptor.
Cu usa intredeschisa putin, tot sunt peste 100 grade.
__________________
Reply With Quote
#263
Vechi 09.06.2013, 01:04:16
AlinB's Avatar
Senior Member

Mesaje: 9.121
Implicit
Citat:
Fructele se pot usca, sau se pot face gem dupa metoda Topoloveni, adica, fructele se
expun caldurii in cuptor 10-12 ore, fara zahar. Ceea ce iese e cel mai sanatos magiun.
Am incercat cu niste prune f coapte, asta e conditia, si a iesit un magiun putin acrisor, dar
bun. Nu degeaba magiunul de Topoloveni a luat medalii internationale: numai romanilor
le-a trecut prin cap sa faca gem fara zahar. Bravo lor!
Dulceata are neaparat un sirop de zahar.
Dupa 10-12 ore de cuptor (150-250grade C) putin probabil sa difere dpdv nutritiv ca cele
facut cu zahar industrial.
Ba astea (care totusi se fierb ~100grade C si nu atat de mult) s-ar putea sa fie mai bune
dpdv nutritiv(exceptand zaharul in exces).
Dulceturi mai naturale (fara zahar) se pot face fierband fructele in suc de mere, pana la
consistenta dorita.
__________________
Reply With Quote
#264
Vechi 09.06.2013, 01:27:14
Yasmina's Avatar
Yasmina Yasmina is offline
Senior Member

Locaie: by the ocean
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.005
Implicit
Citat:
Trebe sa bei destula cafea ca sa scapi de melci :)
Sau poate doar e un an prost la melci?
Da,am o inima buna dar circulatie cam proasta,de acea excesul pe care il fac cu consumul
de cafea nu ma afecteaza ,intr-o saptamana strang destul zat pt gradina :)
__________________
Reply With Quote
#265
Vechi 09.06.2013, 02:11:49
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 4.654
Implicit
Citat:
Dupa 10-12 ore de cuptor (150-250grade C) putin probabil sa difere dpdv nutritiv ca cele
facut cu zahar industrial.
Ba astea (care totusi se fierb ~100grade C si nu atat de mult) s-ar putea sa fie mai bune
dpdv nutritiv(exceptand zaharul in exces).
Dulceturi mai naturale (fara zahar) se pot face fierband fructele in suc de mere, pana la
consistenta dorita.
Chiar daca fructele stau in cuptor atatea ore, pentru a se deshidrata practic, expunerea la
caldura e facuta cu intermitente, oprindu-se focul din cand in cand. Nu a spus nimeni ca
trebuie sa stea la 150-250 gradeC.
__________________

Reply With Quote
#266
Vechi 09.06.2013, 03:35:04
Demetrius Demetrius is offline
Senior Member

Mesaje: 806
Implicit
Citat:
Documenteaza-te inainte sa vorbesti.
M-am documentat exact de pe lincul pe care le-ai postat chiar tu(fr s-l citeti, desigur).
Citat:
Ce crezi tu (sau nu) este irelevant...
...
Oricum, dpdv practic nu are nici o relevanta...
Oare ce-o fi relevant? Ce scrii tu?
Poate pentru tine; de-abia acum m-am convins.
Reply With Quote
#267
Vechi 09.06.2013, 23:47:47
AlinB's Avatar
Senior Member

Mesaje: 9.121
Implicit
Citat:
Chiar daca fructele stau in cuptor atatea ore, pentru a se deshidrata practic, expunerea la
caldura e facuta cu intermitente, oprindu-se focul din cand in cand. Nu a spus nimeni ca
trebuie sa stea la 150-250 gradeC.
Ce inseamna "din cand in cand"?
Nu e musai sa stai ore in sir la 250 grade, pentru unele substante nutritive, vitamine
termosensibile cum e vitamina C, probabil cateva minute sunt suficiente.
__________________
Reply With Quote
#268
Vechi 10.06.2013, 00:18:16
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 4.654
Implicit
Citat:
Ce inseamna "din cand in cand"?
Nu e musai sa stai ore in sir la 250 grade, pentru unele substante nutritive, vitamine
termosensibile cum e vitamina C, probabil cateva minute sunt suficiente.
Avem acum cuptoare moderne, care au buton pentru stabilirea temperaturii. Daca apa
fierbe la 100 gradeC, atunci 100 grade sunt destule pentru a aduce la fierbere gemul.
__________________

Reply With Quote
#269
Vechi 10.06.2013, 02:15:25
AlinB's Avatar
Senior Member

Mesaje: 9.121
Implicit
Citat:
Avem acum cuptoare moderne, care au buton pentru stabilirea temperaturii. Daca apa
fierbe la 100 gradeC, atunci 100 grade sunt destule pentru a aduce la fierbere gemul.
Doar cele electrice au optiunea asta.
Si 10-12 ore? Doar pentru consistenta?
Cam asa se intampla cand capriciile culinare au castig de cauza in fatza alimentatiei
sanatoase.
__________________
Reply With Quote
#270
Vechi 10.06.2013, 02:48:41
Senior Member

Religia: Ortodox
Mesaje: 4.654
Implicit
Citat:
Doar cele electrice au optiunea asta.
Si 10-12 ore? Doar pentru consistenta?
Cam asa se intampla cand capriciile culinare au castig de cauza in fatza alimentatiei
sanatoase.
Da, ai dreptate. Presupun ca tu manaci prune proaspete in miez de iarna, si nu te atingi de
magiun de prune, ca unii si altii.
Stii, exista si o consolare: cei, care se hranesc cum trebuie, vor muri mult mai sanatosi
decat ceilalti, care isi gasesc placerea in magiunuri si altele asemanatoare...
__________________
Alin
B
Seni
or
Me
mbe
r
Cit
at:
n
pre
ala
bil
po
sta
t
de
Mi
ha-
an
ca
D
a,
ai
dr
ep
tat
e.
Pr
es
up
un
ca
tu
m
an
ac
i
pr
un
e
pr
oa
sp
ete
in
mi
ez
de
iar
na
, si
nu
te
ati
ng
i
de
m
ag
iu
n
de
pr
un
e,
ca
un
ii
si
alt
ii.
Se
po
t
us
ca,
se
po
t
co
ng
ela
,
pa
na
si
co
m
po
tul
e
ma
i
bu
n/s
an
ato
s
de
cat
un
ma
gi
un.
Cit
at:
Sti
i,
exi
sta
si
o
co
ns
ola
re:
cei
,
car
e
se
hra
ne
sc
cu
m
tre
bui
e,
vo
r
mu
ri
mu
lt
ma
i
sa
nat
osi
de
cat
cei
lalt
i,
car
e
isi
ga
ses
c
pla
cer
ea
in
ma
giu
nu
ri
si
alt
ele
ase
ma
nat
oar
e...
Sa
stii
ca
e
un
ma
re
ad
ev
ar
aic
i,
chi
ar
da
ca
nu
-ti
dai
se
am
a
inc
a.
20
-
30
ani
de
pa
stil
e,
do
cto
ri
si
o
sta
re
de
se
mi
-
ha
nd
ica
p
fac
o
dif
ere
nta
ma
jor
a.
Si
chi
ar
10
ani
de
via
ta
in
pl
us,
fac
o
dif
ere
nta
,
da
ca
ai
pe
ntr
u
ce
tra
i.
__
__
__
__
__
__
__
__
__
Su
pr
em
a
int
ele
pci
un
e
est
ea
dis
tin
ge
bi
nel
e
de
ra
u.
#272
10.06.2013, 23:05:22
Miha-anca
Religia: Ortodox
Senior Member
Mesaje: 4.654
Gata, ma las de magiunuri, caci perspectiva de a lua 20-30 ani pastile nu imi convine. Pe
mine m-ai convins.
__________________

#2
73
1
1.0
6.2
01
3,
10
:1
2:
27
anita
Seni
or
Me
mbe
r
Cit
at:
n
pre
ala
bil
po
sta
t
de
Mi
ha-
an
ca
G
at
a,
m
a
las
de
m
ag
iu
nu
ri,
ca
ci
pe
rs
pe
cti
va
de
a
lu
a
20
-
30
an
i
pa
sti
le
nu
im
i
co
nv
in
e.
Pe
mi
ne
m-
ai
co
nv
ins
.
Ex
ist
a
ma
gi
un
de
pr
un
e
far
a
za
ha
r
pt
cei
cu
dia
bet
sa
u
fo
art
e
pu
tin
za
ha
r
Eu
la
5
kg
de
pr
un
e
pu
n
1/
2
kg
de
za
ha
r
M
ai
gr
eu
est
e
cu
ge
m
ul
de
cai
se
sa
u
pie
rsi
ci
un
de
tre
bu
ie
1
kg
de
za
ha
r
la
3
kg
de
fru
cte
Eu
ge
m
ul
sa
u
ma
gi
un
ul
cu
m
il
nu
mi
ti
il
pu
n
fie
rbi
nte
in
bo
rca
ne
fie
rbi
nti
,ca
ps
ez
bo
rca
nu
l si
il
tin
la
ple
d
pa
na
se
rac
est
e
Nu
am
pr
ob
le
me
tot
an
ul
E
tot
usi
o
ma
nc
are
de
po
st
Ti
n
mi
nte
ca
par
.Cl
eo
pa
a
cer
ut
in
spi
tal
ma
gi
un
,pt
ca
el
nu
ma
nc
a
de
du
lce
in
po
st
Si
par
.Cl
eo
pa
a
tra
it
ani
m
ult
i
#274
11.06.2013, 10:16:14
Mesaje: 3.005
Mie dulceata si magiunul imi dau arsuri la stomac. Ca si absolut tot ce este tinut pe foc
mult timp;singurele lucruri care nu-mi dau arsuri sunt legumele si fructele preparate cat
mai putin sau crude,bineinteles.Ca sa mai amintesc de atacurile de colita care se
razvrateste la cantitati mari de zahar.
Toti suntem deosebiti in felul nostru,ceea ce face bine unuia sau place,pt altul poate fi
otrava curata.Chiar daca semanam la trup nu toti suntem inzestrati la fel(asta apropos de
Parintele Cleopa si de magiun).
Si eu cred ca compotul este mai bun decat dulceata dar din pacate nu poti conserva mult
timp compotul fara a folosi conservanti.
__________________
#2
75
1
1.0
6.2
01
3,
10
:5
3:
26
anita
Seni
or
Me
mbe
r
Cit
at:
n
pre
ala
bil
po
sta
t
de
Ya
sm
ina
Mi
e
du
lce
at
a
si
m
ag
iu
nu
l
im
i
da
u
ar
su
ri
la
sto
m
ac.
Ca
si
ab
sol
ut
tot
ce
est
e
tin
ut
pe
fo
c
m
ult
ti
m
p;
sin
gu
rel
e
lu
cr
uri
ca
re
nu
-
mi
da
u
ar
su
ri
su
nt
le
gu
me
le
si
fru
cte
le
pr
ep
ar
at
e
ca
t
m
ai
pu
tin
sa
u
cr
ud
e,b
in
ei
nt
ele
s.
Ca
sa
m
ai
a
mi
nt
es
c
de
at
ac
uri
le
de
co
lit
a
ca
re
se
ra
zv
rat
est
e
la
ca
nti
tat
i
m
ari
de
za
ha
r.
To
ti
su
nt
em
de
os
eb
iti
in
fel
ul
no
str
u,c
ee
a
ce
fa
ce
bi
ne
un
ui
a
sa
u
pl
ac
e,p
t
alt
ul
po
at
e
fi
otr
av
a
cu
rat
a.
Ch
iar
da
ca
se
m
an
a
m
la
tru
p
nu
tot
i
su
nt
em
inz
est
rat
i
la
fel
(a
sta
ap
ro
po
s
de
Pa
rin
tel
e
Cl
eo
pa
si
de
m
ag
iu
n).
Si
eu
cr
ed
ca
co
m
po
tul
est
e
m
ai
bu
n
de
ca
t
du
lce
at
a
da
r
di
n
pa
ca
te
nu
po
ti
co
ns
er
va
m
ult
ti
m
p
co
m
po
tul
far
a
a
fol
osi
co
ns
er
va
nti
.
Ar
sur
ile
su
nt
de
la
za
ha
r,
ma
i
ale
s
cel
di
n
du
lce
tur
i
un
de
est
e
in
ca
nti
tat
e
fo
art
e
ma
re
Ge
m
ul
se
ma
na
nc
a
pe
pai
ne
,de
ci
ca
nti
tat
ea
de
ge
m
est
e
mi
ca.
Si
ap
oi
fie
car
e
cu
m
est
e
co
nst
rui
t.
Al
tii
nu
su
po
rta
cr
ud
ita
til
e,
au
col
ita.
In
ge
ne
ral
za
ha
rul
est
e
fo
art
e
to
xic
,da
r
in
ge
m
exi
sta
o
ca
nti
tat
e
ma
i
mi
ca
de
za
ha
r.
#276
11.06.2013, 11:45:23
Am mai citit prin postarile anterioare si m-am gindit sa va propun citeva cunostiinte de
ale mele, teoretice si practice, desigur.
Magiunul, teoretic se face din orice prune (lucru valabil pt. cei care nu sunt obisnuiti cu
rigorile specifice oricarui lucru de pe pamint) dar ca sa il cheme cu adevarat magiun el se
face numai din anumite prune, bine cunoscute de catre cei care au livezi, si care au
concentratia de zaharuri cea mai mare .
La preparare nu se adauga nici un pic de zahar . Au ele destul in ele, plus ca la final gustul
magiunului nu este de miere, ci unul dulce si usor acrisor .
Fara adaus de zahar, dar fiert bine in cele doua runde (la inceput tot fructul iar apoi trecut
prin strecuratoare in care se retin simburii si cojile) magiunul nu face floare si nu se strica
nicodata . Fierberea se face la foc potrivit spre mic dar dureaza 8-10 ore, cu multa grija pt.
a nu-l afuma .
La oras se pastreaza in borcane, cum bine este spus mai sus, sterilizate 1 ora in cuptorul f.
incins si apoi ferite cit de mult de desterilizare (odata cu introducerea borcanelor in aragaz
se introduc si 2-3 linguri metalice cu care se va manipula magiunul si deasemenea nu
suflam/oftam si nu vorbim pe deasupra borcanelor si nici nu le scoatem din cuptor decit
in momentul in care le umplem, ele fiind atunci atit de calde incit sa le suportam la
manevrarea manuala).
La tara pastrez magiunul in oale de pamint de la 1 litru pina la 5 litrii, f. bine pregatite
inainte de umplere (spalate si tinute o nopte in cuptorul sobei sau 2-3 ore in aragaz la foc
mic) si legate la gura cu celofan .
Niciodata nu mi-a facut floare sau ceva si mai rau de atit .
Magiunul la care se adauga zahar la preparare nu se mai numeste magiun, ci este gem de
prune . Iar gemu-i gem, si magiunu-i, magiun. Termenii nu sunt sinonimi .
Nu exista povesti cum ca prunele sunt cam acrisoare, ca "noua ne place mai dulce", ca se
face otet daca nu pun zahar, etc, etc ... Nu exista asa ceva !
Daca se face din soiul de prune care trebuie, culese pt. magiun numai ce este copt bine-
bine, atunci magiunul nu iese doar acrisor sau acru ci dulce bine.
Dar, chiar bine preparat, din cauza concentratiei mari de zahar din prune nu se recomanda
diabeticilor (decit daca isi maresc putin doza de insulina) celor cu sensibilitate gastrica
(adica a celora care deja au cel putin o gastrita hiperacida) ca si unor pacienti cu colita(de
fermentatie).
De asemenea, el aduce un aport mare de zaharuri in organism(este f. caloric, nutritiv) dar
mincat cu piine, trebuie cunoscut ca aportul de zahar in singe se prelungeste si se
amplifica si mai mult . Zaharurile din fructe cresc cel mai repede glicemia si intra repede
in ciclul de ardere, de metabolizare, pt. ca apoi aceiasi glicemie sa fie mentinuta tot
crescuta din cauza zaharurilor din piine care se metabolizeaza mai lent decit primele si
care tin mai mult timp nivelul glicemiei ridicat.
De aceea schimnicii, taranii autentici si cei care doresc sa se nevoiasca cu postul stiu ca in
primul rind magiunul este un aliment f. hranitor si mai apoi este un desert. Pt. asta il
maninca pe putina piine si ii este suficient pt. o jumatate de zi sau chiar o zi intreaga ,
indiferent ce munceste .
Spre deosebire de multi mireni care postesc cu o ciorba mare de fasole continuata cu o
tacanita de cartofi mai multicica si apoi pus dopul la damigeana cu 4-5 felii mari de piine
cu gem... zicind in acest fel ca au postit !
Stim cu totii ca postul insemneaza in primul rind infrinare si nu regim fara carne, oua si
brinza !
Un ultim adaos, pt. patologia amintita de Yasmina ii spun ca se rezolva f. bine prin
acupunctura cu maxim 1-3 serii de terapie spatiate pe un an(o serie este formata din 10
sedinte).
Asta este experienta mea practica cu subiectul magiun .

Daca prezinta interes ma "dedau" la discutii cu alti bine experimentati pe subiect , ca si cu
cei carora nu le "iese" citeceva cum ar trebui si voiesc sa corecteze acest citeceva .
__________________
Marturisitorul .
#2
77
1
2.0
6.2
01
3,
00
:2
3:
48
Mih
a-
anca
Seni
or
Me
mbe
r
In
ce
ea
ce
pri
ve
ste
ge
m
uri
le,
za
cu
sc
a,
etc
o
pr
ob
le
ma
e
sa
u
m
ple
m
bo
rca
nel
e
far
a
sa
da
m
pe
lan
ga.
Ca
nd
am
fos
t
in
va
ca
nta
,
am
ga
sit
o
pal
nie
cu
gu
ra
f
lar
ga,
pr
otr
ivi
ta
pe
ntr
u
bo
rca
ne.
De
atu
nci
u
m
ple
rea
bo
rca
nel
or
nu
ma
i
pr
ezi
nta
nic
io
pr
ob
le
ma
.
Si
eu
ste
rili
za
m
bo
rca
nel
e
pri
n
fie
rb
ere
sa
u
in
cu
pt
or.
Ac
u
m
le
inc
hi
d
re
pe
de
du
pa
u
m
ple
re
si
le
pu
n
int
re
pat
uri
gr
oa
se.
La
s
bo
rca
nel
e
pa
na
se
rac
es
c;
de
re
gu
la
le
sc
ot
di
n
pat
ur
aa
do
ua
zi,
ca
nd
su
nt
dej
a
rec
i.
La
fel
pr
oc
ed
ez
si
cu
sti
cle
le
de
su
c.
A
m
inc
erc
at
si
me
to
da
cu
int
oa
rce
rea
bo
rca
nel
or
fie
rbi
nti
cu
ca
pa
cul
in
jos
.
Mi
e
pe
rso
nal
nu
mi
-a
re
usi
t;
de
ci
ra
ma
n
la
pat
uri
le
gr
oa
se.
__
__
__
__
__
__
__
__
__
Fi
ec
are
cu
va
nt
al
no
str
u
tre
bu
ie
cu
get
at
cu
gri
ja,
ca
ci
la
fie
car
e
cu
va
nt
se
pu
ne
in
joc
ad
ev
ar
ul.
Pa
rin
tel
e
Se
raf
im
Ro
se
i
in
ca
rt
ea
ve
ci
ni
ci
ei
sc
ri
e
C
ri
i
ne
a
m
ur
i
vo
r
pi
er
i
Ia
r
sc
u
m
pa
no
as
tr
R
o
m
n
ie
Et
er
n,
et
er
n
va
in
flo
ri.
#278
14.06.2013, 13:25:40
Mesaje: 694
Poti incerca si varianta urmatoare: zacusca odata terminata, se pune in borcanele deja
pregatite, se infileteaza capacul si se lasa in cuptor, la foc potrivit 20 minute, socotite din
momentul in care incepe sa fiarba in borcane; se stinge focul si se lasa in cuptor pana ce
se racesc complet. Eu asa procedez de fiecare data.
__________________
n adnc."
#2
79
1
7.0
6.2
01
3,
22
:4
8:
21
Mih
a-
anca
Seni
or
Me
mbe
r
Ce
fac
em
cu
tan
tar
ii?
A
m
ga
sit
o
me
to
da
f
si
m
pla
de
a
ne
de
ba
ras
a
de
tan
tar
i:
Av
em
ne
vo
ie
de
20
cl
ap
a
+
50
g
za
ha
r+
1g
dr
oj
die
+
1
sti
cla
de
pla
sti
c
de
2l
(P
ET
).
Iat
a
cu
m
tre
bu
ie
sa
pr
oc
ed
am
:
tai
em
PE
T-
ul
in
do
ua,
in
as
a
fel
inc
at
sa
ob
tin
em
un
rec
ipi
ent
si
o
pal
nie
.
In
rec
ipi
ent
pu
ne
m
ap
a,
za
ha
rul
si
dr
oj
dia
si
ac
op
eri
m
cu
pal
nia
.
Ap
oi
im
br
ac
am
pe
ret
ii
cu
o
fo
aie
de
ha
rti
e
ne
ag
ra.
Nu
sti
u
da
ca
cul
oa
re
h
rti
ei
are
im
po
rta
nta
,
da
r
zic
sa
res
pe
cta
m
in
dic
ati
ile.
Ap
oi
pu
ne
m
rec
ipi
ent
ul
int
r-
un
col
t al
ca
sei
.
Du
pa
o
vr
em
e
vo
m
ve
de
a
cat
i
tn
tar
i
au
fos
t
atr
asi
de
lic
hi
du
l
du
lce
afl
at
in
fer
me
nta
tie.
..
M
ult
i!
__
__
__
__
__
__
__
__
__
Fi
ec
are
cu
va
nt
al
no
str
u
tre
bu
ie
cu
get
at
cu
gri
ja,
ca
ci
la
fie
car
e
cu
va
nt
se
pu
ne
in
joc
ad
ev
ar
ul.
Pa
rin
tel
e
Se
raf
im
Ro
se
i
in
ca
rt
ea
ve
ci
ni
ci
ei
sc
ri
e
C
ri
i
ne
a
m
ur
i
vo
r
pi
er
i
Ia
r
sc
u
m
pa
no
as
tr
R
o
m
n
ie
Et
er
n,
et
er
n
va
in
flo
ri.
#280
17.06.2013, 23:28:38
AlinB Mesaje: 9.121
Senior Member
Citat:
Dupa o vreme vom vedea cati tntari au fost atrasi de lichidul dulce aflat in
fermentatie... Multi!
Ai incercat tu, personal?
A functionat?
Daca sunt "multi" sa stii ca e bine totusi sa-ti pui plase la geamuri.
Desigur, si asa mai pot scapa 1-2 din cand in cand, suficient cat s-ti faca o noapte amara si
ceva din ziua de dupa, daca esti mai sensibil(a).
Problema e daca aia 1-2 nimeresc sticla-capcana inainte sa te ciuruiasca.
__________________
inB AlinB is offline

Senior Member

Mesaje: 9.121
Implicit
Citat:
In ceea ce priveste gemurile, zacusca, etc o problema e sa umplem borcanele fara sa dam
pe langa.
Am vazut intamplator, la Metro, palnie pentru umplut borcane, ma intrebam cat de utila
ar fi, se pare ca este.
__________________
Reply With Quote
#282
Vechi 17.06.2013, 23:51:26
Yasmina's Avatar
Yasmina Yasmina is offline
Senior Member

Locaie: by the ocean
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.005
Implicit smile you're on camera :)
Eu momentan am scapat de melci si de limacsi.
Am acest minunat vizitator nocturn care curata curtea de insecte(oposomul mananca
chiar si serpi veninosi fiind imun la veninul lor).
Din cand in cand,ii mai las afara capsuni sau bucati de banana,pe care le infuleca cu
placere,ei fiind si mari amatori de fructe :)
Attached Images
File Type: jpg 992991_578662255490621_1837682060_n.jpg (23,0 KB, 4 views)
File Type: jpg 996837_578662168823963_963299074_n.jpg (23,0 KB, 4 views)
__________________

Cum Folosim Cenușa in Grădină

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum Folosim Cenușa in Grădină

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum folosim cenua n grdin

Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook

Cum adica, ce vorba e aia Imi pun cenusa in cap ! ? Eu ma consider

Apoi, din punct de vedere al coninutului de

Din acelai motiv cenua nu va fi folosit nici n

Cum se aplic: 1. Sub form de ap de cenu

Mod de preparare II: lum o gleat de 10l,

Cum pstrm cenua

Ce ingrasaminte naturale putem folosi in gradina de

Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,

Indrazniti, nu fiti sfiosi !

Dar i-o mananca gandacii "in aproape orice conditii"

Citat (DDuras @ 12th March 2010, 20:08)

punem , punem ca doar nu ii mancam frunza:))

Citat (DDuras @ 12th March 2010, 20:08)

Citat (fla_arad @ 13th March 2010, 21:58)

Citat (fla_arad @ 13th March 2010, 21:58)

Eu stiu de la bunica-mea ca trebuie sa pun 3 cartofi, in cuib.DAR CUIB, nu o groapa

Citat (rich1974 @ 15th March 2010, 09:41)

Deci se asaza pe sol si pe urma se trece cu plugul de bilonat printre randuri ?

Citat (masterd6ib6 @ 15th March 2010, 10:16)

da, cam asa ceva....

Citat (masterd6ib6 @ 15th March 2010, 10:16)

Citat (fla_arad @ 15th March 2010, 10:14)

Citat (dorel232004 @ 19th March 2010, 17:54)

Citat (DDuras @ 19th March 2010, 18:13)

Nu, ca aici Dorel chiar a fost la obiect.

La Ta^rgu Secuiesc este chiar o statiune de cercetare a cartofului.

Care au si produs soiuri proprii.

Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11,

Citat (DDuras @ 19th March 2010, 18:13)

Sabia e bagata DDuras! Chiar am vorbit f.serios!

Citat (DDuras @ 20th March 2010, 19:12)

In situatia in care lumea se vaita ca nu gaseste cartofi de sama^nta corespunzatori,

Citat (horia66 @ 20th March 2010, 22:32)

DDuras, unde ai disparut? Ai reusit sa pui cartofi?

Citat (DDuras @ 4th April 2010, 13:03)

Citat (dorel232004 @ 18th April 2010, 11:15)

Citat (omnitera @ 31st May 2010, 14:40)

Chiar nu stie nimeni sau sunt total pe linga subiect ?!

Citat (omnitera @ 1st June 2010, 16:01)

Citat (masterd6ib6 @ 2nd June 2010, 04:06)

Citat (catalindinu23 @ 2nd June 2010, 18:25)

Citat (Maran @ 8th June 2010, 08:24)

Interesante comentariile voastre cu buruienile care in unele cazuri se pare ca protejeaza

Citat (omnitera @ 21st July 2010, 06:37)

Da interesanta chestie ... oare nu se incumeta nici un meserias cu acte sa ne lumineze ?

Citat (katilinus @ 10th August 2010, 08:12)

Productia depinde de samanta pe care o folosesti , cu o samanta certificata poti obtine si

de curand am intrat si eu in lumea omenilor care au o mostenire la tara si incerc sa profit

In gradina nu folosesc ingrasaminte decat gainat de gaina dizolvat in apa si lasat la

Citat (katlin @ 27th January 2011, 10:46)

Sunt preturi destul de mari dar era de asteptat

Si eu ma gandeam sa cumpar ceva samanta da se pare ca o replantez pe a mea , mai veche

Si de ce zici ca ai nevoie de 15 to? la hectar media e undeva la la 3.5 .. 4 to

La mine aici in brasov in comuna societatile agricole baga undeva la 1000 kg de

Nici eu nu stiu exact, doar am primit plangeri de la ai mei.

Citat (tavktm @ 10th February 2011, 20:45)

Litri Apa Solutie

Cantitatile sunt calculate de mine pentru suprafata de 300mp cu gramajele de la

Citat (katlin @ 8th February 2011, 08:39)

Citat (katlin @ 3rd March 2011, 18:31)

aici e linkul http://www.scdasuceava.ro/vanzari.php