Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
email ******
Administra
tie
Arta
cultura
BiologieA
nimaleBiofizi
caBotanica
Casa
gradina
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba
Literatura
romana
Managem
ent
Medicina
Personalit
ati
Profesor
scoala
Sociologie
Stiinta
Tehnica
mecanica
Timp liber
ORGANOGRAFIA
biologie
ALTE DOCUMENTE
PROIECTUL UNITII DE NVARE :
MAMIFERE
MEIOZA
ORG FUNCTIA
SISTEMULUI NERVOS
SENZITIVO-SENZORIALA A
O planta
gimnosperma
sau
angiosperma si
are originea n embrionul semintei. Embrionul a rezultat din zigot si are
formate radicula,
hipocotilul (tulpinita), cotiledoanele sigemula (mugurasul). Din embrion
rezulta, dupa germinare, plantula cu partile ei componente (fig. 18).
RDCINA
Morfologia radacinii
a. Vrful radacinii normale prezinta o organizare caracteristica (fig. 19):
- zona
pilifera n
care fiecare
celula a
rizodermei
are cte un
perisor
absorbant;
dupa 2-
3(10) zile
perisorii
mor, dar se
formeaza
mereu peri
noi pornind
dinspre
zona
neteda; n
zona
pilifera
structura
primara a
radacinii
este
constituita;
- zona aspra este numita astfel datorita cicatricilor formate dupa caderea
perilor, cicatrici care i dau aspectul rugos; la arbori, n zona aspra ncepe
formarea structurii secundare, prin aparitia cambiului si felogenului.
Anatomia radacinii
Stratul cel mai intern al scoartei, endodermul, este alcatuit din celule strns
unite ntre ele, cu peretii radiari suberificati (ngrosarile suberificate se
numesc benzile lui Caspary). Mai
trziu se suberifica, devenind
impermeabili, si ceilalti pereti ai
celor mai multe dintre celule
endodermice, astfel ca se creeaza
un fel de bariera ce limiteaza
circulatia apei cu sarurile minerale.
n felul acesta circulatia are loc
doar princelulele de pasaj, aflate n
dreptul fasciculelor lemnoase si
ramase cu pereti permeabili,
celulozici.
- Cilindrul central
(stelul) ncepe cu periciclul,
unistrat sau, mai ales la plantele
lemnoase, din cteva straturi de
celule ce si pastreaza caracterul
embrionar, astfel ca periciclul
genereaza radicele (ramuri ale
n mod analog, primele vase liberiene alcatuiesc protofloemul, iar cele mai
centrale, diferentiate ulterior, metafloemul.
b. Formarea structurii
secundare a radacinii:
Cambiul se constituie sub forma de arcuri (fig. 23): unele din resturile de
procambiu dintre fasciculele lemnoase si altele din segmentele de periciclu
din dreptul protoxilemului. Ulterior, arcurile se racordeaza, formnd un inel
sinuos ce activeaza genernd, prin diviziuni tangentiale, xilem secundar
spre interior si floem secundar spre exterior. Treptat cambiul devine din
sinuos inelar, datorita activitatii inegale a initialelor cambiale.
TULPINA
Este organul vegetativ care sustine frunzele si florile si face legatura ntre
acestea si radacina, prin tesuturile sale conducatoare.
Morfologia tulpinii
Mugurii ce
nu pornesc
n
primavara anului urmator formarii lor
se numesc muguri
dorminzi(proventivi), iar cei ce nu
provin din primordii de muguri, ci
din cambiu, felogen ori din alte tesuturi se numesc muguri adventivi. Dupa
dispunere pe ax, se deosebesc muguri alterni, opusi, verticilati (mai multi,
n verticil, la un nod) si seriali (mai multi, suprapusi, la un nod, ca la
caprifoi). Dupa forma mugurii pot fi: globulari (
sferici), ovoizi, conici si fusiformi, iar dupa organele ce vor
rezulta: muguri foliari,florali si micsti.
a. Ramificarea tulpinii
Tipuri de ramuri. Exista ramuri care asigura marirea coroanei si care sunt
caracterizate prin internoduri lungi. Ele sunt numite macroblaste. Pe acelasi
exemplar se afla si ramuri cu internoduri foarte scurte, purtatoare de flori
sau uneori (ca la larice) de frunze ngramadite; acestea sunt
numite microblaste. n terminologia forestiera acceptia lujerului este ca
parte de ramura (cu frunze si flori) crescuta n ultimul an, dar, prin
extindere, s-a ajuns la termenii lujer de doi ani sau lujer de trei ani.
Tulpinile aeriene, dupa orientarea n spatiu (fig. 26), pot fi ortotrope (cu
cresterea verticala) siplagiotrope (cu cresterea oblica sau orizontala).
La tulpinile plagiotrope se
nscriu
tipurile: trtor(repent) -
tulpini ntinse pe sol,
purtatoare de radacini
adventive la noduri, prostrat -
tulpini culcate pe sol, dar fara
radacini adventive
si ascendent - baza tulpinilor
paralela cu solul, iar vrful
arcuit n sus.
-
fotosinteza: filocladiile (ramu
ri latite cu aspect de frunze), ca la Ruscus sp. (fig. 27);
Tulpinil
e
subtera
ne pot
fi de tip
(fig.
28): riz
om -
interno
durile
sunt
alungit
e, iar la
noduri
se afla
radacini adventive si frunze rudimentare,
ca la stnjenel; tubercul - vrfuri de stoloni devenite tuberizate si carnoase,
ca la cartof; bulb - ramuri scurte, ca niste discuri, acoperite de frunze
Anatomia tulpinii
meristeme primare
cunoscute:protoderma car
e va forma
epiderma,meristemul
fundamental din care se
vor diferentia scoarta si
maduva si procambiu care apare ca niste suvite n masa meristemului
fundamental si va forma fasciculele conducatoare libero-lemnoase.
b2.Structura tesuturilor
produse de
felogen. Felogenul formea
za prin activitatea sa
bipleuricasuberul si felodermul.
Morfologia frunzei
Fig. 34 - Margini de limb foliar cu inciziuni mari si frunze compuse: A - tipul penat: a - penat lobata; b - penat
fidata; c - penat partita; d - penat sectata; e - frunza imparipenat compusa; f - frunza paripenat compusa; B - tipul
palmat: a - palmat lobata; b - palmat fidata; c - palmat partita; d - palmat sectata; e - frunza palmat compusa; f -
frunza trifoliata (dupa Rothmaler, W., 1981)
Fig. 37 - Vrful limbului foliar: a - trunchiat; b - rotunjit; c - obtuz; d - acut; e - acuminat; f - spinos; g -
mucronat; h - emarginat (dupa Rothmaler, W., 1981)
Fig. 38 - Baza limbului foliar: a - trunchiata; b - rotunjita; c - ngustata; d - cuneata; e - sagitata; f - hastata; g -
asimetrica; h - auriculata; i - cordata; g - reniforma (dupa Rothmaler, W., 1981)
Teaca
frunzei
este
partea
latita cu
care frunza se prinde de tulpina. La
multe
plante
lemno
ase
baza
frunzei prevazuta cu formatiuni
anexe,stipelele, ce sunt excrescente
foliare, mai adesea caduce, dispuse
simetric de o parte si de alta a tecii.
Anatomia frunzei
tesuturile asimilatoare.
La frunzele
bifaciale (fig. 42),
ntlnite la majoritatea
arborilor foiosi, sub
epiderma superioara se
afla tesutul palisadic, din
1-2 straturi de celule
alungite, bogate n cloroplaste. ntre tesutul palisadic si epiderma inferioara se
afla tesutul lacunar, din celule paren-chimatice de diferite forme, mai sarac n
cloroplaste si cu spatii intercelulare mari (lacune), aflate n comunicare cu camera
substomatica.
La frunzele ecvifaciale tesutul palisadic este dispus spre ambele fete.
Document Info
Accesari: 64604
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2017 )