1.

Sa se determine momentul in punctului A si B dat de aciunile (forte, moment) exterioare care

acioneaz pe structura.

I. Pentru fora uniform distribuit se va calcula rezultanta cu care se va opera ulterior in calcule.
II. Dac ar exista o fora nclinat aceasta s-ar descompune dup cele doua direcii principale X,Y
III. Se vor determina distantele din punctul de calcul perpendicular pe axul forelor care produc
rotirile.

IV. Se va determina sensul in care fortele rotesc structura in jurul punctului de calcul A,B ( orar "+",
antiorar "-" ). Explicaie: Se considera structura fixat in punctul de calcul si se analizaeaza
sensul in care se rotete structura datorit forei.
V. Se calculeaz momentul dat de forte in punctul de calcul nmulind valoarea forei [KN] cu
distan [m] determinata la punctul III.
VI. Se aduna momentele date de forte si momentele concentrate [kN*m]

MA=10kN*d2-R*d1+6kN*m=10kN*3m-24kN*2m+6kN*m=12kN*m
MB=10kN*d4+R*d3+6kN*m=10kN*1.5m+24kN*2m+6kN*m=45kN*m
2. Sa se determine aria, poziia centrului de greutate si momentul de inerie dup axa y-y (axa
orizontala ) din figura urmtoare.

I. Se alege un sistem de coordonate X1OY1.

II. Se mparte seciunea transversala in figuri geometrice elementare ( dreptunghi, cerc, triunghi).
deoarece proprietile geometrice ale seciunilor elementare sunt cunoscute.
III. Se determina centrele de greutate proprii ale figurilor geometrice elementare si ariile acestora
A1, A2.
IV. Se determina distantele (x1,x2,y1,y2) de la centrele de greutate proprii G1, G2 la sistemul de
coordonate X1OY1.

V. Se calculeaz coordonatele centrului de greutate al ntregii seciuni transversale (xg,yg)

Figura xi yi Ai xi*Ai yi*Ai
geometrica
elementara

1 0,5 5 10 5 50

2 4,5 9,6 5,6 25,2 53,73

15,6 30,2 103,73

VI. Se traseaz pe seciunea transversala poziia centrului de greutate determinat.

VII. Se trece la calculul momentului de inerie in raport cu axa y-y (axa orizontala care trece prin
centrul de greutate determinat anterior).
VIII. Se determina distantele de la centrele de greutate proprii ale figurilor 1,2 perpendiculare pe

axa y-y, respectiv distantele d1, d2.

IX. Se determina momentele de inerie proprii ale figurilor geometrice elementare 1,2 dup axa
y'-y'.
X. Se calculeaz momentul de inerie al ntregii seciuni:

Figura Iyi di Ai
geometrica Moment de inerie
propriu a fig. geome.
elementara elementare

1 83,33 1,65 10 27,23 110,56

2 0,30 2,95 5,6 48,74 49,04

159,6

3. Sa se determine reactiunile si sa se traseze diagramele de eforturi pentru urmtoarele

structuri.

I. Introducem tipurile de reactiuni pentru fiecare reazem.

II. Calculam rezultatele forelor uniform distribuite.

III. Scriem ecuaiile de echilibru pentru a determina valoarea reactiunilor astfel nct structura sa
rmn in echilibru.

Pentru ca corpul sa nu se deplaseze pe orizontala, suma forelor pe orizontala trebuie sa fie egala
cu zero.

Pentru ca corpul sa nu se deplaseze pe verticala, suma forelor pe verticala trebuie sa fie egala cu
zero.

Pentru ca corpul sa nu se roteasc, suma momentelor in orice punct trebuie sa fie egala cu zero.
In continuare se scrie suma momentelor in raport cu punctul B

Deoarece reaciunea verticala din reazemul B este negativ, sensul reaciunii este invers.
IV. Stabilim punctele caracteristice pentru determinarea eforturilor.

V. Calculam eforturile in punctele caracteristice alese cu ajutorul ecuaiilor de echilibru (pct.IV).

VI. Trasm diagramele de eforturi.

4. Sa se determine reactiunile si eforturile in barele 3-5, 3-6, 4-6. Cu ajutorul eforturilor obinute
sa se dimensioneze, din profil eava rectangular ( conform tabel ), cele trei elemente folosind
oel OL37. Sa se determine efortul axial capabil al profilului eava rectangular TCAR 50*4 .

I. Se determina reactiunile ( V1, H1, V2), prin rezolvarea ecuaiilor de echilibru static.
II. Cu ajutorul metodei seciunii se determina eforturile din bare (se poate folosi orice metoda).
III. Se determina aria necesar pentru cele trei elemente.
IV. Cu ajutorul ariei obinute se alege din tabel profilele necesare
Pentru profilul 35 alegem SHS 25X25 cu aria = 1,74 cm2
Pentru profilul 46 alegem SHS 22X2,3 cu aria = 1,74 cm2
Pentru profilul 36 alegem SHS 22X2,3 cu aria = 1,74 cm2
V. Se calculeaz Efortul capabil pentru seciunea eava rectangular TCAR 50*4.

5. Sa se determine reactiunile si sa se traseze diagramele de eforturi pentru structura din figura.

Cu ajutorul eforturilor maxime sa se verifice seciune HEA 220 a elementului tiind ca
materialul folosit este OL37. Sa se determine momentul capabil pentru seciunea HEA 300.

I. Se determina reactiunile ( VA, HB, VB ).

II. Se traseaz diagramele de eforturi ( N, T, M ).

III. Se extrag din tabel proprietile seciunii transversale aferente profilului HEA 220 pentru
verificarea elementului.

- momentul de inerie dup axa orizontala ( y-y )

- nlimea profilului, cu ajutorul creia se determina distan maxima de la centrul de
greutate la cel mai ndeprtat punct al seciunii transversale.

HEA 220

IV. Se determina tensiunea maxima din element.

V. Se compara tensiunea obinut cu tensiunea admisibil.

Sectiunea HEA 220 este dimensionat astfel

nct sa poat rezista la momentul incovoietor
maxim.
VI. Se extrag datele pentru profilul HEA 300 si se calculeaz momentul capabil.

HEA 300

6. Sa se determine reactiunile si sa se traseze diagramele de efort axial pentru urmtoarea

structura. Cu ajutorul eforturilor maxime sa se dimensioneze elementul folosind profil HEB. Sa
se determine efortul axial capabil si momentul capabil pentru seciunea HEB 400, materialul
folosit este OL37.

I. Se reprezint si se calculeaz reactiunile.

II. Se traseaz diagrama de efort axial.

III. Se determina aria necesar si se alege profilul optim din tabel.

Se alege profilul
HEB 140 cu aria
43*cm2
HEB 400

IV. Se calculeaz efortul axial capabil pentru seciunea HEB 400.

V. Se calculeaz momentul incovoietor capabil pentru seciunea HEB 400.