Sunteți pe pagina 1din 35

PREVENTIE SI DEPISTARE IN CANCER

Institutul Oncologic Bucuresti,


Facultatea de medicina - UMF Carol Davila
Departament Oncologie-Radioterapie
Localizari frecvente

Femei-mamar
-colorectal
-col uterin
-plaman
-corp uterin
Barbati-prostata
-plaman
-colorectal
-gastric
-vezica urinara
Colon si rect la ambele sexe
Cancerul pulmonar cea mai ridicata mortalitate
Europa 2012: rata supravietuirii la 5 ani a pacientilor cu cancer: 30-60%.
Nivele de preventie in cancer

Preventia primara consta in controlul cauzelor si factorilor de risc


(expunerea la carcinogenii cunoscuti ) avand ca scop scaderea incidentei
cancerelor.

Preventia secundara consta in tratamentul starilor precanceroase,


identificate prin actiuni de depistare sau prin diagnostic precoce.

Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala


si profesionala a bolnavilor tratati.
DEPISTAREA DIAGNOSTIC PRECOCE

Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice


ale bolii.
- Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele
aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala.

Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de boala prin


autoexamen sau examen medical
PREVENTIA PRIMARA:
Recomandarile grupurilor de experti cancerologi
Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global Perspective
WCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer Research

Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului


Consum moderat de alcool.
Evitarea expunerii excesive la soare.
Respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea profesionala.
Recomandari legate de dieta si stil de viata:
- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale,
- Mentinerea greutatii normale
- Activitate fizica
- Regim alimentar anticanceros
Fumatul si cancerul

35% din decese la barbati si 13% din decese la femei cu varste intre 35-69
ani in tarile dezvoltate

16% din bolnavii diagnosticati anual cu cancer si 30% din cei care mor prin
cancer sunt fumatori

In 2020 unul din trei decese la adultii din intreaga lume este de asteptat
sa fi fost produs de fumat.

Fumatul de tigari se afla in relatie cu decesele prin cancer cu localizare la


nivelul cavitatii bucale, esofagului, faringelui, laringelui, plamanului,
pancreasulu si vezicii biliare, urinare.
Alimentatia si cancerul

Substante carcinogene din alimente

Hidrocarburi aromatice policiclice in alimentele afumate sau arse;


Aflatoxine in alune
Compusii N-nitrozo formati din nitriti, in carne si legume
Acetaldehida in bauturile alcoolice
Acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite sau coapte
Conservanti

In realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni, ci mai ales de


dietele occidentale moderne consistente, dar sarace in fructe si legume.
Alimentatia si cancerul

Cancerul poate fi prevenit in majoritatea cazurilor.


Cauzele principale ale cancerului sunt fumatul si dieta inadecvata.
Intre 30-40% din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite printr-o dieta
adecvata, prin activitate fizica si prin mentinerea unei greutati corporale
optime.
Raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poate preveni anual 3-4
milioane de cazuri de cancer.
Regimurile care contin cantitati mari de legume si fructe pot preveni 20%
din totalul cazurilor de cancer.
Modalitati de reducere a incidentei cancerului prin dieta si stil de
viata
Promovate de Societatea Americana de Cancer si UICC:

Legume si fructe: se vor consuma legume si fructe 400-800 g/zi in 5 sau


mai multe portii/zi, tot timpul anului.

Mentinerea greutatii corporeale: se se va evita atat subponderalitatea cat


si supraponderalitatea; se va limita cresterea in greutate la maturitate la
maxim 5 kg.

Activitate fizica zilnica moderata:


30 minute 5 zile/saptamana pentru adulti
60 minute 5 zile /saptamana pentru copii si
adolescenti).
Rezumatul recomandarilor dietetice

Alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale, leguminoase,


radacinoase, 600-800 g in 7 sau mai multe portii/zi. Alimentele vor suferi o
prelucrare termica minima. Se va limita consumul de zahar rafinat.
Bauturile alcoolice: consumul de alcool nu este recomandat; daca totusi se
consuma se va limita la maxim doua bauturi/zi pentru barbati si una
pentru femei (o bautura= 250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare)
Sarea: se va limita consumul alimentelor sarate si folosirea sarii la gatit. Se
vor folosi plante aromate si mirodenii. Conservarea: refrigerarea pentru
pastrarea alimentelor perisabile.
Aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a altor reziduuri
este ajustat corect, prezenta acestora in alimente si bauturi nu este
periculoasa. Utilizarea lor necorespunzatoare poate dauna sanatati
(aceasta se aplica mai ales in tarile in curs de dezvoltare).
Prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea. Urmatoarele
produse se vor consuma doar ocazional: carne si peste preparate la gratar
direct in foc, carne conservata si afumata.
Consumul de alcool si cancerul

Legatura demonstrata dintre consumul de alcool si cancerele tractului


digestiv superior ( cavitate bucala, faringe, laringe, esofag)
Exista dovezi privind relatia dintre consumul de alcool si cancerul hepatic
Legatura probabila lintre alcool si cancerul mamar si rectal.
Nu exista dovezi convingatoare privind relatia dintre consumul de alcool si
cancerul vezicii urinare. Nu a fost demonstrata nici o legatura cu cancerul
gastric, pancreatic, prostatic si renal.
Chemopreventia

Reprezinta prevenirea cancerelor cu substante chimice (suplimente de


dieta, vitamine, hormoni, antihormoni, diverse medicamente) idee
provenita din experimentele pe animale.
Presupune prevenirea carcinogenezei prin blocarea fazelor de initiere,
promotie sau progresie
Agenti chimici in chemopreventie:
-antimutageni
-agenti blocanti de carcinogeni
-antiproliferative
-antioxidanti
Chemopreventia

Diversi agenti si potentialul preventiv in unele cancere:


Antimutageni si agenti blocanti N acetil L cisteina, optipraz, DHEA, fluasterone
cancer mamar, pulmonar, gastric, prostata
Antiproliferative
-retinoizi, betacaroteni, vit. A-cancer pulmonar, cancere cutanate, mamar
-antihormoni-tamoxifen, raloxifen (cancer mamar), finasteride (cancer de
prostata), inhibitori de aromataza (c.mamar la femei in postmenopauza)
-hormoni CO-cancer ovarian, endometrial
-antiinflamatoare-aspirina, ibuprofen, inh cox2 (cancer colorectal, mamar)
-inhibitori de proteinkinaze (cancer mamar, pulmonar, col uterin)
Antioxidanti vit C, vit E, retinol, tioli, N acetilcisteina, beta caroten (c. Pulmonar)
(controversat la fumatori), sfera ORL, mamar, col uterin)
Chirurgia profilactica

Mastectomia bilaterala cu reconstructie se recomanda pacientelor cu


istoric familial si BRCA pozitiv

Anexectomia bilaterala dupa 35 de ani la femei BRCA1/2 pozitive care au


nascut si nu isi mai doresc alta sarcina

Profilaxia prin vaccinare

Vaccinarea antihepatita B
Vaccinarea antipapiloma (HPV)
Concluzii

Preventia cancerelor este bazata pe intelegerea etiologiei si patogenezei


neoplazice.
Fumatul se pare ca este principala cauza de aparitie a cancerului (30%
dintre cancere)-pulmonare, sferei ORL, vezicii urinare
Dieta, stilul de viata, evitarea pe cat posibil a expunerii la noxe
profesionale sunt de asemenea importante in reducerea riscului.
Infectiile sunt responsabile de 15% din cazurile de cancer (virusurile
hepatice B si C -hepatocarcinom, HPV-col uterin, Epstein Barr-limfom,
Helicobacter pilory-cancer gastric; paraziti- Schistostoma hematobium-
cancer de vezica urinara).
Preventia primara prin vaccinarea antihepatita B sau antipapiloma este
necesara.
Se impune elaborarea unor programe nationale de screening si preventie
si de informare si sensibilizare a populatiei.
Ce este depistarea
Depistare = screening = triaj

Tipuri de depistare:
Depistare in masa = act de sanatate publica
Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica
Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe
- Grupa cu testul (-)
- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii pentru
afirmarea sau infirmarea dg. de cancer
Depistare individuala (oportunista)- orientata de factori de risc
- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv,
- este recomandata de medicul specialist
Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de
depistare:

Boala - grava dar curabila


Prevalenta inalta in stadiu preclinic
Istoria naturala a bolii este cunoscuta
Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si
boala declarata

Testul de diagnostic: - sensibil si specific


- simplu si ieftin
- lipsit de risc
- sigur (fiabil)

Diagnostic si tratament:
- Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri
- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea
mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa
manifestarea evidenta a bolii
Principalele metode de depistare

Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)


Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de
prostata, inspectia leziunilor cutanate
Radiologice/imagistice :mamografia, radiografia, CT, PET/CT, RMN
Metode endoscopice : EDS, colonoscopia-eficacitate mare; acceptabilitate mica
Metodele biologice- interes public mare; interes medical redus
- Markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutiv al bolii
Examenele citologice:- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare:
ex.citologic cervico-vaginal n depistarea cancerului de col uterin
- citologia exfoliativa c. bronsic, vezical,
- citologia lichidului pleural, peritoneal.
Screening - pentru care cancere?

Eficienta screening-ului pentru cancerul mamar,col uterin si colo-rectal


este bine documentata.
Nu exista nici o dovada ca screening-ul pentru cancer de prostata, cap si
gat sau melanom cutanat ar reduce numarul deceselor produse prin
cancere cu aceste localizari. (adica e inutil)
Nu exista dovezi ca screening-ul pentru cancerul pulmonar este eficient;
preventia primara (A NU FUMA) poate reduce incidenta cu pana la 90%.
Cancerul mamar

Teste de screening pentru cancerul mamar


Teste imagistice:
-recomandate
Mamografie/mamografia digitala/3D
Ecografia (indicata sub 40 de ani)
-alte teste imagistice
RMN mamar
Termografia
CAD (computer aided detection)-util in depistarea DCIS (carcinom ductal in situ)
si mai putin a cc invazive
Examen clinic mamar (executat de medic)
Auto-examinarea sanului
Teste genetice-detectia mutatiilor BRCA1 si BRCA2 indicatie- nu trebuie efectuate la
toate pacientele, doar la cele cu istoric familial de cancer mamar.
Pentru toate leziunile suspecte diagnosticul de certitudine este stabilit numai de
examenul histopatologic, prin urmare se impune efectuarea biopsiei.
Cancerul mamar importanta examenului clinic

Examenul clinic trebuie efectuat de personal calificat

Recomandarile ACS (American Cancer Society)


Examinarea clinica incepe de la 20 ani
Intre 20-39 de ani se recomanda un examen clinic la fiecare 3 ani
Dupa 40 de ani se efectueaza annual

Dupa 40 de ani se va asocia mamografia


Inainte de 40 de ani se va asocia ecografia
Cancerul mamar-importanta mamografiei

Mamografia efectuata la femei fara simptomatologie de cancer mamar (ocult)


- este cel mai bun instrument de detectie precoce
- trebuie efectuata numai de specialisti pregatiti corespunzator
Mamografia poate arata:
- tumora mamara, inainte de a fi simptomatica sau palpabila
- mici depozite da calciu la nivelul sanului
Indicatii:
Femei de >40 ani la intervale de 1-2 ani.
Specificitate 95%
Sensibilitate 85-90%
Poate diagnostica 1 cancer in 30=80% din cazuri
Rata de esec-10-15%.

Reduce mortalitatea cu 30-35%


Cancerul mamar importanta examenului RMN

Este o metoda in curs de evaluare la pacientele cu risc crescut de a dezvolta


cancer mamar (ex. BRCA 1,2 pozitiv)
Specificitate de 95%
Deceleaza de 2x mai multe cancere ca mamografia si ecografia mamara
Superior in detectarea DCIS(carcinom ductal in situ)
Dezavanntaje-cost crescut

Recomandarile actuale ale ASC:


Anual la pacientele cu mutatii BRCA1 sau 2
Anual la pacientele netestate cu rude de grad I cu mutatii BRCA
Anual la femeile cu risc calculat mai mare de 25% de a dezvolta cancer mamar
Anual la femeile cu RT toracica in antecedente (intre 10-30 ani ex. limfom Hodgkin)
Anual la pacientele purtatoare de mutatii TP 53, PTEN (sdr . LiFraumeni, Cowden)
Cancerul mamar

Examenul clinic al sanului (efectuat de catre medic):


- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 20-25%
- face parte din examenul medical de rutina
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani) - caract. anatomice ale
gl. mamare se schimba in functie de varsta, ciclului menstrual, sarcini,
alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionala sau alti hormoni).
Auto-examinarea
- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 10-15%
- femeia trebuie sa anunte medicul in legatura cu orice modificare aparuta la
nivelul sanilor
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)
Recomandarile actuale de screening in cancerul mamar conform
ghidurilor ASC

Debutul screeningului dupa 40 de ani

In absenta factorilor de risc -autoexaminare lunara


-examen clinic annual
-examen mamografic la 2-3 ani

In prezenta factorilor de risc crescut - examen clinic anual


-mamografie -anual
Cancerul de col uterin
Cauze si preventie primara:
-activitate sexuala precoce
-parteneri sexuali multipli (creste riscul de infectie cu virusuri cu transmitere
sexuala)
-virusuri cu transmitere sexuala (HPV- human papilloma viruses, virusul
herpetic genital pot cauza cresterea anormala a celulelor din endocervix;
actioneaza impreuna cu alti factori)

In prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilor precanceroase ramane cel


mai eficient mod de prevenire a cancerului cervical.

Mai nou profilaxia prin vaccinare

Daca toate femeile ar efectua regulat teste Babes-Papanicolaou si control clinic


genital , cele mai multe stari premaligne ar putea fi depistate precoce si vindecate
conservator;
Intervalul de screening este de 3 ani
Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala activa
Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.
Cancerul de col uterin

Testul Papanicolaou ( Pap smears):


- test simplu, nedureros care detecteaza celulele anormale de la nivelul colului si
endocolului uterin
-cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si fundurilor de sac
- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la microscop pentru detectarea
modificarilor celulare
Senzitivitate: 51%
Specificitate: 98%
Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%
Clasificarea Papanicolaou originala

Clasa Descriere

I Fara celule anormale

II Citologie atipica , dar fara caractere de malignitate

III Citologie sugestiva , dar nu concludenta pentru


maligniatate
IV Citologie sugestiva pentru malignitate

V Citologie concludenta pentru malignitate

Papanicolaou, 1954
Comparatie intre Clasificari utilizate in C. Col uterin
Papanicolaou World Health CIN Bethesda System
class system Organization
Class I In limite normale
Class II Modificari celulere
benigne; ASC
Class III Displazie usoara CIN 1 SIL de grad scazut
Displazie moderata CIN 2
Displazie severa
CIN 3 SIL de grad inalt
Class IV Carcinom in situ CIN 3

Class V Carcinom microinvaziv Carcinom Carcinom invaziv


Carcinoma invaziv invaziv

Abbreviations: CIN: Cervical intraepithelial neoplasia; ASC:Atypical squamous cells; SIL: Squamous
intraepithelial lesions
From Papanicolau (1954), Riotton et al. (1973), Richart (1968, 1973), Solomon et al (2002)
Cancerul de col uterin - recomandari actuale de screening
conform ASC

Screeningul trebuie sa inceapa imediat dupa varsta de 21 de ani


Testul pap se recomanda la fiecare trei ani intre varsta 21-29 de ani
(testul HPV se recomanda doar in caz de modificari prezente la testul pap)
Test pap+testul HPV sunt recomandate la fiecare 5 ani intre varsta de 30-65 ani
sau pap la fiecare 3 ani
Nu se preteaza pentru screening:
-femei peste 65 de ani care au avut testari regulate
-femei cu histerectomie si excizia radicala a cervixului
Metode de screening in cancerul colorectal

Endoscopice-colonoscopia, rectosigmoidoscopia
Irigografia cu bariu in dublu contrast
Examinarea digitala - tuseu rectal
Colonografia tomografica computerizata (colonoscopia virtuala)
Testul prezentei hemoragiilor oculte in scaun FOBT (fecal ocult blood test)-
determina componenta hem in scaun
FIT (IFOBT) foloseste anticorpi specifici pentru detectarea hemoglobinei umane
Alte metode testul Cologuard aprobat in august 2014, similar FIT identifica
9 biomarkeri AND in 3 gene (prezenti in cancerul colorectal si in polipii precursori)
Teste in studiu-detectarea genei aberante SEPT9 in sange (EpiproColon)
Recomandarile actuale de screening in cancerul colorectal
conform ASC

Screeningul este inicat sa fie inceput la varsta de 50 ani


Colonoscopie la 5 ani
FOBT la fiecare 3 ani

S-a dovedit ca screeningul in cancerul colorectal scade mortalitatea cu 15-33%

Screeningul precoce <50 ani se recomanda:


La persoanele cu rude de grad I diagnosticate sub varsta de 50-cu inceperea
screeningului la 35-40 de ani (FOBT annual si colonoscopie la 5 ani)
La pacienti cu polipoza colonica sau boala inflamatorie a colonului se
incepe screeningul de la 24 de ani cu FOBT annual si colonoscopie la 2 ani,
dupa 40 de ani anual.
Metode de screening in cancerul de prostata

Dozarea PSA (prostate-specific antigen)


Tuseul rectal
Ecografia endorectala
PSA=serin proteaza sintetizata de epiteliul prostatic si secretata in lichid seminal
-creste in inflamatii, retentii urinare, infectii prostatice, hiperplazie benigna
-pragul optim de efectuare al biopsiei este controversat
-PSA >4,1ng/ml rata de dg este de 30%;
-PSA liber>4,1ng/ml rata de dg este de 50-60%
Screeningul nu a probat o crestere a supravietuirii.
Recomandarile ASC in screeningul de prostata

Screening incepand de la 50 de ani pentru rasa alba cu istoric familial negativ pentru
cancerul de prostata si speranta de viata mai mare de 10 ani- tuseu rectal si /sau
ecografie transrectala si dozare periodica de PSA

Screening precoce incepand cu 40-45 de ani pentru pacienti cu risc crescut-rasa neagra
tuseu rectal si /sau ecografie transrectala si dozare periodica de PSA, rude de grad I
cu neoplasm de prostata -
Concluzii

Screeningul poate reduce numarul de decese prin cancer mamar, de col


uterin colon si rect
Exista studii in curs care urmaresc beneficiile screeningului in prostata,
plaman, ovar
Depistarea precoce nu poate fi aplicata tuturor subiectilor indiferent de
cancer si varsta
Este util de a se identifica populatiile de risc crescut, varstele cele mai
expuse, localizarile tumorale cele mai frecvente
Pacientii trebuie sa inteleaga importanta depistarii precoce si cadrele
medicale sa contribuie prin educatie sanitara la actiunile de preventie

S-ar putea să vă placă și