Curs Nr 2.

Domeniul Arheologiei

Termenul "arhaios" + "logos" = o stiinta a lucrurilor vechi. (Platon sec IV iH, Dionisos din
Halicarnasos - se ocupa de arheologia romana).
In acceptiunea antica a termenului,grecii si romanii se refereau la vechimea apropiata sau
indepartata de ei. Conceptia s-a perpetuat pana la mijlocul sec XIX,cand arheologia se referea la
o paleta foarte larga de probleme - arta antica,religii,credinte,arhitectura,societate.
Primul curs de arheologie in Romania a fost al lui Al.Odobescu in 1877 la Universitatea din
Bucuresti si se numea "Istoria Arheologiei". Conform lui,arheologia "domnilor" era "stiinta care
cerceteaza lucrurile si monumentele ce au ramas de la oamenii din secolii trecuti,s-au
pastrat in izoare scrise,obiecte vechi,plastice(arta) si grafice(epigrafia),trasaturi
orale.Arheologul are sarcina de a aduna si controla acestea pentru a trage o privire mai
deplina despre:credinte,practici,societati,adica despre starea intelectuala a omenirii."
Incepand cu sec XVII arheologia va deveni o preocupare a oamenilor invatati,a capetelor
incoronate care-si alcatuiesc muzee,a parcurs un drum foarte lung,in sec XX cristalizandu-se
domeniile de azi.
Relatia Istorie-Arheologie: sunt strans legate: Istoria reprezinta stiinta umanista a trecutului
(vechi sau foarte nou).Pentru evolutia planetei avem si un trecut al scoartei pamantului,al
florei,faunei.Din acest punct de vedere,istoria e corelata cu un trecut biologic,geologic,artistic si
politic.Scopul principal al istoriei e studierea si intelegerea trecutului (istoria
straveche,medievala,moderna,contemporana).
Arheologia e stiinta ce contribuie primordial si hotarator la intelegerea istoriei stravechi si
vechi.Are ca obiect studiul tuturor produselor activitatii omului,ce poarta denumirea generala de
civilizatie(totalitatea produselor materiale si spirituale ale umanitatii),indiferent de
marimea,amplitudinea si importanta lor.
Exista si exceptii consftintite de istorie - factori nu neaparat produsi de om - fapte istorice
covarsitoare ca si Eruptia Vezuviului din 79, folosita ca jalon pentru arheologia pompeiana.
Relatia dintre arheologie si istoria artei: arheologia era tratata mai ales cu istoria
artei,dependenta in ultima instanta de arheologie.Arheologia are si tangente cu literatura,prin
izvoarele lit.antice,studiate sub aspect istoric,epigrafic,numismatic(discipline aux ale
arheologiei).Se clarifica in timp ca o saai si,daca numismatica,epigrafia sunt saai rezulta ca
arheologia poate fi definita ca o stiinta cu legi aparte.
Def! (din "Istoriografia romana" - Mircea Babes - Institutul de Arheo.Bucuresti)
Arheologia e o s.a.a.i. ce studiaza documente de cultura materiala si spirituala(civilizatii)
din antichitatea straveche pana in Evul Mediu,ascunse in sol sau sub apa, si care sunt
scoase la lumina prin metode de prospectiune specifice."
Prin aceasta definitie se raspunde la intrebarile "ce?"(reperul formei),"de cand pana
cand?"(reperul cronologic),"unde?"(reperul geografic) si "prin ce?".
Arheologii din SUA au teoretizat triada reperelor care ofera cele 3 raspunsuri obligatorii
pentru a intelege apartenenta obiectelor ,si au numit triada - Scala Arheologica.Ea trebuie
aplicata absolut la toate manifestarile de civilizatie;cu cat sunt mai exacte,cu atat se apropie
mai mult de veridicitate.

Daca omitem unul din el arheologiei nu vom putea raspunde pe deplin la notiunea de
civilizatie.In sec XIX au aparut metode ce au oferit raspunsuri la "de cand?" - datarea relativa si
absoluta.
Relativitatea adevarului istoric e datorata multor factori:civilizatii ft vechi ce nu au beneficiat de
scrieri si sunt reconstituite dupa arheologie. Falsul adevarului istoric e de sorginte politica,etnica.
Mijloacele propriu-zise de refacere a adevarului ist pt EM sunt sapaturile arheologice,chiar si pt
epoca contemporana(1940- gropile comune ale celor 4000 de polonezi).
Din momentul in care arheologia primeste caracterul de stiinta,datorita faptului ca are o serie de
reguli,ca functioneaza pe baza scalei,e dependenta de istorie si e stiinta ei principala.La
intrebarile anticilor - "cum au trait si au murit stramosii?" arheologia raspunde prin tratarea celor 3
probleme.
 Nu e stiinta unui obiect,ci a unor fenomene complexe ce definesc o civilizatie.Din acest
punct de vedere in 1953,englezul inobilat Mortimer Wheeler,in lucrarea sa "The
archaeology of the Earth"(a sapat in toate civilizatiile mari) afirma ca "the archaeology is
diging up not things,but people.". Arheologia e deci stiinta umanitatii disparute.Pe langa
caracterul aux al arheologiei fata de istorie,ea are si un caracter umanist,avand in centru
omul si civilizatia sa.
Evolutia metodelor de prospectare(mijloace specifice de descoperire a obiectelor) (In
Universul Arheologiei) : o exacerbare a metodelor de prospect,o aducere a actului de cercetare
propriu-zisa,lasand pe plan secundar semnificatia civilizatiei,datarea corecta,duce la concluzii de
tehnicizare excesiva a arheologiei,arheologi care sub tehnici de sapaturi exagerate cu lux de
amanunte,fac greseala de a nu vedea intregul,se ocupa de obiecte si concluziile nu sunt de
natura istorica dorita.
"Tehnicile de sapaturi pot fi invatate si de persoane care n-au pregatire,insa in spatele unui
arheolog trebuie sa existe un specialist in domeniile corelate cu arheologia." Un arheolog e un om
de stiinta,mai nou si fotograf,ceramist,epigrafist,trebuie sa stie si sa deseneze pe santier.
Complexitatea cunostintelor pe care trebuie sa le aiba un arheolog e conferita de
intrepatrunderile celorlalte stiinte istorice si nu numai.Arheologia e o stiinta interdisciplinara prin
excelenta, "nu e o stiinta exacta,e stiinta omului prin excelenta,istoria e unul din domeniile pe
care le cuprinde arheologia;arheologia apare ca un umanist integral al societatii noastre."
*Antagonismul intre arheologie,arheologie diletanta si arheomanie
-Arheologia e o stiinta,se ajuta de o multitudine de discipline aux,publica lucrari de
specialitate,participa la congrese internationale.Exista doua tipuri de arheologi:
1.de cabinet :Al Odobescu: sec XVIII,XIX,inceput de XX,nu fac teren,sapaturi,cerceteaza in
biblioteca,in izvoare si alcatuiesc lucrari de mare valoare. (arheologia teoretica - Theodor
Mommsen).
2.moderni: in cabinet(cerceteaza lit arheologica din toate tarile,izvoare si inscriptii) dar sunt si
arheologi de teren.
-Arheologia diletanta cu o ramura a arheomaniei e o inclinatie a unor persoane (si) din alte
domenii de a cerceta cu mijloacele pe care le au la dispozitie si de a emite teorii ce nu sunt in
concordanta cu adevarul istoric.
-Arheomania e un curent indus in mod voit de persoane cu pregatire arheologica sau de
arheologie diletanta ce incearca sa emita teorii neconforme cu realitatea,fanteziste pentru a capta
atentia mass-mediei. Arheomania e si in legatura cu teoriile formelor de manifestare a unor
civilizatii,emitand parerea ca fiinte nepamantene au ajutat oamenii(semnele de pe Platoul
Nascar,la Belbec,Piramida lui Keops - Jean Pierre Ladain). La noi - Sfinxul din Bucegi-
Burebista,Tablitele de la Tartaria. Concluzia e ca orice manifestare a civilizatiilor umane are o
explicatie,chiar daca e incompleta.
-Atlantologia- Atlantida a disparut in urma unui cataclism - in ultimele 3 decenii s-a emis teoria
ca "acel ceva ar putea fi ft bine si Insula Santorini(Thera)" - vestigiile civilizatiei cretane se gasesc
pe fundul marii.
-Diletanta si arheomania se manifesta strict cu lansarea pe piata a unor bombe,insa exista si
falsul si furtul in arheologie. - Falsul de la Glozen,Craniul de la P (Anglia).Braconajul
arheologic e foarte vechi,inca din perioada in care au fost ingropate vestigii de mare valoare.Jaful
organizat a avut drept scop obtinerea unor foloase materiale datorate unei coruptii,fiindca nu
exista legislatie.La noi se practica in continuare furtul de vestigii prin sapaturi clandestine(bratarile
dacice- cica le-au gasit toate 15 in jurul Sarmisegetuzei Regia).
Aceste aspecte exced stiinta arheologiei care incearca sa aduca elemente valabile istoricilor.
"Cat timp va mai exista arheologia?Atata timp cat va fi necesar! "

Curs Nr. 3.

Interdisciplinaritate-interferenta/confundarea cu alte stiinte umaniste sau neumaniste,care se

ghideaza dupa o regula proprie si se bazeaza pe stiintele auxiliare ale arheologiei.
Categorisirea stiintelor auxiliare ale istoriei:
1.Cu caracter istoric propriu zis- in principal saai
*Cronologia - o stiinta a datelor mai mult sau mai putin exacte,constante in
scris.Marcheaza trecutul istoric in care se incadreaza societatea umana.Nu este unitara pe
intreaga planeta
Omul creator de civilizatie s-a ghidat dupa sisteme diferite de cronologie(calendare):
->Calendarul crestin(si la hindusi,ortodoxi) - e dat de un eveniment istoric: nasterea lui Iisus
Hristos

->La arabi si musulmani -un alt tip de calendar,raportat la Mahomed(fuga din Medina din 622
en).
->Calendarul Iudaic,C.Chinez(2009-Anul porcului)
->Calendarul Maya - se bazeaza pe un ciclu de 52 de ani.
Cronologia se exprima si prin unitati astronomice de timp: (egiptenii au 366 de zile) Unitati de
timp:ani(365 de zile),secole(sute de ani),milenii(mii de ani). Cronologia poate fi absoluta(date
exacte) si relativa(unitati de timp vagi/largi :milenii,secole ->punerea in comparatie a
fenomenelor.
*Numismatica - stiinta aparte cu specialisti aparte.
-evolutia si unitatile de valoare convertite in bani/moneda
-banul/moneda(moneta) - pentru arheolog, moneda de metal este o unitate a valorii pe care o
instituie inmagazinand intr-o unitate un metal pretios(o anumita unitate valorica).
-apare prin secolul 8 ante.ca unitati ale valorii(insemne):lingouri,scoici,produse care se
schimbau(troc).
-valoare informationala(pt epoca imperiala)- orase,colectivitati; au fost emise de o autoritate intr-o
anumita perioada de timp, se pot data.
-interpreteaza fenomene politico-militare:tezaure(de bani) ingropate in momente de
restriste(atacuri,molime).
-vehiculate,circula prin negustori; ce se poate cumpara(valoare economica comerciala)
-e foarte importanta pentru epoca clasica
-si in evolutia civilizatiei erau falsificate de catre autoritati pentru a oferi o cantitate mai mare.
*Epigrafia - inscrierea pe anumite materiale mai dure(in afara textilelor): metal,trunchiuri
de copaci,ceramica.
-inscriptii de diferite categorii,cu caracter politic,economic,religios.
-exprima date exacte,istorice in legatura cu evenimentele militare/politice.
-epigrafistii sunt istorici.
*Onomastica-stiinta numelor,a originii lor.
-se refera in principiu la nume de persoana,nume unor populatii din antichitate(celti,iliri)
-nume de persoane atestate in izvoare,inscriptii:Decebalus per Scorilo(vasul),pe placute de aur
de ofranda din epoca romana aruncate in izvorul tamaduitor la Germisara apare inscriptia
"Decebalus Luci Filius".
-ne ofera informatii despre populatii care au locuit intr-un timp intr-un anumit loc.
*Paleografia - stiinta a scrierii vechi.
-istoria/evolutia textelor,actelor,manuscriselor antice pe:pergamente,panza(materiale
textile),papirus,ceara(tablite cerate pe suport de lemn pe care e incizata ceara),foita de lemn,etc.
-cuprinde texte scrise cu vopsea(nu zgariate,scrise!)
-au fost descoperite la castrul Vinland(Londra) 2000 de tablite de lemn cu scriere cursiva,
pastrate in mediul lichid(acesta pastreaza materialele organice),izolate de bacterii.
*Heraldica-stiinta blazoanelor(si in antichitate)
-emblemele unor dinastii,trupe,imparati,orase; insemnele legiunilor - Legiunea a 13a Gemina -
Leul
*Sigilografia-fragistica(?) - diferite forme de
sigilii,stampile(egiptene,cretane,sumeriene),imprima in lut textile,inscrisuri,insemne si ne
arata viata economica,comerciala,evolutia dinastiilor.
*Genealogia - stiinta a inrudirilor(afiliatiei) persoanelor.
-de ex Alexandru Macedon si-a creat o genealogie pana la divinitate
-include arborele genealogic
-ex: DECEBALVS LVCI FILIVS
*Lingvistica -se ocupa de limbi moarte,izvoare(greaca,latina,ebraica,sanscrita,limbi indo-
europene)
-texte studiate din punct de vedere al concluziilor,nu al stilului.
*Etnologia/Etnografia - o stiinta a evolutiei civilizatiilor,popoarelor(mai ales primitive)
-analogii:intelegerea habitatului studiind habitatul unor populatii de azi(pt preistorie)
-Etnoarheologia reprezinta studierea tangentelor,elementelor asemanatoare civilizatiilor
primitive trecute cu cele actuale.
Aceste stiinte arheologice ajuta la dezvoltarea arheologiei in timp si la cristalizarea
ei,duce la atentia fata de etnicizare si o specializare care se ingusteaza .
2.Cu caracter tehnic - stiintele naturale,exacte.
-evolutia acestor stiinte este rapida(au evoluat mai rapid decat arheologia),acumularile sunt mari,
sunt "auxiliare" in mai multe domenii.
- vorba de noile descoperiri ale fizicii,chimiei,IT,matematicii,stiintelor naturale,fizicii nucleare.
Disciplinele cu caracter tehnic nu pot fi apanajul arheologilor - apelarea la serviciile laboratoarelor
de specializare e indispensabila.
*Fotografia -ca domeniu,obiect final - posibilitatea de a retine pe un suport de hartie/digital orice
situatie dupa sapatura(sapatura sau obiectul descoperit).
-e obligatorie in arheologie/ e o stiinta vizualizanta prin imagini,nu descrieri.
-Ca metoda putem vorbi de Fotografia Aeriana -Metoda de stocare pe pelicula/digitala sau de
Fotografia Subacvatica - in arheologia submarina,subacvatica.
-radiografia - penetreaza un material pentru a-i vedea structura,defectele.
-fotografii in UV
-memorarea etapelor cercetarii arheologice,stocarea,interpretarea lor corecta
-artefactele sunt fotografiate si desenate la scara.
-azi avem si fotografia digitala si filmarea video.Avem avantaje imense deoarece puterea de
stocare e in crestere,avem calitate,posibilitatea punerii pe calculator si prelucrarea imaginii.
-un arheolog este si un fotograf.
*Geologia -principiul cercetarii arheologice este stratigrafia(disciplina care
studiaza,interpreteaza depunerile succesive in timp dintr-un sit).
-geologia stabileste straturile in decursul anilor - ingroparea scoartei terestre.
-numaratoarea acestor straturi - in ordinea descrescatoare a sapaturii -> de ex Troia - 9 orase
suprapuse(Troia din Iliada este in stratul VII A)
-o sapatura arheologica se poate face pana in pamant steril.
*Zoologia,botanica - ne ajuta la reconstituirea climatului si a faunei. Se refera la procesul
antropogenezei (la aparitia umanitatii)
*Paleantropologia -resturile fosile ale oamenilor in diferite perioade de timp
*Metalurgia - analiza metalelor; analiza fizico-chimica apectografica - structura unor
metale;metodele de obtinere a metalelor.
*Fizica nucleara -apare prin anii 60
-C14 - o inventie americana din 1951-1952
-se refera la metode de cuantificare a atomilor,a moleculelor, sunt folosite pentru urmele
materiale din toate epocile.
*Chimia -metoda de analiza,de restaurare a obiectelor arheologice descoperite
-substante,combinatii chimice de curatare a ceramicii,sticlei,metalelor,rugina de pe fier prin
electroliza(un procedeu fizico-chimic).
*Matematica-calcule,planuri,statistica matematica(regula de 3 simpla),statistica pe calculator -
precizarea,localizarea,desenarea rezultatelor muncii.

Cursul Nr. 4.

3.Cu caracter estetic,artistic.

-adesea,arheologia era confundata cu istoria artei, insa disciplinele cu caracter artistic sunt
auxiliare pentru arheologie.
*Sculptura,Pictura(studiul acesteia e un domeniu pentru cunoasterea unei civilizatii ;
fresca,pictura pe vasele grecesti clasice,pe textile).
*Torentica - un domeniu al tehnologiei de fabricare si confectionare a obiectelor din
bronz,a obiectelor artistice si nu utilitare- statuete de Bronz turnat: de ex: ecvestre: Marc
Antoniu, Caracalla de la Porolissum
-elemente de decor pe pe obiecte: de pe vase,metal,sticla,lemn.
*Scrieri antice - epigrafia greaca,elenistica,romana-descrieri ale obiectelor de arta; scrierea lui
Pausanias - Descrierea Greciei din sec 2(descrie marile situri din Grecia ca Delfi,Olimpia,dupa ce
le viziteaza.)
Principalul efect al organizarii umane intr-o anumita epoca si intr-un anumit
loc(continent):
*Materialul arheologic(artefacte): un rezultat al unui efect uman,creat,utilizat,distrus si
abandonat de o societate umana; relatia dintre aceste obiecte si fenomene cu caracter material.
*Datele arheologice- se pliaza pe scala arheologica. Se refera la cronologie, sunt localizate,
cuprind creatii ale activitatii umane,cu anumite forme
(unelte,podoabe,ceramica,arme,locuinta,asezari etc).

Clasificarea Datelor Arheologice

-arheologia,atunci cand descopera artefacte de diferite categorii,le grupeaza dupa criterii de
clasificare:
-In functie de natura din care sunt confectionate obiectele: in preistorie: din piatra sau os,pe
masura evolutiei, din lut sau ceramica, cu aparitia folosirii metalelor,din Bronz,reducerea
Fe,metale pretioase,cupru si arama; obiecte din alte materii
prime:sticla,tesaturi,piele,scoarta de copac.
-Datele arheologice se refera la specificul societatii umane(civilizatia)si gradul ei de
intelegere.Cercetarea nu depinde de complexitatea ei(un ciob,o cetate), insa cu cat sunt mai
complexe,cu atat se intelege mai bine o civilizatie trecuta.
-in evolutia arheologiei ca stiinta,gradul de intelegere a acestor date a evoluat: pt
antici,medievali,aceste obiecte au fost curiozitati si colectii.Ulterior au devenit surse de
informatie,studiate - o anume perioada de timp,un anume loc unde au fost
create/folosite,functionalitatea lor. Gandirea omului asupra interpretarii era una comuna.
-datele arheologice sunt descoperite cu mijloace arheologice in diferite stari de conservare
- determinate de diferiti factori- actioneaza asupra artefactelor atat in timpul functionarii
lor(fragmentare,distrugeri in timpul folosirii,incendii,razboaie),cat si post-utilizatorie(degradarea in
timp).
-asezari-interperiile,obiecte ascunse -supuse unor efecte(eroziunea solului,aciditatea lui,factorii
chimici,putrezirea). Studii moderne au aratat ca lemnul putrezeste in 40-50 de ani.Materialul lichid
protejeaza materia lichida,conserva,opreste putrezirea.
*Artefactele din piatra: -apar din negura procesului de antropogeneza,sunt singurele urme
materiale care au identificat prezenta omului pe diferite continente.In preistorie aveam arene din
piatra- unelte/obiecte universale, la Cultura de Prund(Pebele Culture), apoi unelte cioplite din
silex,cuart,opal,pentru ca la sfarsitul paleoliticului obiectele sa fie slefuite si apoi perforate.
-cele mai vechi unelte au fost descoperite in Etiopia(in Africa de est), in Cheile
Oldway(Tanzania).
-tipologia diferitelor unelte tine de culturile paleolitice.
-spre sfarsitul paleoliticului apare microlitizarea - reducerea volumului pieselor cioplite si
retusate.
-uneltele sunt insotite de resturi ale faunei si florei(in privinta florei avem datari exacte),de ex
oase de mamuti,hiene de pestera.
-piatra poate fi utilizata pentru constructie(la ziduri civile sau militare) sau ca si material utilizat
in opere de arta(statui,monumente,piramide)
-piatra are diferite proprietati-varietati:marmura,pietrele vulcanice
dure(bazalt,andezit),calcaroase mai moi pentru sculptat.
*Lutul- prin procesul de uscare si ardere se ajunge la obtinerea artefactelor din
ceramica(obiecte de lut ars).
-obiectele din ceramica evolueaza spre sfarsitul paleoliticului, pentru anumite
culturi,artefactele din ceramica fiind singurele vestigii,alaturi de piatra.
-informatiile oferite de ceramica sunt variate:functia lor,cum au fost confectionate,cum se
procura lutul.
-principalele culturi ale neoliticului sunt catalogate dupa decorul lor.
-artefactele din ceramica sunt variate dupa forma si utilizare: avem vase/recipiente pentru
depozitat,gatit,hrana,lichide,pt ceremonii religioase,vase cu caracter funerar,obiecte de ofrande
depuse in morminte pentru a asigura mortului hrana sau bautura post-mortem.
-pentru anumite civilizatii,lutul a fost folosit pentru suporturi de scriere(tablitele de lut din
Mesopotamia pt scrierea cuneiforma).
-principala modificare a lutului - pentru obiectele din ceramica;prin uscare si ardere intr-un
mediu inchis,cuptorul-lutul se solidifica si devine rezistent(artefactele din lut sunt bine pastrate in
pamant,nu sunt distruse de incendii)
Tehnologia de confectionare a artefactelor din lut:
1.utilizarea modelarii manuale a lutului- pentru vase,statuete,idoli; utilizarea rotii olarului(odata cu
aparitia rotii de var) aprox in sec 6 ien in zona balcanica; tehnica tiparului da o anumita forma.
2.arderea-transformarea pastei de lut intr-o materie dura in gropi deschise.
-in functie de mediul in care se arde(in cuptoare de diferite forme si marimi) putem obtine culori
diferite: de ex pt ardere oxidanta(cu O2 si multa flacara) obtinem rosu sau portocaliu, pentru
ardere inoxidanta,reductanta(cu putin O2,cu putina flacara si cu mult fum) obtinem un cenusiu
inchis.
-arderea se mai poate face si cu lemne- intr-un cuptor cu instalatie artizanala cu o camera de
coacere(pentru vase).
3.uneori se acopera vasele inainte de ardere cu un strat protector pentru a asigura
impermeabilitatea,stralucirea(cu slip-o solutie de lut in care se scufunda vasul inainte,pentru
stralucire,cu angoba-pentru pictura si cu firmis pentru smalt).
4.decorul vaselor este variat,in functie de cultura,de epoca si de continent.
-inainte de ardere,in pasta moale se fac incizii,pictura sau se stampileaza(grecii in sec 4-5)
-in America de Sud (Precolumbiana) se ajunge la perfectionarea nivelului de decorare: de ex
civilizatia din Peru facea decoruri geometrice si florale inspirate din tesaturile aceleasi civilizatii.
-statuete,teracote(figurine din lut in principal in Grecia,in tehnica tiparului cu reprezentari
antropomorfe si animaliere),lampi,jucarii pentru copii,tigle si olane(in lumea clasica),caramizi din
lut(materiale de constructii pt case),conducte de lut,apeducte,sigilii la sumerieni).
*Osul - pentru unelte si artefacte,are caracter utilitar;coarne de bovine,animale
salbatice(cerb,ren)
-oase dupa transare si gatire -prelucrate prin apehiere,slefuire folosite pentru taierea obiectelor
mici sau mari,ca si sfredele,carlige de pescuit(fildesul),sau utilitare pentru podoabe.
*Scoicile-ca si podoabe,salbe pt femei si barbati,au duritatea oaselor,dar nu rezista la foc
-sunt decorate/incizate -> varfuri de metal,obiecte din piatra dura,silex
*Lemnul-cele mai multe obiecte din lemn incep in cea mai indepartata preistorie,sunt
utilizate in toate epocile
-exista pericolul de putrezire,s-au pastrat putine obiecte din lemn
-primele unelte sau arme cu caracter perisabil. de ex in zonele uscate, in Peru si Africa
de Nord,sau in zonele umede(pastreaza bine lemnul).
-cele mai vechi artefacte din lemn:de aproximativ acum 60.000 de ani in Hallambo
Falls(Africa),de acum ~15-10.000 de ani in Florida-in Little Salt Spring, in zone cu izvoare
sarate ce au pastrat bine lemnul(sute de incaltari romane in fantanile sapate de romani in
castre- in Salzburg avem pietre + lemn,in castrul de la Casei(Samum) avem 8 fantani cu apa la
fund,de unde au fost scoase galeti de lemn perfect pastrate),hartii mesopotamiene de acum 5000
de ani din Sumer(acum in British Museum)
-era utilizat in constructii de ambarcatiuni(barci,plute si corabii) sau pentru
locuinte,palisade.De ex:corabiile vikinge din Oseberg(la muzeul din Oslo), in secolul 7 o nava
gasita in namol la Sutton Hao,in Anglia,pastrata acum la British Museum
-cele mai frumoase obiecte:tron,jilt,lectica din mahon
-lemnul e foarte important deoarece poate fi datat precis prin C14 si prin
dendrocronologie(datare absoluta) prin studierea inelelor de crestere din vechime.
-podul de la Meinz - 80.

Cursul Nr.5
 Datele arheologice sunt principalul rezultat al cercetarii obiectelor.Cele mai complexe
date arheologice sunt asezarile,tipologia lor,semnificatia acestora.
*Asezarile- definesc o lucrare umana
-complexitatea e determinata de intindere,de durata,de aspectul arhitectonic,de gradul de locuire
si de sfarsitul ei(deoarece orice asezare umana are un inceput si un sfarsit).
-sit/site - locul unde au locuit oamenii in antichitate,unde au confectionat si utilizat artefacte.Felul
in care arheologia cerceteaza aceste situri depinde de marime,de tip,de planul lor,de caracterul
arhitectonic al cladirilor, in functie de relationarea cronologica a mai multor asezari din cadrul
aceleiasi epoci.
-un sit arheologic e compus din complexe arheologice.Un complex arheologic -totalitatea
formelor de manifestare umana.
Complexele arheologice pot fi complexe de tip locuire(civile,cu caracter militar,de fortificatii),
cu caracter religios-cultic(sanctuare,temple),sau mortuare(loc in care se practica dupa
anumite rituri incendii - de ex in Valea Regilor,necropole)
-un sit arheologic trebuie localizat pe o harta in cel de-al doilea segment al scalei arheologice.
*Structuri arhitectonice
-diferite grade de complexitate-in functie de felul locuirii(individual sau in comun)
-pot fi: structuri arhitectonice fortificate:val de pamant,cu palisada sau cu sant;ziduri propriu-
zise(de piatra sau caramida) pentru turnuri si porti, palate - sedii ale unor
comandanti,regi,faraoni,imparati,sefi de trib,(reflecta latura sociala a acestor tipuri de asezari)
-cel mai simplu element arhitectonic este casa - insa devine tot mai complexa pe parcurs:
bordeiele preistorice ingropate in pamant,acoperite de o structura de lemn sau de un acoperis din
stuf (sunt intalnite in toate culturile preistorice).
-mai evoluate sunt locuintele de suprafata: cu pereti din lemn cu sau fara un strat de
lut(termic),acoperit cu acoperis in doua ape sau o panta,mai nou cu tigle.Acestea au si
compartimente si in functie de membri au vatra de foc.
-locuintele de suprafata,chiar si bordeiele,alcatuiesc o asezare.Contin si alte elemente:gropi
de provizii,gropi menajere pentru gunoi.
-locuinte mai complexe: locuiri din ziduri(nu lemn cu lut)- conform acestei tehnici
superioare(piatra legata cu pamant,lut,sau pt civilizatii mai evoluate,cu mortar sau piatra
seaca),au forma rectangulara,cu ferestre si usi.In perioada clasica au geamuri de sticla,incaperi
subterane(pivnite),ziduri ciclopice(cele mai spectaculoase) - blocuri perfect fasonate si
asezate,ziduri inalte de 7-8 m,groase de 4-5 m,la culturi vechi(ciclopi)/de ex in Cetatea
Micena din Argos,America Precolumbiana.
-pentru ziduri se foloseste piatra(la temple si la piramidele egiptene),caramizile de lut ars
(procurate din mal) la civilizatiile mesopot.
-pentru constructie se foloseste lutul(chirpici) sau lemnul universal utilizat cam in toate
civilizatiile(Africa de Nr-Desert) care dadeau asezarile lacustre pe stalpi de lemn pusi pe apa.
*Alte categorii de situri arheologice sunt cele cu caracter funerar
-incepand din paleolitic si epipaleolitic-din pestera pana la cimitirele din diferite epoci, au evoluat
in functie de credintele oamenilor de atunci.
-Existau doua rituri: Inhumarea(mai repede) - proprietatile pamantului,cultul fertilitatii si
fecunditatii, se face trecerea treptata catre Incineratie, in neolitic si epoca metalelor-de la credinte
cosmice ale unor societati razboinice.
-ritualurile de inmormantare: mumificarea(Cartea Mortilor),mutilarea,uciderea rituala(la
azteci-le smulgeau inima,la daci-sulita).
-inventarul funerar: obiecte specifice epocii.Se asigurau necesitatile mortului in viata de dincolo-
hrana.apa,bijuterii.Era de altfel si o expresie a rangului: cei simpli uneori nu aveau inventar,insa
nobilimea si faraonii aveau unul bogat
Exista obiecte care nu au fost create de om-ecofacte- obiecte create de natura,folosite in situri
arheologice,pietre utilizate la vetrele de foc,carbunii de lemn din vetre,semintele,coji de
fructe,scoarta de copac,ocrul(mineral rosu-sangeriu) care sunt studiate impreuna cu
artefactele.Insa artefactele nu sunt acelasi lucru cu ecofactele.
Particularitatile arheologice si datele suplimentare(prezenta unui anumit tip de artefact
sau lipsa unora specifice) constituie un aspect definitoriu al epocii.
 Incadrarea corecta a unor asezari intr-o cronologie si tipologie corecta se refera la modalitatea
in care au fost descoperite acele elemente.O ancheta arheologica poate fi o ancheta
criminalistica: se cauta obiecte,distrugerea lor,o groapa,daca obiectele sunt in pozitia in care a
fost gasita asezarea(pozitia initiala-in situm si cea secundara - daca a fost miscat obiectul).Pentru
datare este esential de stiut daca s-a intamplat ceva care sa miste obiectul, modificari datorate
unor cauze obiective(naturale: cutremure,euptii vulcanice:Veziviu,alunecari de teren,actiuni
corozive a factorilor chimici din sol,bacterii care actioneaza asupra materiilor organice- se
modifica obiectele arheologice) sau subiective(factorul uman e esential cateodata).
Arheologia stabileste fazele de existenta ale unui sit,ordonate in timp(de la primul nivel-cand a
inceput pana la dezvoltarea acestuia).Aceste date constituie fundamentul arheologic,sunt de o
cantitate impresionanta si specifice de la o epoca la alta,tipurile de artefacte evoluand odata cu
omenirea.

Principalele momente ale arheologiei mondiale si nationale.

-Scurta Istorie a Arheologiei-

Perioada Antichitatii
-notiuni,informatii cu caracter pseudoarheologic,cu referire la obiceiurile stramosilor.Autorii antici
care au atins aceste elemente: *Homer(sec 9ien prin Poemele Homerice) a atins elemente
referitoare la ambarcatiuni,la armament(razboinici troieni cu arme din bronz),la credinte si
infatisare.
*opera lui Thuucydide(470-401)-referiri la arhitectura epocii,la monumente arheologice.
*Herodot- date foarte concrete adesea la obiceiurile populare pe teritoriul nostru despre sciti.
*Pausanias(gr sec 2)- "Descrierea Greciei" - calatoriile in Grecia,vizitarea marilor situri de acolo
-Izvoarele literare pot cuprinde elemente care pot fi considerate surse arheologice.
Evul Mediu
-interes major fata de vestigiile antice - intre sec 13-14 avem un fenomen de mare inspiratie-
Renasterea- care redescopera valorile antichitatii,se ofera o intelegere a spiritului antic,deoarece
omul e in centrul tuturor lucrurilor.
-vestigii pentru impodobirea caselor unor nobili,fete de biserici,colectionari de opere
arheologice,apar primele muzee de arheologie.
*Cola Di Rienzo (1310-1354) -un umanist,om de cultura,a scris "Antichitatile Romei"-o
descriere a Romei Antice.
*Poggio Bracciolini in 1430- o descriere a ruinelor Romei
*Lorenzo Ghiberti- un artist de marca: intre 1380 si 1455. A scris "Comentarii cu privire la
arta veche" - primele teoretizari ale istoriei artei vechi.
*Leonardo da Vinci-fosile
-in sec 15 in Centrul Europei si un SE incep sa se descopere la Roma monumente arheologice
fundamentale: in 1489 unul din primele morminte etrusce la Tarquinia, in 1493 se descopera
Palatul lui Nero - Domus Aurea- care a inceput sa fie restaurat in 2000 in centrul Romei,langa
Colosseum.Nero demolase tot pentru a-si face o gradina(cu animale salbatice,in mijloc cu un lac
mare in care se regizau bataliile de pe mare),s-a sinucis in 68.Flavius Vespasian a secat lacul,a
stricat gradina,nu a daramat Domus Aurea dar a construit pe locul parcului si lacului Colosseum-
ul pentru a oferi poporului roman paine si circ.
-in 1471 papa Sixtus al 4lea achizitioneaza Statuia din Bronz din sec 7 dH,Lupa Capitolina
-in 1506 papa Iulius al 2lea creaza in cadrul Vaticanului Muzeul Belvedere - cu piesa de
rezistenta Apollo,iar Michelangelo termina de pictat Capela Sixtina
-Leon al 10lea e supraveghetor al sapaturilor dintr-o zona a forului Roman.
-in sec 16 s-au descoperit in ruinele Romei statui celebre: Zeul Apollo
Belvedere(Vatican),Laucoon(Vatican),taurul Farnese(din marmura).
-catacombele de la Ragoza,vilele lui Hadrian de la Tivoli in afara Romei
-scrierile lui Giorgio Vasari-vietile pictorilor si sculptorilor
-in sec 16 primele sapaturi pentru a imbogati palatele : in Forul Roman - Alexandru
Farnese - o constructie pe Palatin(Palazzo Farnese)-Primul Muzeu de Antichitati din lume- o
colectie de antichitati.
Perioada Renasterii,apoi a Evului Mediu, a constituit un mare pas pentru cunoasterea civilizatiei
clasice.In afara de goana dupa monumente(mai ales din Roma) incep si calatorii ale unor
invatati in locuri importante pentru istoria civilizatiei:
-Johanes Hellfich in 1565 la Piramida lui Keops
-in sec 16 europenii merg la Persepolis.
-in prima parte a sec 17 se nasc doua imense colectii de arheologie(monede,inscriptii) din
Asia Mica(Halicarnas,Milet,Smirna).Nikos,conte de Pirea- a realizat o colectie imensa -din zona
Asiei Mici pana in Franta.Dupa ce moare,multe obiecte sunt trimise la Louvre
-Thomas Howard - a concurat in achizitionarea unor achizitii; a facut sapaturi autorizate de
papa- obiecte din zona Asiei Mici- Pergam si Efesor.Dupa ce moare,in sec 17, colectia lui se
risipeste,e vanduta la British Museum.
-pe langa colectiile papilor avem si colectii de tablouri ale regilor - viitoarele piese de la British
Museum si Louvre.

Curs Nr.6.

-in sec 17 avem mari colectii nobiliare - situri cunoscute din Asia
Mica(Pergam,efes,Milet,Halicarnas-orase grecesti)- dupa moartea proprietarilor au intrat in cele
doua mari muzee.
Epoca Moderna
-a continuat cu interes si pt alte genuri:calatoriile,editarea unor carti ilustrate ale unor
populatii vechi - de la colectii la vizite pe teren,consemnarea in scris si ilustrarea marilor
monumente.
-in 1611 John Cartwright identifica pe teren ruinele cetatii Ninive.
-in 1616- italianul Pietro della Valla ajunge la Babilon, il identifica folosind Biblia si pe
Strabon.El a descoperit primele tablite cu scriere cuneiforma,care nu s-au descifrat inca.
-in 1674 Capucinni au desris si au desenat planul orasului Atena.Tot in 1674 un ambasador al
regelui Ludovic al 14lea are inspiratia sa-si angajeze un ilustrator si sa-i deseneze templul
Atenei cu frizele Partenonului(Grecul Fidias)
-in 1668(razboiul crestino-turc) - artileria veneziana a tras o ghiulea la poalele Acropolei spre
Partenon(care era depozit turc),iar o treime a sarit in aer.
-savantii,oamenii de carte,trec de la situri spre civilizatia egipteana si culturi ciudate:
Thomas Dempster(1579-1625)-Intemeietorul Etruscologiei - a prezentat ipoteze asupra
acestei civilizatii cu originea micro-asiatica(dupa Herodot).
-calugarul german Athanasius Kircher a considerat inrudite limbile copta si egipteana
-secolele 17 si 18 aduce noi teorii (de regula fanteziste) dar bazate pe artefacte.Se publica studiul
izvoarelor literare.
-prima jumatate a secolului al 18lea (secolul are la baza iluminismul - cercetarea ,gandirea
umana,libertatea de a gandi) si se ajunge deci la spolierea vestigiilor antice de "misiuni" -
organizatii de comercianti de antichitati-puteau cumpara aceste monumente pentru
imbogatirea muzeelor si colectiilor.
-apare cunoasterea civilizatiilor -oraselor disparute: Pompei,Herculanum(la poalele
Vezuviului,aproape de Napoli) - in 1710 incep sapaturi in apropiere de orasul Napoli, iar in
1735 inginerul militar elvetian Ch.Weber si spaniolul Almbierre au descoperit orasul
Herculanum prin escavatii.In 1749 Almbierre si Weber au descoperit monumentele de la
poalele Vezuviului si un complex arhitectonic(frumusetea frescelor de pe pereti si sute de role de
papiri: Villa dei Papiri).
-Apoi in 1749 apare o lucrare despre Herculanum a italianului Nicolo Venuti.
-in 1763 o inscriptie va arata ca "acolo" e Pompeiul(3 m de cenusa vulcanica). In aceasta
perioada au fost scoase celebrele monumente "Doritorul lui Poriclet(?)", "Hermes odihnindu-
se","Faunul beat"?, toate duse inca de pe atunci in resedinta lui Carol al3lea in Napoli -acum
Muzeul National din Napoli- cuprinde vestigiile de la Pompei.
-aparitia celor doua orase(H+P)a adus modificari in conceptia starnita de arta si in modelele
artistice.
-germanul J.J.Winchelman (1717-1768)- bibliotecar la Biblioteca din Dresda-, in 1763 la
Roma - Intendentul Antichitatilor - cunoaste greaca si latina,are Muzeul si Biblioteca
Vaticanului la dispozitie - a scris "Istoria Artei Antice"(Introducere in Arheologie).A pus la baza
studierii istoriei artei studiul comparativ al artelor ca si stiinta estetica : "Despre sentimentul
frumosului in arta". A facut si cercetari "H+P"
-in secolul 18 poemele homerice puneau intrebare "A existat sau nu Troia?" - francezul
Gaeffier a mers in Asia Mica si nu a gasit Troia.
-Tot in sec 18 s-a nascut arheologia etrusca prin Thomas Demster, lansandu-si parerile si
punand bazele etruscologiei.
-savantii italieni Battista Passeri,Mario Guamacci(infiinteaza Muzeul Voltera,face si sapaturi din
1728),francezul N.Freret au dat Teoria Originii Italiene a Poporului Etrusc. S-a infiintat si
Academia de Studii Etrusce.
-se efectueaza multe calatorii - largirea orizontului.
-englezul Richard Pecoche in 1740 face calatorii de documentare: in Egipt,Siria,Palestina si
compune o Lucrare Ilustrata a Siturilor Vizitate.
-germanul Carsten Niebuhr (1733-1815) - geograf de meserie (Egipt-1762),Orientul
Mijlociu,Persepolis-de unde aduce 12 tablite cuneiforme pe care germanul Grotefend le
descifreaza.
-se fac cercetari filologice si traduceri - de ex civilizatia veche indiana. Se traduce Avesta din
sanscrita - Epopeea Mahaharet)de catre englezul Wilkins,Legile lui Nami de W.Jones.
-danezul G.Zoega (1755-1809) - a studiat limba Copta( in paralel cu hieroglifica) si a observat ca
exista in textele hieroglifice nedescifrate un semn in care se afla semne (ca un stadion
alungit) si il numeste "cartus".
-Jean Francois Champollion pune bazele egiptologiei- a dat cheia descifrarii hieroglifelor
pe 14 septembrie 1822 - cu ajutorul Stelei de la Rosette(fortificatie franceza in Egipt,
expediatia lui Napoleon Bonaparte) in greaca,hieroglifica si demotica - aceste cartuse
contineau numele unor faraoni.
-in sec 19 apar noi contributii la conceptia de arheologie.Atunci nu era inca folosit termenul de
"arheologie", ci mai ales cel de "anticar"/"anticariat" - persoana si ocupatie care se ocupa
in general de studiul antichitatii.E o perioada in care, datorita acestor inclinatii fata de
antichitati in spatiul grec clasic au aparut lucruri care au schimbat istoria arheologiei.
-la inceputul secolului 19 un consul francez de pe langa Poarta a luat cateva metope(?) de la
Parthenon si le-a oferit Muzeului Louvre.
-in 1811 s-a descoperit Templul Doric din sec 13 din I-le Egina - Templul zeitei
Afara(?),monumentele au fost transportate in Munchen (colectia exista si azi) - principele Ludovic
de Bavaria si-a alcatuit din ea o Gliptoteca(pietre si sculpturi)
-in 1815 s-a descoperit Templul lui Apollo din Figalia - are aceeasi constructori ca la
Parthenon(Ictinos). Cele mai importante sculpturi descoperite de catre Charles Cocherell sunt
astazi la British Museum.
-Thomas Bruce of Elgina - elginizare- diplomat in 1816 , ia de pe Acropola Ateniana o parte
importanta din frizele Partenonului (marmorele elghin) si le duce la British Museum.
-dupa 1830, dupa ce Grecia ramane isi obtine independenta in urma luptei cu otomanii, primul
rege al Greciei(german),Otto I Pune o Lege de Protectie a Monumentelor: Scoaterea din Grecia-
in Muzee Grecesti si studierea lor acolo.
-secolele 18-19 sunt pline de descoperiri celebre si de aparitia unor institutii de arheologie
de specialitate.
-in 1821 un taran grec descopera Statuia lui Venus din Milo(Louvre) in I-le Melas din M.Egee.
-in 1876 la Atena apare Scoala Franceza - specialisti,cercetatori,biblioteca, la Roma - Institutul
Arheologic German.
-continua companiile de cercetare pe teren,sapaturi,descoperiri de situri importante: in 1812
elvetianul L.Burchard - in Persia (Iordania de azi), francezul Ch.Fexier cerceteaza si deseneaza
monumente ale civilizatiei hitite(din Anatolia- Turcia de azi)
-in 1840 in zona Mesopotamiei - francezii Botta si Place - descopera Ninive si Khorsabad, iar
englezul Layard face cercetari in Babilon.
-in 1850-1860 francezii,la cererea si finantarea lui Napoleon al 3lea fac cercetari la Fortificatia lui
Cezar din Galia de la Alesia - se confirma ca izvoarele literare sunt si adevarate- dupa
descrierea lui Cezar din "De Bello Gallico"
-in 1870 Heinrich Schliemann(un om de afaceri foarte bogat,care cunostea 12 limbi)merge in
Turcia,in apropiere de Dardanele,in Hisarlak si gaseste noua orase antice suprapuse,descopera
Troia gresind localizarea exacta.Era casatorit cu o grecoaica,Elena(iubitor al grecilor), a luat
tezaurul troian si l-a dus in Grecia.Troia e un sit stratigrafic,cu suprapunerea de localitati de la
primul la orasul Ilion.Face sapaturi ulterioare si la Micene si Tirint.Moare in 1890 de congestie
cerebrala in Neapole si e ingropat in Grecia. Vestigiile ceramice troiene au fost duse intr-un
muzeu german care a fost distrus ulterior de bombardamentul din 1845?. Astazi se gasesc in
Turcia la Muzeul National de Arheologie din Istambul.
-urmeaza internationalizarea siturilor:nemtii isi negociaza cercetarile sitului de la
Olimpia,francezii de la Delfi(sapa de peste 150 de ani),austriecii - Efesul(mai mult de
150),americanii - Corint,in forul de la Atena, japonezii,suedezii si italienii in Creta,spaniolii in
Turcia.Rep.Dem.Germana isi deschide santiere in Bulgaria la Oesius,polonezii din 1960 in
Egipt.Statele Unite prin marile corporatii si universitati sponsorizeaza cercetari in spatiul
Mediteranean (de ex in Turcia Filip Morris e finantator pe un sit grecesc).
-La incep sec 20 initiaza sapaturile de la Agnasos(Creta), iar Arthur Evans descopera
civilizatia cretano-miceniana: Palatul lui Minos din Creta.
-sapaturile in Troia sunt continuate de catre elevul sau,W.Dorphelet,care rectifica
cronologia Troiana,in 7A.
-intre 1922 si 1923 Howard Carter,sponsorizat de englezul Lord Carnavon,descopera
mormantul lui Tutankamon - un mormant hipogeu din Valea Regilor de langa Teba.Prin raze X
se face inventarierea monumentelor -azi la Muzeul din Cairo.

Curs Nr.6
Scoala Nationala de Arheologie - Etape si Dezvoltare

-pt perioada medievala-umanistii din Ardeal dar si din provinciile romane extracarpatice fac referiri
la antichitatile de pe meleaguri.
-Joanes Mezertius si Stephanus Zamosius(credinta legata de Mihai Viteazul) fac referiri la
descoperirile antice.
-pt Moldova si T.R., in scrierile unor cronicari se fac referiri la desc antice: Miron Costin - o
inscriptie din situl roman de la Barbosi(in S Moldovei),facuta de ramleni din Tara Dacilor,
D.Cantemir in "Descriptio Moldaviae" despre valuri de pamant, Stolnicul Cantacuzino
despre ruinele antice din Oltenia.
-in Transilvania secolului 18 - Ferdinand Marsigli face cercetari pe teren - mine romane din Banat
si Oltenia, descrierea primului plan de la Drobeta
-In Sibiu,baronul Samuel Brukenthal alcatuieste colectii
-Joseph Kening - colectii de inscriptii romane descoperire in sec 19 in Transilvania - mai ales
despre sasi
-M.J.Achnar,Carl Goos si Carol Toma fac cercetari la castelul de la Ilisua si Gabriel Teglay
la castelul de la Potaissa.
-infiintarea la Bucuresti inainte de Unirea Principatelor a Muzeului National - ca idee si ca
institutie a reprezentat un factor de educatie si cunoastere a trecutului pt intelegerea viitprului.
*Mihalache Ghica(1792-1850)-ministru de interne,in 1834 infiinteaza un Muzeu National(prin
donatii,inclusiv a lui Nicolae Marras(1788-1868) se va dezvolta -> printr-un decret domnesc al lui
Cuza de la 25 noi 1864 se va transforma in Muzeul National de Antichitati), lacas de cultura cu
piese arheologice,functionand pe langa Colegiul Sf.Sara in centrul Bucurestiului,unde va fi
adapostit in 1838 Tezaurul de la Pietroasa.
-in 1842 editeaza un corpus(o colectie) de inscriptii greci si latine din Principatele Romane
- ideea lui a fost infiintarea unui astfel de muzeu.In inventarul donatiei pt muzeu au fost
monede,sculpturi de piatra.Inainte de decretul lui Cuza, in 1839, in timpul domniilor
regulamentare se promulga o prima masura legislativa de protectie a patrimoniului
cultural. (In Grecia-protectia artefactelor). Decretul din 1839 spunea: 1. nimeni sa nu aiba
voie a-si insusi vreun obiect de antichitate. 2. nimeni sa nu fie volnic a scormoni in oamant
pt a scoate obiecte de antichitate pt ca strica si intuneca sirul sapaturilor din acel loc.
-in 1837 - Tezaurul de la Pietroasa, in 1838 : 13 piese in patrimoniul muzeului - aur pur de 22-24
de carate.
-in 1846 Muzeul National - cresterea colectiilor pana la Cuza ( mai ales monede).
*Nicolae Marros(grec de origine) -in 22 ian 1862 doneaza Muzeului National colectia lui de
monede,medalii,statui,basoreliefuri,inscriptii in gr si lat - omagiu adus natiunii romane.A
contribuit la instruirea tineretului romanesc.
-dupa 1848 (Cezar Bolliac)- Scoala Nationala de Arheologie isi cristalizeaza optiunile pt
cercetari fundamentale bazate pe izvoare si desc arheologice.Unul din exponentii dupa
pasoptisti:
* Al.Odobescu(1834-1895) - la Liceul Sf.Sara,apoi la Paris,studiul preistoriei la un Congres
International din Copenhaga de preistorie din 1869 - "Natiuni preistorice din Romania" si
expune conceptia despre periodizarea Romaniei - prima perioada-preistoria.In 1874 ofera intr-
o alta conferinta prima periodizare a Romaniei: 1.preistorica(ivirea fiintei romanesti la poalele
Carpatilor - daci La Tene). 2. Romana - stapanirea romana in Dacia. 3.barbara - dupa parasirea
Daciei(formarea statelor feudale in sec 12), 4.nationala - din sec 12 pana in prezent. In 1871 a
alcatuit Chestionarul Arheologic pe baza unor date adunate din descoperiri.
-primul repertoriu arheologic de la noi - Descoperirea de la Pietroasa(s-a studiat toata viata
tezaurului). In 1866 : "Tezaurul de la Pietroasa.Istorie si descriere.", Paris in 3 volume - un
studiu asupra orfevreriei. O confuzie realizata in datarea tezaurului(sec 4 in loc de sec 5) si atacul
ostrogotilor, nu al vizigotilor.
-arheolog de cainet,predecesorul,intitiatorul predarii arheologiei in invatamantul superior
romanesc. In 1874 preda la UB cursuri libere si gratuite.In 1877 e Titular de Catedra de
Arheologie la UB - "Istoria Arheologiei", istorie a culturii popoarelor.
*Gheorghe Tocilescu,elev al lui Odobescu - primul arheolog modern - cu mijloace
stiintifice,pe teren.
-in 1880 - "Dacia inainte de romani" - lucrarea sa de doctorat publicata la Praga,premiata de
Academia Romana. La 31 de ani e Membru Corespondent al Academiei si profesor
Universitar .In 1881 conduce Muzeul National de Antichitati din Bucuresti,il reorganizeaza pe
principii moderne,angajand tineri,largind colectii,utiland biblioteca,preocupandu-se de protectia si
protejarea antichitatilor.Cu Tocilescu au colaborat:Orest Tratali,un profesor de la Univ.din Iasi, de
la Cluj, D.M.Teodorescu, cu Pamfil Polonic, topograful care i-a facut toate manareturile?
-Tocilescu avea predilectii catre preistorie: Santiere in 1890 la Troesmis,la Adamclisi(Tropeum
Traiani), in 1891 la Castrul Drejma de Jos, in 1893 la Slaveni, la Castrul Raceri in Oltenia si
Bivolari Buc in 1897, intre 1896 si 1897 la Drobeta - castru si Podul lui Traian, in 1901 in Callatis.
-printre primii care utilizeaza topografia sapaturilor sale,publicand harti
-in 1893 alcatuieste promulgarea Legii pt Conservarea si Restaurarea Monumentelor
publice: a limita,interzice scopurile abuzive:calomnie
-primele rezervatii arheologice din Romania: Adamclisi Romula, Sucidava, Drobeta.
-intre 1881 si 1909 directorul Muzeului de Antichitati,care devine Institutul de cercetari
Arheologice.
-principala sa opera: "Monografia monumentului de la Adamclisi (T.Traiani)",Viena,1895,in
care reconstituieste monumentul triumfal. Dupa moartea sa,Muzeul Nat De Arheologie a fost
condus de catre filologul german George Murnu,profesor univ. din Iasi,care continua sapaturile lui
Tocilescu pe Adamclisi si infiinteaza in 1910 un Muzeu de Sit la Tropeum Traiani.
*Neolitic-Cucuteni - dezvoltat
-situl eponim in zona Iasului - doi profesori de gimnaziu sapa intre 1885 si 1895, N.Beldiceanusi
Grigore Butineanu,care prezinta situl in 1889 la un Corpus de Preistorie la Paris.
-inainte de primul R.M.,Hubert Schmitt publica despre Cucuteni,stabileste si periodizarea
acestei culturi.
In Transilvania in 1817 se constituie Muzeul Brukental Sibiu, in 1859 - Erdely Muzeum -
Muzeul Ardealului.
-reviste de arheologie au aparut la Cluj - Revista Erdely Muzeum intre 1874si 1947,revista
bilingva intre 1910-1919 - Dolgozatok-Travaux.
* Carol Torma? -intre 1829 si 1897 - sapaturi la Ilisna
Pentru sec 20 majoritatea celor care fac sapaturi sunt unguri, mari arheologi:
Fr.Laszlo,sapaturi de la Cucuteni-Trifolie, Istvan Kovacz la Santana de Mures,Martin Rosko
- directorul Muzeului Ardelean - a cercetat paleoliticul si alte culturi,in 1942 - repertoriu
arheologic- cercetari din Transilvania, Iuliu Martian - publica in 1920, un repertoriu arheologic pt
Ardeal la Bistrita.
Nasterea scolii nationale de arheologie prin Vasile Parvan (1910-1927) (1882-1927) :
conduce M.N.A.,opera "Dacia inainte de romani"
-elev al lui Tocilescu,in 1909,a studiat la Bucuresti si la Berlin, isi da doctoratul in "Nationalitatea
negustorilor in Imp.Roman", in 1910 isi incepe cariera ca director al MNA,inlocuindu-l pe
Gr.Murnu.E profesor la catedra de istorie veche si epigrafie. In 1911 e Membru Coresondent al
Academiei, in 1913 e Membru Corespondent al Institutului Arheologic German. Intre 1921 si 1927
devine secretar al Academiei Romane,intre timp e profesor suplinitor la Sorbona,Paris.
-in domeniul arheologiei face cercetari,sapaturi in Dobrogea,prima sapatura in castrul de
la Vemetrum? in 1911, in 1914 la Histria,intre 1915-1916 la Tomis si Callatis. Dupa I RM
coordoneaza sapaturile de la Histria.
-Sapaturi interbelice:civilizatia daco-getilor:principala activitate. In 1926 - lucrarea fundamentala
"Getica. O protoistorie a Daciei." (a exagerat rolul celtilor)
-infiintarea unor scoli institutionale, a infiintat Academia di Romania in Roma - Scoala Romana
din Roma. A murit in 1927.Nu a fost infiintat un Institut de arheologie. In 1918 Ferdinand I a dat
un decret regal - Universitatea Daciei Superioare la UBB si din 1919 Parvan a predat aici.
Alte sapaturi:
-in 1924 sapaturi Ioan Andriesescu Priscu Praescu, Radu Vulpe la Poiana.
-pt arheologia dacica transilvaneana,profesorul D.M.Teodorescu la Costesti,Gradistea
Muncelului
-sapaturi neolitice:Vladimir Dumitrescu la Gumelnita,Vasile Cristescu la Boian si Vadastra
-pt ep Bronzului (asezari eponime): Ioan Nestor la Sarata Monteoru si la Glina

Curs Nr 7. Civilizatia. Cronologia,localizarea si forma de manifestare.

Civilizatiile marilor fluvii si datarea lor :

*Civilizatia Indusului(India si Pakistan) pe Indus si Gange
*Civilizatia Sumeriana (In Zona Mesopotamiei) pe Tigru si Eufrat
*Civilizatia Egipteana pe Nil
*Civilizatia din China
Civilizatia reprezinta un stadiu de cultura care se exprima in mod obligatoriu prin: scris,
arhitectura,societate,stabilitate.
Toate au din punct de vedere al scalei arheologice(cronologie si forma) etape bine determinate
de dezvoltare: stiinta istorica ne spune ca o civilizatie are o etapa de formare, una de
manifestare si una de apogeu care duce la decadenta.Cele 3 etape sunt urmari ale unei
dezvoltari progresive.
1.Etapa de formare
-in neolitic,cand apar fenomene caracteristice:dezvoltarea agriculturii,trecerea la
sedentarism,cultivarea plantelor fundamentale pt hrana,domesticirea
animalelor(ovicaprine,vite).Dpdv ideologic datorita dezvoltarii agric se dezv cultul fertilitatii.
2.Etapa de inflorire
-mai ales in Mesopotamia,dar si in Egipt,unele din principalele fenomene sunt:irigatiile din
agricultura.
-sub aspectul vietii economice mestesugurile se specializeaza si se inventeaza in Sumer
roata olarului.
-metalurgia unor metale - a Cuprului(in Mesopotamia).Ei inventeaza si panza
-apar primele sisteme de scriere pt Mesopotamia si Egipt : scrierea protoliterara(prin forme) si
apoi cea cuneiforma si hieroglifica.
-aceasta dezvoltare duce la aparitia unor post produse,se fac acumulari de bunuri-bogatii si
apare stratificarea societatii,aristocratia,regalitatea,o casta a preotilor.Toate duc la aparitia
razboaielor intre triburi ce sugereaza expansiunea unor state asupra altora.
3.Etapa de Apogeu - Dinastica
-e format statul dinastic - din eredire,clasele privilegiate controleaza bunurile,le
tezaurizeaza in favoarea lor,le transforma in privilegii si isi subordoneaza membrii de rand
ai societatii(un exemplu tipic e constructia de piramide,de zigurate).
-etapa are in prim plan aristocratia care-si construieste palate,acumuleaza produse de lux
din metal pretios,care duc la razboaie de cucerire, ce duc la aparitia Imperiilor.
-apare metalurgia Bronzului,iar in Mesopotamia scrierea cuneiforma(o limba
internationala).
-se inscriu in aceasta matrice si alte civilizatii nascute mai tarziu:Grecia,Africa Neagra,America
Precolumbiana,civilizatii care nu s-au nascut de-a lungul marilor fluvii,ci in munti, sau Civilizatia
Oceaniei care e una a marii.Din acest punct de vedere vorbim de c uvilizatii in sens larg.

Civilizatia Mesopotamiana

Epoca de inflorire a Civilizatiei Mesopotamiene:

-exista temeiuri pt a considera aceasta civilizatie drept una care a inventat marile binefaceri. In
Sudul Mesopotamiei - in Sumer si Akkad apar stiintele, scrisul,constructiile,arta.
-Mesopotamia a pus bazele unor aspecte ale civilizatiei inaintea Egiptului. "Istoria incepe la
Sumer" - 1951 - Samuel Noah Kramer - se demonstreaza ca aici au aparut fenomene ce au
determinat caracterele civilizatiei Mesopotamiene inaintea Egiptului.
a) O perioada Veche: UBAID: 4500-3500 :
-se face trecerea spre faza de inflorire, se dezv Golful Persic -
Eridu,Uruk,Ur,Lagash,Larsa,situri ce isi trag seva din dezv sistemului de irigatii (o inventie
bazata pe calcule astronomice precise - se previne perioada de revarsare - irigatiile sunt o
stiinta prin care mesopotamienii isi obtin bunastarea)
-se dezv o ceramica pictata de foarte buna calitate,caracteristica si in zone vecine:
Bahrain,Catavih,Arabia Saudita.Dezvoltarea ceramicii pe o arie vasta e o posibilitate de
cronologie.
-urbanizarea: asezari urbane prin caramizi uscate la soare(din nororiul fluviilor amestecate cu
paie)
-asezari tell-uri: unul din cele mai importante e de la Shamra - sapat de Claude Schaeffer(In
Siria de azi) - cu 30 de succesiuni.
-tipuri de constructie: Zigurratul - care e si un templu,construit de casa preoteasca,e si o baza
de stocare a produselor.
b) URUK - WARKA: 3500-2900
-se constituie intr-o perioada in care mestesugurile se specializeaza, se dezv metalurgia Cu pt
confectionarea obiectelor si podoabelor
-la 3200 purtatorii culturii inventeza Roata Olarului
-agricultura e bazata exclusiv pe irigatii
-se dezvolta arhitectura templelor - se utilizeaza si piatra sculptata- apare arhitectura auxiliara
- elemente estetice in decorarea constructiilor: Ziguratul de la Warka are temple construite din
caramizi pe fundatii de piatra.
-ziguratele sunt si observatoare astronomice si matematice.
-apar asezari umane cu un numar tot mai mare de locuitori:Jemdet Nasr( a dat nastere unui
sistem de scriere protoliterara pe care o intalnim si in Romania printr-o influenta culturala -
legatura cu tablitele de la Tartaria).
-scrierea apare pe la 3200 - principala caracteristica a unei civilizatii
-se dezv un artefact : Sigiliul: un tambur de forma cilindrica incizat,care prin rulare pe o
suprafata moale,transfera semnele.Sunt dovezi ale claselor preotesti.Sunt cele mai
caracteristice artefacte ale perioadei Uruk-Warka.
-In frunte se afla Teocratia, o dezvoltare organistica, o dezvoltare pe distante mari, proprietatea e
comunitara.
c) Perioada Dinastica Timpurie : 2900-2500
-nu exista modificari structurale, reprezinta inceputul Dinastiei Ereditare (trecerea de la
teocratie la regalitate - se manifesta prin lux,morminte regale,vase de metal pretios,palate).
-se dezv metalurgia Bronzului - aspect esential. Sumerienii au invatat ca aliajul dintre Cu si
Arseniu,Antimoniu si Cositor duce la Bronz.Cositorul era adus prin cai
comerciale.Construirea cuptoarelor (Br se topeste la 1100 de grade).
-orase mari,orase stat,dominate de temple si zigurate,cu populatii de pana la 100.000 de
oameni. 15-20 de orase de genul acesta dominau teritoriile inconjuratoare.
-Sumerienii aveau: scris,legislatie,agricultura,filosofi,etica,notiuni de istorie.
-in 2370 Sumerul isi inceteaza existenta cand e invins de Akkad.
Perioada Akkadiana - Un Imperiu de cuprinde S si N Mesopotamiei.
 Mesopotamienii au contribuit la dezvoltarea celorlalte civilizatii prin:
-agricultura(irigatii),
-dezvoltarea civilizatiei sumero-akkadiene in Ep Bronzului - metoda cerii pierdute(cea mai
confectionata metoda pt turnat Bronz -obiecte cu goluri interioare). Dupa anul 3000 sub influenta
hitita sunt confectionate si obiecte din fier.
-schimburi comerciale cu Asia Mica,Siria,Afganistan. Pe la 3200-3000 sumerienii au inventat
roata,apoi scrierea,calendarul,matematica,sculptura in 3 dimensiuni.
-ei sunt inventatorii constructiilor de nave( din cedru din Liban - Orientul Apropiat) si ai panzei
dreptunghiulare, ai berii, cantau la harpa,sunt inventatorii carului.
-un sistem religios politeist dezvoltat,cu panteon specific
Sunt inventatorii primei civilizatii umane in sensul propriu-zis al cuvantului,cu rol major
in dezvoltarea altor civilizatii de pe glob.

Civilizatia Egiptului

-asezarea nu difera foarte tare ca fenomen de Mesopotamia,insa 97% Egiptul e desert.

-imaginea Egiptului prin prisma vietii faraonilor
-faza de formare in neolitic,perioada dinastica corespunde perioadei din Mesopotamia.
O perioada de inflorire:
-pe la 4000 avem culturile preistorice: Amrata,Badara,Naquadam.
-sunt culturi cu habitat rural: pescuit,agricultura,cresterea animalelor
-Flinders Petrie a demonstrat pe baza ceramicii neolitice ca aceste pop(Naquadam) sunt
stramosii directi ai primei dinastii.
Prima Dinastie: morminte regale de mari dimensiuni,scrierea,artefacte regale din Bronz si
Fildes. O alta teorie e ca influentele sumeriene stau la baza dezvoltarii primei dinastii.Influentele
mesopotamiene asupra nasterii civilizatiei egiptene sunt: sigiliile,folosirea caramizilor din
lut,sistemele de scriere(ca idee).
a)Perioada Timpurie (Arhaica) : Dinastiile I si II: 3200-2700
-distrugeri la mormintele regale de la Saqqarah(apartin perioadei de inflorire)
b)Regatul Vechi: III-IV :2700-2160
-la inceputul regatului vechi faraonul e conducatorul suprem,reprezentantul lui Ra pe Pamant
-e epoca de constructie a marilor piramide(si o expresie a exacerbarii conceptiei despre
moarte a egiptenilor si mai ales a faraonilor,o expresie a puterii statalitatii,a dorintei de a-si
conserva trupul dupa moarte pt a se putea reincarna).
Dinastiile acopera 3000 de ani si sunt 33 la numar.
Inflorirea civilizatiei egiptene e pregnanta in Orientul Mijlociu,comertul e cunoscut,au legaturi cu
hititii.
Scoala Egipteana de Egiptologie: Muzeul de la Cairo: Sef: Hanas(primul care intra in
orice fel de piramida).Printre marile scoli de Egiptlogie Moderna: Scoala
Poloneza(Sapaturile de la Tell-el-Amarna).
Civilizatia egipteana sta alaturi de cea mesopotamiana la baza dezvoltarii si a caracterizarii
civilizatiilor din zona Deltei Nilului, a Pen.Sinai,care au dus la dezvoltarea altor civilizatii.

Curs Nr. 8 Civilizatia Vaii Indusului

-sapaturile americane din perioada interbelica au aratat ca e vb de o civilizatie surprinzatoare -

Lucrarea lui Mortimer Willer : "Civilization of Indus Valley and beyond"
-cele mai imp orase sunt Mohenjo Daro si Harappa, apoi Amri,Chanhu Daro. Alcatuiesc o
civilizatie ce infloreste la 2500.
-Harappa da numele civilizatiei.
-o etapa de formare in neolitic,cu infulente sumeriene.
-schema cu 3 trepte e mai dificila deoarece nu cunoastem prima treapta(originea) din lipsa
informatiilor scrise (nedescifrate) - o scriere literara cu semne
-un stadiu de urbanizare evident,orasele trasate dupa o planimetrie evidenta.Mohenjo Daro
si Harappa sunt construite dupa o planimetrie extrem de regulata,cu strazi intretaiate in 90 de
grade si blocuri de locuinta.
-Asemanari cu sumerienii: sigilii,arhitectura cu caramizi din noroi,vehicule cu roti,statuete
dimensionale,turnarea bronzului. MD si Harappa sunt clar delimitate intr-o zona de locuit
si una cultica,o retea stradala ce beneficiaza de tomberoane,canale de scurgere,bai in
unele case.
-trasaturile civilizatiei sunt raspandite pe o arie imensa: 70 de situri de la N la S in peste
1500 de km intr-o suprafata de aprox 800.000 km patrati - cea mai marga civilizatie din
lume. Suprafata are situri rarefiate.
-Dpdv al agriculturii:culturi de grau si orez,curmale,pepeni,bumbac,mazare.
Animale:vite,cai,magari,camile.
-mestesuguri:ceramica,obiecte din Cu si Bronz,vase din Cu,Bronz copiate dupa forme
ceramice.
-o dezv economica cu expansiune comerciala: ceramica,sigilii,margele(gasite in Mesopotamia),o
constanta pe o zona de tip intinsa.
-dispare neasteptat pe la 1900.Mai multe cauze:inundatii grave pe Indus si Gange,atacuri din
parte arienilor.

Civilizatia Chinei Antice

-neoliticul corespunde perioadei de formare. Dinastia Shang (1532-1027) e urmata de perioada

Zhon/Chon(1027-256) cu mentiunea ca perioada Shang e Epoca Bronzului si e deja o
dinastie din perioada de inflorire.
Dinastia Shang:
-e o perioada marcata de urbanism,scris,metalurgia Bronzului,fenomene spirituale
violente(sacrificii umane)
-siturile: asezari urbanizate. Cel mai notoriu de acum e Anyang,condus de o elita economica
avand un rege.
-bogatii,vase din bronz,sclavi,care de lupta,morminte fastuoase
-economia e agrara,cultivandu-se grau,orez,mei,arahide,castane
comestibile,susan,pepeni,vite,cai,oi,porci,caini,viermi de matase.
-scrierea: ideograme,semne pe care le inscriptionau pe os si carapace de broasca
testoasa,incizate,utilizate mai ales in preziceri si oracole,texte scurte cu Da si Nu.
-Anyang: cel mai spectaculor e Complexul Funerar : sacrificii umane la moartea regelui. El era
bagat intr-un cosciug in camera funerara,cu tot cu tezaur(un rege cunoscut:Wukuan +alti 24),cu
servitori inmormantati,obiecte din bronz,jad,os.Mormantul lui avea doua ramuri de acces(statui cu
caini),sacrificati 8 cai,6 care de lupta(doi conducatori de cai),maimute,caprioare.Plus 17 morminte
auxiliare:160 de schelete decapitate - in totalitate 250 de schelete.
-artefacte specificle:din bronz - reflecta maiestria marilor chinezi.
Perioada Chon:
-caracteristica Epocii Fierului
-prin cucerire,razboaie
-agricultura intensa:razboaie
-mestesuguri dezv
-in sec 6 apare o filozofie a lui Confucius ce si-a pus amprenta
-mormintele regilor ; -caracteristice razboinicilor: care cu 4 cai perfectionate(conducatori
sacrificati),un artefact specific:pumnalul "ko"
Civilizatia chineza a avut o dezv liniara in timp care si-a conservat elementele specifice pana in
zilele noastre:hrana,scrisul(cu per Shang),succesiunea Dinastiilor(ultimul e Imp Pu Y)

Efectele civilizatiei ca fenomen

Dezvoltarea pe etape incadrabile corect in timp: efecte in planul habitatelor,concentrarea
populatiilor -> o dezv economica,pe vaile marilor fluvii,productia economica in per de
inflorire prin obtinerea unor surplusuri importante de hrana ce au dus la razboaie e
cucerire si la crearea marilor Imperii. Surplusul e o cauza a dezvoltarii urbanistice. Unde
nu avem etapa de formare avem influente dintr-o zona mai dezvoltata.

Civilizatia Europeana. Situatia in Europa Centrala,De Vest si Nordica

 Spre deosebire de Orientul Mijlociu,Indepartat si Egipt,dezvoltarea europeana a fost una
lenta,cu conditii locale si culturi ale apocii pietrei pe zone mici, dar cu o explozie in Ep
Bronzului si Ep Fierului(civiliz.celtica).
Dpdv al dezv economice: comertul pe zone intinse pe directia NS,initial bazate pe artefacte
din piatra,aur,sclavi,sare(uneori mai scumpa decat aurul),arme si obiecte din bronz,lichide-vin,o
rasina naturala-chihlimbar(ambra) si care a asigurat o circulatie a bunurilor pana la sf Em.
Preistoria Europei Vestice se manifesta printr-o traditie foarte indelungata in domeniul
funerar,al religiilor-morminte colective - megalitismul ca principala trasatura.De aici vorbim
de civilizatii megalitice(StoneHenge si Avebury).Constructiile sunt intalnite pe zone intinse din
Franta,Spania,Anglia,Sardinia,Corsica,Sudul Italiei,legate de manifestari religioase.E vorba de
blocuri imense de piatra cioplita sub forma unor aliniamente pe distante de zeci de km.
In Sudul Europei iau fiinta civilizatiile cretano-miceniana,etrusca,greaca,romana.
Economia la inceput e din vanatoare si cules,apoi agricultura:grau,orz,apoi inlocuite cu
secara si ovaz,in,mere.Agricultura nu era intensa,se baza pe o tehnica
primitiva:defrisari,alternanta culturilor. Cainele e si aici,caii,cornutele,ovicaprinele,porcii,In Pen
Scandinava,In N se cresteau oi si capre.
Habitatul preistoriei Europei Vestice si de Nord: asezari cu caracter rural,case de
suprafata,siturile au o densitate de 3-400 de locuitori.Aceste comunitati au inventat rasnita
manuala,moara rotativa.
Intre diferitele triburi s-a practicat un comert pe produse specifice zonelor,intre Sudul si
Nordul Europei cu un plus pt zona Mediteraneana.Inspre
Mediterana:cositor,Cu,aur,sclavi,piei,chihlimbar;obiecte miceniene:sabiile lungi din sec 15-
12,elemente de decor miceniene.
Caracterul barbar al civilizatiilor europene: au fost la periferia marilor civilizatii,izolate de
cele clasice.Dupa sec 7 ante contactele cu civilizatiile clasice din zona Sudului se
intensifica,vinul devine unul din el principale ale comertului,transportat in amfore.
Transportul:
-roata, a fost inventata in Mesopotamia aprox in 3000 ante, in Europa ajunge pe la 2500 ante,
adaptata la vehicule cu 2 sau 4 roti- se generalizeaza transportul cu caruta.Dupa anul 500
ante se generalizeaza carul de lupta cu 2 roti in lumea celtica.
Aspectul religios al cultuii megalitice.Caracterul religios in Vestul Europei.
-cele mai vechi religii:toltemice,samanice,a fertilitatii,solare
-arheologii considera ca pe la 4300 pot fi identificate monumente funerare din lina de
pietre(aliniamente) intr-o localitate din Anglia de azi : Long Barrow,din blocuri de sute de kg, care
au un rol funerar legat de cultul mortilor.
-cultul megalitilor -inchinarea in fata bolovanilor - e putin cunoscut.
-Avem 3 categorii:1. cele mai simple - blocuri din stanca-linii pe zeci de km: Pen Britagne de
la Camac? (1099 de blocuri-11 siruri || )
2.menhiri: blocuri imense singulare ca pentru un altar
3.trilithon
- aliniamente circulare de combinatii intre menhiri si trilithoni din care => un
templu: Stonehenge
-o statistica ne arata ca in Franta avem peste 5000 de monumente megalitice,in Danemarca
3500,in Anglia 2000.
-aspectul cultic al megalitilor: teoreticianul englez Gordon Childe, in "Preistoria societatii
europene" prin 1958 a emis parerea ca aceste multe structuri megalitice au fost transmise
de la un grup la altul prin misionari.
-in Franta se disting morminte de sefi,oameni obisnuiti.
-avem doua tipuri de morminte: a) o incapere circulara compartimentata la care se ajunge
printr-un coridor.
b) morminte galerie- un fel de puturi- cu camera funerara alungita
-unele camere funerare sunt decorate,unele au imaginea zeitei fecunditatii.
Stonehenge - in SE Angliei, e una din cele mai mari structuri
-probleme legate de trasnport- e dusa 24 de km pe sanii de lemn, pe rotile; se ridica unele gropi
deoarece capatulul megalitului e ridicat.
-Fazele de constructie: a) pe la 2500(C14) - un sant ext rotund+ 56 de gropi circulare, 2
stalpi - menhiri
b) la 2350- 82 de blocuri de piatra de culoare albastruie,puse in centru
pe doua siruri semicirculare.
c) 2000-1900 - cercul megalit. int. cu cei 5 trilithoni, spre ext doua gropi
circulare cu stalp in mijloc.
-cercul mare avea 32 de m in diametru, din blocuri de 30 de tone,este si un stalp de 7 m de 50 de
tone.
-in per mezolitica si apoi in neolitic Semnificatia monumentului (pt per preromana): s-a
dezvoltat o religie druidica - preoti celti druizi- ceremoniile marcau solstitiul de vara,poate si un
cult al copacului.
-in 1965 Gerald Hawkins a zis despre faza c) ca a fost o constructie
astronomica,aliniamentele indicand precis pozitia soarelui,planetelor si stelelor.A stabilit
ca era un observator astronomic,dadea pozitiile soarelui, lunei.
-altii au sesizat utilizarea de catre unele popoare primitive in cadrul raporturilor dintre
dimensiunile pietrelor diametrului cercului exterior,utilizarea yard-ului megalitic,care ar fi si o
unitate de masura echivalenta cu aprox 90 cm; e comparat cu un compas imens - posibil ca
persoanele care l-au construit sa fi avut o gandire geometrica.
-posibilitatea unui cult funerar al unui sef al triburilor din zona, mai tarziu in perioada romani-celti-
druizi ca procesiuni si invocatii.
-Concluzie: in aceeasi perioada a mil 3,Europa are o componenta speciala, o uniate in
raspandirea celorlalte culte, apoi trecerea de la cultul fertilitatii la cel solar.
Prelucrarea metalelor
-cele mai vechi obiecte din Cu in 2500 de la Virica,proliferand aparitia cuprului in lumea
egeeana: topoare,discuri,margele din spirala de Cupru.Dinspre SE spre N Europei.
-creata si dezvoltata in SE,apoi in partea de V a Europei,atribuita anumitor culturi, metalurgia
amforelor globulate,a ceramicii snurate. Exista populatii indo-europene
-aceeasi perioada a epocii Cu inlocuieste in Europa de Est - de cultura ep Broznului : in
Bulgaria,Romania.Incepe epoca bronzului in aceeasi parte a Europei,dar timida: se continua
Cu +piatra.
*Cronologia:
-Ep Bronzului: in Europa: - in variante regionale- culturi pe zone mai vaste.In zona central
Europeana Paul Reinecke face referire la culturi specifice pt Bronz si Fier: Bronzul Timpuriu
intre 1800 si 1450 Unetice/ mormintele plane, Bronzul Mijlociu: 1450-1250 - perioada mormintelor
tumulare, Bronzul Tarziu: 1250-730 :Campurile de Urne, Hallstatt(Austria): 730-500/480, La
Tene(Elvetia): 500-en.
*Perioada Unetice(Cehoslovacia): ocupatia principala era agricultura,plugul tras de boi,
seceri de bronz, locuitorii controlau in acea parte a Europei Cuprul si cositorul,aveau control
asupra exploatarii de aur,asupra raspandirii ambrei; morminte plane,in gropi ovale, cu
mortul bagat in sicrie de sarme sobite.
*in Perioada Urmatoare-avem Civilizatia Tumulilor pe zona Unetice - elemente de continuitate-
pe acelasi cimitir,avem o baza economica. Purtatorii culturii mormintelor tumulare se extind si
in partea de SE,in Romania in Transilvania. Avem morti in sicrie,incapere captusita cu
busteni,pe nisip,lemne,deasupra o movila inconjurata de un ring de piatra; ofrande:
vitei,podoabe:(bratari,inele de antebrat,coliere,inele),brice,topoare din bronz,sabii si pumnale,ace
lungi de bronz.
*in Perioada Campurilor de Urne - urmare a perioadei tumulare- dominatie si extindere a
teritoriilor acelor purtatori in SE Europei-in contact cu cultul mormintelor de urna- cimitire de
incineratie cu cenusa bagata in urne ingropate in pamant(avem sute de vase). Dupa anul
1000 cultura se extinde si spre V Europei - Cultura Terrama pe la 1000 in zona Rinului; aprox in
750 in S Frantei,apoi Spania,Anglia,se face trecerea spre Fier.
*Hallstatt: cu sfarsitul culturii campurilor de urna la mijlocul sec 8: Civilizatia vechii Europe trece
de la preistorie la istorie- exista deja date istorice in izvoare narative din lumea clasica la periferia
careia e lumea saisara. Principalii purtatori ai Hallstatt-ului in Europa de Vest si Centrala sunt
Celtii, in jurul Mediteranei,M.Baltice,M.Nordului.
-are 4 perioade: A,B,C,D. Perioadele A si B sunt asemanatoare cu campurile de urne,Fierul
devine un metal mai redutabil dar greu de prelucrat(nu se toarna).Per A si B reprezinta o
prelungire a civilizatiei campurilor de urna, e epoca infloritoare a Ep Bz.Se modifica riturile
funerare:apar mormintele cu car(caracteristica a La Tene-ului, carul fiind un mijloc de transport
si lupta a celtilor),cu inventar,apar schimburi.Avem locuinte pre-urbane fortificate:oppida
* la sfarsitul Hallstatt-ului, inceputul La Tene-ului - existenta comunitatilor ruurale-oameni
liberi,razboinici inarmati care isi aleg un rege/sef/bazileu. Avem comunitati restranse cu sef
local-apare aristocratia,mestesugari,preoti,poetii(celtii aveau multi poeti)
-in Vest in La Tene nu avem un sef statal propriu-zis deoarece celtii erau mai mult triburi
care se bateau pe suprematie.
-aproximativ in secolul 5 se face trecerea de la Hallstatt la La Tene: roata olarului(de
influenta greaca);lupta cu carele,razboinici,arme(componenta a arh acelei perioade).Celtii
ajung sa cucereasca Roma - expansiunea celtica in sce 4 - cucerirea de noi spatii ii duce pana
in zona N Dunareana si la mijl sec 4 in Transilvania apoi spre Balcani-Grecia, de acolo in
Asia Mica-Turcia,Regatul Galatilor.
-siturile arheologice din perioada de sfarsit de Hallstatt spre La Tene: fortificatii importante pe
inaltimi: val+palisada(marile fortificatii oppida: centre tribale care sunt zone de putere al unui
trib) - situri celtice caracteristice in Anglia,la Maiden Castle(din 730-480)
-din Bavaria avem oppida celtica cunoscuta la Manching cu diametru de 2 km, drama
stradala,ateliere,slopuri pemntru grane-tipic de retragere,poate adaposti o populatie importanta.
Religia celtilor: preoti druizi care practicau ritualuri magice,erau prezicatori ai viitorului in
transa - manifestarea cultelor se numeste druidism.Puneau ofrande legate de crengile de
copaci(cultul copacilor),sacrificau animale si oameni(sacrificii legate de apa,foc si pamant:
innecare,ardere,spanzurare).Principalii depozitari ai cunostintelor exacte ale celtilor
transmiteau oral traditii,rituri,credeau in viata de apoi-ofrande.Transmiteau oral si nu
scris;probabil rolul lor pe langa sefii celti era mare.Traditia orala celtica s-a continuat pana in
epoca romana(de la acestia stim de celti - ca si dusmani).
-dupa contactul politic cu lumea clasica(Roma),se transforma din furnizori de obiecte de
lux,cultura,spiritualitate pt populatiile sarsane; ocupa Roma si apoi se raspandesc.In anul 58
Cezar intervine si cucereste Galia,Alesia,Britania in timp -pana in 47 dh cand romanii cuceresc
definitiv Maiden Castel.
-sub dominatie romana,celtii au continuat in mod vadit sa influenteze civilizatia romana
prin obiceiruri,culte religioase(zeitati celtice,antroponime),insa romanii nu au putut sa-i
asimileze.
-factorul celtic a continuat sa traiasca: olaritul de lux in stilul epocii romane: terra sigillata - in
tipar cu glazura rosie,decorat cu figuri - e tot o creatie a mesterilor celti in atelierele din Galia.

Curs 9- Civilizatia Scandinaviei (Cu Partea Europeana.Peninsula Islanda) -

Civilizatia Normanzilor - Vikingii

Etimologia popoarelor inrudite si a cuvantului "viking" : o serie de denumiri in izvoare

emanand din Imp Franc sub denumirea de "normans" cu referire in special la norvegieni.
-cronicile saxone: "dani","ascomani", celtii: "straini", "lochlannach"(oameni din N),cronici
bizantine si arabe:"varegi"."rus"(din provincia suedeza Roslag), in cronica lui Nestor:"svei"(de
la zona Svealand-Suedia).
-ei isi spuneau "viking" : substantiv feminin = expeditie pe mare si "vikingr" -> "vik" = golf
Arheologia vikinga a fost legata in permanenta de mare,de expeditii cu iz cmercial,pirateresc(in
toata zona Marii Nordului) => o civilizatie a negotului si pirateriei
-popoare razboinice,barbare,asemanatoare cu celtii si care a ajuns pana la lumea noua in
America (pe coasta estica la incep sec 12)
-pt sec 8-11 civilizatia vikinga e legata de o serie de aspecte economice specifice:conditii
aspre ale N Europei; e creatoare de aspecte originale:o religie violenta,razboinica.
-Scandinavia a avut relatii violente cu anglii si saxonii,iar normanzii datorita ferocitatii popoarelor
ce alcatuiau familia N Europei au ramas in Cr.Europei 300 de ani ca o prezenta ce a inspirat
teama,concretizandu-se prin cuceriri.
Originea:
-datorita inaspririi climei in N Europei la mijl mil I ien civilizatia se pliaza pe aceste
realitati.La sf sec 4 o expeditie a unui grec ce a pornit din Massalia(Rhytens) si a mers spre
Marea Nordului pe urmele cositorului,ajungand aproape de cercul polar,in regiunea Thule.
-Tacitus la sf sec 1 spune de pop Nordice ca navigau pe corabii ciudate avand doua prore.In
toata perioada romana contactele cu aceste civilizatii prin cai comerciale: desc produse
romane(ulei,vin),iar romanii aduceau de la ei produse specifice(chihlimbar,sclavi si vite).In
izvoarele romane tarzii se aminteste numele de "danitar" despre care izvoarele le zugravesc ca o
pop de o cruzime ce au bagat groaza in romani,goti,franci.
-originea celor 3 pop e invaluita in legenda(din raritatea izvoarelor).Dpdv arheologic e o
perioada timpurie din sec 5-6 dH.Cele mai timpurii urme arheologice sunt mormintele
tumulare de la Uppsala atribuite unor vechi regi suedezi(se practica inhumatia).Intre 600-900
se face trecerea la incineratie.Reprezentativa pt aceasta perioada e Necropola de la Lindholm
Hoje,cuprinzand peste 700 de morminte.Intre diferitele triburi(suedezi) au loc o serie de
conflicte,astfel incat suedezii isi extind dominatia in S Suediei,Gotaland,invingandu-i pe danezi
inspre Sud. Legenda spune ca un rege,Dan,fiul unui rege din Upssala cucereste Pen
Iutlanda,dandu-i denumirea de danez.
-dpdv arheologic,suedezii si-au consolidat dominatia in Upssala,iar danezii in Pen Iutlanda
si Insula Zealand.Cat priveste relatiile timpurii pana in sec 8-9 cu pop anglo-saxone, acestea
sunt confuze.Legenda spune ca fratele lui Dan,Angul,ar fi dat numele pop ce au populat Anglia.
-cel mai caracteristic sit timpuriu e datat intre 450-730,cu loc cultic important, situl de la Eketorp(I
Oland) in partea de SE a Suediei.
Dpdv istoric s-au manisfestat:
-Danemarca:prima mentiune:la 950 pe un document epigrafic cu caractere runice dintr-un sit
din Iutlanda a regelui Gorm,fiul lui Harald Dinte Albastru, pe o inscriptie din 980(crestinata)
se spune ca Regele Harald a cucerit pt sine toata Danemarca si Norvegia si a crestinat pe
toata lumea.A ridicat o biserica la Jelling.
*Runele reprezinta o scriere a vechilor popoare germanice.Putinele documente au permis
descrierea acestui sist Futhark,de la primele 6 semne ale sistemului de alfabet care avea 24 de
litere,apoi 16 .Futhark = o stiinta de carte. Sistemul de scriere a fost folosit prima data in sec
3. Are un caracter simbolic si religios,runele avand un rol talismanic,inscriptionate pe
artefacte,arme,un rol legat de zeul Odin(al luptelor,magiei,poeziei),iar jertfele pt Odin sunt
documentate de descoperirea din N Germaniei,din Tollund in 1850: Trupul mumificat al unui
barbat strangulat,cu trupul perfect pastrat.
*Limba: Norse ,utilizata si de norvegieni,si de danezi si de suedezi.In faza veche,limba a fost
un liant de legatura intre pop.Inainte de 750 limba era diferita de dialectele germanice si anglo-
saxone.Vechea limba se pastreaza doar in Islanda.
Aspectele societatii vikinge:
-cu exceptia N Pen Scandinave,societatea era bazata in princ pe agricultura.Insa era
impartita in 3 categ sociale: Jarl-razboinici,aristocrati,sefi,regi; Karl-tarani liberi; Thral -
sclavi(nu in sensul clasiv al cuvantului,ci sclavi din razboaie).
-o viziune asupra acestor categorii o avem din sec 10 : "Cantecul lui Rig". Karl e
taranul,fermierul,negustorul,soldatul de rand,sub protectia legilor(egalitarisme),aveau drept de vot
in probleme publice,in adunarile "thing".Aici erau alesi regi. "Jarl" era o casta prin excelenta
razboinica,isi trage seva din aristocratia epocii bronzului.Singura lor preocupare era folosirea
armelor,erau trimisi in expeditii de prada.Dupa 1000 isi vor spori influenta prin acumularea de
pamanturi,punandu-se baza inceputului feudalizarii.
-era o serie de regi mereu in rivalitate.O lege suedeza stipula ca un rege nu avea voie sa
incalce legile adevarate ale tarii.Inainte de crestinare,regele era un corespondent al
zeului,puterea lui era data de nr de corabii.El devine un senior al locului,cu garda
personala.Averea sa consta din proprietati funciare,prazi,tributuri.
-Economia : o agricultura legata de conditiile climaterice.In Norvegia cresterea vitelor si
oilor adaptate la zone.Asezarile aveau caracter negustoresc(schimburi pe baza de
trac).Hrana:carne,peste,legume,fructe,bere(bauta calda). Locuinte;colibe cu podeaua joasa,dar si
cladiri de mai mari dimensiuni,rotunde,dreptunghiulare.Intre 970 si 1020 avem asezari
fortificate (cea mai caracteristica de la Trelleborg in I-la Zealand cu un diam de 152 de m
aparata de un val de pamant inalt de 5 m ;inelul circular are 4 porti;valul e dublat de un sant,cu
palisada din lemn;in int se afla 16 cladiri lungi cu pereti curbati si un cimitir; putea adaposti 4000
de razboinici; unul dintre principalele avanposturi de unde vikingii au efectuat expeditii asupra
Angliei).
-Comertul(marea +corabii) : asemanare cu grecii si fenicienii. Localitatile s-au dezv in urma
activitatilor comerciale.Unul din primele orase de gen a fost in apropiere de Stockholm, la situl
Helgo,intemeiata in sec 5(a existat 400 de ani), insa a fost intrecut de Birka. Helgo avea
relatii chiar cu India.In sec 9 suprematia a fost preluata de Birka,ce devine unul din cele mai imp
din Scandinavia,avand relatii cu Frizia,Rusia,Anglia,cu o supr de 13 ha(porti si palisada din
lemn).Comertul inspre SE si Constantinopol(izvoare:"drumul de la varegi la greci").
-In Sudul Iutlandei s-a dezv centrul de la Hedeby(sec 8-9,sfarsind in 1050 de un rege al
Norvegiei,Harald cel Crud) iar in 1066 e distrus de slavi.Aici s-au dezv
tesaturile,olaritul,bijuteriile,sculpturile in os si corn.A avut 24 ha.Un calator arab,Al Tartushi
aseamana Hedeby cu orasele maure din Spania,spune ca locuitorii consumau peste,isi inecau
copiii nedoriti,femeile se machiau.
Dpdv al ideologiei religioase: legile aparau proprietatile,lacasurile de cult erau
protejate,existau pedepse pt insulte(taierea degetelor,decapitarea)sprijinite de religie.Ea a servit
la coeziunea pop normande si la convertirea inspre crestinism datorita contrastului.
Pantheonul vechi: Zeul Thor(cu capul rosu) - un zeu uranian, al fulgerului - asemanat cu
Zeus,Iupiter,Iudra.Era infatisat ca un urias,cu ciocan(fulger),manusi din fier si un cordon
magic cu care isi reducea statura la jumatate.Se plimba pe bolta cereasca tras de doi tapi.
Odin -Wodan - zeul ciclop,"Tatal Macelului".Servitoarele sale,ca zeite ale razbunarii,care
hotarau moartea erau "walkurii",iar Universul lor era Valhalla,lumea mortilor unde fiecare viking
vroia sa ajunga printr-o moarte glorioasa.Mai exista o zeitate legata de fertilitate: Frey si Freya.
Ideea centrala a mitologiei vikinge e fatalista,legata de moarte,datorita si acestui aspect
religia nu a avut o organizare institutionala,decat sanctuare si altare.
-sefii erau incinerati pe coorabie
Invaziile vikingilor au produs un impact puternic si emotionant.In sce 7-8,datorita cuceririlor lui
Carol,Europa va avea o perioada de pace demontata rapid de intensitatea expeditiilor
vikinge.Inceputul expeditiilor vikinge inspre Marea Nordului si Anglia in 793.Ei debarca in S
Scotiei si distrug o celebra Manastire de la Lindsfarne.Ulterior,expeditiile se amplifica datorita
caracterului razboinic al civilizatiei,al violentei,al mijloacelor de transport.

Curs Nr 10. Prospectia in Arheologie

Ca si disciplina aux a istoriei,arheologia are mai multe domenii de activitate:

Prospectia,Arheologia propriu-zisa de investigatie(de la sapaturi-descoperirea vestigiilor).Intre
prospectie si sapatura exista o legatura,de regula prospectia duce la cercetarea pz.
Prospectia: mijloace specifice de investigatie si descoperiri ale unor vestigii
arheologice.Aceste stiinte au aparut perfectionat si in alte domenii de ex:arheologia
submarina,aeriana,importul de metodologie: razboaiele navale,tehnicile de zbor.Exista si
mijloace traditionale de prospectie,mai putin costisitoare.
Metode Traditionale:
-documentarea-cercetarea specialistilor in vederea unor noi cercetari de teren, a unor
documente,izvoare(documentele cadastrale,de proprietate,ce pot cuprinde si toponimia cu
rezonanta arheologica),arhive(pot fi date ca sa ateste unele situri),traditii etc;
-Periegheza este un pas de iesire din documente si arhive si de investigare a terenului =
investigarea de catre arheologi,incepatori,recoltarea materialului
arheologic(ceramica),consemnarea direct pe harti;in urma complexelor materiale se poate
declansa oportunitatea cea mai importanta de prospectie propriu-zisa: sapatura.
Metode moderne:
-utilizeaza si alte stiinte: tehnologie de submersie in apele lumii(arheologia submarina: in
mediu sarat:in mari si oceane; arheologia subacvatica continentala:in ape dulci:rauri,lacuri),
arheologia aeriana,aerofotogrametria(din avion de obicei- foto cu mijloace performante,ofera
vizibilitate unor obiecte invizibile de la sol ca de ex a aliniamentelor megalitice).
-prospectia in laborator:analiza cu mijloace fizico-chimice,nucleare,a unor vestigii;
mijloace de prospectie geomagnetica-masoara magnetismul terestru,rezistenta elementelor
solului-structuri arhitectonice invizibile,din pamant -> imspulouri? in pamant ->harti magnetice.
 -harta magnetometrica din Jud.Salaj cu structuri din pamant puse in masuratori.
-harta geomagnetica din orasul roman Porolissum din Salaj - s-au putut face sapaturi aici
cu ajutorul prospectiei.
Cele doua metode de prospectie au ca punct terminus de obicei,prin niste mijloace
economice, o sapatura propriu-zisa.Cand se ajunge la sapatura vorbim de o latura a
arheologiei-Sapatura de teren.Dpdv al sapaturii,arheologia detine o multitudine de
metode,tehnici,prin care se investigheaza situri arheologice din pamant/ape.
Istoria sapaturilor arheologice e legata de istoria arheologiei,de descoperirea arheologiei-in
sensul ca pe masura ce arheologia s-a perfectionat,s-a indepartat de simpla colectionare
de antichitati(care era mai mult o incadrare in epoca decat o colectare).De la simpla ravasire a
ruinelor din Evul Mediu si din Ep Renasterii persoanele au utilizat si alte mijloace de
"sapatura" si cautare de vestigii; acceptiunea tehnica distructiva rudimentara,completata
de cel mai primitiv tip,dar eficace(de la jum sec 18-incep ec 19) prin saparea de santuri de
pamant pt a ajunge la vestigii.De ex :Schliemann in Troia a sapat santuri late de aprox 20
m.Tehnica lui,desi primitiva, a dus la descoperirea celui mai spectaculos sit =>nevoia unei
metode stiintifice de ptotectie in fata principalei caracteristici a unui sit arheologic(distrugerea
nivelurilor de locuire).Tanarul urmas al lui Schliemann a pus bazele,de dupa distrugerea
straturilor,a sapaturii stratigrafice!
Sapatura arheologica - tip de investigatie arheologica de teren cu referire la sapatura
clasica in pamanr/apa,care tine cont de succesiunea reala a nivelurilor de locuire,de la cel
mai vechi la cel mai nou. Ea evidentiaza,identifica o evolutie arheologica de la utlimul pana
la primul strat.Evolutia se petrece in timp,de la vechi la nou.
Caracterul distructiv al arheologiei e reprezentat de sapatura inversa,inlaturand in ordine invrsa
straturi pentru a ajunge la stratul cel mai vechi. Arheologia stratigrafica moderna:Mortimer
Willer,Arthur Evans- distrug straturi vechi si noi,da marcheaza,fotografiaza,interpreteaza.
Sapatura arheologica inversa evolutiei arheologice corecteaza interpretarea de sus in
jos,distrugerea se face controlat.
Tehnica si Metoda de Sapatura
-singura tehnica,clasica,moderna, e tehnica manuala.Se investigheaza prin sapatura
stratigrafica, cu unelte clasice,manuale,dupa reguli ale pamantului,cu consemnarea celor
gasite.Totul e lucrat pe fata,pe harti, e o operatiune foarte complexa.
-o echipa arheologica are la conducere un responsabil arheologic,colectivul,un personaj auxiliar
si studenti,personal tehnic(ceramisti,foto,lingvisti,tehnicieni,desenatori etc),personalul
necalificat(executa sapatura de la A la Z)
-partea a doua a sapaturii:prelucrarea,valorificarea stiintifica,restaurarea si conservarea vestigiilor
si artefactelor pe santier sau in laboratoare de restaurare din muzee,universitati de specialisti,
valorificarea(fotografiile materialului arheologic,identificarea,datarea,tipologizarea,intelegerea
functionalitatii lor),publicarea(toate operatiile,tot materialul-monografia, datarea).
-o sapatura arheologica nevalorificata e o sapatura ratata.Exagerarile,teoriile fanteziste sunt
la polul opus unei scrieri corespunzatoare.Exista un numar restrans de persoane dispuse sa se
implice in sapaturile arheologice, aceasta stiinta fiind considerata ca un hobby(o vocatie,interes).
-Sapaturile au rezultate inteligibile prin mijloace tehnice - Kutred in istorie.
Metode de prospectie arheologica:
-arheologia aeriana - aviatia de recunoastere - din al doilea RM bombardarea tintelor cu precizie
a fost transferata in arheologia aeriana
-arheologia marina si subacvatica continentala s-a dezvoltat si datorita faptului ca in apa au
ajuns multe vestigii arheologice sau asezari inundate in timp(Plaja La Tene din Elvetia):
S.Reinach: Marea e cel mai mare muzeu al lumii(in sec 20).
-arheologia submarina/subacvatica si-a imprumutat tehnica din tehnica de depistare in
adancimi a unor tinte din partea submarinelor de atac.(tehnica militara+perfectionarea
tehnicilor de scufundare - ramura arheologiei).
-cercetarea submarina e legata de cautarea de vestigii in mare ce arata existenta unor
nave scufundate cu milenii in urma din cauze naturale sau lupte navale.Initial,primele
descoperiri ce au marcat arheologia submarina au fost intamplatoare.
-in aflarea vestigiilor pe fundulor apelor exista in istoria cercetarilor submarine si subacvatice
mari momente de referinta:
 *aprox 1900- inceputul descoperirii unei corabii scufundate in Marea Egee- epava de la
Antcythera(Insula intre Grecia si Creta).Scufundatorii greci localnici(pt bureti) au identificat statui
din bronz si piatra pe fundul marii - incarcatura unei nave antice.Incarcatura era extrem de
bogata,chiar o opera originala a sculptorului grec Lysip(os).Vasul era datat aprox din 80
ien(dupa configuratia vaselor grecesti studiate).In 1953 comandantul Jaques Yves Cousteau a
studiat continutul acesteia.
*in 1907 tot intamplator ,in largul coastelor tunisiene,in golful Mahdia ,au fost gasite
intamplator resturile unei nave din sec I ien cu incarcatura:piese de arhitectura,de arta,coloane
de piatra, de vreo 200 de tone. In 1948 J.Y.Cousteau studiaza aceasta epava de la 47 de m
adancime,folosind scafandrul autonom inventat de el insusi.
*pana in 1948 au fost gasite vreo 18 epave antice.
*datorita perfectionarii tehnicilor de scufundare de dupa cel de-al doilea RM,in 1950 s-au
efectuat cercetari si recuperari in apele Italiei,in grota de la Alsenga.In 1952,in portul
Marsiliei, F Benoit a utilizat tehnica submarina de investigat,cu ajutorul careia au fost
recuperate 2000 de amfore din incarcatura navei.
*Le Grand Conglue - doua epave ce s-au suprapus
*in anii 60-70 avem cateva rezultate importante ale arheologiei submarine: ale lui George
Bass - doua expeditii importante in apele Turciei: in 1958/1960 la capul Gelydonia - cea mai
veche epava, din 1200 ien(prin C14), A doua in 1961/1964 La Yassi Ada - o nava bizantina cu
amfore din sec 8.
*dupa anii 70-80 avem tehnici de perfectionare,construirea unor nave in cercetarile submarine,
ramura aceasta a arheologiei ia avant deosebit.Greutatile ar fi reprezentate de: cresterea azotului
in Oxigen in sange/ camera de decompresie dupa iesire - restabilirea oxigenului din sange.Pentru
60 de m adancime avem 30 de minute de submersie.
*in 1987: comandantul american Robert Ballard(a facut si o scoala) a identificat epava
Titanicului in Marea Nordului (15 aprilie 1912). - a fost un moment de cotitura al arheologiei
submarine pt marile adancimi.Omul trimite tehnologia in adancuri - icsodi subacvatici
telecomandati, legati prin fibra optica de nava mama,brate masive,camera video trimisi la
km adancime(astazi se ajunge pana la 4 km adancime).
*palatul scufundat al Cleopatrei
*in 1960 in estraiul fluviului Tamisa s-a gasit nava Mary Rose -de secol 16 a regelui
Henric al8lea al Angliei.Bine pastrata,la fel ca si artefactele.
-evolutia s-a facut cu ajutorul unei legislatii,tehnologii,in vederea receotarii unor comori
submarine
-exista cateva organizatii dotate cu echipamente performante: Nava Odysey-pt identificarea
si recuperarea unor corabii medievale cu incarcatura semnificativa de Aur,scufundate mai
ales in Caraibe- piratii vanau aceste galioane pentru a le jefui.
-cercetarile arheologice submarine necesita fonduri imense, sunt apanajul statelor dezvoltate
economic: Franta(Jacques Yves Cousteau - inventatorul echipamentului de
scufundare),Italia,Turcia(cu ajutor american),SUA(prof George Baas).
-arheologia submarina nu a reusit sa gaseasca Atlantida- tine de evolutia cercetarii tehnologiei
submarine.Evolutia solutiilor pt identificarea Atlantidei s-a bazat pe logica: un continent,o insula
mare,s-a scufundat din cauza unor cataclisme naturale(zona vulcanica din Cuta,I-la Thera-azi
Santorini,eruptia catastrofala din sec 15 ante care a facut un crater cu 3 insulite). Spyros
Marinatos - au identificat vestigii pe Ia Santorini - cladiri,inventar.Nu a negat ca ar putea fi
aici Atlantida, in submersie descoperindu-se cladiri. S-a ajuns la ideea ca problema mitului
Atlantidei ar putea fi de fapt cataclismul din lumea greaca ce a distrus Thera,palatele cretane din
faza clasica,problema mitului tragandu-si seva din cataclismul din N Cutei.Explozia vulcanului ar
fi avut aceeasi intensitate a vulcanului din Indonezia,care a maturat tot la sf sec 19.
-rezultatele deosebite ale arheologiei submarine permit investigarea arheologica si a acestor
vestigii de sub apa,ce trebuie studiate de arheologi in costume de scafandru,daca nu,atunci se
utilizeaza scafandri profesionisti.
-Romania a avut un inceput favorabil prin 70- un grup de arheologi din marina
militara(Scailar) au facut investigatii in mare pe portiuni din portul Tomis, in largul
Mangaliei.Robert Ballard a avut un proiect in Marea Neagra-identificarea arcii lui Noe.
-Sonarul - impulsii intrasonore(unde) propagate de un utilaj in apa,au calitatea de a
reflecta si a atinge un obstacol,se reintorc la instrumentul ce l-a trimis cu date depsre
pozitia si adancimea obiectelor.Arata o imagine a reliefului submarin(dupa raspunsul
undei).Cu ajutorul sonarului se poate ajunge la locurile cu obstacole, si in functie de adancime
lucreaza scafandri autonomi sau prin rotatie. Sonarul poate fi vertical sau orizontal(lateral):
purtat de un rosot remorcat pe nava prin apa, la o anumita ora emite aceste unde in stanga
si dreapta lateral,se scaneaza fundul si apare pe ecran.
-apar probleme prezumptive; obiecte ingropate in mal si alge(Posidonia,Laminavia-clase de
alge).. Mai multe etape ale acestora: atingerea adancimii,indepartarea malului/nisipului de pe
campul de cercetare-ce cuprinde de obicei incarcatura,nu nava; indepartarea sedimentului pt a
iesi la iveala resturile,tipul de epava scufundata.Indepartarea se face printr-un sistem de
pompare - tunuri de apa,furtun flexibil trimis cu aer/apa deasupra sitului -se indeparteaza
sedimentele sau printr-un aspirator de aer -pe principiul B-Mariett-se aspira tot prin tub si
se opresc intr-o sita pe nava(aspiratorul e folosit inca din anii 50).
-nava Calypso(azi mai ales nucleara)
-navele saga contin si un personal policalificat pe langa laboratoarele de cercetare.
Nave si Incarcatura Lor
-navele sunt principala tinta a arheologiei submarine
-nave antice,din per clasica-datorita vicisitudinilor vremii au ajuns pe jos. De asemenea sunt
gasite si in ape mici(nu se avantau).
*Incarcatura: de regula economica:ulei/vin - transportate in amfore - se gaseste un camp de
amfore pe fundul marii,curatate,apoi cercetate/foto/desenate.
-marea problema a datarii epavelor:ceramica - la majoritatea epavelor datate.
-monedele mai putin.
-operele de arta-din marmura,bronz,piese arhitectonice,capiteluri
-opeule? aduse prin comanda din Asia Mica-atelierele grecesti de sculptori,incarcate pe nave de
panza,transportate,unele s-au scufundat.
-pe nave medievale:turnuri,clopotele,ancore,monede
-in sec 19 sunt cunoscute doua episoade cel putin in care incarcaturi de sculpturi romane au
ajuns in Dacia: in 1890,sculpturi din Apulum urmau sa fie duse la Viena,s-au scufundat pe
Mures;pe Dunare -antichitati pt Imp.Habsburgic.
-descoperiri intamplatoare pe albia raurilor: coif(arta traco-getica), doua masti de parada
romane,descoperite pe Olt-una din sec 19,alta din sec 20.
Sapatura arheologica Submarina
-sapatura stratigrafica- indepartarea straturilor-sedimentelor ramase, -> (fotografierea
zonei in situl submarin cu camera video/foto rezistenta la presiune,etanje,purtate deasupra
sitului pe o schela metalica-deplasarea constanta,paralela,la aceeasi distanta fata de sit)
.La suprafata succesiunii de foto avem foto in mozaic-puzzle alaturate pe calculator.
-sapatura propriu-zisa -scafandri autonomi deseneaza/stabilesc pozitia unui obiect in urma
sistemului de referinta(coroiaj).
-recuperarea obiectelor- manual/rosoti teleghidati -cu mentinerea pozitiei exacte,marcarea
obiectului pe poza-mozaic.
-artefactele recuperate sunt duse imediat pe nava baza deoarece in contact cu aerul se
periseaza.Incepe desalinizarea obiectelor mai deosebite,indepartarea suprafetei de
calcare(metal+ceramica),apoi duse la locuri de cercetare de suprafata- la muzeu.
-laboratoarele specializate suporta mari cheltuieli - Franta,Italia,Turcia in coordonare cu
SUA,Germania,mai putin Spania
-arheologia submarina a Marii Negre nu e asa spectaculoasa,Rober Ballard a incercat sa
descopere Arca lui Noe,dar nu a gasit-o.