TRANSNISTRIA POTENTIALUL MILITAR-LOGISTIC SI ROLUL SU N GEOPOLITICA ISTMULUI PONTO-BALTIC

Rolul militar al regiunii transnistrene este, in general, mult diminuat in multe dintre relatarile de presa care se opresc asupra evaluarilor potentialului zonei. Se considera indeobste, in anii 90 c unitati rusesti din Transnistria ar reprezenta capul de pod al Rusiei indreptat catre Balcani. In ultimii ani numeroase surse mai mult sau mai putin bine intentionate au acreditat ideea ca Transnistria nu ar reprezenta un real potential militar, in orice caz nu comparabil cu potentialul trecut, pe cale de consecinta subintelegandu-se ca Rusia nu ar i cu adevarat interesate de controlul asupra zonei decat marginal si din considerente stict politice. !ceasta opinie dorim in materialul de ata sa o combatem, oarte pe scurt, prezentand date cu privire la potentialul logistico-militar al teritoriului "intarind punctul de vedere de mai sus # se adauga in ormatia ca Rusia si-a trimis la $%isinau, recent, ca ambasador, o importanta personalitate militara, cu indelungata activitate in s era serviciilor operative&. In po ida dezbaterilor si con erintelor 'S$( a devenit evident ca Rusia nu intentioneaza sa-si retraga patrimoniul militar din Transnistria la termenul asumat la Istanbul. Strategia politica de ocolire a deciziei 'S$( s-a bazat cu precadere pe liderii comunisti de la $%isinau. )edorind e*ecutarea reala acestui anga+ament, ,ederatia Rusa si-a asigurat o conducere politica in Republica -oldova, care sa-i asigure legalizarea prezentei militare in -oldova. .ladimir .oronin este garantul ducerii la indeplinire a unui proiect rusesc in care sub prete*tul solutionarii con lictului Transnistrean Republica -oldova va deveni in timpul apropiat un el de /stat comun0 o con ederatie cu doi membri "$%isinau, Tiraspol&, sau c%iar trei "daca se adauga si $omratul& subiecti egali in drepturi. !cest conglomerat urmeaza a i acceptat in componenta 1niunii Rusia-Belarus. 2uma de Stat a ,ederatiei Ruse a initiat inca din 3004 procesul de pregatire a opiniei publice si a bazei +uridice in

acest sens. !u ost elaborate de+a diverse mecanisme de garantare a intelegerilor, dintre $%isinau si Tiraspol, care vor i*a rolul -oscovei si calitatea de arbitru in relatiile dintre $%isinau si Tiraspol. 5rezenta militara a ,ederatiei Ruse pe teritoriul Republicii -oldova va i prete*tul constituirii 6 mecanismului de garantare 7.

Aspectul tehnic al p !cesului "e et a#e e a t upel! 5rotocolul sedintei de lucru al e*pertilor ministerelor apararii ale Republicii -oldova si ,ederatiei Ruse cu privire la aspectul te%nic al retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii -oldova "din 38 aprilie 4999& a determinat volumul total de vagoane:plat orme necesare; 44 3<< unitati "inclusiv 49=> vagoane pentru retragerea munitiilor&. 2upa sase ani, in cadrul Summit-ului de la .ena, din iulie 3000, reprezentantul ,ederatiei Ruse a declarat o icial ca pentru retragerea completa trupelor ruse de pe teritoriul Republicii -oldova sunt necesare <000 vagoane grupate in 488 transporturi militare. Rezulta ca intre timp, din 4999 in 3000 s-au evaporat 8000 de vagoane. In concluzie nu e*ista nici o piedica de organizare si de plani icare a retragerii trupelor ruse si depozitelor de munitii. 5entru determinarea timpului necesar retragerii luand in considerare toti actorii te%nici, cel mai scazut este ritmul e*istent de tranzitare a munitiilor pe teritoriul 1crainei care poate limita procesul de retragere la un volum de 430-4?0 vagoane de munitii pe luna sau 9-40 luni de zile pentru retragerea complet a depozitelor. !cest termen poate i micsorat de cateva ori sau prin modi icarea limitei de 40 vagoane intr-un transport militar, sau prin obtinerea permisiunii de tranzitare concomitent a doua sau mai multe transporturi, sau prin reducerea termenilor de tranzitare. -odi icarea primilor doi actori necesita modi icarea regulamentului intern de tranzitare iar reducerea termenului de tranzitare sub 39 ore poate i obtinut prin ma+orarea c%eltuielilor legate de transport pe teritoriul 1crainei. 2in punct de vedere pur militar,

depozitele de munitii de categoria si volumul celor de la $olbasna, de langa Rabnita, in conditii speciale, cum a ost, de e*emplu, retragerea armatei sovietice din @rile (uropei $entrale, pot i evacuate in <0-90 de zile. In ceea ce priveste trupele evaluarile arata ca practic potentialul ortelor militare din Transnistria este identic cu cel din 4993, operandu-se doar sc%imbari de denumiri, treceri ale cadrelor ruse sub serviciul militar al unitatilor Transnistrene, precum si a te%nicii din dotare la inzestrarea acestora. In caz de necesitate, autoritatile Transnistriei sunt apte sa puna sub arme peste 30 mii de oameni la care se mai pot adauga si 8-= 000 de membri ai unitatilor de cazaci din Rusia. Structura ortelor paramilitare din Transnistria; I$ %MINISTERUL APARARII%& 4. 5atru brigazi de in anterie, dislocate in Tiraspol, Tig%ina, Rabnita, 2ubasari. 3. Batalionul de tanc%isti, satul Alinoaia <. 1nitatea antiin anterie, Tiraspol 9. 1nitatea de artilerie, 5arcani >. 1nitatea de aviatie, Tiraspol ?. 1nitatea de genisti, 5arcani 8. Baza de reparatie a avioanelor, Tiraspol =. $entre de instruire si reciclare "<&; Tig%ina, $olbasna, ! anasie ca. 9. 2epozitul de armament de la $olbasna. B-inisterul !parariiB dispune de; Tancuri T-?9 - 4= bucatiC T!B "di erite tipuri& - ?9 bucati. Tunuri BDaubits-433B # 4=C Tunuri =>mm # 43C B!lazanB # <C Eansatoare de mine # ?9. !viatia include; ? elicoptere -I-=T, 3 - -I-3, un avion !)-3?, 3 - !)-3, doua I!F-4=. (licopterele -I-=T sunt dotate cu lansatoare de rac%ete. 5ersonalul B-inisterului !parariiB numara circa 9>00 oameni pe timp de pace.

<

II$ %MINISTERUL 'E INTERNE%& 4. Batalionul B2nestrB - circa >00 de oameni. 3. )oua sectii de militie - circa 9>0 oameni. III$ %MINISTERUL SECURITATII 'E STAT%& 4. Batalionul B2eltaB 3. 2etasament de cazaci <. 2etasamente de graniceri - Tiraspol, $amenca, Rabnita, 2ubasari, Drigoriopol, Tig%ina, Slobozia. 9. 5osturi de rontiera - 99. Batalionul B2eltaB se completeaza, in caz de necesitate, pana la 3000-3>00 de oameni. I($ )CORPUL ARMATEI POPULARE* - sapte batalioane, dislocate in Rabnita, Drigoriopol, 2ubasari, Tiraspol, $%itcani, Tig%ina, 5arcani. Batalioanele respective numara circa 3000 de oameni, dintre care circa 80G au e*perienta militara. ($ )OASTEA CA+ACEASCA* de la -area )eagra, reprezentata prin unitatea nr. 40; 8 detasamente, situate in Tiraspol, $amenca, Rabnita, 2ubasari, Drigoriopol, Tig%ina, Slobozia. Intrarea /statului comun0 -oldo-Transnitrean in componenta 1niunii Rusia-Belarus va permite in mod iresc si legalizarea prezentei militare a ,ederatiei Ruse in cadrul unor baze militare stabile. In cel mai apropiat timp deputatii comunisti pot initia modi icarea $onstitutiei Republicii -oldova si atunci va deveni mai clar ce el de stat urmeaza sa devina -oldova in con ormitate cu acest scenariu. ' problema aparte o constituie asigurarea ca Republica -oldova, odata cu eventuala sc%imbare a puterii la $%isinau, sa nu poata parasi 1niunea Rusia-Belarus. 5entru aceasta se preconizeaza modi icarea structurii organelor de stat ale Republicii -oldova "5arlament bi-cameral, pac%etul de control apartinand deputatilor din Transnistria si Dagauz (ri&. $apitalul rus va privatiza obiectivele strategice iar investitiile vor i in+ectate in industria Transnistriei. !planarea ormala a con lictului va permite in mod iresc desc%iderea sectiilor consulare ale ,ederatiei Ruse la Tiraspol.

Totodata, iind parti componente ale /statului comun0 Transnistria si Daguz (ri vor dispune de un grad de independenta, care va permite Rusiei "sau Bielorusiei& sa le recunoasca in calitate de state independente in eventualitatea ca situatia de la $%isinau iese de sub control. In acest timp se deruleaza de+a procese de privatizare care consolideaza capitalul rusesc in regiunea transnistreana. 5rincipalele uzine de interes pentru investitorii rusi sunt; U+INA MECANICA 'IN BEN'ER 5roduce in serie din anul 499>, sisteme de lansare a proiectilelor reactive cu 30 de @evi"montate pe caroserii de automobile&C aruncatoare de grenade antitanc pe a et "din anul 499>&C aruncatoare de mine "de calibrul =3-mm, 430-mm& "din anul 499?&C aruncatoare de grenade antitanc portative "din anul 499?&C pistoale de calibrul >,9> mmC instalatii de lansare a proiectilelor reactive de tip BDradB. 1n numar de cateva zeci de sisteme reactive au ost livrate in !b%azia prin Bulgaria, pe parcursul ultimilor doi ani, sub acoperirea unei irme rusesti. Hininand cont de dislocarea uzinei "malul drept al )istrului, in interiorul zonei de securitate, regimul special al orasului Bender& liderii de la Tiraspol, in comun cu partea rusa, au impus conditia ca 5ostul de control si trecere al Trupelor de mentinere a pacii de pe podul de la Bender sa ie completat numai din militari rusi si transnistreni. "2in4993 prin decizia $omisiei 1ni icate de $ontrol pe toate podurile de pe )istru au ost instalate posturi tripartite de control.& Toate tentativele ulterioare ale reprezentantilor $%isinaului in $omisia 1ni icata de $ontrol de a restabili statutul acestui post ca tripartit si de a e ectua o vizita de inspectie la 1zina in con ormitate cu prevederile !cordului din 4993 si statutul $1$ au ost respinse.

>

U+INA METALURGICA 'IN RIBNITA SI CELE A,ILIATE 2in primavara anului 4998, la uzina metalurgica din Ribnita, a ost inceputa producerea aruncatoarelor de mine de calibrul =3-mm. 1tila+ul de producere a aruncatoarelor de mine a ost ac%izitionat in 499> din ,ederatia Rus si permite de asemenea producerea aruncatoarelor de mine de calibrul 430-mm. Testarea primelor aruncatoare si tragerile de control au ost e ectuate la 48 mai 4998 in prezenta reprezentantilor din Rusia. Tot in prim vara anului 4998 la uzina a ost produs primul lot e*perimental "400& de mine antipersonal in carcasa de lemn. 1lterior s-a trecut si la producerea minelor antitanc. U+INA 'E POMPE 5roduce aruncatoare de grenade antipersonal "cu i*are sub @eava& D5-3> de calibrul 90mm. U+INA )SELI-O+TE-NICA* 'IN ORASUL CAMENCA 5roduce o parte din subansambluri pentru aruncatoarele produse la 1zina de pompe. U+INA )ELECTROMAS* .TIRASPOL/ 5roduce in serie; - pistoale mitraliera de 9-mm, pistoale -acarov de 9-mm, pistoale de >,9>-mm, arme de vanatoare si arme de lupta speciale abricate in baza acestora. Subansamblurile "inclusiv amortizoare de zgomot& sunt primite din ,ederatia Rusa. U+INA )ELECTROAPARAT* .TIRASPOL/ 5roduce subansambluri si blocuri de aparata+ pentru di erite sisteme de armament care se asambleaza in ,ederatia Rusa. In cele mai dese cazuri Tiraspolul realizeaza contractele de e*port al armamentului cu concursul Rusiei care are reprezentanti comerciali cu titlu permanent. 2irectorul unuia din obiectivele economice principale din regiune, uzina metalurgica din Ribnita, !natolii Belitcenco, a con irmat ca uzina a devenit de+a societate pe actiuni re uzand sa numeasca principalii actionari, in sc%imb, mentionand cu satis actie ca partenerii principali sunt agenti economici din (uropa occidentala si S1!, iar volumul

anual al tranzactiilor cu acestia depaseste citeva zeci de milioane de dolari. "$ompania rusa /Itera0 este cea care a preluat 80 G din actiuni& Sunt semne ca noua putere a Rusiei este relativ incomodata de gruparea lui Smirnov pentru ca acestia pun piedici noului concept al politici rusesti neo-coloniale, bazate pe e*tinderea capitalului rusesc si acapararea unor importante proprietati pe teritoriul ostelor republici sovietice, mult mai e icienta pentru mentinerea unui Bcontrol civilizatB asupra lor, decit prin mentinerea unor regimuri dubioase si a ortelor armate in regiunile respective. 2upa reglementarea relatiilor de proprietate si acordarea garantiilor regiunii transnistrene, liderii Transnistriei, vor accepta varianta de ederalizare a Republicii -oldova, asa zisul /5lan 5rimaIov0 ast el ca sa e*iste un singur subiect al dreptului international, o singura moneda nationala, si un sistem unic de organizare a organelor de ocrotire a normelor de drept dar pentru acesta va trebui revizuita structura parlamentului si a puterii e*ecutive. Deoge R')$(! !rticol aparut in Revista Deopolitica 2ecembrie 300<