CAP.

11 BAUTURILE NEALCOOLICE

11.1 Principalele tipuri de bauturi

Din acesta categorie fac parte : apa carbogazoasa, apele minerale, bauturile
racoritoare, sucurile de fructe si legume, ceaiul si cafeaua.
11.2 Apa carbogazoasa se prepara prin suprasaturarea sub presiune a apei potabile
cu dioxid de carbon de tip alimentar.Ea poate fi consumata ca atare in scop racoritor
sau este folosita pentru prepararea unor bauturi racoritoare (sucuri,limonade).
11.3 Apele minerale sunt ape subterane care contin dizolvate cantitati mai mari din
sarurile rocilor prin care au trecut.Pe langa sarurile minerale, de obicei depasind 1g
, adesea mai contin si o serie de gaze si substante radioactive.
Pe baza compozitiei chimice, aceste ape minerale se impart in acide sau alcaline,
caracteristici in functie de care pot fi recomandate in scopuri preventive sau
curative.
Dupa ionii care domina si le imprima caracterul respectiv, apele minerale se pot
clasifica in : ape alcaline, ape carbonice, ape clorurate, ape bromate si iodate, ape
sulfuroase, ape sulfatate, ape fosfatate, ape arsenicale. In afara acestora exista si o
serie de ape zise mineralizate , preparate din apa potabila la care se adauga
diferite saruri, bioxid de carbon si hidrogen sulfurat.
11.4 Bauturile racoritoare - prin bauturi racoritoare se inteleg produsele fabricate
din concentrate aromate, sucuri de fructe, sucuri de legume, siropuri de fructe sau
plante aromatice, substante aromatizante ( naturale sau sintetice), apa sau ape
minerale de masa, indulcitori (zahar, glucoza, zaharina sau alti inlocuitori ), acizi
alimentari , vitamine, sau alte substante cu sau fara adaos de dioxid de carbon.
Adaosurile de substante aromatizante, indulcitori, coloranti, conservanti sau alte
substante se face doar cu avizul Ministerului Sanatatii .

Bauturile racoritoare se clasifica in urmatoarele categorii :

1. dupa continutul de dioxid de carbon :

- bauturi racoritoare carbogazoase cu continut de dioxid de carbon de
min.4g/l
- bauturi racoritoare carbogazoase cu continut de dioxid de carbon de
min.2g/l
- bauturi racoritoare fara dioxid de carbon-plate

2. dupa natura materiilor prime folosite pentru gust si aroma

- pe baza de concentrat tip cola
- pe baza de sucuri sau sucuri concentrate de fructe/legume
- pe baza de siropuri de fructe si plante aromatice
- pe baza de arome naturale (macerate sau uleiuri) si/sau sintetice (arome de
migdale, rom)
3. dupa natura indulcitorilor folositi :
- bauturi racoritoare indulcite cu zahar sau zahar si glucoza
- bauturi racoritoare indulcite cu zaharina sau alti indulcitori admisi de
Ministerul Sanatatii cu/fara adaos de cantitati reduse de zahar hipocalorice.
4. dupa natura apei folosite :
- bauturi racoritoare preparate cu apa potabila
- bauturi racoritoare preparate cu apa minerala de masa.

11.1.4 Sucurile de fructe si legume se obtin prin zdrobirea si presarea fructelor si

legumelor ( coacaze, zmeura,mere,struguri,citrice telina, varza,
ridichi,pepeni,sfecla,tomate ) proaspete,coapte si sanatoase.Sucul brut este supus
unor operatii pentru limpezire apoi se imbuteliaza si se pasteurizeaza sau se
sterilizeaza.
Nectarul contine si o parte din pulpa fructului dispersata fin in masa lichidului.
Aceste preparate contin, ca si produsele din care s-au obtinut, mono si dizaharide
( 5-18%), acizi organici (citric, malic,tartric), elemente minerale ( K,Ca,Na, P,Fe),
vitamine (vit.C, caroten,complex B).
11.1.5 Ceaiul reprezinta infuzia frunzelor si a mugurilor arborelui de ceai Thea
Chinesis .Compozitia ceaiului este in medie : 30% substante extractibile libere de
azot, 23% substante azotoase , 12% tanin, 10% celuloza, 8% apa, 8% substante
solubile in eter, 3% teina, 3% substante minerale solubile in apa si 3 % substante
minerale insolubile in apa. Componentele caracteristice ceaiului sunt teina si
teofilina, substantele tanate cu actiune astringenta, uleiurile eterice si cantitati
importante de fluor 6-35 mg%.
11.1.6 Cafeaua se prepara din semintele arborelui de cafea Coffea Arabica sau
Coffea Liberica prajite si macinate. Boabele de cafea contin drept componenta
caracteristica cofeina in proportie de 1-2% careia i se datoreaza si actiunea sa
excitanta si acidul cafetanic in proportie de 3-5% care imprima infuziei de cafea
gustul amar caracteristic.De asemenea mai contin substante proteice 10-12%,
grasimi 10-13%, zaharuri 5-9%, celuloza 25%, substante minerale 4-5% : K,Na,
Mg,Fe, vitamine (acidul nicotinic 30 mg%) si uleiuri eterice 0,1% care imprima
cafelei mirosul caracteristic.Cafeaua careia i s-a extras cofeina cu un solvent
organic se numeste decofeinizata.
Surogatele de cafea sunt reprezentate de radacini, seminte, sau fructe prajite ale
caror infuzii contin extract, culoare si gust aromatic asemanatoare infuziei de cafea
dar sunt lipsite de componentii principali ai cafelei. Printre surogatele de cafea cele
mai intrebuintate sunt cicoarea, maltul si nautul.

11.2 Verificarea bauturilor racoritoare si recoltarea probelor

Verificarea calitatii bauturilor racoritoare se face prin verificari de lot si verificari

periodice.
 Verificarile de lot : lotul trebuie sa cuprinda 500-300000 butelii sau ambalaje de
desfacere de acelasi fel si aceeasi cantitate care contin acelasi sortiment de bautura
si sunt supuse deodata verificarii.
La fiecare lot se verifica :
1.ambalarea si marcarea
2.proprietati organoleptice
3.proprietati chimice
Toate ambalajele examinate trebuie sa corespunda conditiilor organoleptice si
proprietatilor chimice prevazute in normele sanitare.In caz contrar lotul se respinge.

Stabilirea numarului de ambalaje de desfacere supuse verificarii de lot

Marimea lotului,numar de ambalaje de Numar de ambalaje ce se supun verificarii

desfacere
500......1200 10
1201.....3200 15
3201.....10000 20
10001....35000 40
35001....150000 70
150001...200000 120
200001....300000 210

Verificari periodice constau in verificarea continutului de metale si a proprietatilor

microbiologice si se executa cel putin o data pe luna si ori de cate ori se considera
necesar.
Pentru verificarile periodice se iau la intamplare , din diferite puncte ale lotului
gasit corespunzator la verificarile de lot, cate o proba de minim 3 ambalaje sau de
min 5 ambalaje in functie de marimea lotului.
Probele pentru verificarea proprietatilor microbiologice se introduc in lazi izoterme
si se trimit in ziua recoltarii la laboratorul care va executa analizele respective.
Chiar daca o singura proba nu corespunde conditiilor prevazute in normele sanitare,
lotul se respinge si se iau masurile corespunzatoare pentru asigurarea calitatii
produsului.

11.3 Examenul organoleptic

Verificarea ermeticitatii inchideii ambalajului se face asfel : se sterge bine ambalajul
pentru a nu prezenta urme de umezeala, se agita bine si se intoarce cu gura in
jos.Daca se pierde lichid sau scapa dioxid de carbon inchiderea nu este
corespunzatoare.
Sucurile de fructe sau legume si bauturile racoritoare vor prezenta :
- Aspectul lichid limpede, fara particule in suspensie (exceptie face nrctarul
care contine si pulpa) fara semne de fermentare sau mucegaire.Nu se
admite prezenta corpurilor straine.
- Culoarea este aproape de cea naturala corespunzatoare fructelor respective
si denumirii produsului
 - Mirosul placut, caracteristic denumirii produsului.Nu se admite miros de
mucegai sau alte mirosuri straine.
- Gustul placut, dulceag si acrisor, intepator caracteristic denumirii
produsului.

Apa carbogazoasa se prezinta ca un lichid incolor, limpede, fara particule in

suspensie, fara sediment.Turnata in pahar trebuie sa degaje din abundenta dioxid de
carbon, fara miros, cu gust placut, intepator, caracteristic pentru apa saturata cu
dioxid de carbon, fara gust strain.

11.4 Examenul chimic

Pentru aprecierea igienica a bauturilor nealcoolice este necesar sa se execute un

numar mare de analize ( determinarea dioxidului de carbon, a zaharului,
asubstantelor indulcitoare, colorantilor sintetici, substantelor sintetice aromatizante,
conservantilor, substantelor producatoare de spuma, metale toxice)

11.4.1 Determinarea dioxidului de carbon

Principiul metodei : dioxidul de carbon liber se fixeaza sub forma de carbonat de
acid de sodiu prin tratare cu solutie de carbonat de sodiu.Excesul de carbonat de
sodiu se titreaza cu acid clorhidric.
Reactivi :
- HCl 0,2 N
- Carbonat de calciu 0,2 N
- Fenolftaleina 1% in alcool etilic 96% vol.

Tehnica de lucru : pentru a nu se pierde din continutul de bioxid de carbon la

deschiderea ambalajelor, acestea se racesc in gheata cu sare la 0C. Intr-un vas
Erlenmeyer de 500 ml se introduc 50 ml solutie de carbonat de sodiu si se adauga
cu pipeta 25 ml (V) din proba racita, tinand varful pipetei in solutia de carbonat de
sodiu.Se adauga 100 ml apa fiarta si racita la 5C si 1 ml solutie de
fenolftaleina.Amestecul se omogenizeaza si se titreaza cu acid clorhidric (V1) pana
la decolorarea completa a solutiei.
In alt vas Erlenmeyer se introduc 25 ml din proba racita , se adauga cu pipeta 50 ml
solutie carbonat de sodiu, 1 ml solutie de fenolftaleina si se titreaza cu acid
clorhidric, pana la decolorarea completa a solutiei (V2).
Bioxidul de carbon exprimat in grame la 100 ml proba se calculeaza astfel :

CO2( g%) = 0,0044(V2-V1)x2x100/V

Pentru comparare cu normele Sanit. rezultatele obtinute in g% se transforma in g/l

prin inmultire cu 10
- 0,0044 este cantitatea de bioxid de carbon, in grame corespunzatoare la 1
ml acid clorhidric 0,2N
 - V1 este volumul solutiei de HCl 0,2 N folosit la prima titrare in ml
- V2 este volumul solutiei de HCl 0,2 N folosit la a doua titrare in ml
- V este volumul probei luate pentru determinare

Norme sanitare :
- bauturi racoritoare pe baza de concentrat de tip cola min 5g/l
- bauturi racoritoare carbogazoase cu continut redus de CO min 2 g/l
- bauturi racoritoare plate unde CO2 este absent

11.4.2 Determinarea aciditatii totale

Principiul metodei : se titreaza aciditatea probei de analizat cu o solutie de hidroxid de
sodiu in prezenta rosului de fenol sau a fenolftaleinei ca indicator, dupa indepartarea
dioxidului de carbon.
Reactivi :
- hidroxid de sodiu 0,1 N
- fenolftaleina 0,1 % in alcool etilic 96% vol
- rosu de fenol 0,02% in apa

Tehnica de lucru : intr-un vas Erlenmeyer de 300 ml se introduc 25 ml din proba pentru
analiza , bine omogenizata, se fierbe 3 min pentru indepartarea dioxidului de carbon si
apoi se raceste sub jet de apa.
Din aceasta proba se introduc 20 ml 9V0 intr-un balon cotat de 250 ml si se aduce la
semn cu apa fiarta si racita(V1) apoi se introduc 50 ml (V2) intr-un vas Erlenmeyer.
In cazul probelor necolorate sau slab colorate se adauga cateva picaturi de fenolftaleina si
se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu 0,1 N (V3) pana la aparitia culorii roz care sa
persiste timp de 30 de sec.
In cazul probelor intens colorate se titreaza picatura cu picatura, cu solutie de hidroxid de sodiu
0,1 N sub agitare continua.Dupa fiecare adaos de hidroxid de sodiu se scoate cu bagheta o
picatura din proba si se amesteca cu o picatura din solutia de rosu fenol pe o lama de sticla
parafinata sau pe o placa speciala pentru titrare in picaturi.Se continua titrarea pana cand
indicatorul vireaza in rosu (V3).
Aciditatea totala exprimata in grame acid citric la 100 ml produs se calculeaza :

Aciditate totala = V1xV3x0.1x0,007x100 / V1xV2

Unde :-V=volumul probei de analizat

-V1=volumul la care s-a adus p[roba pentru analiza
-V2=volumul solutiei luate pentru titrare
-V3= volumul solutiei de hidroxid de sodiu 0,1 N folosit pentru titrare
-0.007= cantitatea de acid citric corespunzatoare la 1 ml de hidroxid de sodiu normal, in g
In cazul in care aciditatea titrabila se exprima in g acid malic, tartric, acetic, acestea se calculeaza
introducand in formula miliechivalentul acidului respectiv care este 0.0067 pentru acid malic,
0.0075 pentru acid tartric, 0.0060 pentru acid acetic.

Normele sanitare : 1-3 g acid citric la 100 ml de produs

11.4.3 Determinarea benzoatului de sodiu exprimat in acid benzoic

Principiul metodei : se extrage acidul benzoic din proba cu cloroform, se evapora la sec, se
dizolva reziduul cu alcool etilic neutru si se titreaza cu hidroxid de sodiu.

Reactivi :
-HCl 10%
-alcool etilic neutralizat cu hidroxid de sodiu solutie 0,1 N in prezenta de fenolftaleina
-clorura de sodiu cristalizata si solutie saturata (26,4 g la 100 ml apa la temp. de 20C )
-cloroform
-hidroxid de sodiu, solutie 0,05 N si solutie 10 %
Tehnica de lucru : intr-un balon cotat de 500 ml (V1) se introduc cu pipeta 200ml din proba de
analizat (V) , se adauga clorura de sodiu pana la saturare ( cca 30g clorura la 100ml).Se
alcalinizeaza amestecul cu solutie de hidroxid de sodiu 10% (in prezenta hartiei de turnesol ) se
aduce la semn cu solutie saturata de clorura de sodiu si se omogenizeaza.Se lasa in repaus 2-3
ore si se filtreaza prin hartie de filtru cu porozitate medie.
Se iau cu pipeta 200ml (V3) din solutia obtinuta , se introduc in palnie de separare si se
neutralizeaza cu solutie de acid clorhidric in prezenta hartiei de turnesol adaugand 5ml in
exces.Se adauga consecutiv 70, 50, 40, 30 ml cloroform, agitand de fiecare data si separand
extrasul cloroformic intr-o capsula de portelan.Extractul cloroformic colectat in capsula se
evapora la sec intr-o nisa de ventilatie.Se introduce apoi capsula intr-un extinctor cu acid sulfuric
si se lasa circa 24 de ore.
Reziduul obtinut se dizolva in 40 ml de alcool ; etilic. Se adauga 10 ml de apa, 0,5 solutie de
fenolftaleina si se titreaza cu hidroxid de sodiu 0,05N.
Benzoatul de sodiu exprimat in grame la 100 ml proba se calculeaza dupa formula :

Benzoat de sodiu g%0,0072 = xV1xV2x100 / VxV3

=pentru comparare cu normele sanitare, rezultatele obtinute in g% se transforma in g/l prin

inmultire cu 10
Unde : - 0,0072 este cantitatea de benzoat in g corespunzatoare la 1ml de hidroxid de sodiu 0,05
N
- V = volumul probei luate pentru analiza
- V1 = volumul la care s-a adus proba pentru analiza
- V2 = volumul solutiei de hidroxid de sodiu 0,05 N folosit pentru titrare
- V3 = volumul solutiei, din proba pregatita,luat in lucru

Benzoatul de sodiu exprimat in grame acid benzoic la 100g produs se calculeaza inmultind
valoarea obtinuta cu factorul 0,847 care reprezinta raportul dintre greutatea moleculara a acidului
benzoic si cea a benoatului de sodiu.
Norme sanitare : max.200mg/l

11.4.4 Determinarea zaharinei

Principiul metodei : in mediul de acid clorhidric si in prezenta carbonatului de sodiu sau a
carbonatului de potasiu, zaharina elibereaza ionii (SO4)-, care se precipita cu clorura de bariu si
se dozeaza gravimetric.
Reactivi :
-HCl d=1,19
- azotat de argint 1%
- carbonat de sodiu cristalizat si solutie 10%
- carbonat de potasiu cristalizat
- clorura de bariu 10%
- eter etilic

Tehnica de lucru :
Intr-un pahar Berzelius de 250 ml se introduc 100 ml din proba pentru analiza, se aciduleaza cu 2
ml de HCl si se extrage de 2 ori cu cate 50 ml eter etilic.Se filtreaza extractul prin hartie de filtru
cu porozitate mica , intr-un pahar Berzelius apoi se spala filtrul cu 5 ml de apa acidulata cu
HCl.Se evapora la sec pe o baie de apa.In reziduu se adauga 2-3 ml carbonat de sodiu 10% si se
evapora din nou la sec.In reziduu uscat se adauga 4g amestec de carbonat de sodiu si carbonat de
potasiu 1+1.Se incalzeste usor pe baia de apa, apoi se continua incalzirea pana la topirea
completa (30 min).Se raceste, se dizolva in apa, se adauga 5 ml apa acidulata cu HCl, se filtreaza
prin hartie de filtru cu porozitate mica si se spala filtrul cu apa.Filtratul se aduce la 200 ml cu
apa, se incalzeste la fierbere si se adauga in exces solutie de clorura de bariupene la precipitare
totala.Precipitatul format de sulfat de bariu se filtreaza intr-un creuzet filtrant tarat in prealabil, se
spala cu apa pana ce in filtrat se constata absenta ionului de clor (verificare cu azotat de
argint).Se usuca in etuva la 110C ,se raceste in exicator si se cantareste cu precizie de 0,001
g.Se repeta uscarea,racirea,cantarirea pana la masa constanta.
Continutul de zaharina exprimat in mg la 1000ml proba (1l) se calculeaza astfel :

Zaharina = 0,7848 x m / V

Unde : - 0.7848 = cantitatea de zaharina in mg corespunzatoare la 1 g sulfat de bariu

- m = masa sulfatului de bariu uscat in mg
- V = volumul de proba luat pentru determinare in ml

Norme sanitare : max.50mg/l

11.4.5 Determinarea ciclamatului de sodiu

Principiul metodei : in mediu de HCl si in prezenta ionilor azotiti (NO2-) ciclamatul de sodiu
elibereaza ionii sulfati (SO4)-, care precipita cu clorura de bariu si se dozeaza gravimetric.
Reactivi :
-HCl d=1,19
-azotit de sodiu 10%
-clorura de bariu 10%
-alcool etilic 96% vol
-azotat de argint 1
Tehnica de lucru :
In pahar Berzelius de 250 ml se introduc 100 ml din proba de analiza. In cazul in care proba nu
este omogena si limpede, se agita si se filtreaza prin hartie de filtru cu porozitate mica.Se
aciduleaza cu HCl 10 ml, se adauga 10 ml solutie de clorura de bariu si se lasa in repaus 30
min.Se filtreaza cantitativ prin hartie de filtru in pahar Berzelius.Hartia de filtru cu precipitat se
arunca.In filtrat se adauga 10 ml solutie de azotat de sodiu se agita, se acopera cu o sticla de ceas
si se aseaza pe o baie de apa adusa la fierbere unde se tine 2 ore agitand din 30 in 30 de min.Se
lasa circa 12 ore la temp. camerei pentru aglomerarea precipitatului de bariu.
Precipitatul se filtreaza intr-un creuzet filtrant la 110C si se spala cu apa calda pana ce in filtrat
se constata absenta ionului clor (verificare cu azotat de argint).Se spala o data cu alcool etilic
apoi se usuca in etuva la temp.110C, se raceste in exicator si se cantareste cu precizie de
0,001g.Se repeta uscarea, racirea, cantarirea pana la masa constanta.
Filtrarea se poate face si prin hartie de filtru cu porozitate mica.In acest caz dupa spalarea
precipitatului cu apa si alcool, se introduce filtrul cu precipitat intr-o capsula adusa la masa
constanta , se usuca, se calcineaza la 600C, se raceste in exicator si se cantareste cu precizie de
0,001g.Se repeta calcinarea,racirea, cantarirea pana la masa constanta.
Continutul de ciclamat de sodiu, exprimat in 1000 ml proba se calculeaza asfel :

Ciclamat de sodiu = 0.862 x m / V

Unde : - 0,862 este cantitatea de ciclamat de sodiu in mg corespunzatoare la 1 g sulfat de bariu

- m = masa de sulfat de bariu uscat sau ciclamat in mg
- V = volumul de proba luat pentru determinare, in ml

Norme sanitare : max.400 mg/l

11.5 Examenul microbiologic

11.5.1 Examinarea si pregatirea recipientului din care se recolteaza proba pentru analiza

Se curata recipientul la exterior de urmele de grasime si se omogenizeaza produsul prin

rasturnarea repetata a recipientului.
Se sterilizeaza capsula si instrumentele de deschidere prin flambare.
In cazul bauturilor carbogazoase, dupa deschiderea recipientului se recolteaza in mod steril cate
20 ml de proba care se introduc in eprubete se astupa cu dopuri de vata, sterile se agita si se
introduc in termostat la temp. de 37C unde se mentine 15-20 min pentru eliminarea gazului,
dupa care se trece la efectuarea determinarii.

11.5.2 Proba incubarii la termostat

Probele de bauturi racoritoare pasteurizate se introduc la termostat la temp. de 37C unde stau 7
zile.Probele care nu prezinta modificari dupa termostatare sunt supuse analizei microbiologice
pentru a stabili numarul total de bacterii aerobe mezofile si a identifica bacteriile sporulate.
11.5.3 Determinarea numarului total de bacterii aerobe mezofile

Principiul metodei : punerea in evidenta a numarului total de bacterii aerobe mezofile se bazeaza
pe insamantarea produsului prin incorporarea in mediul de cultura triptona-extract de drojdie-
glucoza-agar si numararea coloniilor dezvoltate dupa incubare la temp. de 37C , timp de 48 ore.
Mod de lucru : se recolteaza in mod steril 1 ml proa si se trece intr-o eprubeta, in care s-au
introdus in prealabil 9 ml apa sterila, se omogenizeaza, obtinand o dilutie de 1/10.Se
insamanteaza doua placi Petri cu cate 1 ml din proba pentru analiza, nediluata si alte doua placi
Petri cu cate 1 ml din proba nediluata.In fiecare placa Petri se introduce apoi cate 15 ml mediu de
cultura triptona- extract de drojdie-glucoza-agar topit si racit la 45C. Se omogenizeaza proba cu
mediul si dupa solidificare se incubeaza la termostat timp de 48 ore la temp. de 37C. Numararea
coloniilor de bacterii crescute pe mediul de cultura se face cu ochiul liber sau cu lupa pe intreaga
suprafata a fiecarei placi Petri. Se iau pentru numarare placile in care s-au dezvoltat min.30
colonii si nu mai mult de 300 colonii.
Se calculeaza apoi media aritmetica a numarului de colonii crescute pe placile insamantate cu
proba nediluata si media aritmetica a numarului de colonii crescute pe placile insamantate cu
proba diluata si se inmulteste cu 10.Media celor doua rezultate reprezinta numarul de bacterii
aerobe mezofile pe 1 ml de proba.

11.5.4 Determinarea numarului de bacterii coliforme

Principiul metodei : punerea in evidenta a bacteriilor coliforme prin dezvoltarea acestora la temp.
de 37C, pe medii de cultura nutritive specifice acestora ( bulion Lauryl-sulfat dublu si simplu
concentrat sau bulion-bila-lactoza-verde briliant dublu si simplu concentrat).
Mod de lucru :
o Insamantarea se insamanteaza cate 10 ml din proba de analiza in 3 eprubete cu tuburi
de fermentatie, continanad fiecare cate 10 ml din mediu bulion Lauryl-sulfat sau bulion-
bila-lactoza-verde briliant dublu concentrat.Se insamanteaza cate 1 ml si apoi cate 0,1 ml
si 0,01 ml din proba pentru analiza in cate 3 eprubete cu tuburi de fermentare, continand
fiecare cate 10 ml mediu bulion Lauryl-sulfat sau bulion-bila-lactoza-verde briliant
simplu concentrat.
o Incubarea se face in termostat la temp. de 37C timp de 24 de ore, timp in care se
controleaza daca s-au produs gaze in tuburile de fermentare.In cazul in care nu s-au
produs gaze, eprubetele se lasa in continuare in termostat inca 24 de ore.
o Stabilirea numarului de bacterii coliforme se examineaza eprubetele si se noteaza cele
in care se constata reactia pozitiva degajarea de gaz.Din tabelul mai jos prezentat, in
care este prezent numarul de bacterii coliforme in functie de numarul de eprubete in care
s-a produs reactia pozitiva, se deduce numarul bacteriilor coliforme raportat la 10 ml de
proba.
Exemplu : daca in eprubetele care contin 10 ml de proba se constata degajare de gaz in doua
dintre ele, iar in cele cu 1 ml si cu 0,1 ml se constata degajare de gaz in cate o eprubeta, se citeste
in tabel in dreptul numarului 211, numarul corespunzator de bacterii coliforme care este 2,0 in 10
ml de proba.

Calculul numarului probabil de coliformi din bauturile nealcoolice

Numarul de eprubete Numarul de Numarul de eprubete Numarul de
corespunzator cantitatii de bacterii coliforme in
corespunzator cantitatii de proba
bacterii
proba insamantata in care s-a
10 ml proba insamantata in care s-a produs
coliforme in
produs reactia pozitiva reactia pozitiva 10 ml proba
000 0,0 222 3,5
001 0,3 223 4,1
010 0,3 230 3,0
011 0,6 231 3,5
020 0,6 232 4,0
100 0,4 300 2,5
101 0,7 301 4,0
102 1,1 302 3,5
110 0,7 310 4,5
111 1,1 311 7,5
120 1,1 312 11,5
121 1,5 313 16,5
130 1,6 320 9,5
200 0,9 321 15,0
201 1,4 322 20,0
202 2,0 323 30,0
210 1,5 330 25,0
211 2,0 331 45,0
212 3,0 332 110,0
220 2,0 333 140,0
221 3,0

11.5.5 Determinarea drojdiilor si mucegaiurilor

Principiul metodei : drojdiile si mucegaiurile se pun in evidenta prin cresterea pe medii
corespunzatoare (agar-malt, agar-glucoza-cartof,Czapek-Dox-agar) si numararea acestora.
Mod de lucru : se introduce in doua placi Petri cate 1 ml proba peste care se adauga 10-12 ml
mediu cultura topit si racit la 45C. Se omogenizeaza continutul prin agitare dupa care se
incubeaza la temperatura camerei, la intuneric timp de 5 zile.
Numararea coloniilor de drojdii si mucegaiuri crescute pe mediul de cultura se face cu ochiul
liber pe intreaga suprafata, separat pe fiecare placa Petri.Media aritmetica obtinuta pe cele doua
placi reprezinta numarul de drojdii si mucegaiuri la 1 ml de proba.

11.5.6 Diferentierea microflorei sporulate de microflora nesporulata

Principiul metodei : diferentierea microflorei sporulate de microflora nesporulata se bazeaza pe
inactivarea florei vegetative a bacteriilor prin incalzirea la 80C, timp de 20 min si constatarea
cresterii in cele doua variante.
Mod de lucru : din proba de bauturi racoritoare pesteurizate, care nu prezinta modificari dupa
termostatare se recolteaza in mod steril 20 ml si de introduc in eprubeta sterila.Se incalzeste pe o
baie de apa adusa 80C timp de 20 min si se raceste sub jet de apa.
Se insamanteaza in doua placi Petri cate 1 ml din proba neancalzita.Se introduc in fiecare placa
Petri cate 15 ml mediu triptona-extract de drojdie-glucoza-agar topit si racit la 45C, se
omogenizeaza proba cu mediu, prin agitare si dupa solidificare se mai adauga un strat de mediu
pentru a preveni intinderea coloniilor.Probele astfel insamantate se introduc in termostat la 37C
timp de 48-72 de ore.
Daca dupa incubare in termostat se constata ca in placile Petri insamantate cu proba nesupusa
incalzirii s-au dezvoltat colonii de bacterii, se considera ca exista o contaminare cu microflora
nesporulata.Daca in placile Petri insamantate cu proba supusa incalzirii se constata colonii de
bacterii, proba contine o microflora sporulata.

11.5.7 Interpretarea rezultatelor analizelor microbiologice

Norme biologice

Tipul bauturii NTG aerobi Bacterii E.coli Bacterii Drojdii si

mezofili coliforme sulfito- mucegaiuri
reducatoare
Bauturi racoritoare si sucuri de
fructe cu termen : 300 10 Abs - 10
mai mic de 14 zile
mai mare de 14 zile 30 absent - - abs
Pulberi pentru sucuri 10.000 10 abs - 10
Ape minerale,carbogazoase - Absent Abs Abs -
Gheata artificiala - 100 cm 100 cm50cm -
Cafea
cruda - 100 10 - 1000
prajita - 10 1 - 100
Ceai 10.000 10 abs - 100

valorile inscrise reprezinta numarul maxim admis in g sau ml

in afara criteriilor inscrise in tabel se mai fac determinari de numar de streptococi
fecali:absent/100ml si pseudomonas aeruginosa:absent/100ml

11.6 Norme de protectie sanitara pentru bauturi nealcoolice

1.apa mineralizata: continutul in substante minerale nu trebuie sa il depaseasca pe cel din apa
potabila.
2.bauturile racoritoare tip tonic : trebuie sa aiba continut in chinina de max.85mg/l
3.bauturile racoritoare declarate ca imbogatite cu vitamina C trebuie sa aiba un continut de max
150 mg vitC/l
4.bauturi racoritoare hipocalorice trebuie sa aiba substanta uscata de max. 3 grade
reflectometrice-cele fara adaos de fructe, si max.5 la cele cu adaos de fructe.
5.norme toxicologice se refera la aditivii alimentari si metale grele
In urmatorul tabel este relatata doza limita (se gaseste in alimentul gata preparat) pentru
principalii aditivi alimentari admisi in bauturile nealcoolice.
Doza limita admisa in bauturile nealcoolice pentru principalii aditivi alimentari

Grupa de aditivi Denumirea substantei Doza limita

Conservanti Acid benzoic si saruri E210-E213 200mg/l
Acid ascorbic si saruri E200-E203 300mg/l
Antioxidanti Acid ascorbic si saruri E300-E303 Qs
Acidifianti Acid citric E330 Qs
Acid tartric E334 Qs
Acid fosforic E338 Qs
Indulcitori AcetsulfamK E950 Max.350mg/l
Aspartam E951 Max.600mg/l
Zaharina si saruri de Na, K,Ca E 954 Max.50mg/l
Neohesperidina DC E952 Max.50mg/l
Ciclamat de sodiu E952 Max.400mg/l
Coloranti de sinteza Tartrazina E102 Max.10mg/l
Sunset yellow E110 Max.40 mg/l
Galben de quinoleina E104 Max.100mg/l
Azorubina E122 Max 70mg/l
Eritrozina E127 Max.20 mg/l
Alura red E129 Max.100mg/l
Poneau 4R E124 Max.10 mg/l
Indigotina E132 Max.10 mg/l
Albastru patent E131 Max.10 mg/l
Albastru briliant E 133 Max.10 mg/l
Verde briliant E142 Max..20mg/l

Limite admise de metale grele si arsen in mg/l

Tipul bauturii As Cd Pb Zn Cu Sn Hg
Racoritoare 0,1 0,03 0,1 5 1 50 0,01

Sucuri pentru 0,1 0,02 0,1 5 5 50 0,01

copii
Suc de rosii 0,1 0,02 0,5 10 3 150 -

Suc concentrat 3 0,3 0,3 30 30 50 0,3

de fructe
Must de 0,1 0,01 0,5 10 10 - -
struguri
Must de 0,2 0,01 1 20 25 - -
struguri
concentrat
Cafea 0,2 0,01 1 30 10 - -
Ceai 0,5 0,5 5 50 50 - -
 BAUTURILE ALCOOLICE

12.1 Generalitati
Bauturile alcoolice sunt produse lichide datorita continutului mare de apa si
alcool.Elementul comun al diferitelor bauturi alcoolice il constituie prezenta, in proportii
variabile, a alcoolului etilic.
Aceste bauturi se pot clasifica in :
1. Naturale : - nedistilate daca alcoolul rezultat ramane in lichidul care a suferit
fermentatia alcoolica(berea, vinul)
- distilate daca se obtin prin distilarea lichidelor fermentate
2. Industriale

Berea se prepera prin fermentarea unui extract de malt (orz incoltit si apoi uscat) care a
fost in prealabil fiert cu hamei (din care se extrag substante amare, uleiuri eterice,
taninuri) cu mentinerea unei parti din bioxidul de carbon degajat.
Ea contine 88% apa, 12% extract care este format din : glucide 4-5%(dextrina, maltoza,
glucoza), 0.2% cantitati mici de proteine, albumoze,peptone,aminoacizi, elemente
minerale 0,1% din care potasiu 30-100mg, magneziu, fier,sodiu,arsen,
cupru,zinc,mangan,fluor,calciu 6-16 mg ;vitamine (B1,B2,acid pantotenic,
biotina,inozitolacid folic), substante amare, substante tanante,glicerol,acizi,substante
colorante si aromatice.Concentratia alcoolica variaza de la 0,8-1,8% in berea caramel
pana la 5,4% in berea tip Porter.Bioxidul de carbon variaza intre 0,32-0,34%.

Vinul este bautura obtinuta prin fermentarea alcoolica a mustului din strugurii
proaspeti.Nu se admite punerea in consum sub denumirea de vin a bauturilor alcoolice
naturale nedistilate, obtinute prin frementarea alcoolica a altor fructe decat strugurii.
Are o concentratie alcoolica intre 8-14% pentru vinurile naturale si pote ajunge la o
concentratie de 18% in cele alcoolizate.
Extractul vinului variaza intre 1,5-2g% pentru vinurile albe, 2-3g% pentru cele rosii, fiind
mult mai mare la vinurile dulci sau licoroase.
Extractul este compus din : glucide, hexoze (fructoza,glucoza)-0,1-0,2g% ;pentoze
(arabinoza,ramnoza,xiloza)-0,65-1,62g% ;substante proteice 0,02-0,3g%
(peptone,aminoacizi,urme de proteine) ;elemente minerale 0,15-0,3g%
( potasiu,magneziu,zinc,siliciu,cupru, arsen,calciu,
sodiu,fier,mangan,plumb,aluminiu,Cl-,SO4-,fluor,brom,iod), substante tanante,
gliceroli,acizi ,substante colorante,aromatice, vitamine ( PP,B1,B2,B6, acid pantotenic,
biotina, mezoinozitol, acid paraaminobenzoic, acid ascorbic,ciancobalamina,acid
pteroglutamic)

Bauturile alcoolice distilate sunt cunoscute si sub denumirea de rachiuri.

Rachiurile naturale se obtin prin fermentarea alcoolica a glucidelor provenite din fructe,
tescovina, drojdie, diferite cereale, melasa, cartofi si separarea prin distilare a alcoolului
rezultat.Tuica este o bautura traditionala romaneasca distilata.
Rachiurile industriale sau artificiale se prepara din alcoolul rectificat (spirt rafinat)
diluat cu apa potabila sau dedurizata sau cu duritate mica la care se adauga sucuri si
distilate de fructe, extracte din plante aromate sau esenta sintetice,coloranti alimentari si
alte ingrediente.Daca la rachiurile naturale sau artificiale se incorporeaza zahar se obtin
lichiorurile.
Compozitia bauturilor alcoolice distilate este mai putin complexa. Concentratia alcoolica
variaza in limite foarte largi , 25-50% si chiar mai mult.Extractul are valori foarte mici, in
general sub 1g% dar in cazul lichiorurilor poate depasi 4g%.

12.2 Recoltarea de probe se face pe loturi in functie de marimea acestora :

- la loturile formate din ambalaje mici se recolteaza ambalajele originale nedesfacute,
gasite corespunzatoare la verificarea ambalarii si marcarii
- la loturile formate din ambalaje mari (butoaie, cisterne) se recolteaza probe elementare
cu ajutorul unei sonde , din proba omogenizata se ia o cantitate ce constituie proba medie
reprezentativa.
Cantitatile de bauturi necesare pentru analiza sunt in medie :
- pentru alcool etilic, bauturi distilate 250 ml
- pentru vin, bere 1 l

12.3 Proprieteti organoleptice

12.3.1 Vinul
Aspect : lichid limpede, fara sediment
Culoare : alb-verzui, alb-galbui pana la galben-pal sau auriu, roz sau rosu.
Miros :caracteristic de vin
Gust : placut, de vin sanatos, fara gust strain.
Nu se admite punerea in consum a vinului cu proprieteti organoleptice modificate :
tulburi, cu depozit, filante, atinse de otetire si amareala, cu miros de hidrogen sulfurat sau
de butoi, cu modificarea culorii la contactul cu aerul.
Sunt necorespunzatoare pentru consum vinurile si mustul cu adaos de acizi minerali si
/sau sarurile acestora cu adaod de glicerina.
12.3.2 Berea
Proprietati organoleptice

Tipul Bere blonda si bruna Bere caramel

Aspect Lichid limpede fara sediment sau impuritati Lichid brun, inchis,
opalescent cu sediment prin
depunerea drojdiilor din
suspensie
Miros Caracteristic fiecarui tip, placut, fara miros Caracteristic fiecarui tip,
strain(acru,mucegai), la berea blonda speciala, placut, fara miros
aroma accentuata de hamei. strain(acru,mucegai.
Gust Caracteristic, placut, fara gust strain Dulce, placut. Fara gust
strain
Spuma Turnata in paharul special de bere face o spuma Turnata in paharul special
compacta, deasa persistenta, iar bulele de bioxid de bere face o spuma
de carbon sa se degaje lent. compacta, deasa persistenta,
 iar bulele de bioxid de
carbon sa se degaje lent.

Nu se admite pentru consum :

- berea tulbure, cu suspensii si sediment (exceptie berea caramel)
- cu miros de fermentatie acetica, de mucegai, de acru
12.3.3 Tuica
Aspect : lichid limpede, fara sediment, fara particule in suspensie sau tulbureala
Culoare : incolor, galben pal pana la galben-verzui
Gust si miros : placut, cu aroma caracteristica , fara gust fara miros strain
Nu se admit pentru consum bauturile alcoolice naturale sau industriale cu :
-suspensii dau sediment
-gust di miros acru, de fum, de mucegai sau alt gust si miros strain
-adaus de substante straine produsului
-prezenta de metale sau arsen peste limitele admise
Nu se admite folosirea indulcitorilor de sinteza in bauturile alcoolice distilate, la
coloraraea lor este acceptat doar caramelul.

12.4 Examinari fizico-chimice

In timpul fermentatiei alcoolice pe langa alcoolul etilic rezulta din procese secundare o
serie de compusi toxici : alcool metilic, alcooli superiori, esteri, furfural.
Controlul bauturilor alcoolice se face uzual pentru evaluarea concentratiei unora dintre
aceste impuritati, a concentratiei de alcool etilic, sau a eventualelor falsificari ( adaos de
apa, metanol, izopropanol).
Pentru aprecierea igienica a bauturilor alcoolice pot fi folosite un numar mare de analize.

12.4.1 Determinarea concentratiei alcoolice cu alcoolmetru

In cazul bauturilor alcoolice cu extract sub 1% determinarea se face direct, in cazul
bauturilor cu extract mai mare de 1% se separa prin distilare alcoolul din 250 ml se aduce
volumul distilatului la 250 ml si apoi se face determinarea.
Se pune lichidul de analizat intr-un cilindru de sticla, se introduce alcoolmetru si se face
citirea la partea superioara meniscului, dupa ce termometru alcoolmetrului arata o
constanta.Daca temperatura lichidului nu este egala cu aceea la care a fost etalonat
alcoolmetrul, se aplica un factor de corectie ( folosind tabelele Gay-Lussac)
Norme :
-Vin concentratia alcoolica min.8,5% volume
-Alcool etilic concentratia alcoolica 20% volume

12.4.2 Determinarea aciditatii totale

Prin aciditate totala se intelege totalitatea substantelor cu reactie acida ( acizi organici,
saruri acide) care se pot titra cu o solutie alcalina de hidroxid de sodiu.
Principiu : se titreaza aciditatea probei de analizat, lipsita de bioxid de carbon, cu
hidroxid de sodiu, de titru cunoscut, in prezenta fenolftaleinei ca indicator.
Reactivi : - hidroxid de sodiu 0,1N
- fenolftaleina 1% in alcool etilic 96% volume
Tehnica de lucru :
Pentru bere se elimina in prealabil din proba de analizat bioxidul de carbon astfel : intr-
un balon cu fund plat se toarna 250-400ml, se aducer la temperatura de 20C si se agita
pana nu se mai simte presiunea gazului din interiorul balonului, cand se astupa gura
acestuia cu palma.
Intr-un balon Erlenmeyer de 100 ml se introduc 50 ml de bere si apoi se titreaza cu
solutie de NaOH 0,1N, in prezenta fenolftaleinei ca indicator pana la aparitia culorii roz-
pal, care trebuie sa persiste timp de 1 min.
In cazul produselor intens colorate, proba de analiza se dilueaza pana la obtinerea unei
coloratii care sa permita observarea virajului.
Calculul :
Aciditatea totala= 0,1xVx100 / 50 = Vx0,2

Unde V=volumul in ml de NaOH 0,1N folosit la titrarea celor 100 ml de proba.

Exprimarea aciditatii totale a berii se face in grame de acid acetic la litru, stiind ca la 1 ml
de NaOH 0,1N corespund 0,006g acid acetic.

Aciditatea totala in g acid acetic/l = Vx0,2x0,006

Pentru vin sau tuica se iau25 ml proba, se incalzesc cateva minute la 80C pe baia de
apa, pentru indepartarea bioxidului de carbon.Dupa racire, se titreaza cu NaOH 0,1N in
prezenta fenolftaleinei ca indicator pana la aparitia coloratiei roz-pal ce persista 1 min.

Calculul :
Aciditatea totala g/l = Vx1000 / 25

Unde V este volumul in ml NaOH 0,1N folosit la titrare

Exprimarea aciditatii totale se face la vin in grame de acid tartric la litru, iar la litru in
grame de acid acetic sau sulfuric la litru sau 100g alcool absolut dupa formula :

Aciditatea totala = VxEx40

Unde E este echivalentul in g de acid corespunzator la 1 ml solutie NaOH 0,1N si anume

E=0.0075g acid tartric sau E=0,0049g H2SO4.
Norme : Vin- min 4-5 g acid tartric/l
Alcool etilic - max 3g acid acetic/l
Aciditatea ridicata a bauturilor alcoolice este de obicei indiciul unei alterari detererminate
mai ales de activitatea intensa a microorganismelor Acetobacter.Totusi datele trebuie
interpretate prudent deoarece vinurile pot avea aciditatea crescuta si din alte motive.

12.4.3 Determinarea alcoolului metilic

Principiu : Alcoolul metilic este oxidat cu permanganat de potasiu la formaldehida care
cu reactivul Schiff-Elveve da o culoare violet-albastruie.
Reactivi :
- acid fosforic 4N
- permanganat de potasiu 3%
- acid oxalic 10%
- acid sulfuric concentrat
- reactiv Schiff-Elveve
Tehnica de lucru : din distilatul produsului de analizat, adus la o concentratie alcoolica de
50% se ia 1 ml intr-o eprubeta si se adauga 4 ml H2O distilata, 2 ml acid fosforic 4 N, 2
ml permanganat de potasiu 3% se agita si se lasa in repaus.Dupa 15 min se adauga 1 ml
acid oxalic 10% se agita si se pune 1 ml acid sulfuric concentrat ; se agita si dupa
decolorare se vaduga 3 ml reactiv Schiff-Elveve ;se omogenizeaza pana prin agitare si se
lasa 20 min.Aparitia unei coloratii violet-albastruie indica prezenta alcoolului metilic.

Norme : Alcool etilic : max.50g/l alcool etilic anhidru

Bauturi alcoolice distilate : max.1,4 g/100ml alcool etilic anhidru

12.4.4 Determinarea bioxidului de sulf total din vinuri metoda dublei alcalinizari

Bioxidul de sulf este folosit ca si conservant.Poate exista in alimente sub doua forme
liber- ca ion (SO3)2- in solutie ; legat sub forma de combinatii bisulfitice la gruparile
aldehidice libere ale diferitelor zaharuri sau cu acetaldehida.
Principiu : Pentru determinarea bioxidului de sulf total, trebuie ca in prealabil sa se
hidrolizeze in mediul alcalin , cel combinat, apoi se aciduleaza si se titreaza iodometric
ionul sulfit de iod in prezenta de amidon pana la aparitia culorii albastre.
Reactivii necesari : - solutie de NaOH 1 N
- solutie de amidon 1%
- solutie de H2SO4 diluat 1 :2
- solutie de iod 0,02N
Tehnica de lucru : Intr-un Erlenmeyer de 200 ml cu dop rodat, se pun 10 ml NaOH 1 N si
apoi 50 ml de vin ; se inchide flaconul cu dopul , se agita, si se lasa in repaus 5 min.Se
adauga apoi 2-3 ml de solutie de amidon 0,1 % se introduc repede agitand 1,5 ml acid
sulfuric diluat 1 :2 si se titreaza imediat cu solutia de iod 0,02 N pana la aparitia culorii
albastre ce persista 10 sec.
Se alcalinizeaza din nou cu 40 ml NaOH se lasa 5 min in repaus , se reaciduleaza cu 5 ml
H2SO4 dupa care se titreaza ca inainte pana la aparitia culorii albastre.
Volumul de solutie de iod folosit la cele doua titrari succesive corespunde bioxidului de
sulf total din vin si se calculeaza dupa formula :
SO2 total mg/l = Vx0,64 x1000 / 50

Unde V- reprezinta volumul solutiei de iod 0.02 N folosita la ambele titrari si 0,64
reprezinta cantitatea in mg de SO2 corespunzator la 1 ml solutie de iod 0,02N
Norme : max.350 mg/l

12.4.5 Determinarea bioxidului de carbon din bere

Principiu : bioxidul de carbon liber se fixeaza sub forma de bicarbonat de sodiu prin
tratare cu carbonat de sodiu solutie.Excesul de carbonat de sodiu se titreaza cu acid
clorhidric.
Reactivi : -acid clorhidric 0,2N
- carbonat de calciu 0,2N
- fenolftaleina 1% in alcool etilic 96%
 Tehnica de lucru : proba(o sticla de bere) se raceste cu gheata si sare la temperatura de
0C.Intr-un pahar cilindric de 600 ml se introduc 50 ml solutie de carbonat de sodiu si 25
ml de bere racita, tinand varful pipetei in solutia de carbonat.Se adauga 400 ml de apa
fiarta si racita la 5C , se omogenizeaza si se adauga 1 ml solutie de fenolftaleina si se
titreaza cu acid clorhidric pana la decolorarea completa a solutiei.
Se iau din nou 25 ml de bere racita, se adauga 100 ml apa distilata, se fierbe cateva
minute si se raceste si se titreaza cu solutie de carbonat de sodiu in prezenta fenolftaleinei
ca indicator.

Calculul :
CO2g/100ml = {[(50-2V1)-V2]x0,0044}x100/25

Unde V1= reprezinta volumul de HCl 0,2N folosit la prima titrare , in ml

V2= reprezinta volumul de H2CO3Na 0,2N folosit la a doua titrare
0,0044- reprezinta cantitatea de CO2 in g corespunzatoare la 1 ml H2CO3Na
0,2N.

12.5 Cerinte bacteriologice

Pentru a nu pune in pericol sanatatea consumatorilor, bauturile alcoolice trebuie sa
respecte urmatoarele norme bacteriologice

Denumirea N.T.G. Bacterii E.coli/ml Salmonella Stafilococ Cereus/ml Drojdii si

bauturii Mezofili/ml coliforme/ml /25ml coagulazo mucegaiuri
pozitiv/ml /ml
Bere
nepasteurizata
Filtrata - 1 Abs - - - 1000
nefiltrata - 1 Abs - - - 3000
Bere - Abs - - - - 10
pasteurizata
Vin - - - - - - 100

12.6 Norme toxicologice se refera la aditrivii alimentari sau la metalele toxice ce pot
ajunge in bauturile alcoolice.Se admite utilizarea urmatoarelor substante chimice ca
aditivi alimentari cu respectarea concentratiilor maxim admide si a conditiilor de puritate
a adjuvantului.
Metalele toxice pot ajunge in bauturile alcoolice din recipientele necorespunzatoare in
care se prepara, pastreaza si transporta .Tuica, rezultata in urma distilarii borhotului in
cazane la producatorii particulari este adesea contaminatacu mari cantitati de Pb si
Cu.Alaturi de cestea mai pot apare si Zn, Cd, Sn, Hg.

Aditivii admisi in bauturi alcoolice

Tip de aditiv Denumirea produsului Doza limita

Aromatizanti Acetat de etil q.s
Conservanti Acid ascorbic si sarurile 200mg/l (sampanie)
 E200-E203
Acidifianti Acid citric E330 Qs
Acid tartric E334 qs
Antispumanti Metil-etil-celuloza E465 Max 2500mg/l
Emulsificatori Mono si digliceride si Max.5000mg/l
esteri cu acizi grasi
E471-E472
Agenti de Agar-agar E406 Max.5000mg/kg
gelificare,sequestranti,stabilizatori
Substante de ingrosare
Indulcitori Manitol E406 qs
Coloranti naturali Caramel E150 qs
(alfa,beta,gama-caroten)
Coloranti sintetici Tartrazina E102 Max.40mg/kg

Limite maxime de arsen si metale grele in bauturi exprimate in mg/kg produs

Denumirea As Cd Pb Zn Cu Sn Hg
bauturii
Bauturi alcoolice 0.01 0,005 0,3 5 1 50 0,05
naturale(vin,bere)
Bauturi alcoolice 0,05 0,01 0,3 5 5 50 0,05
distilate naturale
Bauturi alcoolice 0,05 0,01 0,1 5 1 50 0,01
industriale