De ce este considerat Maria "pururea fecioar"

Exist dou nvtturi referitoare la Maica lui Dumnezeu, ambele strns legate de nvttura privind
ntruparea lui Dumnezeu-Cuvntul. Acestea sunt: a) pururea fecioria ei, si b) numele ei de Theotokos.
Aceste nvtturi deriv chiar din nvttura privind unitatea ipostasului Domnului ncepnd din
momentul ntruprii Sale ipostasul divin.

Nasterea Domnului Iisus Hristos dintr-o Fecioar este mrturisit n mod direct si deliberat de doi
evanghelisti, Matei si Luca. Aceast nvttur a fost introdus n Simbolul Credintei la Primul Conciliu
Ecumenic, care afirm: care, pentru noi oamenii si pentru a noastr mntuire, s-a pogort din ceruri si
s-a-ntrupat de la Sfntul Duh si din Maria Fecioara si S-a fcut om. Pururea fecioria Maicii lui Dumnezeu
este mrturisit de propriile ei cuvinte exprimate n Evanghelie, acolo unde ea exprim ntelegerea
caracterului cu totul deosebit al alegerii ei: Sufletul meu preamreste pe Domnulcci iat, de acum
toate neamurile m vor numi fericitCci Cel care este puternic a fcut lucruri mari pentru mine li
sfnt este Numele Su (Luca 1,46-49).

Preasfnta Fecioar a pstrat n memoria si n inima ei att vestirea adus de Arhanghelul Gavriil, ct si
cuvintele inspirate ale Elisabetei, atunci cnd a fost vizitat de Maria: Cum se face mie c Maica
Domnului meu vine la mine? (Luca 1,43); att profetia dreptului Simeon la ntlnirea cu Pruncul Iisus la
Templu, ct si profetia dreptei Ana din aceeasi zi (Luca 2,25-38). Legat de relatarea despre pstorii din
Betleem si despre cuvintele ngerilor ctre ei, mpreun cu cntarea ngerilor, Evanghelistul adaug:
ns Maria pstra toate aceste lucruri si cugeta la ele n inima ei (Luca 2,19). Acelasi Evanghelist,
vorbind despre discutia Mariei cu Iisus la vrsta de 12 ani dup vizita lor la Ierusalim cu ocazia Pastilor,
si ncheie relatarea cu cuvintele: ns maica Lui pstra toate aceste cuvinte n inima ei (Luca 2,51).
Evanghelistul vorbeste si despre ntelegerea importantei rolului ei n lume de ctre dreptul Iosif,
logodnicul ei, ale crui actiuni erau de multe ori sub cluzirea unui nger.

Atunci cnd ereticii si batjocoritorii refuz s recunoasc pururea fecioria Maicii lui Dumnezeu pe temeiul
c Evanghelistul i mentioneaz pe fratii si surorile lui Iisus, ei scap din vedere urmtoarele lucruri
mentionate n Evanghelie:

a) n Evanghelii sunt mentionati patru frati (Iacov, Iosif, Simon si Iuda) si de asemenea surori ale lui
Iisus, cel putin trei la numr, dup cum se ntelege din cuvintele: si surorile Lui, nu sunt ele TOATE cu
noi? (Mat. 13,56).

b) Pe de alt parte, relatarea despre cltoria la Ierusalim cu Iisus la vrsta de 12 ani, acolo unde se
mentioneaz despre rudeniile si cunoscutii (Luca 2:44) printre care ei l cutau pe Iisus, acolo unde se
mentioneaz de asemenea c Maria si Iosif cltoreau n fiecare an din ndeprtata Galilee pn la
Ierusalim, nu exist nici un indiciu despre prezenta unor alti copii mai mici mpreun cu Maria: rezult
deci c asa au trecut primii doisprezece ani din viata Domnului.

c) Atunci cnd, aproximativ la douzeci de ani de la cltoria mentionat mai sus, Maria sttea la
piciorul crucii Domnului, ea era singur si a fost ncredintat de ctre Fiul ei ucenicului Su Ioan; din
clipa aceea ucenicul acela a luat-o acas la el (Ioan 19,27). Evident, asa cum au nteles si crestinii din
vechime, Evanghelistii vorbesc fie de semi-frati sau surori, fie de veri.

* Dup Pr. Mihai Pomazansky, trad. Pr. Serafim, Teologie Dogmatic Ortodox (Platina, CA:
Comunitatea Sf. Gherman din Alaska, 1994), pag. 187-189.

Nasterea fr de smnt a lui Hristos poate si a putut fi respins numai de ctre cei care resping
Evanghelia, n timp ce Biserica lui Hristos din vechime mrturiseste pe Hristosul cel ntrupat de la
Sfntul Duh si din Maria Fecioara. Nasterea lui Dumnezeu din Pururea Fecioara era o piatr de poticnire
pentru cei care voiau s-si zic crestini, ns nu voiau s se smereasc si s caute curtia n viat. Viata
curat a Mariei era o palm pe obrazul celor care erau murdari n cuget si n fapte. Pentru a se da drept
crestini, ei nu ndrzneau s nege c Hristos s-a nscut din fecioar, ns au nceput s afirme c Maria
a fost fecioar numai pn cnd l-a nscut pe ntiul ei nscut, Iisus (Mat. 1,25).

"Dup nasterea lui Iisus", spune falsul nvttor Elvidius n secolul 4, si multi altii asemenea nainte si
dup el, Maria si-a nceput viata de familia cu Iosif si a avut copii de la el, care sunt numiti n
Evanghelie ca fratii si surorile lui Hristos. ns cuvntul pn nu nseamn c Maria a rmas fecioar
doar pn la un moment dat. Cuvntul pn si alte cuvinte similare deseori reprezint vesnicia. n
Sfnta Scriptur se spune despre Hristos: n zilele Sale dreptatea si pacea vor strluci, pn cnd luna
va fi luat de pe cer (Ps. 71,7), ns aceasta nu nseamn c atunci cnd nu va mai fi nici o lun la
sfrsitul lumii, dreptatea lui Dumnezeu va disprea. Din contr, tocmai atunci ea va domni. Apoi, ce
nseamn: El va domni, pn cnd va pune pe toti dusmanii Lui sub picioarele Sale? (I Cor. 15,25).
Domnul va domni numai pn cnd dusmanii Lui vor fi pusi sub picioarele Lui?! David, n Psalmul 4,
spune: Asa cum se uit ochii iubitei dup iubitul ei, asa se uit ochii nostri dup Domnul Dumnezeul
nostru, pn cnd El se va milostivi de noi (Ps. 122,2). Deci proorocul va avea ochii ndreptati spre
Domnul numai pn cnd va cpta ndurare, apoi si-i va ndrepta napoi spre pmnt! (Fericitul
Jerome, "Despre Pururea Fecioria Mariei"). n Evanghelie Mntuitorul le spune Apostolilor (Mat. 28,20):
Iat, Eu sunt cu voi pn la sfrsitul lumii. Deci dup sfrsitul lumii Domnul se va deprta de ucenicii
Lui, iar cnd acestia vor judeca cele dousprezece semintii ale lui Israel pe cele dousprezece scaune de
domnie, ei nu vor mai avea prtsia promis cu Domnul? (Fericitul Jerome, op. cit.)

n consecint, este incorect s credem c fratii si surorile lui Hristos erau copiii Sfintei Fecioare Maria.
Cuvintele frate si sor au cteva ntelesuri distincte. Semnificnd uneori o anumit nrudire ntre
oameni sau apropierea lor duhovniceasc, aceste cuvinte sunt folosite uneori ntr-un sens mai larg,
uneori ntr-un sens mai limitat. n orice caz, oamenii sunt denumiti frati si surori dac au o mam si un
tat comun, numai un tat sau o mam comun; dac, avnd printi complet diferiti, printii lor (vduvi
fiind) s-au cstorit ulterior (frati vitregi) sau dac printii lor sunt rude apropiate. n Vechiul
Testament, ajunsi n Valea Sodomei, Avraam si Lot s-au desprtit. Acolo Avraam l numeste pe Lot
frate, desi Lot i era nepot de frate.

n Evanghelie nu se spune nicieri c asa-numitii frati ai lui Iisus erau sau erau considerati copii ai Maicii
Sale. Din contr, se stia c Iacov si ceilalti erau fiii lui Iosif, logodnicul Mariei, care ra vduv si avea copii
de la prima lui sotie (Sf. Epifanie din Cipru, Panarion, 78.). La fel, sora Maicii Lui, Maria sotia lui Cleopa,
care sttea cu ea la piciorul crucii Domnului (John 19:25) avea si ea copii, care, avnd n vedere rudenia
apropiat, puteau foarte bine s fie denumiti frati ai Domnului. C asa-numitii frati si surori ai Domnului
nu erau copiii Maicii Sale se vede clar din faptul c Domnul, nainte de a muri, a ncredintat-o pe Maica
Lui ucenicului Su drag, Ioan. De ce ar fi fcut asta dac ea ar mai fi avut si alti copii n afar de el? Ar
fi putut acestia s aib grij de ea. Fiii lui Iosif, presupusul tat al lui Iisus, nu se considerau obligati s
aib grij de mama lor vitreg, sau cel putin nu aveau pentru ea acea afectiune pe care o au copiii
naturali pentru printii lor sau cum avea Ioan pentru ea.

Astfel, studiul atent al Scripturilor descoper clar inconsistenta obiectiilor mpotriva pururea fecioriei
Mariei si i face de rs pe toti cei care nvat altceva.

* Dup Sf. Ioan (Maximovici), Venerarea ortodox a Mariei, Nsctoarea de Dumnezeu

(Platina, CA: Comunitatea Sf. Gherman din Alaska, 1994), pp. 31-33.

Textul face parte din corespondenta avut cu un protestant:

Rspuns la ntrebrile privind Matei 1,25:

Mai nti trebuie s ne amintim c Biblia nu a fost scris n limbile moderne. Cuvntul tradus prin pn
cnd n acest verset este acelasi cuvnt cu cel tradus prin pn la la Matei 28,20: si iat, Eu sunt
cu voi pn la sfrsitul veacurilor.

Urmnd logica dvs., ar trebui s presupunem c aici se nvat c dup sfrsitul veacurilor Hristos nu va
mai fi cu noi. Chiar si n romneste, cnd spunem Ion nu s-a pocit pn cnd a murit e evident c
nici dup moarte nu s-a pocit.

Locul din verset citat de dvs. este clar. Nu las loc bnuielilor c Hristos ar fi fost rezultatul relatiilor
dintre Fecioara Maria si Iosif - nu se afirm nimic despre ce a urmat, nici ntr-un fel, nici ntr-altul.

Sf. Jerome a scris un tratat foarte detaliat asupra subiectului acesta, tradus n mai multe limbi se
numeste Pururea Fecioria Mariei.

Aceast abordare nu numai c a fost sustinut universal n Biserica Primar, dar a fost sustinut si de
primii reformatori, cum a fost John Wesley.
Apropo, unde scrie n Noul Testament c Fecioara Maria si Iosif au depsit vreodat faza de logodn?
Biblia vorbeste despre logodnica lui Iosif, dar nu mentioneaz nimic peste aceasta.

Voi baptistii nu sunteti familiarizati cu ceremonialul de logodn, dar abordarea traditional prevede c
logodna acord cuplului toate responsabilittile cstoriei, ns nici unul din privilegii. Odat logoditi,
oricare poate rupe logodna printr-un divort. Oricum, cuplul nu are voie s aib relatii maritale dect
dup ceremonialul de cstorie.

Ca rspuns la ntrebarea dac nu cumva aceast nvttur d slav numai Fecioarei Maria si nu si lui
Dumnezeu:

Aceast nvttur nu este tinut pentru a ntri sfintenia Fecioarei Maria, ci datorit unicittii si
sfinteniei Fiului ei. Uitati-v la urmtorul verset:

"Domnul mi-a vorbit: Aceast poart va fi nchis si nu se va deschide, nici un om nu va intra pe ea;
cci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea si apoi ea va fi nchis. (Ezechiel 44,2).

Acesta a fost ntotdeauna interpretat de Printii Bisericii ca o trimitere la Fecioara Maria si la ntrupare.
Atunci cnd ne gndim c Dumnezeu s-a ntrupat din pntecele Fecioarei, nu este greu s ne nchipuim
c acest pntece va rmne curat.

Concluzia la aceasta a fost nvttura consistent si universal a Bisericii ncepnd din vremea
Apostolilor si pn azi.
Aceasta nu nseamn c sexul este ceva murdar, desi Apostolii nvat c este mai bine s rmi n
feciorie si c numai cei care pot accepta o astfel de viat sunt chemati la aceasta. Cu sigurant, unii
sunt chemati la o astfel de viat care este binecuvntat de Dumnezeu.

De ce avea nevoie atunci Fecioara de Iosif? Aceast ntrebare se poate pune si dac cineva crede c ea
a avut alti copii ulterior de ce avea ea nevoie de Iosif pentru a da nastere lui Hristos. Rspunsul este
evident: ca regul, fecioarele nu pot naste pe nimeni, iar Hristos ar fi crescut ca orfan dac ar fi fost
nscut de o mam singur.

Dvs. ntrebati: Deci Iisus a fost nscut n afara cstoriei? De ce au cltorit mpreun pentru
recensmnt? De ce se scrie la Luca 2,48: Si cnd l-au vzut, au fost mirati; iar maica Lui i-a zis: Fiule,
de ce ai fcut aceasta? Iat, tatl tu si cu mine te cutam.?"

As putea s v ntreb acelasi lucru: De ce l mentioneaz ea pe Iosif ca tat al lui Hristos? Evident, nu
pentru c era tatl Lui adevrat. De ce au cltorit mpreun pentru recensmnt, cnd ei erau numai
logoditi: S fie numrat cu Maria, logodnica lui, care era nsrcinat? (Luca 2,5). Credeti c s-au
cstorit n drum spre Betleem, deoarece e evident c nu erau atunci cnd au apucat ntr-acolo? Apoi,
nu se spune c o astfel de cstorie ar fi avut vreodat loc ar fi fost jenant pentru ei ca la ceremonia
de cstorie s participe o femeie nsrcinat sau o femeie care alpteaz un copil. Asa cum am spus,
logodna acord toate responsabilittile unei cstorii, ns fr nici un privilegiu. Ea poate fi desfcut
numai printr-un divort, deci ntr-un anume sens ei s-au cstorit atunci cnd s-au logodit.

n Biserica Ortodox nc avem ceremonialul logodnei, ns, deoarece este foarte serios si este privit ca
o cstorie desi nu s-a consumat niciodat, aproape ntotdeauna se face n zilele dinaintea ceremoniei
de cstorie.

Dvs. spuneti: "Maria a avut alti copii. Iacov este numit fratele Domnului. Fratii si surorile care au venit
dup Iisus cnd El nvta nu sunt veri, asa cum ncearc catolicii s arate, deoarece nu exist nici un
cuvnt n greac pentru frate."

Chiar credeti c Fecioara Maria avea o alt sor din aceeasi printi, pe care o chema tot Maria (Ioan
19,25)? De asemenea, dac acesti frati erau copiii lui Cleopa, fratele lui Iosif (asa cum arat Egesipus,
istoricul crestin din Palestina secolului al doilea) si dac Sf. Jerome neag c Cleopa ar fi murit si c Iosif
i-ar fi luat pe sotia si pe copiii fratelui su n ngrijirea sa (asa cum era obiceiul evreiesc), atunci acesti
copii ar putea fi foarte bine numiti fratii si surorile Domnului nostru.

De asemenea, voi sublinia iarsi c Biblia vorbeste despre Fecioara Maria si Iosif numai ca fiind logoditi.
Cu exceptia cazului n care s-ar fi cstorit ulterior, ei aveau toate responsabilittile unei cstorii, ns
ar fi pctuit dac ar fi avut relati matrimoniale unul cu altul. Este clar din Evanghelii c ei erau numai
logoditi atunci cnd au prsit Nazaretul si cnd Fecioara era nsrcinat. Credeti c s-ar fi putut
cstori ulterior fr a fi mai nti omorti cu pietre?

Dvs. spuneti: Nu e nevoie s fii att de specific. Nu este clar din mai multe locuri din Scriptur (Ioan
2:12; Matei 12:46; Marcu 3:31; Luca 8:19; n special Matei 13:55,56 si Marcu 6:3,4; etc.) c acolo se
vorbeste de copiii Mariei si ai lui Iosif?"

Ce faceti cu Maria care nu este mama lui Hristos, ns este sora Fecioarei Maria si pe deasupra mai are
si copii cu aceleasi nume ca fratii lui Iisus? Ce faceti cu mrturia foarte timpurie a lui Egesipus care
afirm clar c fratii Domnului erau copiii lui Cleopa, fratele lui Iosif, si ale sotiei acestuia, Maria?

Vezi: Mat. 27:56, Marcu 15:40, 16:1; Luca 24:10; Ioan 19:25; relatarea lui Matei despre Mara mama
lui Iacov si a lui Iosif. Marcu vorbeste despre Maria mama lui Iacov cel Mic si a lui Iese. Ioan vorbeste
despre mama Lui si sora mamei Lui, Maria sotia lui Cleopa. Toate relatrile o mentioneaz pe Maria
Magdalena separat iar Matei o mentioneaz pe mama fiilor lui Zebedei (care nu putea fi mritat si cu
Cleopa). Aceasta sugereaz c Maria, nevasta lui Cleopa, care era sora Mariei, este mama lui Iacov,
Iese, etc.

[Istoria bisericeasc a lui Eusebiu 3:11] "Dup martirajul lui Iacov si cucerirea Ierusalimului care a
urmat imediat, se spune c acei apostoli si ucenici ai Domnului care mai triau s-au strns laolalt din
toate prtile, mpreun cu cei care erau rude ale Domnului dup trup (din care majoritatea erau n
viat), pentru a se sftui cine este vrednic s-i urmeze lui Iacob. Cu totii l-au ales pe Simeon, fiul lui
Cleopa, despre care vorbeste si Evanghelia (de notat c Evangheliile vorbesc de Simeon ca de un frate
al Domnului), ca fiind vrednic de a ocupa scaunul episcopal din acea parohie. Acesta era, spun ei, vr al
Mntuitorului. Din datele lui Egesipus reiese c era fratele lui Iosif. (De observat c Egesipus era un
istoric din Palestina secolului 2. Eusebiu pstreaz cteva fragmente din lucrrile lui, dat fiind c a avut
acces la marea biblioteca din Cezareea si din Alexandria, ale cror crti au fost n mare parte pierdute
ulterior).

Cteva aspecte suplimentare despre acest subiect:

1) Apostolul Iacob, fiul lui Alfeu, nu este neaprat Iacob cel Mic. Ei nu sunt nruditi n Evanghelii, desi
aceast legtura ar putea fi posibil. Iacob cel Mic era fiul lui Cleopa, ns, precum am citit eu despre
aceasta, e posibil ca Cleopa sa fie o transliterare elenizat a numelui aramaic Calphi.

2) Ieri am citat din Istoria Bisericeasc a lui Eusebiu, n care apare un fragment din Sf. Egesipus. Ieri
seara am cutat mai multe si iat ce am gsit:

Unii dintre eretici au spus despre Simeon, fiul lui Cleopa, c ar fi din familia lui David si c ar fi crestin.
Pentru aceste acuzatii el a suferit martirajul la vrsta de 120 de ani, sub domnia lui Traian, cnd Aticus
era consul n Siria. Autorul spune c, n timp ce se derula ancheta privindu-i pe cei care apartineau
semintiei mprtesti a iudeilor, chiar acuzatorii au fost condamnati c i-ar apartine acesteia. Se poate
spune c Simeon a fost unul din cei care l-au vzut si l-au auzit pe Domnul, dat fiind vrsta lui naintat
si faptul c Evangheliile pomenesc pe Maria (sotia) lui Cleopa, care, dup cum a artat deja naratiunea
noastr, era tatl lui. Acelasi istoric mentioneaz si pe altii care, fcnd parte dintre asa-zisii frati ai
Domnului, pe nume Iuda, a supravietuit pn n timpul aceleasi domnii, dup mrturisirea de credint
pe care au dat-o n timpul lui Domitian, asa cum s-a artat deja. El scrie astfel: Ei au venit atunci si au
devenit conductorii fiecrei biserici, n calitate de martori ai lui Hristos, fiind rude ale Domnului. Dup
ce s-a stabilit linistea n fiecare biseric, ei au rmas pn n vremea lui mpratului Traian; adic pn
cnd cel care se trgea dintr-un unchi al Domnului, mai sus-numitul Simeon fiul lui Cleopa, a fost acuzat
de diferiti eretici si judecat mpreun cu altii pentru acelasi motiv naintea consulului Aticus. A suferit
prigoan multe zile si a mrturisit credinta n Hristos astfel nct chiar consulul a fost peste msur de
uimit c un om btrn de 120 de ani poate ndura attea chinuri. n cele din urm a fost condamnat s
fie rstignit.... [Sf. Egesipus [mort n 170 DC], Fragmente din cele cinci crti ale lui cu comentarii
asupra Bisericii, Printii Ante-Niceeni, Vol. 8, pag. 762]

A se vedea si:
 Sf. Ioan Gur de Aur, Omilia 5 asupra Evangheliei Sf. Matei

Sf. Gregorie de Nisa, Despre feciorie

Textele pentru praznicul Adormirii Maicii Domnului si pentru praznicul Nasterii Maicii Domnului n
Menaionul Praznicului (Seminarul Sf. Tihon). Aceasta este o comoar a teologiei dogmatice
ortodoxe. Dac cineva vrea s afle ce nvat Biserica Ortodox despre anumite aspecte
dogmatice, se poate obtine o perspectiv bun prin consultarea textelor liturgice ale Bisericii.
ntr-un mod foarte real, Ortodocsii si cnt teologia. Asa cum a scris Episcopul Kallistos:
Anumite doctrine, desi nu au fost niciodat definite, sunt tinute de Biseric dintr-o puternic
convingere luntric, ntr-un consens unanim, ceea ce este la fel de unificator ca si o formulare
explicit. Unele lucruri le avem din nvtturi scrise, spune Sf. Vasile, altele le-am primit prin
Traditie Apostolic n mod tainic; ambele au aceeasi putere n ceea ce priveste evlavia. [Despre
Sfntul Duh, xvii, 66] Aceast Traditie interioar transmis nou n mod tainic este tinut mai
presus de toate n nchinarea Bisericii. Lex orandi lex credendi: credinta noastr se exprim prin
rugciunile noastre. Ortodoxia a fcut putine definiri explicite ale Euharistiei si ale altor taine, ale
lumii ce va s vin, privind pe Maica Domnului, pe sfinti si pe cei adormiti: credinta noastr n
aceste privinte este continut n principal n rugciunile si n imnele folosite la slujbe. (Biserica
Ortodox, [Penguin Books, 1993] pp. 204-5).