1.

Studiu de nivel

1.1. Obiectivul sistemului de suspensie.

Sistemul de suspensie este un mecanism care face legtura ntre roi i caroseria mainii.
Sistemul de suspensie transmite uniform forele (greutatea) ce acioneaz asupra vehiculului
ctre suprafaa de rulare (osea) i n acelai timp, l izoleaz de forele ce apar dinspre calea de
rulare, mbuntind astfel confortul i manevrabilitatea acestuia.

1.2. Rolul sistemului de suspensie :

Suspensia impiedica fortele venite dinspre suprafata de mers sa afecteze

manevrabilitatea, performantele dar si confortul autovehiculului, suspendand caroseria la o
distanta constanta fata de carosabil. Caroseria este astfel protejata de efectele socurilor produse
de starea carosabilului.
Arcurile si bara stabilizatoare suporta greutatea vehiculului mentinand pozitia corecta a
acestuia fata de drum (inaltime).
Arcurile au si rolul de a prelua socurile provenite din imperfectiunea carosabilului.
Articulatiile si prinderile fac legatura intre autovehicul si carosabil, conducand forta de
tractiune si mentinand rotile intr-o pozitie corecta in raport cu caroseria.
Rolul amortizorului este de a asigura mentinerea unui contact bun cu suprafata de
rulare, atenuand efectul vibratiilor rotilor si a caroseriei din cauza denivelarilor din carosabil.
Bucsele sunt piesele responsabile cu silentiozitatea masinii, izoland habitaclul de
zgomotul de rulare.

1.3.Cerine impuse sistemului de suspensie.

- asigurarea si protecia organelor vehiculului fa de aciunea sarcinilor dinamice ce se

transmit de la sol,
- stabilitatea i inuta de drum a automobilului,
- confortul pasagerilor i protecia mrfii transportate.
 1.4.Functionarea sistemului de suspensie

Arcul absoarbe i stocheaz energia rezultat din micarea caroseriei fa de calea de

rulare.
Odat ce energia rezultat din micare este stocat n arc, prin comprimare, acesta va
ncerca s elibereze energia stocata prin extensie.
Acest fenomen ar produce micri ale caroseriei ce ar destabiliza vehiculul, fcnd
condusul extrem de nesigur i inconfortabil.
Pentru a preveni aceste efecte, un amortizor este instalat n sistem. Principalul rol al
amortizorului este de a controla micarea arcului.
Prin acest control:
- menine roile n contact cu calea de rulare
- stabilizeaz caroseria vehiculului
- asigur confortul.

Indiferent de tipul de arc al suspensiei, aceasta poate sustine singura greutatea

automobilului, mentinand dimensiunea corecta intre masina si drum. Sistemele de suspensie pot
fi mprite n dou categorii: rigide i independente.
Aceti termeni se refer la posibilitatea ca roile de pe aceeai punte (fa sau spate) s se
mite independent una fata de cealalt. Sistemele de suspensie care au rotile opuse fixate intre
ele cu o bara rigida sunt sisteme de suspensie cu punte rigida. In sistemele de suspensie
independente rotile sunt fixate intr-un sasiu ce perimite unei roti sa coboare sau sa se ridice
independent fata de cealalta.
Elementele care suporta greutatea vehiculului mentinand pozitia corecta a acestuia sunt
arcurile si bara stabilizatoare.
Transmiterea functiei de actiune intre masina si drum este facuta de articulatii si prinderi.
Elementele care izoleaza cabina sunetului de rulare sunt bucsele.
Principala functie a amortizoarelor este de a micsora vibratiile caroseriei si ale rotii.

1.5.Clasificarea sistemelor de suspensie

Sistemele de suspensie cu punte rigida

Un sistem de suspensie cu punte rigida presupune fixarea rotilor opuse (intre ele) prin
intermediul unei bare rigide.
Astfel, in momentul in care se produce modificarea distantei dintre roata si caroserie
pe o parte a caroseriei masinii, in partea opusa, modificarea distantei intervine intr -o maniera
2
diferita: distanta este aceeasi cu cea din partea opusa insa acest lucru se produce in sens
invers.

Sistemele de suspensie independente

In cadrul acestui tip de configuratie fixarea rotilor de sasiu prin intermediul unui
sistem articulat permite fiecarei roti sa se ridice si sa coboare pe rand, independent de cealalta.
Acest tip de sistem de suspensie este mai eficient decat cel cu puntea rigida fiind
capabil sa asigure mai multa stabilitate prin mentinerea unui contact ferm intre suprafata de
rulare si roti.
O alta clasificare a sistemelor de suspensie se refera la modul in care acestea se
comporta. In acest sens se pot deosebi patru tipuri de suspensii: pasive, reactive, semi-active
si active.

Suspensie pasiva
Toate sistemele de suspensie traditionale/conventionale se incadreaza in aceasta
categorie. O astfel de suspensie presupune imporibilitatea controlarii din exterior a
parametrilor suspensiei o data instalati pe masina. Acesta este motivul pentru care a fost

3
adoptat acest termen avand in vedere ca duritatea si garda de sol devin incontrolabile la un
anumit nivel.
In cadrul unei suspensii pasive intra toate amortizoarele si arcurile conventionale.

Suspensie reactiva
In aceasta categorie intra de asemenea sistemele de suspensie conventionale. In
momentul intampinarii unei denivelari apare implicit miscarea rotii care determina
comprimarea sau extinderea suspensiei ca raspuns la factorul exterior.
In aceeasi masura, miscarea suspensiei mai este determinata si de alte manevre precum
franarea sau virarea. Acest lucru ajuta caroseria masinii sa se incline in fata, in spate sau in
lateral.
In categoria sistemelor de suspensie reactiva intra si tipurile de suspensii care pot
controla garda de sol in functie de unii factori precum fortele aerodinamice sau greutatea
masinii.
Acest tip de suspensie poate totodata reactiona si la incarcari interne cum ar fi
balansul lateral contracarand cu succes efectele. Un exemplu de sistem reactiv-pasiv este
sistemul Kinetic RSF de la Tenneco care faciliteaza distributia egala a greutatii incarcaturii
intre roti prin intermediul unei interconexiuni pasive, simplificand parametrii de desi gn si
unele solutii constructive precum controlarea balansului lateral prin modificarea
tariei suspensiei la nivelul unei singure roti.

Suspensie semi-activa
Starea drumului este un factor extrem de important in functionarea corecta a sistemului
de suspensie.
Astfel, suspensiile semi-active au capacitatea de a schimba permanent coeficientul de
amortizare si duritatea amortizorului in functie de starea drumului si desigur, de stilul de
condus.
Acest tip de suspensie presupune conectarea a patru amortizoare reglabile la o unitate
electronica. Aceste amortizoare pot fi combinate cu diferite sisteme de reglare a garzii precum
cele de tip Hydrolastic, Hydrogas sau Hydropneumatic. In cazul in care aceste tehnologii nu
sunt disponibile, se poate opta pentru folosirea unui arc traditional pentru realizarea
tandemului.
Suspensiile semi-active au destul de multe avantaje. De exemplu posibilitatea de
reglare a tariei suspensiei masinii, reglarea automata a suspensiei in functie de

4
conditia suprafetei de rulare, optimizarea garzii de sol pentru o manevrabilitate mai buna, dar
si disponibilitatea unei game de dimensiuni similare cu cele de suspensie conventionala.

Suspensie activa
Ajustarea continua a parametrilor de functionare un functie de starea carosabilului este
posibila datorita suspensiei active. Astfel, datorita acestui tip de sistem este posibila
monitorizarea permanenta a parametrilor si reglarea automata a acestora. Acest lucru este
posibil datorita unui computer al carui rol este de a comanda catre fiecare roata in parte
timpul, directia, distanta si rapiditatea cu care trebuie sa se miste. Reglarea parametrilor este
posibila datorita unor senzori care masoara anumite valori precum accelerarile longitudinale si
laterale, forta de accelerare pe fiecare roata precum si viteza cu care se deplaseaza masina.
Dupa colectarea acestor informatii cu ajutorul unei retele de senzori, computerul incepe
transmiterea comenzii catre roti pentru a optimiza directia in functie de situatie.

1.6 Alegerea variantei constructive

Suspensia McPherson
Principalele avantaje ale suspensiei McPherson sunt simplitatea ei si dimensiunile
compacte .
Cu roti independente, ea permite un control mai precis al miscarilor rotii , absoarbe socurile si
vibratiile si creste confortul.
Cnd ntlneste un obstacol (capace de canalizare, linii de tramvai, suprafete denivelate etc.)
roata absoarbe socul si n acelasi timp mentine stabilitatea maxima pe directie, n liniile dreapta
sau n curba.
Ea mbunatateste redresarea masinii dupa manevre bruste de directie si sporeste echilibrul
general.

5
 Suspensie in care amortizorul e unit cu bucsa roti, asa incat miscarea cadrului in relatie cu
roata are aceeasi directie ca si axul perpendicular al amortizorului. Ca si element de unire intre
roata si cadru, suspensia McPherson are nevoie, in afara de amortizor, de legaturi in partea
inferioara a bucsei. Versiunea originala a avut un brat sectional in forma de cruce si bara
stabilizatoare bazata pe un brat longitudinal. In versiunile aparute mai tarziu stabilizatorul e
inlocuit de un alt brat, sau ambele brate cu un triunghi. In rotile care nu sunt motorizate, sunt
versiuni ale suspensiei McPherson cu doua brate sectionale in forma de cruce si unul oblic sau
longitudinal.