8 INTRODUCERE N STUDIUL

Lukas Wagner ( 1773) i ichard Haquet ( 1778) se ocup cu o parte din apele.
miinernle din Trainsiivania, printre care i cu ce'1e din arul- Dornei. Apa1r nc aHie
1'uiorri, ca a lui Francisc Nyulas (1804) i a lui Pluschk (1814), <lt:Spre a,pele,de la
Borca (Neam).
Prima lucrare balnieologic rornneasd a ti:prit-o n Ardeal Ladislau Pop n 1821,
Despre apelle minerale <le la A nptac, Bodoc i Covasna>,
apoi a urmat dr-ul tefan Vasile Episcopescu ( 1857) cu Ap,e !,e metalice ale
Fig. 2.
Prof. Anibal Theohari (1873-1933).
Romniei Mari, n care arat eficacitatea
acestora. El le recomand clduros
norodului romn n locul celor
multe din strintate, .care n mare
parte nu snt att de bune.
Dr. Anastasie Ftu public ( 185 l)
cartea Despre ntrebuinarea apelor
simple i apelor minerale ale Moldovei
i, n 1874, Despre apele minerale
din Romnia, n care arat efectele
fiziologice i terapeutice ale apei
n general, precum i a celor minerale
cunosc te pn atunci. Aceast carte
poate fi considerat ca fiind cea mai
de valoare lucraire de hidro- i balneologie
romneasc pn la sfritul veacului
trecut. Spre sfritul secolului
apar mai muli autori de publicaii balneare,
din care citm pe Carol Davlla,
onu, Buureanu, Poni, Istrati i
Zorileanu, apoi prof. Mrazec, Bujor
etc.
Inceputul secolului nostru mbogete
palneo-fizioterapia romneasc
cu dou lucrri de mare valoare. Dr. Alexandru ale.bner Tuduri public, n
1900 (ed. I) i n 1906 (ed. II) a lucrrii Apele minernle i staiunile climatice
din Romnia, iar Dr. Gheorghe Bahilescu, n 1904, Hidroterapia
medical. Monografia lui aabner (studiu balneografie, balneologic i
climatologic). cupri,nde toate apele minerale i staiull1ie halireo-climatice
ounoocute n vechea Romirlie. In a,ceast lucrare, cu,prinznd un foarte vast
materia1I, se gsesc valoroase aprecieri geologice, botanice i zoologice, n
m.sura n care aveau legtur cu balneologia, precum i multe consideratii
fiziologice i clinice privind aci,unea a.pelor minerale;, cea ce face ca aab- ner Tudri
s poait fi considerat ca printele balneologiei romneti.