Girlshare - Ro Girlshare (1) .Ro Statistic A Grila Rezolvata

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti Anul universitar 2007-2008
Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune
Disciplina: Statistica
Întrebari pentru examen
Conf. univ. dr. Angela Popescu
ADEVARAT/FALS
1. Indicatorii simpli ai variatiei (dispersiei) masoara campul de imprastiere al caracteristicii.
1) adevarat;
2) fals.
2. Mediana este valoarea centrala a unei serii statistice.
1) adevarat;
2) fals.
3. Constituirea esantionului prin procedeul bilei revenite se realizeaza prin ordonarea unitatilor dupa
caracteristica si un pas de numarare.
1) adevarat;
2) fals.
4. Inferenta statistica presupune extinderea rezultatelor cercetarii asupra intregii colectivitati.
1) adevarat;
2) fals.
5. Coeficientul de probabilitate “Z” e ste direct proportional cu eroarea limita si invers proportional cu
eroarea medie de reprezentativitate.
1) adevarat;
2) fals.
6. Coeficientul “Z” din formula erorii maxime admise in cazul sondajului este argumentul functiei Gauss
Laplace si se gaseste in tabelele statistice.
1) adevarat;
2) fals.
7. Legaturile multiple studiaza dependenta unei caracteristici endogene in functie de doua sau mai multe
caracteristici exogene.
1) adevarat;
2) fals.
1
8. Testarea semnificatiei parametrului “a” se realizeaza cu testul “t” pe baza repartitiei Student.
1) adevarat;
2) fals.
9. Valoarea coeficientului de regresie “b” egala cu -2 arata ca o crestere a variabilei “x” cu o unitate,
conduce la scaderea variabilei rezultative “y” cu 0,2 unitati.
1) adevarat;
2) fals.
10. Asocierea directa dintre doua variabile arata ca in timp ce valorile unei variabile “x” cresc, si valorile
celeilalte variabile “y” cresc.
1) adevarat;
2) fals.
11. Coeficientul de regresie “b” arata ca la cresterea cu o unitate a factorului “x” , factorul “y” raspunde cu
o crestere egala cu valoarea coeficientului “b”.
1) adevarat;
2) fals.
12. Covarianta masoara legaturile statistice dintre fenomene si se calculeaza ca o medie aritmetica a
produselor abaterilor variabilelor fata de media lor.
1) adevarat;
2) fals.
13. Valoarea coeficientului de corelatie egala cu 0,2 arata ca intre variabilele “x’ si “y” nu exista legatura
sau aceasta este foarte slaba.
1) adevarat;
2) fals.
14. Decilele împart seria de date în patru parti egale. Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa.
15. Ajustarea seriei statistice presupune inlocuirea termenilor empirici (termeni reali) cu termeni teoretici.
1) adevarat;
2) fals.
2
16. Sondajul se foloseste cand trebuie sa se inlocuiasca observarea totala care este f oarte costisitoare,
printr-o observare partiala.
1) adevarat;
2) fals.
17. Un esantion este mai reprezentativ daca acesta nu difera cu mai mult de 10 % in raport cu structura
colectivitatii generale.
1) adevarat;
2) fals.
18. Coeficientul de corelatie = 0,9. Legatura dintre fenomenele cercetate este inversa. Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa.
19. Indicele de ponderare constanta de tip Laspeyres are urmatoarea formula:
 Pentru factorul intensiv (p)

I1/0(p) = (Σp1q0) : (Σp0q0)
I1/0(q) = (Σp0q1) : (Σp0q0)

Afirmatia este :
1) adevarata;
2) falsa
20. Indicele de ponderare variabila de tip Paasche este:
I1/0(p) = (Σp1q1) : (Σp 0q1)
I1/0(q) = (Σp1q1) : (Σp 1q0)

Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa
21. Rata de dependenta economica este raportul dintre populatia in afara limitelor varstei apte de munca si
populatia in varsta apta de munca. Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa
22. Rata de intretinere este raportul dintre populatia inactiva si populatia inapta de munca. Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa
3
23. Rata somajului este raportul dintre numarul somerilor si popula tia activa. Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa
24. Indicele salariului real are urmatoarea formula de calcul:
SN
SR
 I 1/ 0
 100
I 1/ 0
IPC
Afirmatia este:
1) corecta;
2) falsa.
25. Omogenitatea termenilor presupune existenta u nor termeni cu esenta calitativa diferita. Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa.
26. Interdependenta termenilor presupune ca fiecare termen depinde de valoarea termenului anterior.
Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa.
27. O serie cronologica se prezinta sub forma unui sir sistematizat de valori, ale unei caracteristici realizate
la momente sau intervale de timp succesive. Afirmatia este:
1) corecta;
2) falsa.
28. Caracterizarea evolutiei in timp a unui fenomen presupune ca timpul sa fie varia bil, iar spatiul si
structura organizatorica sa fie constante (in cazul unei SCR). Afirmatia este:
1) corecta;
2) falsa.
29. Ritmul mediu de dinamica (de crestere sau scadere) se calculeaza:

 
R  ( I  100)  100
Relatia este:
1) adevarata; 2) falsa.
30. Trendul unei SCR sintetizeaza variatiile sistemice desfasurata de fenomenul analizat. Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa.
4
31. Extrapolarea implica operatia de stabilire a unor termeni viitori situati in interiorul orizontului de
analiza. Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa.
32. Rata generala de activitate este raportul dintre populatia activa si populatia totala. Afirmatia este:
1) adevarata;
2) falsa.
33. Rata de dependenta economica se calculeaza ca raport intre populatia in afar a limitelor varstei apte de
munca si populatia in varsta apta de munca. Afirmatia este:
1) adevarata.
2) falsa
34. Rata de intretinere se calculeaza ca raport intre populatia inactiva si populatia activa. Afirmatia este:
1) adevarata.
2) falsa
35. Energointensivitatea exprima consumul de energie primara (echivalent huila) care revine la 1000 lei
PIB sau VN. Afirmatia este:
1) adevarata.
2) falsa
36. Produsul intern exprima productia finala de bunuri la nivel macroeconomic, pornind de la criteriul
“intern”, iar produsul national de la criteriul “national”. Afirmatia este:
1) adevarata.
2) falsa
37. Valoarea indicatorului real se calculeaza ca raport intre valoarea indicatorului nominal si indicele
preturilor bunurilor si serviciilor care formeaza indicatorul. Afirmatia este:
1) adevarata.
2) falsa
38. Cursul de schimb = paritatea puterii de cumparare. Afirmatia este:
1) adevarata.
2) falsa
5
39. Electrointensivitatea exprima consumul de energie electrica masurata in kWh pantry obtinerea unei
unitati (1000 lei) PIB sau VN. Afirmatia este:
1) adevarata.
2) falsa
40. Metoda rangurilor de ierarhizare a unitatilor administrativ teritoriale este mai precisa decat metoda
distantei relative fata de performanta maxima. Afirmatia este:
1) adevarata.
2) falsa
ALEGERE
1. Colectivitatea statistica desemneaza:

1) totalitatea elementelor de aceeasi natura;
2) o populatie statistica cu caracter obiectiv si finit;
3) totalitatea elementelor in diversitatea lor.
a) 1; 2
b) 1
c) 3
2. Despre timpul la care se refera, observarile statistice pot fi:

1) curente;
2) periodice ;
3) unice;
4) speciale.
a) 1; 2; 3; 4
b) 1; 2; 3
c) 4
3. Reprezentarile grafice reprezinta:

1) o modalitate expresiva de vizualizare a informatiei;
2) formarea unei imagini intuitiv e si clare despre evolutia fenomenelor si proceselor in timp;
3) metode rapide de determinare a legaturilor si corelatiilor dintre fenomene;
4) un mod de evidentiere a structurii, relatiilor, tendintelor, regularitatilor, anomaliilor dintre fenomene.
a) 3; 4
b) 1; 2 c) 1; 2; 3; 4
6
4. Recensamantul este:
1) cea mai veche forma de observare statistica;
2) o forma periodica de cercetare statistica;
3) o “fotografiere “ a fenomenului cercetat.
a) 3
b) 1; 2; 3.
5. In cazul folosirii marimilor relative se cer a fi parcurse urmatoarele etape:

1) alegerea bazei de comparare in functie de gradul de interdependenta dintre caracteristici;
2) asigurarea comparabilitatii datelor din punct de vedere al gradului de cuprindere a elementelor si a
metodologiei de culegere si prelucrare;
3) alegerea formei de exprimare a marimilor relative sub forma de coeficienti, promile, prodecimile,
procentimile.
a) 1; 2; 3
b) 1; 2
c) 2; 3
6. Functia de sinteza a indicatorilor statistici evidentiaza:

1) ceea ce este esential;
2) ceea ce este tipic;
3) ceea ce este intamplator.
a) 1; 2; 3
b) 1; 2
7. Temenii inclusi in modelele de comparatie trebuie sa fie pe deplin comparabili:

1) ca metodologie de calcul;
2) ca preturi de exprimare;
3) ca sfera de cuprindere;
4) ca perioade de referinta.
a) 1; 2; 3; 4
b) 2; 3.
c) 3; 4.
8. Functia de comparare a indicatorilor sta tistici presupune ca intre terme ni sa existe:

1) o legatura obiectiva;
2) o legatura reala;
3) o legatura de cauzalitate;
4) o legatura de liniaritate.
a) 1; 2; 3; 4.
b) 1; 2; 3.
7
9. Media aritmetica:
1) este cea mai utilizata forma de medie;
2) se foloseste cand fenomenul cercetat are variatii aproximativ constante;
3) se calculeaza sub forma simpla si ponderata;
4) se foloseste cand fenomenul creste in progresie ge ometrica.
a) 1; 2; 3.
b) 3; 4.
c) 2; 3; 4.
10. Amplitudinea relativa relativa a variatiei se exprima:

1) in coeficienti;
2) in procente.
a) 1.
b) 2.
c) 1; 2.
11. Amplitudinea absoluta a variatiei se obtine:

1) ca diferenta intre valoarea maxima si valo area minima a seriei;
2) ca medie a valorilor seriei.
a) 1.
b) 2.
c) 1; 2.
12. Indicatorii de variatie evidentiaza:

1) reprezentativitatea mediei;
2) gradul de omogenitate al seriei.
a) 1; 2.
b) 1.
c) 2.
13. Frecventele cumulate descrescator se calcule aza pornind:

1) de sus in jos;
2) de jos in sus.
a) 1.
b) 2.
14. Frcventele cumulate crescator se calculeaza:

1) pornind de sus in jos;
2) pornind de jos in sus.
a) 1.
b) 2.
8
15. Abaterea medie patratica este numita si:
1) abaterea standard;
2) abaterea tip;
c) abaterea medie liniara.
a) 1; 2.
b) 1; 3.
c) 1; 2; 3.
16. Dispersia este un indicator care:

1) nu are forma concreta de exprimare;
2) arata modul in care valorile caracteristicii graviteaza in jurul mediei.
a) 1.
b) 2.
c) 1; 2.
17. Coeficientul de variatie mai mare de 50 % arata:

1) media nu este reprezentativa;
2) variatie foarte mare.
a) 1; 2.
b) 1.
18. Coeficientul de variatie cu valori intre 0 - 17 % indica:

1) media este nereprezentativa;
2) media este strict reprezentativa.
a) 1.
b) 2.
19. Coeficientul de variatie cuprins intre 50 – 100 % arata:

1) variatie foarte mare in cadrul colectivitatii;
2) media calculata nu este semnificativa;
3) se impune refacerea gruparii.
a) 2.
b) 1.
c) 1; 2; 3.
20. Coeficientul de variatie cu valori cu prinse intre 35 – 50 % indica:

1) variatie relativ mare;
2) media calculata si gruparea realizata sunt discutabile;
3) colectivitatea este echilibrata.
a) 3.
b) 1; 2.
c) 2.
9
21. Coeficientul de variatie cu valori intre 0 – 35 % arata:
1) variatie mare;
2) variatie mica;
3) colectivitate neomogena;
4) colectivitate omogena;
5) media este semnificativa.
a) 2; 4; 5.
b) 1; 3; 4.
22. Fiecare tip de selectie presupune calcularea urmatorilor indicatori:

1) eroarea de reprezentativitate;
2) eroarea limita;
3) volumul esantionului;
4) ponderea esantionului in colectivitatea generala.
a) 2; 4.
b) 1; 2; 3.
c) 1; 2.
23. Tipurile de selectie sunt dictate de anumite particularitati:

1) procedeul de formare a esantionului;
2) modul de repartitie teritoriala a unitatil or;
3) modul de organizare a colectivitatii totale;
4) gradul si forma de variatie a caracteristicii studiata.
a) 1; 2.
b) 3; 4.
c) 1; 2; 3; 4.
24. Constituirea esantionului pe baza tabelului cu numere intamplatoare consta in:

1) inscrierea in tabel a numerelor amestecate;
2) alegerea din tabel a numerelor care vor forma esantionul.
a) 2.
b) 1.
c) 1; 2.
25. Principiul alegerii rationale se aplica cand colectivitatea:

1) este impartita in grupe tipice;
2) are o structura cunoscuta;
3) este impartita probabilistic.
a) 1; 2.
b) 2; 3.
10
26. Principiul alegerii aleatoare presupune extragerea unitatilor din colectivitatea generala:
1) dupa jocul hazardului;
2) in mod probabilistic;
3) intamplator;
4) in mod dirijat.
a) 4.
b) 1; 2; 3.
27. Cercetarea prin sondaj presupune o serie de termeni perechi. Gasiti perechea potrivita
notiunilor din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1) media colectivitatii generale 4) colectivitatea de selectie
2) dispersia colectivitatii generale 5) media colectivitatii de selecti e
3) colectivitatea generala 6) dispersia colectivitatii de selectie
a) (1 cu 5); (2 cu 6); (3 cu 4).

b) (1 cu 5); (2 cu 4); (3 cu 6).
28. Cercetarea selectiva sau sondajul cuprinde:

1) culegerea;
2) prelucrarea;
3) analiza;
4) ancheta;
5) extinderea rezultatelor sondajului.
a) 1; 2; 3; 4; 5.
b) 1; 2; 3; 5.
c) 4.
29. Pentru determinarea indicatorilor de sondaj (selectie) este necesar sa se calculeze mai intai:
1) media;
2) dispersia;
3) corelatia;
4) abaterea medie patratica;
5) coeficientul de variatie.
a) 2; 5.
b) 1; 2; 4; 5.
c) 3; 5.
30. Metodele parametrice de masurare si analiza a legaturilor dintre fenomenele si procesele

economice:
1) sunt metode analitice de masurare;
2) presupun determinarea unor parametri primari ai ecuatiei de regresie.
a) 2.
b) 1; 2.
c) 1.
11
31. Dupa directia legaturii se disting:
1) legaturi directe;
2) legaturi inverse;
3) legaturi de mare intensitate.
a) 1; 2.
b) 3.
c) 2; 3.
32. Dupa timpul in care se realizeaza, legaturile statistice pot fi:

1) legaturi sincrone;
2) legaturi de decalaj.
a) 1.
b) 2.
c) 1; 2.
33. Gasiti perechea potrivita notiunilor din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1) Legaturile multiple studiaza dependenta unei
caracteristici
4) in acelasi sens cu variabila cauzala
2) Legaturile directe presupun modificarea
variabilei rezultative “y”
5) in functie de doua sau mai multe
caracteristici exogene
3) Legaturile inverse presupun modificarea
variabilei dependente
6) in sens contrar fata de variabila cauzala
a) (1 cu 4); (3 cu 5); (2 cu 6).

b) (1 cu 5); (2 cu 4); (3 cu 6).
34. Pe baza legaturilor simple se analizeaza variatia unui factor rezultativ in functie de:
1) o singura caracteristica endogena;
2) unele legaturi simple;
3) intensitatea legaturii dintre variabile.
a) 3.
b) 2.
c) 1
35. Coeficientul de contingenta poate lua valori:

1) intre 0 si 1;
2) intre -1 si +1.
a) 1.
b) 2.
12
36. Valoarea coeficientului de asociere egala cu ±1 arata:
1) asociere puternica nedeterminata;
2) asociere perfecta directa sau inversa.
a) 2.
b) 1.
37. Valoarea coeficientului de asociere egala cu zero arata:

1) asociere slaba intre variabilele cercetate;
2) lipsa de asociere intre variabilele “x” si “y”.
a) 1; 2.
b) 2.
c) 1.
38. Verificarea semnificatiei ecuatiei de regresie se face:

1) prin testul “F”;
2) pe baza repartitiei Fisher – Snedecor.
a) 1.
b) 2.
c) 1; 2.
39. Coeficientul de concordanta Fechner ia valori intre:

1) 0 si 1;
2) -1 si +1.
a) 1.
b) 2.
40. Testarea coeficientului de corelatie se face:

1) cu ajutorul testului “t”;
2) pe baza repartitiei Student .
a) 1.
b) 2.
c) 1; 2.
41. Raportul de corelatie cu o valoare egala cu 1 arata:

1) o legatura de tip functional;
2) o legatura foarte slaba.
a) 2.
b) 1.
13
42. Valoarea raportului de corelatie egala cu -0,95 arata:
1) o legatura directa slaba;
2) o legatura inversa de mica intensitate;
3) o legatura inversa foarte puternica.
a) 3.
b) 1.
c) 2.
43. Statistica are mai multe sensuri:

1) date statistice;
2) metodologia statistica;
3) metoda statistica.
a) 1.
b) 3.
c) 1; 2; 3.
44. Statistica se ocupa cu studiul:

1) fenomenelor de masa;
2) datelor statistice;
3) fenomene de tip colectiv.
a) 1; 3.
b) 2.
c) 1.
45. Fenomenele cercetate de statistica intra sub actiunea:

1) regulii celor mai mici patrate;
2) legii numerelor mari;
3) legii statistice.
a) 3.
b) 2.
c) 2; 3.
46. Concepte de baza folosite în statistica:

1) colectivitatea statistica;
2) unitatea statistica;
3) caracteristicile statistice;
4) datele statistice;
5) metode statistice.
a) 1; 3.
b) 1; 2; 3.
c) 1; 3.
d) 1; 2; 3; 4.
14
47. Gestionarea informatiei statistice revine în România:
1) Institutului National de Statistica;
2) Guvernului;
3) Oficiului de Statistica al Comunitatii Europene.
a) 3. b) 2. c) 1.
48. Etapele cercetarii statistice sunt:
1) Culegerea datelor;
2) Prelucrarea statistica;
3) Analiza si interpretarea datelor;
4) Esantionarea datelor.
a) 1; 3; 4;
b) 2; 3; 4.
c) 1; 2; 3.
49. Metoda de observare statistica se alege în functie de:

1) scopul observarii;
2) cerintele fata de calitatea datelor;
3) mijloacele materiale si banesti disponibile;
4) personalul de observare existent;
5) datele statistice.
a) 1; 2; 3; 4.
b) 1; 5 .
c) 4.
50. Cea mai veche forma de cercetare statistica este:

1) sondajul;
2) recensamântul;
3) înregistrarea datelor.
a) 3.
b) 1; 2
c) 2.
51. Monografia este o metoda de cercetare:

1) totala a unui fenomen;
2) aprofundata a unei unitati economice;
3) descriptiva.
a) 3.
b) 2.
c) 1; 3.
15
52. Programul de organizare a cercetarii statistice are în vedere aspecte:
1) metodologice;
2) organizatorice;
3) conceptuale.
a) 1; 2.
b) 2.
c) 1; 2; 3.
53. Frecventa sau ponderea se poate exprima prin:

1) coeficienti;
2) procente;
3) promile;
4) prodecimile;
5) procentimile.
a) 1; 2; 3; 4.
b) 1; 3.
c) 1; 2; 3; 4; 5.
54. Prezentarea datelor statistice se face sub form a de:

1) tabele statistice;
2) serii statistice;
3) reprezentari grafice;
4) grupari statistice.
a) 3; 4.
b) 1; 4.
c) 1; 2; 3.
55. Seriile statistice pot fi:

1) serii de timp;
2) serii de spatiu;
3) serii de distributie;
4) serii de date.
a) 1; 2; 3.
b) 1; 2.
16
56. Gasiti perechea potrivita notiunilor din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1)Media aritmetica; 6) este indicata când predomina valorile mici;
2) Media armonica; 7) se foloseste când predomina valorile mari într -o serie;
3) Media patratica; 8) se foloseste când seria de date are modificari aproximativ
constante;
4)Media geometrica; 9) se foloseste când termenii seriei nu permit o relatie de
aditivitate ci de produs;
5)Media cronologica; 10) este o forma transformata a mediei aritmetice.
a) (1 cu 7); (2 cu 6); (3 cu 8); (4 cu 10); (5 cu 9);

b) (1 cu 8); (2 cu 6); (3 cu 7); (4 cu 9); (5 cu 10).
57. Curba Lorentz-Gini apropiata de diagonala indica:

1) lipsa de concentrare;
2) concentrare puternica;
3) o slaba concentrare.
a) 3. b) 1. c) 2.
58. Coeficientul de variatie ia valori între:

1) –1 si +1;
2) 0 si 100.
a) 1.
b) 2.
59. Regula de adunare a dispersiilor presupune calcularea:

1) dispersiei totale;
2) dispersiei de grupa (partiala);
3) mediei dispersiilor partia le;
4) dispersiei dintre grupe.
a) 1.
b) 2; 4.
c) 1; 2; 3; 4.
60. Este reprezentativ esantionul care nu difera de colectivitatea generala cu mai mult de:
1) 1%;
2) 5%;
3) 10%.
a) 2.
b) 1.
c) 3.
17
61. Coeficientul de corelatie ia valori între:
1) –1 si +1;
2) 0 si 1;
3) 0 si 100.
a) 3.
b) 2.
c) 1.
62. Stabilirea numarului de grupe (sau intervale) se realizeaza:

1. cu formula Sturgers;
2. prin precizarea numarului de grupe;
3. cu formula Fischer.
a) 1; 2.
b) 1.
c) 1; 3.
63. Frecventa relativa se cal culeaza:

1. sub forma de coeficient;
2. sub forma de procent;
3. sub forma de medii.
a) 3.
b) 1; 2.
c) 1.
64. Principiile fundamentale ale observarii statistise sunt:

1) autonomia metodologica;
2) confidentialitatea;
3) transparenta;
4) specializarea;
5) proportionalitatea;
6) deontologia statistica.
a) 1; 3; 5.
b) 2; 4; 6.
c) 1; 2; 3; 4; 5; 6.
65. Etapele sistematizarii statistice sunt:

1) centralizarea;
2) gruparea datelor si calculul indicatorilor absoluti;
3) calculul indicatorilor derivati.
a) 1; 2; 3.
b) 1; 3.
c) 2; 3.
18
66. Functiile indicatorilor statistici sunt:
1) de masurare;
2) de analiza;
3) de sinteza;
4) de estimare;
5) de verificare a ipotezelor statistice;
6) de programare.
a) 1; 2; 3; 4; 5; 6.
b) 1; 2; 3; 4; 5.
67. In statistica practica se utilizeaza diferite tipuri de marimi relative:

1) de structura;
2) de intensitate;
3) de coordonare;
4) de dinamica;
5) de sondaj.
a) 1; 2; 3.
b) 1; 2; 3; 4.
c) 1; 5.
68. Prin totalizarea frecventelor relative se obtine:

1) 1, daca se lucreaza cu coeficienti;
2) 100, daca se lucreaza cu procente.
a) 1; 2.
b) 1.
c) 2.
69. Indicatorii de variatie aduc un plus de cunoastere privind:

1) verificarea reprezentativitatii mediei;
2) calculul mediei seriei;
3) verificarea gradului de omogenitate a seri ei;
4) compararea in timp si spatiu a mai multor serii:
a) 1; 3; 4.
b) 2.
c) 1; 2; 3; 4.
19
70. Coeficientul de variatie are valorile cuprinse intre:
1) 0 si 1;
2) -1 si +1;
3) 0 si 100.
a) 3.
b) 1.
c) 2.
71. Coeficientul de corelatie are valori cu prinse intre:

1) 0 si 1;
2) -1 si +1;
3) 0 si 100.
a) 1.
b) 2.
c) 3.
72. Semnul coeficientului de regresie arata:

1) directia legaturii;
2) intensitatea legaturii.
a) 1.
b) 2.
c) 1; 2.
73. Calitatea functiei de regresie se poate aprecia prin:

1) eroarea standard;
2) coeficientul de eroare;
3) coeficientul de determinatie.
a) 1; 2.
b) 2; 3.
c) 1; 2; 3.
74. Coeficientul de asociere necesita intocmirea:

1) unui tabel de asociere;
2) unui tabel de corelatie.
a) 2.
b) 1.
20
75. Ancheta integrata in gospodarii se realizeaza pe un esantion lunar de:
1) 1000 de locuinte;
2) 501 centre de cercetare;
3) 3000 de locuinte.
a) 2; 3.
b) 1; 2; 3.
c) 1; 2.
76. Controlul datelor se realizeaza in privinta:

1) completitudinii datelor;
2) calitatii datelor.
a) 1.
b) 2.
c) 1; 2.
77. Notiunile de baza folosite de metoda gruparii statistice sunt:

1) caracteristica de grupare;
2) felul gruparii;
3) intervalul de grupare.
a) 1; 3.
b) 1; 2; 3.
78. Tipurile tabelelor statistice sunt:

1) tabele simple;
2) tabele pe grupe;
3) tabele combinate;
4) tablele centralizate.
a) 1; 2.
b) 1; 2; 3; 4.
c) 1; 2; 3
79. Frecventele cumulate se calculeaza pentru:

1) frecventele absolute;
2) frecventele relative.
a) 1; 2.
b) 1.
c) 2.
21
80. Avantajele sondajului statistic sunt:
1) este mai operativ si mai putin costisitor;
2) este mai greoi si mai costisitor decat un recensamant;
3) erorile de inregistrare sunt mai putine.
a) 1; 2; 3.
b) 1; 3.
c) 2; 3.
81. Erorile cercetarii selective sunt:

1) de reprezentativitate;
2) multiplicative;
3) intamplatoare.
a) 1; 3.
b) 1; 2; 3.
c) 2; 3.
82. Legaturile statistice pot fi:

1) simple;
2) multiple;
3) directe;
4) inverse;
5) liniare;
6) intamplatoare.
a) 1; 2; 3; 4.
b) 1; 2; 3; 4; 5.
c) 3; 4; 5; 6.
83. Radacinile istorice ale statistic ii moderne sunt:

1) statistica practica;
2) aritmetica politica si statistica descriptiva;
3) calculul probabilitatilor.
a) 1.
b) 1; 2; 3.
c) 2; 3.
22
84. Se cunoaste:
Grupe de firme Numarul de
dupa investitiile firme
realizate
2–6 5
6 – 10 5
10 – 14 1
14 – 18 2
18 – 22 2
Total 15
S-a calculat - media aritmetica

- coeficientul de variatie
S-au obtinut urmatoarele rezultate:
1) media aritmetica = 5,8 4) coeficientul de variatie = 67 %
a) 1+4;
b) 2+6;
c) 3+5;
d) 1+5;
e) 3+4;
85. Se cunoaste:
realizate
2–6 5
6 – 10 5
10 – 14 1
14 – 18 2
18 – 22 2
Total 15
S-a calculat: - media armonica

- abaterea medie liniara
1) media armonica = 7,82 mil. u.m. 4) abaterea medie liniara = ± 6,12 mil. u.m.
2) media armonica = 9,6 mil. u.m. 5) abaterea medie liniara = ± 5,47 mi l. u.m.
3) media armonica =6,87 mil. u.m. 6) abaterea medie liniara = ± 9,15 mil. u.m.
a) 3+5
b) 2+6
c) 1+4
d) 1+6
e) 2+4
23
86. Se cunoaste:
realizate
2–6 5
6 – 10 5
10 – 14 1
14 – 18 2
18 – 22 2
Total 15
S-a calculat: - media patratica

- dispersia
1) media patratica = 11,12 mil. u.m. 4) dispersia = 35,04
a) 2+5
b) 1+4
c) 3+6
d) 2+6
e) 3+4
87. Despre 7 firme se cunosc urmatoarele informatii:

Investitia realizata Profitul realizat
mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
3 2
10 7
2 2
5 3
10 7
12 8
16 9
Total 58 38
S-a calculat coeficientul de corelatie.

S-a obtinut urmatorul rezultat si s -a ajuns la urmatoarea concluzie:
1) coeficientul de corelatie = 1 4) corelatie de slaba intensitate
2) coeficientul de corelatie = 0,78 5) corelatie foarte puternica
3) coeficientul de corelatie = 0,98 6) legatura de mare intensitate
a) 2+4
b) 1+5
c) 1+4
d) 2+5
e) 3+6
24
mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
3 2
10 7
2 2
5 3
10 7
12 8
16 9
Total 58 38
S-a calculat parametrul “b” al ecuatiei liniare (coeficientul de regresie).

S-a obtinut urmatorul rezultat si se poate concluziona:
1) coeficientul de regresie = 1,23 4) Concluzie: cresterea investitiei cu 57 mil. u.m. conduce la
scaderea profitului cu 0,57 %
cresterea profitului cu 0,5 mil. u.m.
3) coeficientul de regresie = 3,33 6) Concluzie: profitul va scadea cu 0,57 mil. u.m.
a) 1+4
b) 3+6
c) 2+5
d) 1+6
e) 3+4

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
3 2
10 7
2 2
5 3
10 7
12 8
16 9
Total 58 38
S-a calculat prin metoda rangurilor, coeficientul de corelatie a ranguril or Spearman (C s) si s-a
obtinut urmatorul rezultat si s -a tras urmatoarea concluzie:
1) Cs = 1,25 4) Concluzie: corelatie directa puternica intre investitii si profit
2) Cs = 0,55 5) Concluzie: corelatie slaba deoarece coeficientul Spearman este mai mi c
decat 1
3) Cs = 0,875 6) Concluzie: legatura functionala intre investitii si profit
25
a) 1+5
b) 3+4
c) 2+6
d) 1+6
e) 2+5
90. Gasiti combinatia potrivita notiunilor din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1) Indicii cu baza fixa 3) au nivel de referinta mobil
2) Indicii cu baza in lant 4) au nivel de referinta neschimbat pentru intreaga perioada
analizata
5) au ca baza de comparare nivelul din perioada anterioara
a) (1 cu 4 si 2 cu 3 si 5)
b) (1 cu 3 si 2 cu 4)
c) (1 cu 5 si 2 cu 3 si 4)
91. Se da urmatoarea serie cronologica:

Anii 1999 2000 2001 2002 2003
Profitul 6 7 6 8 9
(mil.u.m.)
__
S-a calculat modificarea medie absoluta (  ) si s-a obtinut urmatorul rezultat:
1) (0,75); 2) (1,2); 3) (0,95)
a) (2);
b) (1);
c) (3)

Anii 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Cifra de 10 12 11 10 16 15
afaceri
(mil.u.m.)
__
S-a calculat indicele mediu al sporului ( I ) si s-a obtinut urmatorul rezultat:
1) (2,4); 2) (1,08); 3) (1,86)
a) (2);
b) (1);
c) (3)
26
93. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:
Anii 1999 2000 2001 2002 2003 2004 … 2007
Profitul 7 8 9 10 11 12
(mil.u.m.)
S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2007 si s -a
gasit urmatoarea valoare:
1) (15); 2) (10); 3) (13); 4) (10)
a) (1);
b) (4);
c) (2);
d) (3).

Anii 1999 2000 2001 2002 2003 … 2006
Profitul 6 4 5 7 8 ?
(mil.u.m.)
S-a realizat prognoza profitului la nivelul anului 2006 prin metoda trendului liniar si s -a gasit urmatoarea
valoare:
1) (7,5); 2) (8); 3) (9,5)
a) (3);
b) (2);
c) (3)

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 … 2007
Profitul 10 11 8 12 12 ?
(mil.u.m.)
S-a calculat:
__
 );
__
I );
__
- prin metoda modificarii medii ( Y  )

__
- prin metoda indicelui mediu ( Y I )

__ __
__ __
 = 14,5;
1)  I
= 0,9; Y = 1,098; Y I = 15,2
__ __
__ __
2)  = 1,04; I = 1,5; Y  = 17,2; Y I = 15,3

__ __
__ __
3)  = 0,5; I = 1,046; Y  = 13,5; Y I = 13,7 
27
a) (1);
b) (2);
c) (3)

. Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Salariatii 10 8 9 10 12
A. S-au calculat indicii de dinamica cu baza fixa (I BF) si cu baza in lant (I BL) si s-au gasit
urmatoarele serii de indici (variante):
1) IBF: 1; 0,8; 0.9; 1; 1,2
IBL: 1; 0,8; 1,125; 1,11; 1,2
2) IBF: 1,2; 1; 0,9; 1,1; 0
IBL: 1; 0,8; 1,125; 1,11; 1,2
B. S-a calculat ritmul de dinamica (R) cu baza fixa si cu baza in lant si s -au obtinut
urmatoarele rezultate:
I) RBF: 1,2; 1,1; -0,3; -0,2; 1,3
RBL: 0; 0,2; 0,135; 1,15; 1,23
II) RBF: 0; -0,2; -0,1; 0; 0,2
RBL: 0; -0,2; 0,125; 0,11; 0,2
a) (1); (II);
b) (2); (I)
97. Se cunosc urmatoarele informatii:

Tipuri de marfuri Structura cheltuielilor Indicii preturilor
si servicii (g%) din perioada curenta
fata de perioada de baza (%)
Marfuri alimentare 55 1,24
Marfuri nealimentare 31 1,20
Servicii 14 1,35
S-a calculat indicele preturilor de consum (IPC) si s -a gasit urmatoarea valoare:

1) (2,201); 2) (1,234); 3) (1,831)
a) (1);
b) (2);
c) (3).

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 … 2007
Cifra de 10 8 12 11 14 … prognoza?
afaceri
(mild.u.m.)
S-a realizat prognoza cifrei de afaceri prin metoda modificarii medii absolute pentru anul
2007 si s-a gasit urmatoarea valoare:
1) (18); 2) (14); 3) (17); 4) (20).
28
a) (1);
b) (4);
c) (2);
d) (3).

Anii 1999 2000 2001 2002 2003 … 2006
Profitul 15 10 14 11 15 … prognoza?
(mil.u.m.)
S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2006 si s-a
1) (15); 2) (10); 3) (14); 4) (16).
a) (1);
b) (4);
c) (2);
d) (3).

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 … 2006
Profitul 20 21 22 18 16 15 … prognoza?
(mil.u.m.)
S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2006 si s -a gasit
urmatoarea valoare:
1) (15); 2) (12); 3) (17); 4) (10).
a) (1);
b) (4);
c) (2);
d) (3).

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 … 2005
Investitii 18 19 20 22 24 … prognoza?
(mil.u.m.)
S-a realizat prognoza investitiilor prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2005 si s -a gasit
urmatoarea valoare:
1) 2) 3) 4)
a) (20); Atentie!!! Variantele de raspuns nu sunt postate corect. Numerele de la a,b,

b) (18); c si d trebuiau puse la 1), 2), 3) si 4). Raspunsul corect este 25,5 dar conside -
c) (15); rand ordinea de raspuns a problemelor asemanatoare raspun sul validat
d) (25,5). de programul de examinare este b) (4) chiar daca valoric e (18).
29
Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 … 2008
Nr. salariati 80 85 86 88 90 89 92 … prognoza?
(pers.)
S-a realizat prognoza numarului salariatilor prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2008 si s -a
1) (80); 2) (100); 3) (92); 4) (95).
a) (1);
b) (4);
c) (2);
d) (3).

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 … 2008
Nr. salariati 50 48 48 46 45 45 … prognoza?
(pers.)
S-a realizat prognoza numarului salariatilor prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2008 si s -a
1) (100); 2) (50); 3) (25,5); 4) (42).
a) (1);
b) (4);
c) (2);
d) (3).

Anii 1999 2000 2001 2002 2003 … 2006
(mil.u.m.)
1) (78,75); 2) (73,25); 3) (75); 4) (79,25).
a) (1);
b) (4);
c) (2);
d) (3).

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 … 2008
Profitul 77 72 73 75 60 65 77 … prognoza?
(mil.u.m.)
1) (77); 2) (79); 3) (80,25); 4) (77,75).
30
a) (1);
b) (4);
c) (2);
d) (3).

Anii 1999 2000 2001 2002 2003 2004 … 2008
Profit 10 12 11 10 11 12 … prognoza?
(mil.u.m.)
S-a realizat prognoza profitului prin metoda modi ficarii medii absolute pentru anul 2008 si s -a
1) (15); 2) (12); 3) (17); 4) (13,6).
a) (1);
b) (4);
c) (2);
d) (3).

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 … 2006
Profit 40 48 42 40 35 34 … prognoza?
(mil.u.m.)
1) (40,5); 2) (30,4); 3) (38,5); 4) (13,6).
a) (1);
b) (4);
c) (2);
d) (3).

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 … 2007
Cifra de 10 8 12 11 14 … prognoza?
afaceri
(mild.u.m.)
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza cifrei de afaceri pentru anul 2007 si s -au gasit
1) indicele mediu = 1,11; Prognoza 2007 = 18,8 mild u.m.
2) indicele mediu = 1,08; Prognoza 2007 = 18,2 mild u.m.
3) indicele mediu = 1,08; Prognoza 2007 = 24 mild u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
31
109. Se cunoaste urmatoarea ser ie cronologica:
Anii 1999 2000 2001 2002 2003 … 2006
Profit 48 42 40 35 34 … prognoza?
(mil.u.m.)
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2006 si s -au gasit urmatoarele
rezultate:
1) indicele mediu = 1; Prognoza 2006 = 15 mil u.m.
2) indicele mediu = 1,0; Prognoza 2006 = 19,5mil u.m.
3) indicele mediu = 2,15; Prognoza 2006 = 22,15 mil u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 … 2006
Profit 20 21 22 18 16 15 … prognoza?
(mil.u.m.)
rezultate:
2) indicele mediu = 0,94; Prognoza 2006 = 24 mil u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 … 2005
Investitii 18 19 20 22 24 … prognoza?
(mil.u.m.)
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza investitiilor pentru anul 2005 si s -au gasit urmatoarele
rezultate:
a) (1);
b) (2);
c) (3).
32
Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 … 2008
Profit 80 85 86 88 90 89 92 … prognoza?
(mil.u.m.)
rezultate:
3) indicele mediu = 1,15; Prognoza 2008 = 95 mil u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 … 2008
Salariati 50 48 48 46 45 45 … prognoza?
(pers.)
S-a calculat indicele mediu de dinamica s i prognoza numarului de salariati pentru anul 2008 si
s-au gasit urmatoarele rezultate:
1) indicele mediu = 0,979; Prognoza 2008 = 45 persoane.
a) (1);
b) (2);
c) (3).

Anii 1999 2000 2001 2002 2003 … 2006
(mil.u.m.)
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 20 06 si s-au gasit urmatoarele
rezultate:
a) (1);
b) (2);
c) (3).

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 … 2008
Profitul 77 72 73 75 60 65 77 … prognoza?
(mil.u.m.)
33
S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2008 si s -au gasit
a) (1);
b) (2);
c) (3).

Anii 1999 2000 2001 2002 2003 2004 … 2008
Profit 10 12 11 10 11 12 … prognoza?
(mil.u.m.)
1) indicele mediu = 1,037; Progn oza 2008 = 18,56 mil u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).

Anii 1998 1999 2000 2001 2002 2003 … 2006
Profit 40 48 42 40 35 34 … prognoza?
(mil.u.m.)
a) (1);
b) (2);
c) (3).
118. S-a determinat influenta celor doi factori (cantitate si pret) si dinamica vanzarilor:
Cantitate Pret (mii u.m.)
Marfa
q0 q1 p0 p1
A 20 18 10 12
B 10 15 20 18
C 15 21 12 15
S-au gasit urmatoarele rezultate:
34
1) Iv(q)=126% ∆V(q)=152 mii u.m.
Iv(p)=109,4% ∆V(p)=69 mii u.m.
2) Iv(q)=115% ∆V(q)=152 mii u.m.

Iv(p)=109,4% ∆V(p)=79 mii u.m.
3) Iv(q)=126% ∆V(q)=180 mii u.m.

Iv(p)=110% ∆V(p)=88 mii u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
119. S-a determinat influenta celor doi f actori (cantitate si pret) si dinamica vanzarilor:
Marfa
q0 q1 p0 p1
A 10 15 5 6
B 20 20 10 8
C 30 35 20 22

1) Iv(q)=1,147 ∆V(q)=125 mii u.m.
Iv(p)=1,046 ∆V(p)=45 mii u.m.
2) Iv(q)=1,147 ∆V(q)=180 mii u.m.

Iv(p)=1,05 ∆V(p)=120 mii u.m.
3) Iv(q)=1,046 ∆V(q)=125 mii u.m.

Iv(p)=1,047 ∆V(p)=48 mii u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
Marfa
q0 q1 p0 p1
A 30 25 10 12
B 25 20 15 16
C 40 45 20 22

1) Iv(q)=0,98 ∆V(q)=-25 mii u.m.
Iv(p)=1,5 ∆V(p)=120 mii u.m.
2) Iv(q)=0,98 ∆V(q)=125 mii u.m.

Iv(p)=0,12 ∆V(p)=160 mii u.m.
3) Iv(q)=0,98 ∆V(q)=-25 mii u.m.
35
Iv(p)=1,11 ∆V(p)=160 mii u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
Marfa
q0 q1 p0 p1
A 20 22 15 16
B 30 35 10 12
C 20 10 15 20

1) Iv(q)=0,92 ∆V(q)=-70 mii u.m.
Iv(p)=1,6 ∆V(p)=150 mii u.m.
2) Iv(q)=0,92 ∆V(q)=-70 mii u.m.

Iv(p)=1,17 ∆V(p)=142 mii u.m.
3) Iv(q)=1,15 ∆V(q)=63 mii u.m.

Iv(p)=1,17 ∆V(p)=142 mii u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
Marfa
q0 q1 p0 p1
A 33 40 10 15
B 25 20 20 25
C 50 40 20 20

1) Iv(q)=0,87 ∆V(q)=-230 mii u.m.
Iv(p)=1,19 ∆V(p)= 300 mii u.m.
2) Iv(q)=0,87 ∆V(q)=350 mii u.m.

Iv(p)=1,39 ∆V(p)=280 mii u.m.
3) Iv(q)=1,15 ∆V(q)=230 mii u.m.

Iv(p)=1,19 ∆V(p)=300 mii u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
36
Marfa
q0 q1 p0 p1
A 50 60 20 15
B 60 70 30 35
C 50 30 10 20

1) Iv(q)=1,097 ∆V(q)=320 mii u.m.
Iv(p)=1,32 ∆V(p)=330 mii u.m.
2) Iv(q)=1,09 ∆V(q)=350 mii u.m.

Iv(p)=1,28 ∆V(p)=300 mii u.m.
3) Iv(q)=1,09 ∆V(q)=300 mii u.m.

Iv(p)=1,097 ∆V(p)=350 mii u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
Marfa
q0 q1 p0 p1
A 70 60 15 20
B 85 70 20 30
C 100 150 50 40

1) Iv(q)=1,26 ∆V(q)=2050 mii u.m.
Iv(p)=0,95 ∆V(p)=-500 mii u.m.
2) Iv(q)=1,26 ∆V(q)=2050 mii u.m.

Iv(p)=1,15 ∆V(p)= 500 mii u.m.
3) Iv(q)=0,45 ∆V(q)=1550 mii u.m.

Iv(p)=0.95 ∆V(p)=-500 mii u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
Marfa
q0 q1 p0 p1
A 55 60 20 22
B 70 75 30 35
C 80 100 50 50
37
1) Iv(q)=1,17 ∆V(q)=1250 mii u.m.
Iv(p)=1,153 ∆V(p)= 240 mii u.m.
2) Iv(q)=1,17 ∆V(q)=1250 mii u.m.

Iv(p)=1,023 ∆V(p)=195 mii u.m.
3) Iv(q)=1,33 ∆V(q)=1650 mii u.m.

Iv(p)=1,023 ∆V(p)=195 mii u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
Marfa
q0 q1 p0 p1
A 30 40 5 6
B 50 60 10 12
C 30 20 10 18

1) Iv(q)=1,33 ∆V(q)=50 mii u.m.
Iv(p)=1,42 ∆V(p)= 360 mii u.m.
2) Iv(q)=1.053 ∆V(q)=72 mii u.m.

Iv(p)=1,32 ∆V(p)=315 mii u.m.
3) Iv(q)=1,053 ∆V(q)=50 mii u.m.

Iv(p)=1,32 ∆V(p)=320 mii u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
Marfa
q0 q1 p0 p1
A 70 90 10 5
B 80 70 20 15
C 90 80 15 10

1) Iv(q)=0,958 ∆V(q)=-150 mii u.m.
Iv(p)=0,657 ∆V(p)=-1200 mii u.m.
2) Iv(q)=0,958 ∆V(q)=150 mii u.m.

Iv(p)=0,756 ∆V(p)=-150 mii u.m.
38
3) Iv(q)=0,657 ∆V(q)=-150 mii u.m.
Iv(p)=0,968 ∆V(p)=-1300 mii u.m.
a) (1);
b) (2);
c) (3).
128. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 l uni ale anului:
1,004; 1,002; 1,001; 1,005.
S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.
S-a obtinut:
1) 3,65%; 2) 1,15%; 3) 1,82%; 4) 3,16%.
a) (nici-un raspuns corect);

b) (1);
c) (3);
d) (2).
129. Se cunoaste indicele preturil or de consum (IPC) pe primele 3 luni ale anului:
1,006; 1,007; 1,007.
S-a obtinut:
1) 3,86%; 2) 8,29%; 3) 7,86%; 4) 8,92%.

b) (1);
c) (3);
d) (2).
130. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 5 luni ale anului:
1,001; 1,002; 1,003; 1,004; 1,011.
S-a obtinut:
1) 8,36%; 2) 4,52%; 3) 5,15%; 4) 5,65%.

b) (1);
c) (3);
d) (2).
39
1,011; 1,009; 1,005; 1,004.
S-a obtinut:
1) 9,68%; 2) 8,15%; 3) 1,16%; 4) 9,05%.
a) (4);
b) (1);
c) (3);
d) (2).
1,001; 1,002; 1,001; 1,006; 1,006; 1,007.
S-a obtinut:
1) 4,69%; 2) 4,86%; 3) 8,36%; 4) 9,05%.
a) (4);
b) (1);
c) (3);
d) (2).
1,011; 1,012; 1,009; 1,008.
S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anul ui.
S-a obtinut:
1) 10,15%; 2) 2,9%; 3) 3,18%; 4) 12,68%.
a) (4);
b) (1);
c) (3);
d) (2).
1,08; 1,08; 1,07; 1,06.
S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfars itul anului.
S-a obtinut:
1) 31,56%; 2) 15,2%; 3) 38,5%; 4) 33,6%.
a) (4);
b) (1);
c) (3);
d) (2).
1,009; 1,004; 1,005.
S-a calculat rata inflatiei previzibila la s farsitul anului.
S-a obtinut:
1) 31,56%; 2) 4,69%; 3) 74,39%; 4) 8,29%.
40
b) (1);
c) (3);
d) (2).
136. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 2 luni aleanului:

1,016; 1,015.
S-a obtinut:
1) 3,65%; 2) 20,27%; 3) 74,39%; 4) 9,05%.

b) (1);
c) (3);
d) (2).
1,011; 1,009; 1,007; 1,005; 1,004.
S-a obtinut:
1) 8,98%; 2) 20,27%; 3) 31,56%; 4) 5,15%.

b) (1);
c) (3);
d) (2).
138. Se cunoaste:
realizate
4–6 2
6–8 8
8 – 10 10
10 – 12 2
12 – 14 3
Total 25
S-a calculat - media aritmetica

1) media aritmetica = 8,68 mil. u.m. 4) coeficientul de variatie = 24,8 %
a) 2+5
b) 3+6
c) 2+6
41
d) 1+4
e) 3+5

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
12 10
10 6
8 3
10 5
9 4
7 2
Total 56 30

1) coeficientul de corelatie = 0,96 4) corelatie slaba inversa
2) coeficientul de corelatie = 96,9 5) corelatie medie inversa
3) coeficientul de corelatie = 1,96 6) corelatie puternica directa
a) 2+4
b) 1+6
c) 3+5
d) 2+5
e) 3+4

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
15 5
10 7
12 5
10 6
8 5
7 3
14 6
S-a calculat prin metoda rangurilor, coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman (C s) si s-a
1) Cs = 0,96 4) Concluzie: corelatie inversa medie
2) Cs = - 1 5) Concluzie: corelatie slaba spre medie, directa
3) Cs = 0,47 6) Concluzie: corelatie foarte slaba, directa
a) 2+4
b) 3+5
42
c) 1+6
d) 2+6
e) 1+4
141. Se cunoaste:
realizate
4–6 2
6–8 8
8 – 10 10
10 – 12 2
12 – 14 3
Total 25

a) 2+4
b) 1+6
c) 3+5
d) 2+5
e) 3+4
142. Despre 6 firme se cunosc urmatoar ele informatii:

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
12 10
10 6
8 3
10 5
9 4
7 2
Total 56 30

S-a obtinut urmatorul rezultat si se poate con cluziona:
2) coeficientul de regresie = 1,565 5) Concluzie: cresterea investitiei conduce la scaderea
profitului
3) coeficientul de regresie = 0,98 6) Concluzie: corelatie directa de mare intensitate
43
a) 1+5
b) 3+6
c) 2+4
d) 1+3
e) 3+5

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
20 6
15 5
10 3
18 7
10 3
12 4
13 5
15 4
1) Cs = -0,92 4) Concluzie: corelatie inverse, sla ba
2) Cs = 0,89 5) Concluzie: corelatie directa, puternica
3) Cs = 0,66 6) Concluzie: corelatie slaba, directa
a) 1+4
b) 3+6
c) 2+5
d) 1+6
e) 3+4
144. Se cunoaste:
realizate
4–6 2
6–8 8
8 – 10 10
10 – 12 2
12 – 14 3
Total 25

- dispersia
44
a) 1+6
b) 2+4
c) 2+6
d) 1+4
e) 3+5

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
15 5
10 7
12 5
10 6
8 5
7 3
14 6
Total 76 37

1) coeficientul de corelatie = 0,92 4) corelatie medie
2) coeficientul de corelatie = 0,37 5) corelatie slaba, directa
3) coeficientul de corelatie = 10,77 6) corelatie puternica
a) 1+6
b) 3+4
c) 2+5
d) 3+6
e) 1+4

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
12 10
10 6
8 3
10 5
9 4
7 2
2) Cs = 0,94 5) Concluzie: corelatie slaba
3) Cs = - 0,7 6) Concluzie: corelatie inverse, medie
45
a) 1+5
b) 3+6
c) 2+4
d) 1+6
e) 3+5
147. Se cunoaste:
realizate
4–6 2
6–8 8
8 – 10 10
10 – 12 2
12 – 14 3
Total 25
S-a calculat: - abaterea medie patratica

1) abaterea medie patratica = 4,69 mil. u.m. 4) coeficientul de variatie = 24,8 %
2) abaterea medie patratica = ± 1,664 mil. u.m. 5) coeficientul de variatie = 25,6 %
3) abaterea medie patratica = 2,16 mil. u.m. 6) coeficientul de variatie = 20,8 %
a) 2+5
b) 1+6
c) 1+5
d) 3+4
e) 2+6

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
20 6
15 5
10 3
18 7
10 3
12 4
13 5
15 4
Total 113 37

1) coeficientul de regresie = 1,65 4) Concluzie: cresterea investitiei cu 1 mil. u.m. co nduce la
46
a) 1+5
b) 3+6
c) 2+4
d) 1+6
e) 3+5

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
6 2
10 6
8 4
12 7
15 8
6 3
7 3
9 5
S-a calculat prin metoda rangurilor, coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman (C s) si s-a obtinut
urmatorul rezultat si s-a tras urmatoarea concluzie:
1) Cs = 0,98 4) Concluzie: corelatie directa, perfecta
2) Cs = - 0,98 5) Concluzie: corelatie inversa, puternica
3) Cs = 1 6) Concluzie: corelatie directa, puternica
a) 1+6
b) 2+4
c) 3+5
d) 2+5
e) 3+4
150. Se cunoaste:
realizate
6 – 10 8
10 – 14 10
14 – 18 8
18 – 22 12
22 - 26 2
Total 40
47
S-a calculat: - media aritmetica
1) media aritmetica = 17,5 mil. u.m. 4) coeficientul de variatie = 15 %
3) media aritmetica = 15 mil. u.m. 6) coeficientul de variatie = 28 %
a) 2+6
b) 1+4
c) 2+4
d) 1+6
e) 3+5

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
15 5
10 7
12 5
10 6
8 5
7 3
14 6
Total 76 37

1) coeficientul de regresie = 11,2 4) Concluzie: cresterea profitului cu 1,2 mil. u.m. conduce la
scaderea investitiei cu 0,156 mil. u.m.
3) coeficientul de regresie = 0,15 6 6) Concluzie: cresterea investitiei conduce la cresterea
profitului
a) 1+4
b) 2+6
c) 1+6
d) 2+4
e) 3+5
48
mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
50 20
20 20
30 10
40 15
25 20
35 10
45 15
55 21
1) Cs = - 0,15 4) Concluzie: corelatie medie
2) Cs = 0,107 5) Concluzie: corelatie inversa
3) Cs = - 2 6) Concluzie: corelatie foarte slaba
a) 1+4
b) 3+5
c) 1+5
d) 2+6
e) 3+4
153. Se cunoaste:
realizate
6 – 10 8
10 – 14 10
14 – 18 8
18 – 22 12
22 - 26 2
Total 40

1) media armonica = 15,62 mil. u.m. 4) abaterea medie liniara = ± 23 mil. u.m.
2) media armonica = 16,28 mil. u.m. 5) abaterea medie liniara = ± 38 mil. u.m.
3) media armonica =13,28 mil. u.m. 6) abaterea medie liniara = ± 41 mil. u.m.
a) 3+6
b) 1+4
49
c) 2+5
d) 2+4
e) 1+5

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
20 6
15 5
10 3
18 7
10 3
12 4
13 5
15 4
Total 113 37
1) coeficientul de corelatie = 0,88 4) corelatie inversa, slaba
2) coeficientul de corelatie = 1,5 5) corelatie directa, puternica
3) coeficientul de corelatie = - 0,90 6) corelatie inversa, medie
a) 3+4
b) 1+5
c) 2+6
d) 2+4
e) 3+6
mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
55 20
60 30
80 40
90 15
20 10
36 15
40 22
50 40
S-a calculat prin metoda rangurilor, coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman (C s) si s-a obtinut
urmatorul rezultat si s-a tras urmatoarea concluzie:
1) Cs = - 1 4) Concluzie: corelatie directa, slaba
2) Cs = 0,34 5) Concluzie: corelatie inversa, perfecta
50
a) 1+5
b) 3+6
c) 2+4
d) 3+5
e) 1+6
156. Se cunoaste:
realizate
6 – 10 8
10 – 14 10
14 – 18 8
18 – 22 12
22 - 26 2
Total 40

- dispersia
a) 2+4
b) 1+6
c) 2+5
d) 3+5
e) 3+4

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
6 2
10 6
8 4
12 7
15 8
6 3
7 3
9 5
Total 73 38

1) coeficientul de regresie = 0,656 4) Concluzie: cresterea investit iei cu 1 mil. u.m. conduce la
51
3) coeficientul de regresie = - 1 6) Concluzie: cresterea investitiei cu 1 mil. u.m. conduce la
scaderea profitului cu 1 mil. u.m.
a) 1+4
b) 2+5
c) 3+5
d) 2+6
e) 3+6

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
28 8
30 15
20 17
15 10
40 16
1) Cs = 0,2 4) Concluzie: corelatie directa, slaba
2) Cs = - 0,8 5) Concluzie: corelatie inversa, puternica
3) Cs = 1,2 6) Concluzie: corelatie perfecta
a) 1+4
b) 2+5
c) 3+6
d) 2+5
e) 3+5
159. Se cunoaste:
realizate
6 – 10 8
10 – 14 10
14 – 18 8
18 – 22 12
22 - 26 2
Total 40
S-a calculat: - abaterea medie patratica

52
3) abaterea medie patratica = 6.9 mil. u.m. 6) coeficientul de variatie = 18,3 %
a) 1+6
b) 3+4
c) 1+4
d) 3+6
e) 2+5

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
6 2
10 6
8 4
12 7
15 8
6 3
7 3
9 5
Total 73 38

1) coeficientul de corelatie = - 1 4) corelatie directa, foarte puternica
2) coeficientul de corelatie = 0,97 5) corelatie inversa, puternica
3) coeficientul de corelatie = - 0,89 6) corelatie inversa, medie
a) 1+5
b) 3+6
c) 2+4
d) 1+6
e) 3+5

mil. u.m. mil. u.m.
(xi) (yi)
11 5
10 6
20 10
26 12
30 15
40 18
53
1) Cs = 0,66 4) Concluzie: corelatie directa, medie
2) Cs = - 1 5) Concluzie: corelatie directa, puternica
3) Cs = 0,94 6) Concluzie: corelatie inversa, perfecta
a) 2+6
b) 1+4
c) 2+4
d) 1+6
e) 3+5
162. Pentru determinarea indicatoril or de sondaj (selectie) este necesar sa se calculeze mai intai:
1) media;
2) dispersia;
3) corelatia;
4) abaterea medie patratica;
5) coeficientul de variatie.
a) 2; 5.
b) 1; 2; 4; 5.
c) 3; 5.

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 … 2006
Salariati 20 22 24 23 26 … ?
(pers.)
S-a calculate indicele mediu de dinamica si prognoza pentru anul 2006 si s -au gasit urmatoarele rezultate:
1) Indicele mediu de dinamica = 1,234; Prognoza 2006 = 28 salariati.
2) Indicele mediu de dinamica = 1,067; Prognoza 2006 = 29,5 salariati.
a) (1);
b) (2).
164. Se cunosc urmatoarele informatii:
Valoarea marfurilor Pretul marfurilor

Perioada de baza Perioada curenta Perioada de baza Perioada curenta
Marfa
V0 V1 P0 P1
A 20 22 2 3
B 16 20 3 5
C 10 12 5 7
S-au calculat indicii individuali ai valorii marfurilor (I v) si ai preturilor (I p) si s-a gasit:

1) Iv: 1,1; 1,25; 1,2
p
I: 1,5; 1,66; 1,4
2) Iv: 1,2; 1,3; 1,6
Ip: 1,4; 1,71; 1,02
54
a) (1);
b) (2).
165. Se cunosc cheltuieleile unei familii pentru achizitionarea a 3 produse:
Produsul Pretul (u.m.) Valoarea produsului in

Perioada de baza Perioada curenta perioada curenta
(p0) (p1) (V1 = p1•q1)
A 60 75 7000
B 35 40 4000
C 20 25 3000
Indicele costului vietii (ICV) este:

1) 119,3 %; 2) 98,5 %; 3) 121,6 %
a) (3);
b) (1);
c) (2).
166. Produsul intern brut se calculeaza prin metodele:

1) metoda de productie;
2) metoda utilizarii finale (metoda cheltuielilor);
3) metoda cheltuielilor sociale ;
4) metoda veniturilor;
5) metoda deductibila.
a) (1; 5);
b) (2; 3; 4);
c) (1; 2; 4);
d) (1; 2; 3; 4; 5)
167. Avutia nationala cuprinde:

1) Avutia acumulata;
2) Resursele naturale;
3) Resursele spirituale;
4) Resursele minerale.
a) (1; 4);
b) (1; 2; 3);
c) (1; 3)
168. Se stie ca la nivelul unei tari:

 Numarul somerilor = 960 mii persoane;
 Populatia active = 8 milioane persoane.
Rata somajului este:
1) 8,33 %; 2) 15 %; 3) 12 %; 4) 8,6 %
a) (1);
b) (3);
55
c) (2);
d) (4).
169. La nivelul unei intreprind eri se cunosc:

 Valoarea initiala completa (VIC) a fondurilor fixe = 34 miliarde u.m.
 Amortizarea fondurilor fixe (A) = 14 miliarde u.m.
Valoarea ramasa (VR) este:
1) 10 miliarde u.m.; 2) 2,42 %; 3) 20 miliarde u.m.
a) (1);
b) (3);
c) (2).
170. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) cu baza in lant pe lunile:

I = 1,07; II = 1,04; III = 1,026.
Rata medie a inflatiei pe cele 3 luni este:
1) 1,062; 2) 1,045; 3) 2,6%; 4) 4,5%.
a) (4);
b) (1);
c) (3);
d) (2).
171. Se da urmatoarea serie cronol ogica:
Anii 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Profitul
15 10 16 20 18 20
mil.u.m.
S-au calculat indicii cu baza fixa si cu baza in lant si s -au gasit urmatoarele rezultate:
1) Indicii cu baza fixa: 1,0 0,66 1,06 1,33 1,2 1,33
Indicii cu baza in lant: 1,0 0,66 1,6 1,25 0,9 1,11
2) Indicii cu baza fixa : 1,25 0,86 1,15 1,45 1,35 1,33

Indicii cu baza in lant: 1,0 0,66 1,6 1,9 1,11 1,25
a) (2);
b) (1)
Anii 2000 2001 2002 2003 2004

Fonduri fixe
50 56 60 60 60
mil.u.m.
S-au calculat:
1) Modificarea medie absoluta ( );
2) Indicele mediu de dinamica ( );
3) Ritmul mediu de crestere sau scadere ( );
56
4) Prognoza fondurilor fixe pentru anul 2007 prin metoda modificarii medii absolute si prin metoda
indicelui mediu de dinamica.

1)  =1,8; I =1,046; R =0,46; Y2007 =65,5: I
Y2007 =68,9

2)  =2,5: I =1,046; R =0,046; Y2007 =67,5: I
Y2007 =68,5
a) (1);
b) (2).
173. S-a calculat media mobila a vanzarilor lunare (din 3 termeni) a seriei:
Lunile I II III IV V VI VII VIII

Vanzari lunare
8 10 6 12 10 14 20 10
mil.u.m.
S-a obtinut urmatoarea serie ajustata:
1) 8 9,03 9,33 15 14,66 16,22
2) 8 9,33 9,33 12 14,66 14,66
a) (1);
b) (2).
174. Particularitatile SCR sunt:

1) reprezentativitatea termenilor;
2) variabilitatea termenilor;
3) interdependenta termenilor;
4) omogenitatea termenilor.
a) (1; 2; 3);
b) (2; 3; 4);
c) (1; 3; 4)
175. Seriile cronologice se reprezinta grafic prin:

1) corelograma; 2) cronograma; 3) diagrama polara.
a) (1; 2);
b) (2);
c) (3).
176. SCR pot fi:

1) SCR de intervale (serii de flux);
2) SCR de momente (marimi de stoc);
3) SCR de spatiu.
a) (1);
b) (1; 2; 3);
c) (1; 2).
57
177. Gasiti perechea potrivita afirmatiilor din coloana 1 cu cele din coloana 2
Nivelul mediu pentru seriile cronologice de momente se calculeaza prin:
1)media cronologica simpla; 3)daca momentele sunt inegale;
2)media cronologica ponderata; 4)daca momentele sunt echidistante;
a) (1 cu 3; 2 cu 4);
b) (1 cu 4; 2 cu 3 ).
178. Indicele mediu de dinamica:

1) arata de cate ori s-a modificat, in medie, fenomenul analizat;
2) se determina ca o medie geometrica a indicilor cu baza mobila.
a) (1; 2);
b) (1);
c) (2).
179. Indicatorii unei SCR sunt:

1) Indicatori absoluti;
2) Indicatori relativi;
3) Indicatori medii;
4) Indicatori derivati.
a) (1; 4);
b) (1; 2; 3);
c) (1; 2; 3; 4).
180. Metoda modificarii medii absolute se utilizeaza:

1) cand modificarile absolute cu baza mobila sunt aproximativ egale;
2) cand sirul termenilor unei SCR se aseamana cu o progresie aritmetica;
3) cand sirul termenilor SCR se aseamana cu o progresie geometrica.
a) (1; 2);
b) (2; 3) ;
c) (1; 2; 3);
181. Metoda indicelui mediu se recomanda:

1) daca indicii de dinamica cu baz a mobila sunt aproximativ egali;
2) daca sirul termenilor SCR este asemanator unei progresii geometrice.
a) (1);
b) (2);
c) (1; 2);
182. Avantajul metodelor mecanice de ajustare a SCR este:

1) operativitatea; 2) simplitatea; 3) exactitatea;
a) (1; 3) ; b) (1; 2); c) (1; 2; 3).
58
183. Limitele metodelor mecanice de ajustare a SCR sunt:
1) se folosesc in rezolvare numai termenii extremi;
2) uneori induc erori;
3) sunt metode complicate de calcul.
a) (3);
b) (1; 2);
c) (1; 2; 3).
184. Metodele analitice de determinare a trendului:

1) estimeaza mai exact tendinta:
2) se bazeaza pe functii matematice;
3) iau in considerare toti termenii seriei.
a) (1; 2; 3);
b) (1; 2);
c) (2; 3).
185. Estimarea parametrilor “a” si “b” ai functiei liniare se face:

1) cu metoda indicilor;
2) cu metoda celor mai mici patrate.
a) (1; 2);
b) (1);
c) (2).
186. Indicii:
1) se calculeaza sub forma de raport;
2) sunt marimi relative adimensionale;
3) se folosesc pentru masurarea influentei factorilor asupra modificarii unui fen omen complex.
a) (1; 2; 3);
b) (1; 2);
c) (nici-un raspuns corect).
187. Clasificarea indicilor dupa sfera de cuprindere a fenomenului:

1) indici simpli sau de grup;
2) indici compusi sau individuali;
3) indici individuali si indici de grup.
a) (1; 2);
b) (3).
188. Clasificarea indicilor dupa modul de calcul:

1) indici agregati;
2) indici sub forma de medii;
3) indici ca raport a doua medii.
a) (1; 2); b) (2; 3); c) (1; 2; 3).
59
189. Clasificarea indicilor dupa felul structurii:
1) indici cu structura variabila
2) indici cu structura fixa;
3) indici ai modificarilor structurale.
a) (1; 2; 3);
b) (1; 2);
c) (2).
190. Principalii indicatori macroeconomici de rezultate sunt:

1) PIB;
2) PIN;
3) PNB;
4) PNN;
5) CA.
a) (1; 2; 3; 4);
b) (1; 2; 3; 4; 5);
191. “Metoda de productie” pentru calculul PIB surprinde:

1) componentele care exprima utilizarea finala a bunului;
2) contributia fiecarui agent economic la productia de bunuri si servicii.
a) (1);
b) (2);
c) (1; 2).
192. “Metoda cheltuielilor” pentru cal culul PIB presupune:

1) insumarea componentelor care exprima utilizarea finala a bunurilor si serviciilor;
2) insumarea elementelor care exprima compensarea factorilor de productie.
a) (1; 2);
b) (2);
c) (1).
193. “Metoda veniturilor” pentru calculul PIB presupune:

1) contributia fiecarui agent economic la productia de bunuri;
2) insumarea elementelor care exprima compensarea factorilor de productie.
a) (2);
b) (1; 2);
c) (1).
194. Avutia nationala se calculeaza dupa mai multe principii:

1) multinational;
2) teritorial;
3) national.
a) (2; 3); b) (1; 2; 3); c) (2).
60
195. Se da urmatoarea SCR:
Anii 1999 2000 2001 2002 2003

Profit (mil.u.m.) 10 11 10 12 14
S-a realizat prognoza profitului la nivelul anului 2006, prin trendul liniar.
S-a obtinut urmatorul rezultat:
1) 16,2; 2) 15,9; 3) 12,8
a) (2);
b) (1);
c) (3).
1,01; 1,05; 1,07; 1,066.
S-a obtinut:
1) 9,5% 2) 8,3% 3) 25,3%

b) (1);
c) (3). Atentie!! raspunsul corect este defapt a) ptr ca R= 76,99%
Marfa Cantitate Pret (u.m.)

q0 q1 p0 p1
A 20 25 10 12
B 30 28 15 18
C 35 40 20 22
1) Iv(q)=8,9% ΔV(q)=120 u.m.
Iv(p)=14,5% ΔV(p)=214 u.m.
2) Iv(q)=9,8% ΔV(q)=150 u.m.

Iv(p)=14,5% ΔV(p)=244 u.m.
a) (1);
b) (2).
61
198. Se cunoaste structura cheltuielilor si indicii preturilor:
Structura cheltuielilor Indicii preturilor

(g%) i1p/ 0
Marfuri alimentare 50 1,09
Marfuri nealimentare 28 1,01
Servicii 22 1,1
S-a calculat indicele preturilor de consum(IPC) si s-a gasit urmatorul rezultat:

1) 1,0698 2) 1,234 3) 0,725
a) (1);
b) (2);
c) (3)
199. Se cunosc cheltuielile unei familii pentru cumpararea a 4 produse:
Produsul Pretul (u.m.) Valoarea produsului

(p0) (p1) (V1 = p1•q1)
A 20 22 2000
B 15 10 1500
C 22 25 4000
D 30 31 5500
S-a calculat indicele costului vietii (ICV) si s -a obtinut uramatorul rezultat:

1) 198,36 2) 100,49 3) 129,0
a) (2);
b) (1);
c) (3)
200. Avutia acumulata cuprinde:

1) capitalul fix;
2) stocurile de materiale;
3) bunurile de folosinta indelungata aflate la populatie;
4) resursele de munca;
5) pozitia neta fata de strainatate;
a) 1; 2.
b) 1; 2; 3; 5.
c) 5.
201. Agregatele macroeconomice caracterizeaza:

1) marimea si structura productiei nationale;
2) evolutia productiei nationale in timp;
3) eficienta valorificarii potentialului economic la nivelul economiei nationale dar si pe ramuri si sectoare
economice.
62
a) 1; 2.
b) 1; 3.
c) 1; 2; 3.
202. Indicatorii de rezultate se pot exprima:

1) in preturile pietei;
2) in preturile factorilor;
3) in costuri de productie;
a) 1; 2; 3.
b) 1; 2.
203. Indicatorii de rezultate se pot exprima:

1) ca indicatori nominali (in preturi curente);
2) ca indicatori reali (in preturi comparabile).
a) 1.
b) 2.
c) 1; 2.
204. Ierarhizarea multicriteriala a unitatilor administrativ teritoriale se realizeaza prin metoda:

1) rangurilor;
2) distantei relative fata de performanta maxima;
3) multicriteriala.
a) 1; 2; 3.
b) 1.
c) 1; 2.
63

Girlshare - Ro Girlshare (1) .Ro Statistic A Grila Rezolvata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Girlshare - Ro Girlshare (1) .Ro Statistic A Grila Rezolvata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti Anul universitar 2007-2008

Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune

1. Indicatorii simpli ai variatiei (dispersiei) masoara campul de imprastiere al caracteristicii.

2. Mediana este valoarea centrala a unei serii statistice.

4. Inferenta statistica presupune extinderea rezultatelor cercetarii asupra intregii colectivitati.

19. Indicele de ponderare constanta de tip Laspeyres are urmatoarea formula:

 Pentru factorul intensiv (p)

I1/0(q) = (Σp0q1) : (Σp0q0)

20. Indicele de ponderare variabila de tip Paasche este:

I1/0(p) = (Σp1q1) : (Σp 0q1)

I1/0(q) = (Σp1q1) : (Σp 1q0)

24. Indicele salariului real are urmatoarea formula de calcul:

29. Ritmul mediu de dinamica (de crestere sau scadere) se calculeaza:

38. Cursul de schimb = paritatea puterii de cumparare. Afirmatia este:

1. Colectivitatea statistica desemneaza:

2. Despre timpul la care se refera, observarile statistice pot fi:

3. Reprezentarile grafice reprezinta:

5. In cazul folosirii marimilor relative se cer a fi parcurse urmatoarele etape:

6. Functia de sinteza a indicatorilor statistici evidentiaza:

7. Temenii inclusi in modelele de comparatie trebuie sa fie pe deplin comparabili:

8. Functia de comparare a indicatorilor sta tistici presupune ca intre terme ni sa existe:

10. Amplitudinea relativa relativa a variatiei se exprima:

11. Amplitudinea absoluta a variatiei se obtine:

12. Indicatorii de variatie evidentiaza:

13. Frecventele cumulate descrescator se calcule aza pornind:

14. Frcventele cumulate crescator se calculeaza:

16. Dispersia este un indicator care:

17. Coeficientul de variatie mai mare de 50 % arata:

18. Coeficientul de variatie cu valori intre 0 - 17 % indica:

19. Coeficientul de variatie cuprins intre 50 – 100 % arata:

20. Coeficientul de variatie cu valori cu prinse intre 35 – 50 % indica:

22. Fiecare tip de selectie presupune calcularea urmatorilor indicatori:

23. Tipurile de selectie sunt dictate de anumite particularitati:

24. Constituirea esantionului pe baza tabelului cu numere intamplatoare consta in:

25. Principiul alegerii rationale se aplica cand colectivitatea:

a) (1 cu 5); (2 cu 6); (3 cu 4).

28. Cercetarea selectiva sau sondajul cuprinde:

30. Metodele parametrice de masurare si analiza a legaturilor dintre fenomenele si procesele

32. Dupa timpul in care se realizeaza, legaturile statistice pot fi:

a) (1 cu 4); (3 cu 5); (2 cu 6).

35. Coeficientul de contingenta poate lua valori:

37. Valoarea coeficientului de asociere egala cu zero arata:

38. Verificarea semnificatiei ecuatiei de regresie se face:

39. Coeficientul de concordanta Fechner ia valori intre:

40. Testarea coeficientului de corelatie se face:

41. Raportul de corelatie cu o valoare egala cu 1 arata:

43. Statistica are mai multe sensuri:

44. Statistica se ocupa cu studiul:

45. Fenomenele cercetate de statistica intra sub actiunea:

46. Concepte de baza folosite în statistica:

49. Metoda de observare statistica se alege în functie de:

50. Cea mai veche forma de cercetare statistica este:

51. Monografia este o metoda de cercetare:

53. Frecventa sau ponderea se poate exprima prin:

54. Prezentarea datelor statistice se face sub form a de:

55. Seriile statistice pot fi:

a) (1 cu 7); (2 cu 6); (3 cu 8); (4 cu 10); (5 cu 9);

57. Curba Lorentz-Gini apropiata de diagonala indica:

58. Coeficientul de variatie ia valori între:

59. Regula de adunare a dispersiilor presupune calcularea:

62. Stabilirea numarului de grupe (sau intervale) se realizeaza:

63. Frecventa relativa se cal culeaza:

64. Principiile fundamentale ale observarii statistise sunt: