Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de
redactare
lucrri
de
diplom
Medicin
Legal
i
Bioetic
Structura
lucrrii
de
diplom
........................................................................................
1
Structura
general
.....................................................................................................................
1
Cerine
generale
de
tehnoredactare
....................................................................................
1
Pagina
de
titlu
.............................................................................................................................
2
Partea
general
...........................................................................................................................
5
Partea
special
............................................................................................................................
5
Resurse
utile
pentru
documentarea
LD:
....................................................................
9
Reguli
de
prezentare
a
LD
...........................................................................................
10
Exemple
.............................................................................................................................
11
1
- Dimensiunea
paginii:
A4.
La
printare
se
va
folosi
hrtie
standard,
alb,
de
minim
80.
- Setrile
paginii:
sus
2-2.5
cm,
jos
2-2.5
cm,
stnga
3
cm,
dreapta
2
cm.
La
stnga
paginii
trebuie
lsat
ceva
mai
mult
spaiu
deoarece
altfel
atunci
cnd
o
legai
va
aprea
necentrat
(la
stnga
se
face
legarea
coperii,
pentru
care
este
necesar
spaiul
liber
suplimentar)
- Paragrafe
indentare
la
1.27
cm
(jumtate
de
inchi)
sau
1.5
cm.
- Nu
se
las
spaii
ntre
paragrafe
- Footer
(subsolul
paginii)
se
include
numrul
paginii,
la
mijloc
- Header
(opional)
o n
partea
stng
titlul
lucrrii
(se
poate
pune
i
pe
dou
rnduri
dac
este
mai
mare),
cu
font
de
8-10
o n
partea
dreapt
numele
autorului,
sub
forma
Ionescu
P.
- Capitolele
o Se
noteaz
cu
cifre
arabe
o Se
formateaz
utiliznd
stilul
Header
1
- Subcapitolele
o Se
noteaz
cu
cifre
arabe,
precedate
de
numrul
capitolului
(ex
2.1)
o Se
formateaz
utiliznd
stilul
Header
2.
o Nu
punei
sub-subcapitole.
Dac
este
necesar,
acestea
se
vor
formata
prin
boldare.
Pagina
de
titlu
- n
partea
de
sus:
numele
universitii
i
al
facultii
- opional
n
stnga
numelui
universitii
sigla
universitii
(dou
modele
pentru
UMFCD
sunt
mai
jos)
- n
centrul
paginii,
preferabil
cu
textul
centrat
sau
aliniat
la
stnga
Titlul
Lucrrii
se
folosete
un
font
de
18-32,
boldat
(nu
subliniat,
nu
italicizat).
Se
pot
utiliza
fonturi
mai
deosebite
(ex
Britannic
Bold,
Charlemagne
Std,
Engravers
MT).
Ideal
titlul
nu
ar
trebui
s
fie
pe
mai
mult
de
2-3
rnduri.
- La
2-3
rnduri
mai
jos
de
titlu,
stnga
(Align
text
left)
Coordonator
tiinific,
boldat,
cu
un
font
de
16-18.
Dedesubt
gradul
universitar
i
numele
coordonatorului,
cu
acelai
font.
Opional,
dac
exist
un
coordonator
i
un
ndrumtor,
ndrumtorul
va
fi
trecut
n
partea
dreapt,
cu
aceleai
reguli
de
formatare
ca
cele
pentru
coordonator.
- La
un
rnd
dedesubt,
pe
dreapta
(Align
text
right)
Absolvent,
boldat,
cu
acelai
font
ca
mai
sus.
Dedesubt
numele
absolventului
- Pe
ultimele
dou
rnduri
de
jos,
boldat,
cu
un
font
de
16-18
Oraul
i
dedesubt
anul
susinerii
lucrrii.
Oraul
poate
s
nu
fie
trecut.
2
Mulumiri
-
doar
dac
dorii
n
mod
deosebit
s
mulumii
cuiva.
Se
prefer
un
font
italic,
cu
alinierea
textului
la
dreapta
(dac
textul
este
mic)
sau
stnga,
dac
textul
este
mare.
3
Universitatea
de
Medicin
i
Farmacie
Carol
Davila
Bucureti
Catedra
de
Medicin
Legal
i
Bioetic
CONTRIBUTII
LA
STUDIUL
INTOXICATIILOR
LETALE
CU
STUPEFIANTE
Conductor
tiinific
ndrumtor
Prof.Dr.
Ion
Ionescu
Prof.Dr.
Paul
Popescu
Absolvent
Ion
Popescu
2011
Bucuresti
-
2012
-
4
Partea
general
- Minim
40-45
pagini
- Difer
mult
funcie
de
tipul
de
lucrare.
- Capitolele
vor
fi
decise
de
comun
acord
cu
indrumtorul/coordonatorul
- Fiecare
capitol
se
ncepe
pe
o
pagin
nou
- Pot
fi
utilizate
poze/grafice/tabele
dar
doar
dac
avei
acordul
persoanei
de
la
care
le-ati
preluat
sau
dac
licena
acestora
permite
acest
lucru
(ex.
poze
de
pe
wikipedia)
- n
general,
va
exista
un
prim
capitol
care
s
descrie
tema
studiului
urmnd
ca
restul
s
detalieze
aspecte
relevante
n
raport
cu
tema
lucrrii.
Un
model
de
cuprins
de
parte
general
este
dat
mai
jos.
Titlu:
Contributii
la
studiul
intoxicatiilor
letale
cu
medicamente
cu
actiune
SNC
in
Bucuresti
in
anul
2010.
Parte
generala:
1. Toxicologie
-
notiuni
generale
1.1. legislatie
romaneasca
in
domeniu
1.2. notiuni
generale
despre
toxicologie
2. Toxicologie
medico-legala
2.1. Expertiza
medico-legala
la
fata
locului
2.2. Particularitati
ale
autopsiei
medico-legala
in
suspiciunea
de
intoxicatii
3. Examenul
toxicologic
de
laborator
3.1. Recoltarea
probelor
la
sala
de
autopsie
3.2. Analiza
toxicologica
4. Toxicologie
speciala
4.1. Clasificarea
substantelor
psihoactive
4.2. Substante
medicamentoase
cu
actiune
SNC
4.3. Implicatii
in
tanatogeneza
a
substantelor
cu
actiune
SNC
Partea
special
- minim
30
pagini
- difer
mult
funcie
de
tipul
de
lucrare
Capitolele
obligatorii
sunt:
1. introducere
se
trec:
a. scopul
lucrrii.
Acesta
este
foarte
general,
lucrarea
noastr
aducnd
un
mic
plus
la
acest
scop.
n
lucrarea
luat
ca
exemplu
mai
sus
scopul
ar
fi
o
mai
bun
cunoatere
particularitilor
intoxicaiilor
letale
n
Romnia
b. obiectivul
principal
al
lucrrii.
E
asemntor
cu
titlul
lucrrii.
Ex
descrierea
particularitilor
intoxicaiilor
letale
cu
medicamente
cu
aciune
SNC
n
Bucureti
c. obiective
derivate
(secundare).
Opionale.
Ar
fi
echivalentul
subcapitolelor
prii
speciale.
De
ex.
Descrierea
particularitilor
intoxicaiilor
letale
cu
benzodiazepine
n
Bucureti.
d. Ipoteza
de
lucru/motivaia
alegerii
temei
2. Materiale
i
metode.
Trebuie
s
conin
obligatoriu
urmtoarele
elemente:
materiale
ce
materiale
ai
utilizat.
Se
detaliaz.
Aici
se
trec:
arhivele
utilizate
(ex
arhiva
de
rapoarte
de
autopsie
INML
n
perioada
2002-2011).
Detaliile
n
acest
caz
ar
putea
suna
ceva
de
genul:
Au
fost
analizate
50
de
dosare
din
perioada..,
dintre
care
au
fost
selectate
20
restul
fiind
eliminate
deoarece
.
5
Informaiile
necesare
au
fost
scoase
ntr-o
baz
de
date
de
tip
xls
i
au
fost
sistematizate
ntr-un
numr
de
20
de
variabile.
Materiale
propriu-zise.
Ex:
seringi
de
5
ml,
de
unic
folosin,
necesare
pentru.
.
Sau
10
cutii
Petri
cu
mediul
de
cultur
geloz
snge
utilizat
pentru
.
Programe
de
calculator:
o Pentru
tehnoredactare
(Microsoft
Word
2007,
Adobe
InDesign
5.5,
etc)
o Pentru
analiza
datelor:
Excel,
SPSS,
EpiInfo,
etc.
o Programe
de
prelucrare
grafic
(Adobe
Photoshop
CS
5.5,
Gimp
1.2,
etc)
Metode:
Studiu
prospectiv/retrospectiv.
Studiile
pe
dosare/foi
de
observaie,
sunt
retrospective.
Detalierea
criteriilor
de
selecie,
includere
i
excludere
a
cazurilor.
Ex,
n
lucrarea
de
mai
sus:
o Criterii
de
includere:
persoane
cu
intoxicaii
cu
substane
cu
aciune
SNC
o Criterii
de
excludere:
concentraii
sub
doza
toxic
ale
respectivelor
substane.
Se
detaliaz
de
ce
am
utilizat
respectivele
metode
de
includere
sau
de
excludere.
Detalierea
parametrilor
urmrii.
De
ex:
Studiind
rapoartele
de
autopsie
am
identificat
15
variabile,
dup
cum
urmeaz:.
Detalierea
metodologiei
de
analiz
a
cazurilor
o Ex:
am
disecat
14
corduri
utiliznd
tehnica
ce
const
din
.
Am
recoltat
un
fragment
din
pe
care
l-am
introdus
n
i
am
cerut
efectuarea
urmtoarelor
analize
Detalierea
metodelor
statistice
utilizate
o Ex:
n
cadrul
studiului
am
utilizat
metode
de
statistic
descriptiv
(medii,
mode,
mediane,
deviaii
standard),
corelative
(corelaii
Pearson,
utilizate
pentru)
o ntotdeauna
se
precizeaz
nivelulde
semnificaie
statistic
a
studiului
(p
value
sub
0.05,
0.01,
0.001,
etc)
3. Rezultate
In
aceast
seciune
se
descriu
doar
rezultatele,
i
nu
se
trec
discuii
legate
de
aceasta,
dect
dac
ndrumtorul
specific
explicit
acest
lucru
(unele
teme
sunt
mai
uor
de
urmrit
atunci
cnd
rezultatele
i
discuiile
se
prezint
la
comun).
Rezultatele
se
prezint
descriptiv
iar
asociat
descrierii
trebuie
s
fie
prezent
un
element
grafic,
care
s
le
susin
(tabele,
grafice,
poze,
etc)
Cteva
sugestii
referitoare
la
prezentarea
rezultatelor:
o vrsta
-
se
prezint
la
comun
cu
sexul
printr-un
grafic
de
tipul
piramida
vrstelor;
alternativ
vrsta
se
poate
prezenta
sub
forma
unei
histograme
iar
sexul
sub
form
de
pie
o variabilele
calitative
(ex.culoarea)
se
utilizeaz
testul
Chi2
6
o variabile
calitative
comparate
cu
unele
cantitative
testul
compare
means
o variabile
cantitative
statistici
descriptive
(medii,
mediane,
skewness,
kurtosis,
varian,
etc)
o corelaii
ntre
variabile
cantitative
testul
Pearson
o corelaii
ntre
variabile
semicantitative
sau
cantitative
i
semicantitative
(ex.
Severiatea
unei
afeciuni)
testul
Kendall
sau
Spearman
o ecuaii
de
regresie,
ANOVA,
ANCOVA,
statistici
uni
sau
multivariate,
etc
discutate
n
prealabil
cu
ndrumtorul
o tabelele
-
se
utilizeaz
doar
atunci
cnd
se
ncearc
sumarizarea
unor
date
mai
complexe,
greu
de
sumarizat
printr-un
grafic
o referitor
la
imagini
nu
trebuie
s
existe
date
de
identificare
(faa
pacientului,
numrul
dosarului,
al
foii
de
observaie,
etc.)
Programe
de
analiza
statistic:
- Microsoft
Excel
recomandabil
doar
n
cazul
n
care
statisticile
lucrrii
sunt
extrem
de
simple.
Conine
un
set
de
metode
statistice
dar
lucrul
cu
ele
este
extrem
de
greoi
- EpiInfo
are
o
interfa
greoaie
dar
are
ca
avantaje
faptul
c
este
nvat
la
facultate
(deci
vei
fi
mai
familiari
cu
el)
i
este
gratuit
- SPSS
opiunea
pe
care
v-o
recomand.
De
pe
site-ul
IBM
(http://www-
01.ibm.com/software/analytics/spss/)
se
poate
descrca
o
versiune
trial
pentru
14
zile,
timp
suficient
pentru
a
va
familiariza
cu
programul
i
pentru
a
realiza
analizele
statistice
necesare.
Majoritatea
tutorialelor
video
pe
care
le
vei
gsi
referitoare
la
analize
statistice
utilizeaz
acest
program.
(http://www.youtube.com/watch?v=msI7xf0tInE,
http://www.youtube.com/watch?v=i3D35wMGs_Q).
4. Discuii
Analizeaz
sintetic
datele
cele
mai
importante
din
rezultate,
le
compar
ntre
ele
precum
i
cu
datele
din
literatura
de
specialitate,
care
a
fost
trecut
deja
n
partea
general.
Ar
trebui
s
aib
maxim
5-6
pagini.
Poate
fi
mult
mai
lung
n
cazul
lucrrilor
de
diplom
pe
bioetic.
Ex:
s
presupunem
c
n
lucrarea
noastr
de
toxicologie
am
identificat
o
asociere
puternic
ntre
consumul
de
opiacee
i
decesul
prin
accident
rutier.
Asocierea
a
fost
descris
n
capitolul
de
rezultate.
n
cel
de
discuii
se
discut
dac
acest
rezultat
a
mai
fost
descris
de
ali
autori,
care
sunt
rezultatele
lor
i
dac
rezultatele
lor
pot
fi
comparate
cu
ale
noastre.
5. Concluzii
Maxim
5-6.
Cte
o
propoziie
scurt
fiecare.
Sumarizeaz
datele
cele
mai
importante/semnificative
din
rezultate.
6. Lista
de
referine
Oricrei
lucrri
utilizate
n
realizarea
unui
alte
lucrri
trebuie
s
i
se
recunoasc
ntietatea,
lucru
ce
se
face
prin
citare.
Se
citeaz
articole,
lucrri
prezentate
la
congrese,
cri,
opere
audio
sau
video,
imagini,
tabele,
grafice,
legi,
7
rapoarte,
i
orice
alt
form
de
material
original
utilizat
n
scrierea
lucrrii
noastre.
Cum
se
citeaz
Prin
introducerea
in
text,
dup
fragmentul
preluat,
a
referinei
respective
n
form
prescurtat
(de
obicei
un
numr
sau
numele
a
1-2
autori
i
anul
publicrii).
Aceast
form
prescurtat
este
apoi
detaliat
fie
n
subsolul
paginii
(ca
not
de
subsol,
endnote)
fie
la
sfritul
lucrrii
ca
list
de
referine.
Exemplu
S
presupunem
c
am
citit
urmtorul
fragment:
Acute
heart
failure
syndromes
(AHFS)
can
be
defined
as
a
rapid
or
gradual
change
in
signs
and
symptoms
in
patients
with
chronic
heart
failure
(HF)
or
new-onset
HF
that
necessitates
urgent
therapy
(1)1
din
articolul
Acute
Heart
Failure
Syndromes
in
Patients
With
Coronary
Artery
Disease
:
Early
Assessment
and
Treatment.
Lucrarea
noastr
are
ca
tem
principal
insuficiena
cardiac
acut
i
dorim
s
utilizm
informaia
din
acest
fragment.
Avem
n
principal
dou
posibiliti:
1. prelum
informaia
aa
cum
e
scris
n
articol.
Fragmentul
este
destul
de
mic
pentru
a
nu
fi
necesar
obinerea
unei
licene.
Dac
fragmentul
ar
fi
fost
mai
mare
ar
fi
fost
necesar
acordul
prealabil
al
proprietarului
drepturilor
patrimoniale
ale
acestui
articol.
n
acest
caz,
pentru
a
prelua
att
fondul
(informaia)
ct
i
forma
(modul
n
care
este
prezentat
informaia)
trebuie
s
facem
dou
lucruri:
a. s
punem
fragmentul
ntre
ghilimele,
deoarece
nu
citm
ci
copiem
fragmentul.
Fragmentul
nu
este
al
nostru
i
prin
urmare
trebuie
s
facem
clar
asta
oricui
citete
acest
fragment,
lucru
care
se
face
prin
punerea
respectivului
fragment
ntre
ghilimele.
b. Sa
spunem
de
unde
am
preluat
informaia.
Acest
lucru
se
face
prin
citarea
operei
originale.
Prin
urmare,
fragmentul
din
articolul
nostru
ar
putea
suna
aa:
According
to
Flaherty
et
al,
acute
heart
failure
syndromes
are
defined
as
a
rapid
or
gradual
change
in
signs
and
symptoms
in
patients
with
chronic
heart
failure
(HF)
or
new-onset
HF
that
necessitates
urgent
therapy[1].
La
sfaritul
articolului
se
va
gsi
urmtoarea
referin
bibliografic:
[1]
Flaherty
JD,
Bax
JJ,
De
Luca
L,
et
al.
Acute
Heart
Failure
Syndromes
in
Patients
With
Coronary
Artery
Disease:
Early
Assessment
and
Treatment.
Journal
of
the
American
College
of
Cardiology.
2009;53(3):254-63.
2.
prelum
doar
ideea
din
respectivul
fragment.
n
acest
caz
nu
mai
este
necesar
punerea
de
ghilimele
deoarece
nu
mai
prelum
forma
ci
doar
fondul.
Deoarece
prelum
ns
fondul
suntem
obligai
s
citm.
Prin
urmare
fragmentul
din
articolul
nostru
ar
putea
suna
aa:
Acute
heart
failure
syndromes
are
characterized
by
either
the
identification
of
a
new-onset
heart
failure
necessitating
urgent
therapy
or
the
rapid
or
8
gradual
deterioration
of
a
chronic
heart
failure
syndrome[1].
La
sfaritul
tezei,
n
lista
de
referine,
se
va
gsi
urmtoarea
referin
bibliografic:
[1]
Flaherty
JD,
Bax
JJ,
De
Luca
L,
et
al.
Acute
Heart
Failure
Syndromes
in
Patients
With
Coronary
Artery
Disease:
Early
Assessment
and
Treatment.
Journal
of
the
American
College
of
Cardiology.
2009;53(3):254-63.
Citrile
se
vor
face
conform
sistemului
Vancouver
(http://www.youtube.com/watch?v=TT1Dw-EY5ms)
,
care
se
bazeaz
pe
urmtoarele
standarde:
o citarea
n
text
se
face
cu
cifre,
numerotate
n
ordinea
apariiei
n
text.
Cifrele
se
pun
n
paranteze
rotunde
(1)
,
ptrate
[1]
sau
la
superscript
1.
o Referinele
bibliografice
sunt
trecute
n
ordinea
apariiei
n
text
i
apar
sub
urmtoarea
form
(sunt
prezentate
doar
cele
mai
frecvente
situaii
ntlnite
n
practic):
Pentru
articole:
Autori.Titlu
articol.
Jurnal.
An;Volum(Numr):pagini
Pentru
cri:
Autori.
Titlu.Ediie.Ora:Editur.An
Pentru
capitole
de
carte:
Autori
capitol.Titlu
capitol.
In:
Editori
carte,
editors.Titlu
carte.
Ediie.Ora:Editur.An
Pentru
resurse
web:
Nume
site.
Ora.
Autori.
An
publicare
articol.
Data
accesare.
Adres
web.
Recomand
utilizarea
unor
programe
de
management
referine
(Endnote,
Zotero)
sau
opiunea
de
management
referine
ce
este
prezent
n
Word
2007
i
2010.
Endnote
poate
fi
descrcat
de
aici:
http://www.endnote.com/.
Pentru
a
vedea
avantajele
utilizrii
unui
asemenea
program
putei
urmri
filmuleul
de
la
adresa:
http://www.youtube.com/watch?v=L5Kn8l2rgqk
7. Cuprinsul
Se
face
automat
cu
funcia
Automatic
table
of
contents
prezent
n
Word
2007,
2010
sau
funcii
alternative.
Pentru
a
se
putea
utiliza
aceast
funcie:
- Capitolele
lucrrii
(inclusiv
Lista
de
Referine
i
Cuprins
se
formateaz
cu
Header
1
(combinaia
de
taste
Alt
Ctrl
1)
- Subcapitolele
lucrrii
se
formateaz
cu
Header
2
(combinaia
de
taste
Alt
Ctrl
2)
ATENIE
Toate
lucrrile
vor
fi
verificate
pentru
existena
plagiatului.
De
aceea
este
nalt
recomandat
s
ncercai
s
evitai
orice
form
de
plagiat.
9
- Google
Scholar
(http://scholar.google.ro/).
Se
gsesc
mult
mai
multe
articole
complete,
dar
modulul
de
cutare
este
destul
de
rudimentar
- Google
Books
(http://books.google.ro/).
Se
gsesc
extrem
de
multe
cri,
att
recente
ct
i
foarte
vechi
(inclusiv
din
anii
1600-1700).
Cele
mai
noi
sunt
de
obicei
disponibile
parial.
Cu
toate
acestea
se
pot
gsi
multe
informaii
utile,
mai
ales
pentru
o
lucrare
de
diplom.
- ScienceDirect,
Springerlink,
Wiley,
Highwire
baze
de
date
proprietare,
cu
un
numr
foarte
mare
de
articole,
doar
c
majoritatea
sunt
cu
plat.
Multe
institute/universiti
din
Ro
(inclusiv
INML)
au
avut
acces
gratuit
la
aceste
baze
de
date
i
sunt
anse
ca
acest
lucru
s
se
ntmple
din
nou
n
viitorul
apropiat.
- BMC
(BioMedCentral)
articole
gratuite
i
politici
de
liceniere
foarte
permisive;
se
pot
gsi
numeroase
review-uri,
extrem
de
utile
n
redactarea
lucrrii
de
diplom.
- Scribd
se
pot
gsi
numeroase
cri
sau
prezentri
powerpoint
inclusiv
n
Romn.
Atenie
mare
totui
la
modul
n
care
preluai
informaii
de
pe
acest
site
deoarece
ele
au
fost
puse
n
marea
lor
majoritate
fr
acordul
autorilor.
Reguli
de
prezentare
a
LD
- Momentul
i
locaia
prezentrii:
absolvenii
vor
fi
anunati
asupra
datei,
orei
i
locaiei
la
care
i
vor
putea
susine
lucrarea
de
licen
n
faa
comisiei.
Neprezentarea
absolventului
la
data,
ora
i
locaia
stabilite
poate
atrage
eliminarea
acestuia
din
examenul
de
licen.
Ordinea
va
fi
stabilit
nainte
de
nceputul
susinerii
tezelor
din
ziua
respectiv.
- Prezentarea
n
PowerPoint:
absolventul
i
va
susine
rezultatele
cercetrii
realizate
cu
ajutorul
unei
prezentri
multimedia
concepute
n
PowerPoint.
Sunt
acceptate
ambele
formate
(ppt,
pptx)
- Timp
maxim
de
prezentare:
5-7
minute.
Depirea
timpului
poate
duce
la
depunctarea
lucrrii.
- Intrebri:
membrii
comisiei
pot
adresa
absolventului
oricte
ntrebri
referitoare
la
subiectul
lucrrii
de
licen
i/sau
metodologia
i
resursele
folosite.
ntrebrile
au
scopul
de
a
verifica
gradul
n
care
absolventul
cunoate
tema
i
dac
lucrarea
a
fost
ntr-adevr
realizat
de
el
- Recomandri
pentru
realizarea
prezentrii
multimedia:
10
6. Discuii
se
analizeaz
doar
rezultatele
cele
mai
importante
obinute,
comparativ
cu
ceea
ce
se
tie
din
literatura
de
specialitate
sau
cele
ce
ar
putea
avea
un
impact
social,
economic,
medical,
etc.
7. Concluzii
1
slide,
max
5-6
concluzii,
max
2
rnduri/concluzie.
8. Bibliografie.
Obligatoriu
9. Pagin
de
ncheiere
(opional)
poate
s
conin
o
formulare
precum
V
mulumim
sau
o
imagine.
o Absolventul
NU
trebuie
s
citeasc
informaiile
de
pe
slide-uri.
Speech-ul
trebuie
s
conin
cel
puin
60-70%
informaii
care
nu
se
gsesc
scrise
pe
slide.
De
ex
dac
pe
slide
e
un
grafic
el
se
explic
oral
(explicaia
nu
este
prezent
i
ea
pe
slide).
o Utilizai
un
font
de
minim
20
pentru
text
i
28-32
pentru
titlurile
slide-urilor
o Utilizai
template-uri
cu
un
contrast
mediu-mare
ntre
text
i
background
(gen
text
negru
fond
galben
sau
text
galben
fond
albastru
nchis).
o Fonturile
trebuie
s
fie
ct
mai
simple
iar
backgoundurile
nu
trebuie
s
fie
ncrcate
cu
poze,
grafice,
gradieni
o Nu
se
folosesc
culori
iptoare
gen
background
portocaliu
cu
un
font
verde
fosforescent.
Exemple
Pentru
a
vedea
cum
trebuie
scris
partea
special,
mai
jos
este
un
articol,
preluat
din
BMJ
Cardiovascular
Disorders,
n
care
sunt
foarte
bine
prezentate
multe
elemente
de
structur
i
de
sintax
a
unui
articol
tiinific,
ce
pot
fi
aplicate
i
pentru
partea
special
a
LD
Incidence
of
Atrial
Fibrillation
in
Patients
with
either
Heart
Failure
or
Acute
Myocardial
Infarction
and
Left
Ventricular
Dysfunction:
A
Cohort
Study
Michelle D Schmiegelow1*, Ole D Pedersen2, Lars Kber3, Marie Seibk4, Steen Z
Abildstrm5 and Christian Torp-Pedersen1
BMC Cardiovascular Disorders 2011, 11:19 doi:10.1186/1471-2261-11-19
Recent studies have indicated that particularly new-onset atrial fibrillation (AF) following Introducerea scurt i la
hospitalization for heart failure or myocardial infarction (MI) is associated with a greater risk
of death and stroke than permanent/persistent AF [1,2]. Although a number of studies have obiect. Se descrie succint
focused on AF in patients with heart failure and MI little is known about the incidence of
new-onset AF following hospitalization in these populations [3,4]. Knowledge of this is motivaia alegerii temei.
important as it may influence the risk of thromboembolism and stroke and the potential Acest segment nu ar
benefit of antiarrhythmic treatment [5,6]. Due to lack of data on this matter, an expert panel
appointed by The National Heart, Lung and Blood Institute has recently strongly trebui s depeasc -1
recommended further research in AF prevention [7]. pagin i vine ca o
The Danish Investigations of Arrhythmia and Mortality ON Dofetilide (DIAMOND) studies
randomised patients with left ventricular systolic dysfunction and either new or worsening introducere la partea
heart failure or a recent MI to treatment with dofetilide or placebo. special, nainte de a se
We retrospectively analyzed data from the DIAMOND studies to investigate the incidence of
AF in placebo-treated patients with left ventricular dysfunction and either heart failure or discuta materialele i
recent myocardial infarction. Secondarily we examined the potential benefit of treatment metodele.
with dofetilide in these populations. Additionally, we assessed risk factors that may
contribute to new-onset AF in these two cohorts in order to identify a population that could
benefit from treatment with prophylactic anticoagulation or antiarrhythmic agents.
Ipotezele de lucru i
obiectivele. Scopul nu
este trecut deoarece n
acest exemplu am preluat
un articol, la care acesta
nu trebuie trecut.
We retrospectively analyzed data which was collected by the DIAMOND Investigators from Materiale i metode. Se
November 1993 to November 1995 (DIAMOND-heart failure), and November 1993 to July
1996 (DIAMOND-MI). The DIAMOND investigations consisted of two separate, poate utiliza acest model
randomised, double-blind and multicentered studies. These investigated the safety and
efficacy of the oral class III antiarrhythmic agent dofetilide in patients with left ventricular pentru seciunea
11
systolic dysfunction and either heart failure or a recent MI [8]. corespunztoare a LD.
DIAMOND-heart failure enrolled 1518 patients with new or worsening heart failure
corresponding to New York Heart Association functional class III or IV and left ventricular Atenie la modul n care
systolic dysfunction determined by echocardiography (left ventricular ejection fraction
[LVEF] 35%) [9]. se descriu metodele
DIAMOND-MI enrolled 1510 patients who had experienced a MI within the last 7 days and statistice
had reduced left ventricular systolic dysfunction determined by echocardiography (LVEF
35%). The diagnosis required elevated enzymes and either typical chest pain and/or
electrocardiographic changes suggestive of MI [10].
This study is based on the 12-lead electrocardiograms recorded during the first 72 hours of
continuous monitoring at randomisation, and at each out-patient visit, which took place every
3rd month. Patients with AF at the 12-lead electrocardiogram at randomisation were classified
as baseline AF, and were excluded from the present analysis. Thus, new-onset AF was
defined as patients having sinus rhythm at the 12-lead electrocardiograms recorded at
randomisation and subsequently developed AF at the 12-lead electrocardiogram obtained at
the out-patients visits. AF was defined as coarse or fine fibrillatory waves and completely
irregular or regular RR-intervals. The diagnosis of AF was left to the discretion of the
investigator [11].
The study complies with the Declaration of Helsinki [12]. It was approved by the Ethics
Committee and all patients gave informed consent to participate in the study.
Statistical
Methods
Differences in baseline characteristics between groups were compared using the 2 procedure
and the Mann-Whitney tests for categorical and continuous variables, respectively.
Categorical variables are presented as counts and percentages. Continuous variables are
presented as median values. All tests were two-sided. A p-value < 0.05 was considered
significant.
The competing risk of death is important to take into account when examining the incidence
of AF. Simple Kaplan-Meier curves essentially assume that the risk of AF is similar in
patients remaining alive and those censored at the time of death. By using a competing risk
model appropriate incidences of AF in patients remaining alive are calculated.
Predictors of new-onset AF were assessed by using Cox proportional hazard regression. The
model assumptions (proportional hazard assumption, lack of interaction, and linearity of
continuous variables) were tested and found valid unless otherwise indicated. In
multivariable analyses we adjusted for heart failure, age, gender, diabetes, ischemic heart
disease and LVEF. We furthermore tested, whether there was any interaction between drug
and study, drug and age, and drug and gender in order to see whether the effect of dofetilide
on new-onset AF differed according to study, age or gender, respectively.
The competing risk calculations were performed using Stata/IC 11.1 for Windows, whereas
all other statistical calculations were performed using the SAS statistical software package
for Windows users, version 9.1 (SAS Institute Inc, Cary, NC).
A total of 3028 patients with a LVEF 35% were enrolled in the two DIAMOND studies. Rezultate. Formulrile
For the purpose of this analysis 109 patients in the DIAMOND-MI study and 292 patients in
the DIAMOND-heart failure study were excluded due to AF at baseline, leaving 2627 din acest articol sunt n
patients for further analysis. In the MI-study 693 patients (49.5%) were randomized to
treatment with dofetilide and 708 patients (50.5%) to treatment with placebo. In the heart mare parte cele standard.
failure-group 626 patients (51%) were randomized to treatment with dofetilide and 600 Pot fi preluate pentru
patients (49%) to treatment with placebo.
A comparison of the baseline characteristics in patients who developed new-onset AF as orice lucrare de diplom
opposed to those who did not is presented for each study in Table 1. cu o component de
Cumulative
incidence
of
AF
Figure 1 shows the cumulative incidences of AF during the study period of 42 months. In the statistic.
DIAMOND-heart failure study the cumulative incidences of new-onset AF in patients
receiving placebo were estimated to be 6.8% after 6 months of follow-up, and 9.6% (n = 58)
after 42 months of follow-up. The cumulative incidences were significantly reduced to 4.0%
at 6 months of follow-up, and 6.8% (n = 35) in patients assigned to dofetilide (HR 0.57,
95%CI 0.38-0.86).
12
The protective effect of increasing LVEF was significant with a relative risk reduction of
13% for each five percentage increase in LVEF (HR 0.87, 95%CI 0.77-0.99). Ischemic heart
disease and diabetes were not found to predict new-onset AF. Heart failure was found to be
the strongest predictor of new-onset AF (HR 3.14, 95%CI 1.78-5.52) in the combined
analysis.
There was no interaction between drug and study (p = 0.89 for interaction).
This retrospective study explored the incidence of new-onset AF in patients with left Discuii
ventricular systolic dysfunction and either heart failure or MI. We found that 1 in 10 patients
with new or worsening heart failure and 1 in 35 patients with a recent MI developed new-
onset AF during 42 months of follow-up. Dofetilide significantly reduced the incidence of
AF with no interaction between drug and study. Observai modul de
Data from the Framingham Heart Study has found the lifetime risk of new-onset AF in the construcie al acestora
general population to be 1 in 4 in men and women from the age of 40-years and that new-
onset AF is associated with a nearly 2-fold increased risk of death [13]. Nevertheless, a se ncepe cu un rezultat al
limited number of studies have investigated the incidence and risk of new-onset AF in
populations with ischemic heart disease and heart failure. In this study, we examined the studiului, se continu cu
incidence of new-onset AF, whether AF was reduced by dofetilide and predictors of new- rezultate ale altor studii i
onset AF [3].
In our heart failure group (DIAMOND-heart failure) the cumulative incidence of new-onset apoi se trag nite
AF was 9.6% (placebo group), and the cumulative incidence 6 months following concluzii.
hospitalization was 6.8%. Our long term result corresponds very well with the findings of
recent studies. However we used a competing risk analysis to estimate cumulative risks
which is in contrast to the use of the Kaplan-Meier estimator employed in other studies. As
the populations being studied have a high mortality, in general, the results of other studies
can be difficult to interpret as they study the cumulative incidence of AF in patients, without
taking the competing risk of mortality of AF development into account. Simple Kaplan
Meier graphs with censoring for death assumes a similar risk of AF in patients that die to
those remaining in the analyses. This can cause distorted interpretations when the risk of
death is high. Diversities between studies can also be accounted for by differences in study
design and length of follow-up. The Prospective Randomized study of Ibopramine on
Mortality and Efficacy (PRIME) II study enrolled patients with heart failure and left
ventricular dysfunction with a mean follow-up of 4 years, during which the cumulative
incidence of AF is 15% [14]. The retrospective study of the Valsartan Heart Failure Trial
(Val-Heft) database examined the effect of the angiotensin-II receptor blocker valsartan on
development of AF in patients with symptomatic heart failure and a LVEF 40% compared
to placebo. During a mean follow-up of 23 months 8.0% in the placebo group and 5.1% in
the valsartan group develop AF [15]. In the DIG trial, 8866 patients (11.1%) developed
supraventricular tachycardia at least once during 37 months of follow-up. In the Carvedilol
OR Metoprolol European Trial (COMET), 580 of 2429 (23%) develop AF during 58 months
of follow-up.
13