Sunteți pe pagina 1din 13

Ghid de redactare lucrări de diplomă Medicină Legală și Bioetică

Structura lucrării de diplomă

1

Structura generală

1

Cerințe generale de tehnoredactare

1

Pagina de titlu

2

Partea generală

5

Partea specială

5

Resurse utile pentru documentarea LD:

9

Reguli de prezentare a LD

10

Exemple

11

Structura lucrării de diplomă

Structura generală

LD trebuie să cuprindă următoarele elemente:

Pagina de titlu

Mulțumiri (opțional)

Parte Generală

Parte Specială

Prezentări de caz (opțional)

Discuții

Concluzii

Bibliografie

Anexe (opțional)

Bibliografie

Cerințe generale de tehnoredactare

- font: recomandabil Times New Roman, posibil și Calibri, Cambria,

Helvetica, Arial. Nu se utilizează fonturi caligrafice, gotice, etc deoarece sunt obositoare pentru cititor.

- Dimensiune font: recomandabil 12, cu spațiere la 1- 1.5 rânduri. Posibil și 14 pentru fonturi mai mici (Times New Roman). Nu se folosește dimensiunea de 14 asociată cu cu un font mare (Arial, Cambria). La un font de 14 se permite o spațiere de 1.5- 2.

- Se recomandă utilizarea diacriticelor

- Caracterul literelor

o

Normal – text

o

Boldare – subcapitole, idei importante

o

Italice – pentru scoaterea în evidență a unei idei importante

- Dimensiunea paginii: A4. La printare se va folosi hârtie standard, albă, de minim 80.

- Setările paginii: sus – 2- 2.5 cm, jos – 2- 2.5 cm, stânga 3 cm, dreapta 2 cm. La stânga paginii trebuie lăsat ceva mai mult spațiu deoarece altfel atunci când o legați va apărea necentrată (la stânga se face legarea coperții, pentru care este necesar spațiul liber suplimentar)

- Paragrafe indentare la 1.27 cm (jumătate de inchi) sau 1.5 cm.

- Nu se lasă spații între paragrafe

- Footer (subsolul paginii) – se include numărul paginii, la mijloc

- Header (opțional)

În partea stângă titlul lucrării (se poate pune și pe două rânduri dacă este mai mare), cu font de 8- 10

o

o

În partea dreaptă – numele autorului, sub forma Ionescu P.

- Capitolele

o

o

Se notează cu cifre arabe

Se formatează utilizând stilul Header 1

- Subcapitolele

o

Se notează cu cifre arabe, precedate de numărul capitolului (ex

2.1)

o

Se formatează utilizând stilul Header 2.

o

Nu puneți sub- subcapitole. Dacă este necesar, acestea se vor formata prin boldare.

Pagina de titlu

- Î n partea de sus: numele universității și al facultății

- opțional în stânga numelui universității – sigla universității (două modele pentru UMFCD sunt mai jos)

- În centrul paginii, preferabil cu textul centrat sau aliniat la stânga Titlul Lucrării se folosește un font de 18- 32, boldat (nu subliniat, nu italicizat). Se pot utiliza fonturi mai deosebite (ex Britannic Bold, Charlemagne Std, Engravers MT) . Ideal titlul nu ar trebui să fie pe mai mult de 2- 3 rânduri.

- La 2- 3 rânduri mai jos de titlu, stânga (Align text left) Coordonator Ș tiințific , boldat, cu un font de 16- 18. Dedesubt gradul universitar și numele coordonatorului, cu același font . Opțional, dacă există un coordonator și un îndrumător, îndrumătorul va fi trecut în partea dreaptă, cu ace leași reguli de formatare ca cele pentru coordonator.

- La un rând dedesubt, pe dreapta (Align text right) – Absolvent , boldat, cu același font ca mai sus. Dedesubt – numele absolventului

- Pe ultimele două rânduri de jos, boldat, cu un font de 16- 18 Orașul și dedesubt anul susținerii lucrării. Orașul poate să nu fie trecut.

Mulțum iri - doar dacă doriți în mod deosebit să mulțumiți cuiva. Se preferă un
Mulțum iri - doar dacă doriți în mod deosebit să mulțumiți cuiva. Se preferă un

Mulțum iri - doar dacă doriți în mod deosebit să mulțumiți cuiva. Se preferă un font italic, cu alinierea textului la dreapta (dacă textul este mic) sau stânga, dacă textul este mare.

Universitatea de Medicină şi Davila Farmacie Carol Bucureşti Catedra de Medicină Legală și Bioetică CONTRIBUTII

Universitatea de Medicină şi

Davila

Farmacie Carol Bucureşti

Catedra de Medicină Legală și Bioetică

CONTRIBUTII LA STUDIUL INTOXICATIILOR LETALE CU STUPEFIANTE

Conducător ştiinţific Prof.Dr. Ion Ionescu

Îndrumător Prof.Dr. Paul Popescu

Bucuresti - 201 2 -

Absolvent Ion Popescu

Partea generală

- M inim 40- 45 pagini

- Diferă mult funcție de tipul de lucrare.

- Capitolele vor fi decise de comun acord cu indrumătorul /coordonatorul

- Fiecare capitol se începe pe o pagină nouă

- Pot fi utilizate poze/grafice/tabele dar doar dacă aveți acordul persoanei de la care le- ati preluat sau dacă licența acestora permite acest lucru (ex. poze de pe wikipedia)

- În general, va exista un prim capitol care să descrie tema studiului urmând ca restul să detalieze aspecte relevante în raport cu tema lucrării. Un model de cuprins de parte generală este dat mai jos.

Titlu: C ontributii la studiul intoxicatiilor letale cu medicamente cu actiune SNC in Bucuresti in anul 2010. Parte generala:

1. Toxicologie - notiuni generale

1.1. legislatie romaneasca in domeniu

1.2. notiuni generale despre toxicologie

2. Toxicologie medico - legala

2.1. Expertiza medico - legala la fata locului

2.2. Particularitati ale autopsiei medico - legala in suspiciunea de intoxicatii

3. Examenul toxicologic de laborator

3.1. Recoltarea probelor la sala de autopsie

3.2. Analiza toxic ologica

4. Toxicologie speciala

4.1. Clasificarea substantelor psihoactive

4.2. Substante medicamentoase cu actiune SNC

4.3. Implicatii in tanatogeneza a substantelor cu actiune SNC

Partea specială

- minim 30 pagini

- diferă mult funcție de tipul de lucrare Capitolele obligatorii sunt:

1.

introducere se trec :

a. scopul lucrării. Acesta este foarte general, lucrarea noastră aducând un mic plus la acest scop. În lucrarea luată ca exemplu mai su s scopul ar fi o mai bună cunoaștere particularităților

intoxicațiilor letale în România

b. obiectivul principal al lucrării. E asemănător cu titlul lucrării. Ex descrierea particularităților intoxicațiilor letale cu medicamente cu acțiune SNC în București

c. ob iective derivate (secundare). Opționale. Ar fi echivalentul subcapitolelor părții speciale. De ex. Descrierea particularităților intoxicațiilor letale cu benzodiazepine în București.

d. Ipoteza de lucru/motivația alegerii temei

2. M aterial e și metod e. Trebuie să conțină obligatoriu următoarele elemente:

materiale – ce materiale ați utilizat . S e detaliază. Aici se trec:

arhivele utilizate (ex arhiva de rapoarte de autopsie INML în perioada 2002 - 2011). Detaliile în acest caz ar putea suna ceva de genul: Au fost ana lizate 50 de dosare din perioada , dintre care au fost selectate 20 restul fiind eliminate deoarece…… .

Informațiile necesare au fost scoase într- o bază de date de tip xls și au fost sistematizate într- un număr de 20 de variabile.

Materiale propriu - zise. Ex: seringi de 5 ml, de unică folosință,

Sau 10 cutii Petri cu mediul de cultură

necesare geloză sânge utilizat pentru… .

Programe de calculator:

o

Pentru tehnoredactare (Microsoft Word 2007, Adobe InDesign 5.5, etc)

o

Pentru analiza datelor: Excel, SPSS, EpiInfo, etc.

o

Programe de prelucrare grafică (Adobe Photoshop CS 5.5, Gimp 1.2, etc)

Metode:

Studiu prospectiv/retrospectiv. Studiile pe dosare/foi de observație, sunt retrospective.

Detalierea criteriilor de selecție, includere și excludere a ca zurilor. Ex, în lucrarea de mai sus:

o Criterii de includere: persoane cu intoxicații cu substanțe cu acțiune SNC

o Criterii de excludere: concentrații sub doza toxică ale respectivelor substanțe. Se detaliază de ce am utilizat respectivele metode de includer e sau de excludere.

Detalierea parametrilor urmăriți. De ex: Studiind rapoartele de autopsie am identificat 15 variabile, după cum urmează:….

Detalierea metodologiei de analiză a cazurilor

o Ex: am disecat 14 corduri utilizând tehnica … ce constă din… . Am recoltat un fragment din … pe care l - am introdus în … și am cerut efectuarea următoarelor analize…

Detalierea metodelor statistice utilizate

o

Ex: în cadrul studiului am utilizat metode de statistică descriptivă (medii, mode, mediane, deviații standard), corelative (corelații Pearson, utilizate pentru…)

o

Întotdeauna se precizează nivelulde semnificație statistică a studiului (p value sub 0.05, 0.01, 0.001, etc)

3. Rezultate In această secțiune se descriu doar rezultatele, și nu se trec discuții legate

de aceasta, decât dacă îndrumătorul specifică explicit acest lucru (unele teme sunt mai ușor de urmărit atunci când rezultatele și discuțiile se prezintă la comun). Rezultatele se prezintă descriptiv iar asociat descrierii trebuie să fie prezent un element grafic, ca re să le susțină (tabele, grafice, poze, etc) Câteva sugestii referitoare la prezentarea rezultatelor:

o

vârsta - se prezintă la comun cu sexul printr- un grafic de tipul piramida vârstelor; alternativ vârsta se poate prezenta sub forma unei histograme iar sexul sub formă de pie

o

variabilele calitative (ex.culoarea) se utilizează testul Chi2

o

variabile calitative comparate cu unele cantitative – testul compare means

o

variabile cantitative – statistici descriptive (medii, mediane, skewness, kurtosis, varianță, etc)

o

corelații între variabile cantitative testul Pearson

o

corelații între variabile semicantitative sau cantitative și semicantitative (ex. Severiatea unei afecțiuni) – testul Kendall sau Spearman

o

ecuații de regresie, ANOVA, ANCOVA, statistici uni sau mu ltivariate, etc – discutate în prealabil cu îndrumătorul

o

tabelele - se utilizează doar atunci când se încearcă sumarizarea unor date mai complexe, greu de sumarizat printr- un grafic

o referitor la imagini – nu trebuie să existe date de identificare (fața p acientului, numărul dosarului, al foii de observație, etc.) Programe de analiza statistică:

-

Microsoft E xcel – recomandabilă doar în cazul în care statisticile lucrării sunt extrem de simple. Conține un set de metode statistice dar lucrul cu ele este extrem de greoi

-

EpiInfo are o interfață greoaie dar are ca avantaje faptul că este învățat la facultate (deci veți fi mai familiari cu el) și este gratuit

-

SPSS opțiunea pe care v - o recomand. De pe site- ul IBM ( http://www- 01.ibm.com/software/analytics/spss/ ) se poate descărca o versiune trial pentru 14 zile , timp suficient pentru a va familiariza cu programul și pentru a realiza analizele statistice necesare. Majoritatea tutorialelor video pe care le veți găsi referitoare la analize statistice utilizează acest program . (http://www.youtube.com/watch?v=msI7xf0tInE , http://www.youtube.com/watch?v=i3D35wMGs_Q ).

4.

Discuții

Analizează sintetic datele cele mai importante din rezultate, le compară între ele precum și cu datele din literatura de specialitate, care a fost trecută deja în partea generală. Ar trebui să aibă maxim 5- 6 pagini. Poat e fi mult mai lungă în cazul lucrărilor de diplomă pe bioetică. Ex: să presupunem că în lucrarea noastră de toxicologie am identificat o asociere puternică între consumul de opiacee și decesul prin accident rutier. Asocierea a fost descrisă în capitolul de rezultate. În cel de discuții se discută dacă acest rezultat a mai fost descris de alți autori, care sunt rezultatele lor și dacă rezultatele lor pot fi comparate cu ale noastre.

5. Concluzii

Maxim 5- 6. Câte o propoziție scurtă fiecare. Sumarizează datele cele mai importante/semnificative din rezultate.

6. Lista de referințe

Oricărei lucrări utilizate în realizarea unui alte lucrări trebuie să i se recunoască întâietatea, lucru ce se face prin citare. Se citează articole, lucrări prezentate la congrese, cărț i, opere audio sau video, imagini, tabele, grafice, legi,

rapoarte, și orice altă formă de material original utilizat în scrierea lucrării noastre.

Cum se citează

Prin introducerea in text, după fragmentul preluat, a referinț ei respective în formă prescurtată (de obicei un număr sau numele a 1 - 2 autori și anul publicării). Această formă prescurtată este apoi detaliată fie în subsolul paginii (ca notă de subsol, endnote) fie la sfârșitul lucrării ca listă de referinț e.

Exemplu

Să presupunem că am citit următorul fragment: ” Acute heart failure syndromes (AHFS) can be defined as a rapid or gradual change in signs and symptoms in patients with chronic heart failure (HF) or new - onset HF that necessitates urgent therapy (1)” 1 din articolul ”Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease : Early Assessment and Treatment”. Lucrarea noastră are ca temă principală insuficien ț a cardiacă acută și dorim să uti lizăm informa ț ia din acest fragment. Avem în principal două posibilită ț i:

1. preluăm informa ț ia a șa cum e scrisă în articol. Fragmentul este destul de mic pentru a nu fi necesară ob ț inerea unei licenț e. Dacă fragmentul ar fi fost mai mare ar fi fost necesar a cordul prealabil al proprietarului drepturilor patrimoniale ale acestui articol. În acest caz, pentru a prelua atât fondul (informa ț ia) cât și forma (modul în care este prezentată informa ț ia) trebuie să facem două lucruri:

a. să punem fragmentul între ghilimele, deoarece nu cită m ci copiem fragmentul. Fragmentul nu este al nostru și prin urmare trebuie să facem clar asta oricui citește acest fragment, lucru care se face prin punerea respectivului fragment între ghilimele.

b. Sa spunem de unde am preluat informa ț ia. Acest lucru se face prin citarea operei originale.

Prin urmare, fragmentul din articolul nostru ar putea suna a șa:

According to Flaherty et al, acute heart failure syndromes are defined as ” a rapid or gradual change in signs and symptoms in patients w ith chronic heart failure (HF) or new- onset HF that necessitates urgent therapy”[1]. La sfarșitul articolului se va găsi următoarea referin ț ă bibliografică:

[1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early Assessment and Treatment. Journal of the American College of Cardiology. 2009;53(3):254 - 63.

2. preluăm doar ideea din respectivul fragment. În acest caz nu mai este necesară punerea de ghilimele deoarece nu mai preluăm forma ci doar fondul. Deoarece preluăm însă fondul suntem obliga ț i să cităm. Prin urmare fragmentul din articolul nostru ar putea suna a șa: ”Acute heart failure syndromes are characterized by either the identification of a new - onset heart failure necessitating urgent therapy or the rapid or

gradual deterioration of a chronic heart failure syndrome[1]”. La sfarșitul tezei, în lista de referințe, se va găsi următoarea referin ț ă bibliografică:

[1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early Assessment and Treatment. Journal of the American College of Cardiology. 2009;53(3):254- 63.

se (http://ww w.youtube.com/watch?v=TT1Dw - EY5ms) , care se bazează pe următoarele standarde:

Citările

sistemului Vancouver

vor

face

conform

o citarea în text se face cu cifre, numerotate în ordinea apariț iei în text. Cifrele se pun în paranteze rotunde (1) , pătrate [1] sau la superscript 1 .

o Referinț ele bibliografice sunt trecute în ordinea apari ț iei în text și apar sub următoarea formă (sunt prezentate doar cele mai frecvente situaț ii întâlnite în practică):

Pentru articole: Autori.Titlu articol. Jurnal. An;Volum(Număr):pagini

Pentru cărț i: Autori. Titlu.Ediț ie.Oraș:Editură.An

Pentru capitole de carte: Autori capitol.Titlu capitol. In: Editori carte, editors.Titlu carte. Ediț ie.Oraș:Editură.An

Pentru resurse web: Nume site. Oraș. Autori. An publicare articol. Data accesare. Adresă web.

Recomand utilizarea unor prog rame de management referințe (Endnote,

Zotero) sau opțiunea de management referințe ce este prezentă în Word 2007 și

2010.

Endnote poate fi descărcat de aici: http://www.endnote.com/ . Pentru a vedea

avantajele utiliz ării unui asemenea program puteți urmări filmulețul de la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=L5Kn8l2rgqk

7. Cuprinsul S e face automat cu funcția ”Automatic table of contents” prezentă în Word

2007, 2010 sau funcții alternative. Pentru a se putea utiliza această funcție:

- Capitolele lucrării (inclusiv Lista de Referințe și Cuprins se formatează cu Header 1 ( combinația de taste Alt Ctrl 1)

- Subcapitolele lucrării se formatează cu Header 2 (combinația de taste Alt Ctrl 2)

ATENȚIE Toate lucrările vor fi verificate pentru existența plagiatului. De aceea este înalt recomandat să încercați să evitați orice formă de plagiat.

Resurse utile pentru documentarea LD :

- Pubmed http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ . Are marele dezavantaj că frecvent nu dă link către articolul complet (este o bază de date de rezumate)

- Google Scholar (http://scholar.google.ro/). Se găsesc mult mai multe articole complete, dar modulul de căut are este destul de rudimentar

- Google Books (http://books.google.ro/ ). Se găsesc extrem de multe cărți, atât recente cât și foarte vechi (inclusiv din anii 1600 - 1700). Cele mai noi sunt de obicei disponibile parțial. Cu toate acestea se pot găsi multe informații utile, mai ales pentru o lucrare de diplomă.

- ScienceDirect, Springerlink, Wiley, Highwire baze de date proprietare, cu un număr foarte mare de articole, doar că majoritatea sunt cu plată. Multe institute/ universități din Ro (inclusiv INML) au avut acces gratuit la aceste baze de date și sunt șanse ca acest lucru să se întâmple din nou în viitorul apropiat.

- BMC (BioMedCentral) articole gratuite și politici de licențiere foarte permisive; se pot găsi numeroase review - uri, extrem de utile în redactarea lucrării de diplomă.

- Scribd – se pot găsi numeroase cărți sau prezentări powerpoint inclusiv în Română. Atenție mare totuși la modul în care preluați informații de pe acest site deoarece ele au fost puse în marea lor majoritate fără acordul autorilor.

Reguli de prezentare a L D

- Momentul şi locaţia prezentării: absolvenţii vor fi anunţati asupra datei, orei şi locaţiei la care îşi vor putea susţine lucrarea de licenţă în faţa comisiei. Neprezentarea absolventului la data, ora şi locaţia stabilite poate atrage eliminarea acestuia din examenul de licenţă. Ordinea va fi stabilită înainte de începutul susținerii tezelor din ziua respectivă.

- Prezentarea în PowerPoint : absolventul îşi va susţine rezultatele cercetării realizate cu ajutorul unei prezentări multimedia concepute în PowerPoint . Sunt acceptate ambele formate (ppt, pptx)

- Timp maxim de prezentare: 5- 7 minute. Depășirea timpului poate duce la depunctarea lucrării.

- Intrebări : membrii comisiei pot adresa absolventului oricâte întrebări referitoare la subiectul lucrării de licenţă şi/sau metodologia şi resursele folosite. Întrebările au scopul de a verifica gradul în care absolventul cunoaște tema și dacă lucrarea a fost într- adevăr realizată de el

- Recomandări pentru realizarea prezentării multimedia:

o prezentarea va conţine între 5 şi 15 slide- uri, respectiv:

1. pagina de titlu – titlul lucrării, absolvent, îndrumător

2. introducere – 1, maxim 2 slide- uri. Aici se vor prezenta 2- 3 lucruri esențiale cu privire la temă, ce au genera ipoteza de lucru. Nu se pun definiții, semne clinice ale unei anumite patologii, date de epidemiologie, fiziopatologie, șamd.

3. Ipoteza de lucru, scop, obiective

4. Material și metode – sintetic, 1, maxim 2 slideuri

5. R ezultate – max 4- 5 slide- uri. Pe fiecare slide – max 2 poze/grafice/tabele și max 20- 25 cuvinte.

6.

Discuții – se analizează doar rezultatele cele mai importante obținute, comparativ cu ceea ce se știe din literatura de specialitate sau cele ce ar putea avea un impact social, economic, medical, etc.

7. Concluzii – 1 slide, max 5- 6 concluzii, max 2 rânduri/concluzie.

8. Bibliografie. Obligatoriu

9. Pagină de încheiere (opțional) poate să conțină o

formulare precum ”Vă mulțumim” sau o imagine.

o

Absolventul NU trebuie să citească informațiile de pe slide- uri. Speech- ul trebuie să conțină cel puțin 60- 70% informații ca re nu

se găsesc scrise pe slide. De ex dacă pe slide e un grafic el se explică oral (explicația nu este prezentă și ea pe slide).

o

Utilizați un font de minim 20 pentru text și 28- 32 pentru titlurile

slide-

urilor

o

Utilizați template- uri cu un contrast mediu - m are între text și background (gen text negru fond galben sau text galben fond albastru închis).

o

Fonturile trebuie să fie cât mai simple iar backgoundurile nu trebuie să fie încărcate cu poze, grafice, gradienți

o

Nu se folosesc culori țipătoare gen backgro un d portocaliu cu un font verde fosforescent.

Exemple

Pentru a vedea cum trebuie scrisă partea specială, mai jos este un articol, preluat din BMJ Cardiovascular Disorders, în care sunt foarte bine prezentate multe elemente de structură și de sintaxă a unui articol științific, ce pot fi aplicate și pentru partea specială a LD

Incidence of Atrial Fibrillation in Patients with either Heart Failure or Acute Myocardial Infarction and Left Ventricular Dysfunction: A Cohort Study Michelle D Schmiegelow 1* , Ole D Pedersen 2 , Lars Køber 3 , Marie Seibæk 4 , Steen Z Abildstrøm 5 and Christian Torp-Pedersen 1 BMC Cardiovascular Disorders 2011, 11:19 doi:10.1186/1471-2261-11-19

 

Recent studies have indicated that particularly new-onset atrial fibrillation (AF) following hospitalization for heart failure or myocardial infarction (MI) is associated with a greater risk of death and stroke than permanent/persistent AF [1,2]. Although a number of studies have focused on AF in patients with heart failure and MI little is known about the incidence of new-onset AF following hospitalization in these populations [3,4]. Knowledge of this is important as it may influence the risk of thromboembolism and stroke and the potential benefit of antiarrhythmic treatment [5,6]. Due to lack of data on this matter, an expert panel

Introducerea – scurt ă ș i la obiect. Se descrie succint motiva ț ia alegerii temei. Acest segment nu ar trebui s ă dep ăș easc ă ½ -1 pagin ă ș i vine ca o introducere la partea special ă , înainte de a se discuta materialele ș i

appointed

by

The

National

Heart,

Lung

and

Blood

Institute

has

recently

strongly

recommended further research in AF prevention [7].

 

The Danish Investigations of Arrhythmia and Mortality ON Dofetilide (DIAMOND) studies randomised patients with left ventricular systolic dysfunction and either new or worsening

heart failure or a recent MI to treatment with dofetilide or placebo.

 

We retrospectively analyzed data from the DIAMOND studies to investigate the incidence of AF in placebo-treated patients with left ventricular dysfunction and either heart failure or recent myocardial infarction. Secondarily we examined the potential benefit of treatment with dofetilide in these populations. Additionally, we assessed risk factors that may contribute to new-onset AF in these two cohorts in order to identify a population that could

metodele.

 
 

benefit from treatment with prophylactic anticoagulation or antiarrhythmic agents.

   
 

Ipotezele de lucru ș i obiectivele. Scopul nu este trecut deoarece în acest exemplu am preluat un articol, la care acesta

 

nu trebuie trecut

.

We retrospectively analyzed data which was collected by the DIAMOND Investigators from November 1993 to November 1995 (DIAMOND-heart failure), and November 1993 to July 1996 (DIAMOND-MI). The DIAMOND investigations consisted of two separate, randomised, double-blind and multicentered studies. These investigated the safety and efficacy of the oral class III antiarrhythmic agent dofetilide in patients with left ventricular

Materiale ș i metode. Se poate utiliza acest model pentru sec ț iunea

systolic dysfunction and either heart failure or a recent MI [8]. DIAMOND-heart failure enrolled 1518 patients with new or worsening heart failure corresponding to New York Heart Association functional class III or IV and left ventricular systolic dysfunction determined by echocardiography (left ventricular ejection fraction [LVEF] 35%) [9]. DIAMOND-MI enrolled 1510 patients who had experienced a MI within the last 7 days and had reduced left ventricular systolic dysfunction determined by echocardiography (LVEF 35%). The diagnosis required elevated enzymes and either typical chest pain and/or electrocardiographic changes suggestive of MI [10]. This study is based on the 12-lead electrocardiograms recorded during the first 72 hours of continuous monitoring at randomisation, and at each out-patient visit, which took place every

3 rd month. Patients with AF at the 12-lead electrocardiogram at randomisation were classified

corespunz ă toare a LD. Aten ț ie la modul în care se descriu metodele statistice

as

baseline AF, and were excluded from the present analysis. Thus, new-onset AF was

defined as patients having sinus rhythm at the 12-lead electrocardiograms recorded at randomisation and subsequently developed AF at the 12-lead electrocardiogram obtained at the out-patients visits. AF was defined as coarse or fine fibrillatory waves and completely irregular or regular RR-intervals. The diagnosis of AF was left to the discretion of the investigator [11]. The study complies with the Declaration of Helsinki [12]. It was approved by the Ethics Committee and all patients gave informed consent to participate in the study.

Statistical Methods Differences in baseline characteristics between groups were compared using the χ 2 procedure and the Mann-Whitney tests for categorical and continuous variables, respectively. Categorical variables are presented as counts and percentages. Continuous variables are presented as median values. All tests were two-sided. A p-value < 0.05 was considered significant. The competing risk of death is important to take into account when examining the incidence

of

AF. Simple Kaplan-Meier curves essentially assume that the risk of AF is similar in

patients remaining alive and those censored at the time of death. By using a competing risk model appropriate incidences of AF in patients remaining alive are calculated. Predictors of new-onset AF were assessed by using Cox proportional hazard regression. The model assumptions (proportional hazard assumption, lack of interaction, and linearity of continuous variables) were tested and found valid unless otherwise indicated. In multivariable analyses we adjusted for heart failure, age, gender, diabetes, ischemic heart

disease and LVEF. We furthermore tested, whether there was any interaction between drug and study, drug and age, and drug and gender in order to see whether the effect of dofetilide

on

new-onset AF differed according to study, age or gender, respectively.

The competing risk calculations were performed using Stata/IC 11.1 for Windows, whereas all other statistical calculations were performed using the SAS statistical software package for Windows users, version 9.1 (SAS Institute Inc, Cary, NC).

A

total of 3028 patients with a LVEF 35% were enrolled in the two DIAMOND studies.

Rezultate. Formul ă rile din acest articol sunt în mare parte cele standard. Pot fi preluate pentru orice lucrare de diplom ă

For the purpose of this analysis 109 patients in the DIAMOND-MI study and 292 patients in the DIAMOND-heart failure study were excluded due to AF at baseline, leaving 2627 patients for further analysis. In the MI-study 693 patients (49.5%) were randomized to treatment with dofetilide and 708 patients (50.5%) to treatment with placebo. In the heart

failure-group 626 patients (51%) were randomized to treatment with dofetilide and 600 patients (49%) to treatment with placebo.

A

comparison of the baseline characteristics in patients who developed new-onset AF as

opposed to those who did not is presented for each study in Table 1. Cumulative incidence of AF

 

Figure 1 shows the cumulative incidences of AF during the study period of 42 months. In the DIAMOND-heart failure study the cumulative incidences of new-onset AF in patients receiving placebo were estimated to be 6.8% after 6 months of follow-up, and 9.6% (n = 58) after 42 months of follow-up. The cumulative incidences were significantly reduced to 4.0%

cu o component ă de statistic ă .

at

6 months of follow-up, and 6.8% (n = 35) in patients assigned to dofetilide (HR 0.57,

95%CI 0.38-0.86).

Figure 1. The cumulative incidence of new-onset AF . The figure shows the cumulative incidence

Figure 1. The cumulative incidence of new-onset AF. The figure shows the cumulative incidence of new-onset AF in patients with either MI or heart

failure, and treated with either dofetilide or placebo. AF, atrial fibrillation; MI, myocardial

infarction

In

the DIAMOND-MI study the incidence of new-onset AF in the placebo-treated patients

was estimated to be 2.0% at 6 months of follow-up, and the cumulative incidence of new- onset AF in the 42-months of follow-up was 2.9% (n = 20). The risk reduction with the use

of

dofetilide was not significant in the MI-group. The incidences of AF in dofetilide-treated

patients were estimated to be 1.2% at 6 months of follow-up and 1.7% (n = 12) after 42 months of follow-up (HR 0.61, 95%CI 0.30-1.24).

Predictors of new - onset AF

In

multivariable analyses we examined the risk factors of developing new-onset AF and

adjusted for heart failure, age, gender, diabetes, ischemic heart disease and LVEF (Table 2).

New-onset AF occurred more frequently in the heart failure group than in the MI group. We examined the predictors of new-onset AF in a single model, which included the entire population. We found an adjusted hazard ratio (HR) of 0.58 (95% confidence interval [CI] 0.40-0.82) corresponding to a 42% reduction in the incidence of new-onset AF when administering dofetilide compared to placebo. Furthermore, increasing age (HR 1.17 per 5- year age increase, 95%CI 1.06-1.29) and male gender (HR 2.01, 95%CI 1.25-3.24) were found to be significant predictors of new-onset AF. There was no interaction between drug and age (p = 0.26 for interaction) or between drug and gender (p = 0.80 for interaction).

The protective effect of increasing LVEF was significant with a relative risk reduction of 13% for each five percentage increase in LVEF (HR 0.87, 95%CI 0.77-0.99). Ischemic heart disease and diabetes were not found to predict new-onset AF. Heart failure was found to be the strongest predictor of new-onset AF (HR 3.14, 95%CI 1.78-5.52) in the combined analysis. There was no interaction between drug and study (p = 0.89 for interaction).

 

This retrospective study explored the incidence of new-onset AF in patients with left ventricular systolic dysfunction and either heart failure or MI. We found that 1 in 10 patients with new or worsening heart failure and 1 in 35 patients with a recent MI developed new- onset AF during 42 months of follow-up. Dofetilide significantly reduced the incidence of AF with no interaction between drug and study. Data from the Framingham Heart Study has found the lifetime risk of new-onset AF in the general population to be 1 in 4 in men and women from the age of 40-years and that new- onset AF is associated with a nearly 2-fold increased risk of death [13]. Nevertheless, a limited number of studies have investigated the incidence and risk of new-onset AF in populations with ischemic heart disease and heart failure. In this study, we examined the incidence of new-onset AF, whether AF was reduced by dofetilide and predictors of new- onset AF [3]. In our heart failure group (DIAMOND-heart failure) the cumulative incidence of new-onset AF was 9.6% (placebo group), and the cumulative incidence 6 months following hospitalization was 6.8%. Our long term result corresponds very well with the findings of recent studies. However we used a competing risk analysis to estimate cumulative risks which is in contrast to the use of the Kaplan-Meier estimator employed in other studies. As the populations being studied have a high mortality, in general, the results of other studies can be difficult to interpret as they study the cumulative incidence of AF in patients, without taking the competing risk of mortality of AF development into account. Simple Kaplan Meier graphs with censoring for death assumes a similar risk of AF in patients that die to those remaining in the analyses. This can cause distorted interpretations when the risk of death is high. Diversities between studies can also be accounted for by differences in study design and length of follow-up. The Prospective Randomized study of Ibopramine on Mortality and Efficacy (PRIME) II study enrolled patients with heart failure and left ventricular dysfunction with a mean follow-up of 4 years, during which the cumulative incidence of AF is 15% [14]. The retrospective study of the Valsartan Heart Failure Trial (Val-Heft) database examined the effect of the angiotensin-II receptor blocker valsartan on development of AF in patients with symptomatic heart failure and a LVEF 40% compared to placebo. During a mean follow-up of 23 months 8.0% in the placebo group and 5.1% in the valsartan group develop AF [15]. In the DIG trial, 8866 patients (11.1%) developed supraventricular tachycardia at least once during 37 months of follow-up. In the Carvedilol OR Metoprolol European Trial (COMET), 580 of 2429 (23%) develop AF during 58 months of follow-up.

Discu ț ii

Observa ț i modul de construc ț ie al acestora – se începe cu un rezultat al studiului, se continu ă cu rezultate ale altor studii ș i apoi se trag ni ș te concluzii.