Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La fel ca orice alt process, evaluarea parcurge in desfasurarea sa o serie de etape si presupune realizarea
unui numar de activitati. O parte dintre acestea sunt legate direct de program, iar o alta parte au loc in
afara cadrului strict al programului.
Ansamblul tuturor acestor activitati formeaza ceea ce am grupat sub denumirea generic ciclul
evaluarii.
Vom prezenta in prima sectiune, perspectivele asupra etapelor evaluarii catorva grupuri majore:
agentiile internationale, initiatorii evaluarii si o parte din teoreticienii acesteia. Celelalte 3 sectiuni sunt
dedicate perspectivei actorului principal evaluatorul- si urmeaza succesiunea celor celor trei mari care
alcatuiesc ciclul evaluarii: pregatirea, realizarea si utilizarea evaluarii.
Cele mai structurale abordari par a fi cele ale agentiilor internationale furnizoare de asistenta. OECD
(1986) de exemplu, considera ca o evaluare trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
a) Initierea evaluarii
b) Elaborarea termenilor de referinta
c) Asigurarea follow-up-ului
d) Asigurarea legaturii cu monitorizarea, auditurile si raportarea finala
e) Circularea rezultatelor evaluarii
Pornind de la agentiile internationale, ajungem la o alta perspective asupra etapelor evaluarii: a celui
care initiaza evaluarea.
Alti autori leaga etapele evaluarii de fazele de dezvoltare a programului, deosebind nu doar activitati
evaluative diferite, ci chiar tipuri de evaluare diferite.
Exemplu: (tabele)
2. PREGATIREA EVALUARII
Pregatirea, realizarea si utilizarea reprezinta cele mari trei blocuri ale evaluarii. Ele decurg natural una
din cealalta, limitele dintre ele fiind dificil de stabilit cu exactitate. Din perspectiva evaluatorului,
conventional, ele pot fi definite altfel:
Pregatirea
Realizarea
Utilizarea
a) Identificare stakeholderilor
b) Stabilirea unor intalniri de clarificare preliminare
- Cine doreste evaluarea
- Ce tip de evaluare se doreste
- De ce se doreste evaluarea
- Cand se doreste evaluarea
- Care sunt resursele disponibile
c) Estimarea evaluabilitatii programului
- Identificarea obiectivelor programului
- Stabilirea granitelor sistemului
- Identificarea obiectivelor evaluarii
- Alegerea aspectelor cheie
d) Examinarea altor surse de informatii referitoare la evaluari similare.
Sichel (1982) recomanda cateva mijloace pentru a evita reinventarea rotii:
- Studierea unor evaluari mai vechi intreprinse in aceeasi agentie
- Studerea unor programe similare implementate de alte agentii
- Folosirea unor grupuri/personae complementare
- Trecerea in revista a publicatiilor si a altor rapoarte de evaluare
- Folosirea experientei echipei care implementeaza programul.
e) Elaborarea metodologiei de investigatie.
Puncte esentiale:
Vorbind despre proiectarea evaluarii calitative Platon arata ca de regula apar doua tipuri de
probleme: conceptuale si tehnice.
PROIECTAREA TEHNICA
Scriven identifica si listeaza 18 itemi pe care orice evaluator trebuie sa-I aiba in vedere. (pg 257)
Sichel formuleaza urmatoarele principii pentru o buna comunicare in timpul realizarii evaluarii:
Desi nu exista un format standard pentru raportul de evaluare, Posavac si Carey (1992) sunt de
parere ca acesta nu trebuie sa omita cel putin urmatoarele aspecte:
- Rezumatul
- Prezentarea programului
- Obiectivele evaluarii
- Abordarea conceptual a evaluatorului
- Descrierea activitatilor inteprinse
- Rezultatele/constatarile evaluarii
- Recomendarile evaluatorului
- Anexele
4. Utilizarea evaluarii
- Reprezinta finalitatea oricarei evaluari
Pentru a creste probabilitatea ca rezultatele evaluarii sa fie utilizate, iar aceasta sa se faca intr-un
mod cat mai efectiv, evaluatorul are la dispozitie un sens de modalitati prin care sa incurajeze
utilizarea: