Caracteristici f ‘Cuvantul jm} agen coada scurtay auz fin; hoat’; lacoma, Soada lunge doy | vulpe | plojlit pe urs — sHlag urechi lungi iubitor de morcovi; céntarey, fricos; dragalas; w t | side umbra lui etc. iepure ager se teme si de umbra lui ete. aint sespal. des diiguli somnonoasty winca7a soawec gat ang i g ; ciripeste; vede bine noaptea j pisicd | cu ghemul; ciripes ceasornicul ograzii; ene; creast& rosie; pat : ql ceasornicul ogrizii; acoperit cu pene; creast’ rosie; patru picioarg; =) | cocos Io seceri; creasta creat’; mananc4 porumb | | a verde; inalt; coroana triunghiular§; face conuri; lemn moalecrestela mas —_ Nota: Sub desene sunt scrise cuvinte cu scopul dea starni curiozitatea elevilor Pentru cee, In aceasta etapa, copii citesc doar dupa imagini. ‘| Multi copii se familiarizeaza cu cititul inainte de perioada de alfabetizare in al’, prin tehnica citirii globale a cuvintelor. Ei sunt atrasi in special de mesajele scrise cu litere de Mari dimensiuni vazute pe strada, de titlurile colorate din publicafii ilustrate adresate copiilor, de anumite cuvinte confinute in subtitrarile filmelor (numele Personajelor, anumite ‘onomatopee etc) ANEXA: Fisa 3 - ,,Palmele hot&rsc” ce inseamné actul citirii. Denumeste insusirea! . Materiale: jetoane ce reprezint nofiuni opuse (cuvinte antonimice) - cog plin/ | os gol, minge mare/minge mica, iepure alb/iepure negru, fular lat/fular ingust, barbat inalt/ barbat scund, fluture mic/fluture mare etc. asteptate. In fata copiilor, pe o masa, intr-un Cosulet/intr-o cutie se afla jetoane ce confin desene antonimice ilustratiilor pe care le au copiii, Conducatorul jocului cheama un copil pentru a extrage din cosule| jetonul confine imaginea unui ,iepurag negru”. Conducatorul jocului spune: Denumeste insusirea!” Copilul arata jetonul si denumeste Caracteristica iepuragului, exprimandu-se intr-o Propozitie: ,,lepurasul este negru.” Unaltcopil din formafie, care are jetonul cu un iepuras alb, vine in fafa si spune o propozitie, cum ar fi urmatoarele: ,Eu am un iepuras alb.”/ ,,lepuragul alb ron{aie morcovi.”/ , Mama mi-a cumparat un iepuras alb.”/ ,,lepuragul alb este fricos.” etc. ne Peo masa sunt asezate apoi in siruri perechile de jetoane ce reprezinta nofiuni antonimice. Se acorda stimulente diferentiat, dupa calitatea raspunsurilor. ANEXA: Figa 4 ~ ,,Denumeste insusirea!” ¢ un jeton. De exemplu,Be] Covantul repetat este anuntat ¢ Instructaj: ConducMtorul jocului formuleaza cerinja ca fiecare copil s& se gindeasca ~ yopovitie despre un anume obiect/ fenomen, repintpa ce un copil rosteste propozitia, conducatorul jocului le cere tuturor si surprind’, _g serie de cuvinte restite, existenja unuia sau mai multor cuvinte din propozifia ascultata. inte ntificd un astfel de cuvant, copiii bat in pupitru, La inceput se construiesc enunfuri scurte, pentru a fi retinute ugor toate cuvintele. Exen Fiji atenf la urmatoarch s Cerinfa: ,Fifi atenfi la urmatoarele cuvinte gi batefi in pupitru numai cand avifi un cuvant care exsta gi fn propozitia seculetae” aia SR Cop 1: Ursul miininnct mure. (propozitia ascultatd) y Conducatorul jocului rosteste apoi, clar si rar cuvintele: cer, floare, , ursul, nori, fuge, brad, mure, casa, scrie, doarme, ménénca, fragi. " ‘Copiii bat in pupitru la auzul cuvintelor subliniate. URS - urs Copil 2: Fluturele zboarit printre flori. (propozitia ascultat) Conducatorul jocului rosteste clar gi rar cuvintele: copil, gard, flori, paine, ou, fluture, ciel, os. Copii bat in pupitru la auzul cuvintelor subliniate. FLUTURE -fluture — Copil 3: Soarele s-a vit pe cer. (propozitia ascultat’) ©: Conducatorul jocului rosteste clar si rar cuvintele: nori, flori, pisic’, 7 soarele, ppusa, cet, pom etc. Copiii bat in pupitru la auzul cuvintelor subliniate. 2 piste SOARE - soare Sunt atent si rispund j: Conducatorul jocului prezinti un mic fragment dintr-o poveste, iar copiii trebuie s4 desprind& mesajul comunicat. Exemple: # Conducitorul jocului: Cocosul a gisit pe drum o pungutit cu doi pornit mai departe la drum... intrebari: Despre cine este vorba in acest fragment/aceast’ secventa?/ in ce poveste ai intalnit acest cocos? Copil 1: fn acest fragment a fost vorba despre cocogul din povestea ,,Punguta cu doi bani”. @ Conducatorul jocului: Fata Ceaharncd si frumoasat s-a intors acasé cu multe bogiti. intrebare: Despre fata cui este vorba in acest fragment? Copil2: in acest fragment este vorba despre fata mosului ‘mica si cuminte.in Da!" sav No!" 2ispunde repeds prin — a Raspe ucttorul jocului prezinta serii de afirmayi; Ponducd i ii confirma valoaren ft structaj: C 2 degete, 2 silabe; floa-re — 2 degete, 2 silabe; me-re — 2 degete, 2 silabe; car-te — 2 degete, 2 silabe; co-pil — 2 degete, 2 silabe; min-ge — 2 degete, 2 silabe. @ Cuvinte cu structura trisilabica ur-su-let > 3 degete, 3 silabe; ca-mi-la — 3 degete, 3 silabe; e-le-fant > 3 degete, 3 silabe; c&-ru-fi + 3 degete, 3 silabe; fur-ni-ci — 3 degete, 3 silabe; ma-si-na — 3 degete, 3 silabe; flu-tu-re + 3 degete, 3 silabe; bom-boa-ne — 3 degete, 3 silabe; cro-co-dil — 3 degete, 3 silabe; ba-na-ne — 3 degete, 3 silabe; bom-boa-na — 3 degete, 3 silabe; pla-cin-ta — 3 degete, 3 silabe. le-bi-da —+ 3 degete, 3 silabe; 23Cot-co-dac! Cot-co-dac! Si-o margica i-am adus. “| Cot-co-dac! Cot-co-dact Baba iardgi m-a batut, Pana cand m-a omorat. Cot-co-dac! Cot-co-dac! Eu va dau acum de veste Cot-co-dac! Cot-co-dac! Ca fost doar o poveste. Cot-co-dac! Cot-co-dac! RUA Bee Mor, mor, mor! Tare mult m-ag bucura, Mor, mor, mor! S& aflu pe undeva Mor, mor, mor! Cum se numea povestea mea. Daca vreunul din voi stie Sa-mi spund repede si mie. Mor, mor, mor! Tv esti ecoul mev... ro. Br Instructaj: Jocul consta in reproducerea unor mesaje sonore. Acestea pot fife 01 mulate de conducatorul jocului sau de catre unii cop in timpul jocului, copiii pot misca esarfe de hartie sau alte materiale fognitoare. Exemple: fnvagatorul rosteste: Frunzele codrului fosnesc: ,Fagss!, Fass!” Copii repeta: Frunzele codrului fosnesc: ,Fasss!, Fassst” ‘Vantul vajaie: , Vajjj, vaji} Sarpele sasdie: ,Ssssss!” Ploaia canta: ,,Pic, pic, pic!” (copii bat cu degetele in pupitru) Musca bazaie: ,Bazzz!" ( Lupul urla: ,Hauwu!” Ciocanitoarea bate: ,Toc-toc-toc!“etc. t cu degetele in pupitru) imita zborul) (copii ba 38 LON LN LO,ala, portocala, . ies Ceol la portija Ca te-asteapta Talion, Talion, fecior de domn, Cu tichie de franghie, Cu carufa satului, Cu caii imparatului, Cu biciul cumnatului. lant, zbant, dorobant! Cioc, boc! Treci la loc! ) An-tan-tichi-tan Mutunache capitan, Andalache, bumbalache, Glont! % intr-o pravalie Sta un mos gi scrie A,B,C lesi afara, dom-nu-le! (rostire pe silabe: ultimul cuvant sau toate cuvintele) % Ciresica are mere, Ciregel vine si cere, Ciresica nu se-ndura... Ciresel vine si fur’. Cate mere a furat Ci-re-sel? (Se spune un numéar mai mic decat 10. Se continua numéaratoarea in functie de acest numar. Exemplu: 3. Numara 1, 2, 3.) ® Greierusa cu cercei CAnta noaptea pan’ la trei, Pe la trei si jumatate, Greieruga nu mai poate. ® Maimutica cu margele Topaia pe scdunele, Dar s-a dezechilibrat, S-a lovit si acum e-n pat. Ae ak 120 EXERCITIL DE PRONUNTIE % O ragusca, pe gunoi, Numiara din doi 2,4, 6, 8, 10, Tesi afari, mai ber-be-ce! Pitu-pitu Ascunde- Pan’ la zece si 1,2,3,4,5,6,7,8, 9,10, Amo calimara Plin& cu cerneala, Ce culoare este In calimara mea? (copily) cpa culoare, ee apoi se numara, cusun, ° acelui cuvant: r, 0, 5, u say Ver ‘ete ree % Din Oceanul Pacifig A iesit un peste mi. | Si pe coada lui serig Tesi afara dumneatai # Una mie suta lei, Ta, te rog, pe cine vrei Daca n-ai pe cine, Ta-mA chiar pe mine! % Domnul sobolan A-nghifit un bolovan Si s-a dus la farmacie Sa cumpere-o doctorie. Doctorie n-a gasit, . Sobolanul a murit. # Unul merge cu purceii, Unul merge cu vifeii, Unul face aschiute, Altul face placintuje. Da-mi si mie! Da-mi si mie! C-am ajuns ca o piftie! #1,2,3,4,5,6,7,8,9,10, Un pahar cu apa rece, | Pentru domnul care tree. 1, 2,3, 4,5, 6,7,8,9,10 | Si-un pahar cu apa rece, Pestisorii sa se-inece, Numai unul sa ramand Pentru-o saramura bund. Praf de sare si piper De la bunicuta cer. Somnoroasa-i undifa, Tesi afara dwe™>tal in doi, ‘pitula, te dumneata, fii gata!