Surse de finanare a

cheltuielilor pentru aciuni

social-culturale

Fonduri bugetare care n

majoritatea rilor dein locul
cel mai important.

Fondurile financiare cu
destinaie special.

Fondurile proprii ale

intreprinderilor publice sau
particulare utilizate
p/u finanarea cheltuielilor cu
pregtirea profisional a
salariailor,
protecia muncii i aciunile
social-culturale-sportive.

Veniturile realizate de instituii

social culturale din diferite
activiti
specifice, din servicii ctre
teri sau din exploatarea
proprietilor lor.

Veniturile populaiei din care

suport diferite taxe, cotizaii,
contribuii
sau alte pli la finanarea
unor aciuni social-culturale.

Fondurile organizaiilor fr
scop lucrativ (instituiile de
caritate, fundaiile,
bisericile i alte asezminte
de cult, care particip la
aciuni social-
culturale).
Ajutorul financiar extern din
fonduri constituite n acest
scop la nivelul unor
organisme internaionale
(UNESCO,UNICEF,Banca
Mondial), organisme
regionale(Comunitatea
Economic European).

Schema3. Surse de finanare a cheltuielilor social-culturale.

4. Cheltuielile pentru ocrotirea sntii

Pentru fiecare persoan, ca i pentru ntreaga populaie, sntatea reprezint unul din cei mai
importani factori care asigur desfurarea vieii i activitii.

Factorii creterii cheltuielilor publice pentru asistena medical:

- creterea numrului populaiei,
- creterea costului prestaiilor medicale,
- creterea numrului cadrelor medicale.

Exist dou sisteme principale de finanare a sntii:

Sistemul german - se caracterizeaz prin faptul c se bazeaz pe cotizaii obligatorii
suportate n mod egal de angajai i angajatori. Finanarea bugetar se face n proporie de
25% iar 75% reprezint finanarea prin cotizaii;
Sistemul englez ofer ngrijiri medicale gratuite pentru toi indivizii; statul finaneaz
85% prin Sistemul Naional de Sntate, iar 15% din alte fonduri.