Sunteți pe pagina 1din 28

Curs 1: Definirea aspectelor generale

ale rspunsului imun


Imunologie
Imunitatea innascuta
Imunitatea dobndit
Selecia clonal
Imunitatea umoral i celular
Migrarea limfocitelor n esuturile limfoide
Centrele germinale
Celulele dendritice foliculare
Sistemul imunitar la nivelul mucoaselor
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 1
Imunologia
Imunologia: aceasta ramura a stiintei biomedicale se ocupa cu studierea raspunsului
organismului la antigene, recunoasterea self si nonself, precum si toate aspectele
fenomenelor imunitare de natura biologica (in vivo), serologica (in vitro) si fizico-
chimice. Imunologia inseamna studierea structurii si functiei sistemului imunitar
(imunologie fundamentala); imunizare, transplant de organe si celule, transfuzii si
imunopatologie (imunologie clinica); testarea in laborator a imunitatii celulare si umorale
(imunologie de laborator) si utilizarea de reactii antigen-anticorp in alte teste de laborator
(serologie si imunochimie)

Memorie imunologica
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 2
Sistemul imun innascut si cel de adaptare ne
protejeaza de ageni potenial infeciosi
(virusuri, bacterii, etc.), care au obinut acces
la corpul nostru prin piele sau mucoase. Astfel
de sisteme au evoluat pentru a ne proteja nu
numai de agentii intracelulari (virusuri, unii
paraziti mai mici, unele bacterii) i
extracelulari (cele mai multe bacterii, paraziti
mari); ageni patogeni i alergeni (pr de
animale, polen, produse chimice), dar si de noi
nine, n ceea ce priveste potentialul de
crestere necontrolat al unor malignitati si boli
autoimune.
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 3
IMUNITATEA INNASCUTA
Imunitatea innascuta este un rspuns celular i
umoral nespectific care actioneaza ca o prima
linie de aprare mpotriva agenilor patogeni.
Patogenii extracelulari sunt luati imediat i
degradati de catre neutrofile i fagocitele
mononucleare.
Parazii mari sunt omorati de eozinofile.
Limfocitele natural killer (NK) ucid unele
tumori i celule infectate viral. Mediatorii solubili
preexistenti ai imunitii nnscute sunt anticorpi
naturali i componente ale complementului, care
se pot atasa, de asemenea, pe membranele
celulare ale multor ageni patogeni.
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 4
Sistemele nnscute i adaptative
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 5
Imunitatea innascuta include, de asemenea, o component celular. Distrugerea
patogenului n fagolizozom. - Receptorii de recunoatere a pattern-ului - PRR

Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 6


Principalele caracteristici i componente ale imunitii nnscute apar n rspunsul inflamator. Dac un
organism intr n corp prin ruperea barierelor de la nivelul pielii si mucoaselor ce cptuesc suprafeele
corpului, vine n contact cu fagocitele (neutrofile, eozinofile, monocite / macrofage) i / sau cu celule
natural killer (NK), precum i cu sistemul complementului.
Complementul este format din peste 20 de proteine, toate care interacioneaz n cascad pentru a atrage
celulele fagocitare (chemotaxie), invelisul bacteriilor (opsonine) astfel nct celulele fagocitare le
recunoasc i apoi le inghit, i interacioneza cu anticorpii pentru a liza membrana celular a organismului
invadator.
Astfel, principalii mediatori ai imunitii nnscute sunt enzime lizozomale i interferoni, precum i
citokine, proteine ale complementului i proteine de faz acut (CRP MBL).
Trebuie remarcat faptul c aprarea innascuta a gazdei se gseste n toate organismele multicelulare, dintre
care majoritatea nu au un sistem imun adaptativ. Cu toate acestea, n organismele multicelulare cu un
sistem adaptiv, multi dintre mediatorii imunitii nnscute pot recruta celulele imune adaptative.
n scopul de a gestiona anumiti agenii patogeni, organisme multicelulare au dezvoltat n mare msur un
grup de celule circulante cu receptori foarte specifici pentru fragmente de peptide imunogene att pentru
patogeni intracelulari cat i extracelulari. Cnd aceti receptori sunt activati, celulele pot secreta diversi
mediatori solubili care ataca direct patogenul (anticorpi, granule perforin etc.) sau de a stimula alte celule
(citokine).
Celulele prezentatoare de antigen (APC), fie in proces sau peptide antigenice deja prelucrate prezente la
suprafata receptorii de imunoglobulin pe celulele B si receptorii de tip imunoglobulin de celule T. n timp
ce imunoglobulina de suprafa de pe celulele B poate rspunde direct la o parte imunogena (epitop) a unui
agent patogen, n scopul de a se dezvolta in celulele plasmatice mature un raspuns imun, au nevoie de
obicei de ajutor sub form de citokine eliberate de celulele T.
Prin urmare, celulele T sunt eseniale pentru un rspuns imun adaptativ. Celulele T helper (Th), nu
ofera ajutor numai celulelor B pentru a deveni celule plasmatice, ci ele pot ajuta, de asemenea, la
dezvoltarea celulelor citotoxice T la fel ca in cresterea activitatii macrofagelor. Cu toate acestea, spre
deosebire de celulele B, receptorii de pe suprafaa celulelor T pot doar recunoaste epitopii antigenici
prelucrati care le sunt prezentati ca MHC de suprafa. Capacitatea celulelor T de a vedea antigenul
strain cuplat numai cu MHC se numeste restrictie MHC si este o masura de siguranta critica pentru
sistemul imunitar adaptativ pentru a elimina numai agentii patogeni, si nu celulele normale.

Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 7


Interaciunile dintre sistemul imun innascut si cel adaptativ
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 8
Celulele Th au un rol central in rspunsul imun adaptativ
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 9
Celulele T si B se dezvolta cu receptorii lor
adecvati pentru epitopul unui antigen i fr a
vedea acest antigen nainte, o dat confruntate
cu acest antigen vor genera un raspuns imun
complet, si ulterior i vor aminti de aceasta
prim ntlnire.

Prin urmare, atunci cnd aceste celule T si B


cu memorie reintalnesc acelai antigen,
rspunsul lor este mult mai rapid i mai
puternic.

Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 10


Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 11
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 12
Activarea celulelor fagocitare prin legarea de receptori Pattern Recognition (PRRS). Legarea PRRS la patogeni asociaza modele
moleculare (PAMPs) asupra celulelor microbiene, stimuleaz fagocite s devin activate, crescnd dimensiunea lor, activitatea
fagocitar, producerea de substane antimicrobiene i producia de citokine i chemokine pentru a atrage i activa alte
componente ale sistemului imunitar.

Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 13


Celulele Natural killer(NK). Celulele (A) NK folosesc o varietate de receptori pentru a identifica celulele int spre a fi
omorate. Acestea includ receptori Fc, receptorii complementului i receptori care evalueaz moleculele MHC I
prezente pe celulele int.
In plus, celulele NK pot influena dezvoltarea celulelor T n iniierea rspunsurilor imune adaptative.
Celulele (B) NK utilizeaza receptori de activare killer (KAR) s recunoasc celulele. Odata angajat, KAR activeaza
celula NK pentru a ucide inta. Receptori inhibitori Killer (KIR) "examineaza" obiectivul de niveluri suficiente de
molecule "independene" MHC I. n cazul n care KIR sunt implicate suficient, programul de ucidere este ncheiat.
Dac nu, uciderea are loc in celulele int.
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 14
SELECTIA CLONALA

Cnd antigenul se leag la oricare


imunoglobulin de suprafa de pe celulele B
sau receptorul su specific de pe celulele T,
acestor celule le este indusa o proliferare
rapida. Prin urmare, antigenul selecteaza si
clona specifica generata se leag i rspunde
fata de el.
Acest proces se numeste selectie clonala si
este o parte extrem de importanta in raspunsul
imun adaptativ.
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 15
Procesul de selectie clonala
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 16
IMUNITATEA CELULARA SI UMORALA
Imunitatea umorala este mediata de anticorpii
secretati de celulele B differentiate - celule
plasmatice. Imunitatea mediata celular implica celulele
T care recunosc antigenul intr-o maniera MHC-limitata
si fie secreta cytokine (Th cells) fie devin celule
citotoxice (Tc cells) care omoara celulele infectate viral
sau celulele anormale ale gazdei.

Ar trebui s se neleag faptul c, n multe cazuri, un


rspuns umoral normal nu va continua dac nu este
acompaniat de un raspuns al celulelor Th; aceasta se
datoreaz faptului c celulele Th secreta variate
citokine care sunt necesare pentru maturarea completa a
celulelor B i schimbarea clasei de anticorpi.
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 17
Interactiunile celulare din cadrul raspunsului imun
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 18
Prezentare general a procesului imun care implic imunitatea mediata celular
i imunitatea mediat de anticorpi
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 19
Inducerea de imunitate mediat celular i anticorpi mpotriva unei infecii virale
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 20
MIGRAREA LIMFOCITELOR IN TESUTURILE LIMFOIDE

Migraia limfocitelor n esuturile limfoide implic o familie de molecule de adeziune numite


selectine, integrine i membre ale superfamiliei imunoglobulinelor
Att limfocitele native cat i cele cu memorie sunt recirculate ntre snge i esuturile limfoid
secundare continuu. Cu toate acestea, odat activate, celulele cu memorie au tendinta de a
recircula napoi la esutul unde au fost activate. Limfocitele rspund la semnalele
chemotactice din esuturi inflamate sau organe limfoide secundare iniial prin glicoproteine de
suprafata numite selectine. E-selectina (ELAM-1) de pe celulele endoteliale leag L-selectina
(LAM 1) pe limfocite, provocnd o asociere libera sau legata. Adeziunea este mediata de
proteine de integrare a limfocitelor cum sunt VLA-4 sau LFA-1 care interactioneaza cu
liganzii respectivi VCAM sau ICAM (membru al superfamiliei de imunoglobuline) de pe
suprafata celulelor epiteliale
Aceasta actiune de adeziune provoaca o activare a limfocitelor pentru a creste exprimarea
integrinelor, consolidand astfel aderenta. Celula endoteliala conduce apoi limfocitele spre
lamina bazala in acelasi timp cu procesul de down-regulating al expresiei ICAM. Migrarea
limfocitelor intre celulele epiteliale dintr-un organ sau tesut sufera procesul de up-regulating
in ceea ce priveste productia de proteinaze.
Odata ce un limfocit nativ este activat, afiseaza o densitate diferita de molecule de adeziune
specifice pentru tesutul in care a fost initial activat, permitandu-i astfel sa se intoarca in mod
repetat la acel tesut.

Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 21


CENTRE GERMINALE
Centrele germinale (GCs) se dezvolta in foliculii primari ai ganglionilor limfatici si splinei in timpul
raspunsului imun dat de celulele T. GCs sunt locurile de expansiune clonala a centroblastilor si a
hipermutatiilor somatice date de regiunea VH , selectie de inalta afinitate a centrocitelor producatoare
de anticorpi, eliminarea centrocitelor cu afinitate scazuta, productia de anticorpi de clasa izotip Th1- si
Th2- si eventuala generare a plasmoblastilor sau a celulelor cu memorie.

Celulele B din ganglionii limfatici si splina intalnesc Ag in zonele bogate in celule T din paracortex si
mantaua limfoida periarteriala (PALS). Ag sunt prezentati acestora de catre celulele dendritice (DCS),
care exprima un nivel ridicat al complexului major de histocompatibilitate clasa II (MHC), adeziune si
molecule co-stimulatoare. Dupa activare, in termen de 2 zile, acesti blasti B produc afinitate scazuta
pentru Ig fara mutatii, fiind capabili sa formeze complexe Ag-Ig pe celulele dendritice foliculare din
cadrul foliculilor primari. Multe dintre aceste celule mor in termen de 10 pana la 12 zile. In medie, trei
blasti B colonizeaza fiecare folicul primar si sunt numiti apoi centroblasti. Centroblastii care se gasesc
in baza sau zona intunecata a foliculului, regleaza (prin proces de down-regutation) Ig de suprafata si
sufera o faza de expansiune clonala, impartindu-se la fiecare 6-7 ore. In timpul proliferarii, activeaza
un locus specific mecanismului de hipermutatie, care introduce mutatii punctiforme aleatoare in genele
lor din regiunea VH a Ig.

Centrocitele sunt descendenti ai unor centroblasti care migreaza apical in zona bazala, unde sufera un
proces de mutatie a suprafetei somatice a Ig prin procedeu de up-regulation (receptori). Aici,
reactioneaza cu celulele dendritice foliculare (FDC), care pot contine Ag neprelucrati sub forma de
complexe imune de suprafata timp de luni de zile. Centrocitele care exprima mutatii somatice ale
receptorilor Ig de suprafata cu afinitate inalta pentru legarea FDC de Ag prin proces de up-regulation si
exprimarea bcl-2 (este opusa selectiei de limfocite). Aceste centrocite interactioneaza cu celule Th2 si
pot deveni fie plasmoblasti, fie celule B cu memorie, in functie de semnalele co-stimulatoare pe care le
primesc de la FDC si celulele Th1 sau Th2. Cu toate acestea, ele au, de asemenea, o tendinta mare de a
recicla inapoi la nivelul centroblastilor pentru a se prolifera si matura in continuare cu afinitate crescuta.
Centrocitele cu afinitate scazuta a receptorilor pentru FDC-Ag reglate de bcl-2 mor prin apoptoza.
Astfel, exista reglajul fin extins al centrocitelor inainte de a li se permite sa produca anticorpi pentru a fi
exportati.

Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 22


Centrii germinali (GC)

Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 23


Genele de activare a recombinarii RAG1 si RAG2, care conduc rearanjarea genomica V(D)J
sunt, de asemenea, induse pentru a fi reexprimate in centrocite preapoptotic in zona bazala
luminoasa. Aceasta inductie a unui stadiu imatur in GC centrocitelor pot fi necesare pentru
editarea receptorilor lantului usor receptor in efortul de a salva aceste celule.
Aceasta editare a genelor VL, impreuna cu apoptoza reglata de bcl-2, ofera un mecanism
suplimentar pentru indepartarea eventualelor celulelor autoreactive producatoare de anticorpi.
Astfel, in GC, exista o oportunitate sa apara rearanjarea V(D)J secundara , in scopul reglarii
specificitatii.
Odata ce centrocitele cu Ig de mare afinitate pentru suprafata si inalta expresie a bcl2 au trecut de
mediul discriminator al zonei bazale, migreaza in zona apicala. Aici clasele de Ac comuta si se
matureaza in plasmoblasti sau apar celule cu memorie. Plasmoblastii migreaza in cordoanele
medulare ale nodulilor limfatici si pulpa rosie a splinei, unde se diferentiaza in celule plasmatice
terminale mature si secreta Ac in circulatie.
Unele celule B activate sau plasmoblasti pot parasi organe limfoide secundare, intorcandu-se in
circulatie si reaparand in maduva osoasa si intestin. Celulele B cu memorie se gasesc in zonele
limitrofe GC (mantii foliculare) o zona marginala a splinei.
Proliferarea initiala a centroblastilor conduce la primele focare foliculare in termen de 2 zile, iar
dezvoltarea unei zone complete de intuneric si lumina GC dureaza 14 zile. Dezvoltarea GC
necesita formarea de cluster intre LFA-1 pe celulele B si ICAM-1 pe FDC precum VLA-4 pe
celulele B activate si VCAP pe FDC.
In plus, IL-4, IL-5 si IL-10 trebuie sa fie secretate de celulele Th1 sau Th2, pentru schimbarea
clasei de anticorpi si dezvoltarea completa a centrocitelor in plasmoblasti sau celule cu memorie.
GC in splina si ganglionii limfatici are un maxim la 2 saptamani si incepe sa scada dupa 3
saptamani; cu toate acestea, GC ramane constitutiv in intestin.
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 24
CELULE DENDRITICE FOLICULARE
FDC au procese lungi i receptorii Fc, C, TNF, precum i ICAM-1, VCAM-1, dar
nu si MHC-II. Ele conin complexe Ag-Ab pe suprafaa lor de luni pn la ani.

Centrocitele care continu s menin niveluri ridicate ale expresiei bcl-2 pot
primi complexe membranare imune din FDC i induc expresia moleculelor de
suprafata ale celulei T reactive cum ar fi B7.2. Aceast interaciune rezultata
determina dac exist difereniere ntr-un centrocit GC matur sau reciclarea
centroblastului. Cu toate acestea, formarea de clustere FDC are o dependenta
critica fata de TNFa i LT-, deoarece aceste citokine sunt necesare pentru
formarea de cluster FDC i n consecin, foliculi secundari care indic c au
TNF-R1s.

Faptul c FDC poate conine Ag pentru perioade prelungite de timp este motivul
pentru care nu avem nevoie s fim frecvent imunizai cu anumite antigene,
deoarece FDC poate oferi un depozit continuu de Ag chiar i fr un GC existent.
Acest fapt a fost recent recunoscut, aratandu-se ca virusul imunodeficienei
umane, pentru a disparea din sange, poate fi sechestrat pe braele dendritice ale
FDC pentru un numr de ani. n cele din urm, FDC nu mai poate ine virusul sub
control, astfel incat, virusul este eliberat n sngele periferic, iar pacientul intr in
etapele letale ale SIDA.

25
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu
SISTEMULUI IMUNITAR ASOCIAT MUCOASELOR
(MSI)
Sistemul imunitar asociat mucoaselor (MSI) este format din esuturile limfoide i direct n interiorul
epiteliului respirator, genitourinar i tractului gastrointestinal, precum si in sistemul ductal de salivare,
lacrimale i glandele mamare. Suprafaa mucoaselor este de peste 100 de ori mai mare dect cea a pielii i MIS
conine pn la 75% din toate celulele B ale corpului. Produsul principal al MIS este IgA.
n tractul gastro-intestinal, antigenul solubil este preluat de viloziti, epiteliu i particule de antigene care sunt
luate n principal n poriunea ileala a intestinului subire, prin celulele speciale de pe suprafata microfaldurilor
(M). Celulele M internalizeaza Ag i il transporta la baza macrofagelor pe lamina propria, unde le prelucreaz i le
prezinta celulelor limfoide care fac patch-uri (placile Peyer).
PP conin foliculi, similari cu ganglionii limfatici i splina, cu venule endoteliale nalte i colecii importante de
celule T ntre ele. Blastii T i B activati, merg la cel mai apropiat nod limfatic mezenteric pentru maturare,
schimbarea clasei lantului alfa H, sau formarea de lan J sau tergere. Ei intr apoi in canalul toracic i fluxul
sanguin, intorcandu-se napoi la aceleai locuri sau mucoase. Astfel, chiar dac o mare parte din procesarea i
reactivitatea fata Ag are loc n ileon, protecia prin IgA are loc la nivelul mai multor suprafee mucose.
IgA seric este monomeric i reprezint doar 11% din toate imunoglobulinele din ser. Secretia IgA reprezint peste
95% din toate Ig-urile gsite n secreii i este n primul rnd dimerica cu dou uniti monomerice unite covalent
printr-un lan J. IgA dimerica se leaga la un receptor de imunoglobulin polimeric (pIGR) pe suprafaa bazal a
celulelor epiteliale ale mucoasei. Acest complex de IgA pIGR este endocitozat i transportat apical (luminal) la
suprafata celulei epiteliale.
n timpul acestui proces de transport, o mic bucat de pIGR este scindata cu componenta rmasa numita
componenta secretorie. Astfel, IgA este secretata ca dimer IgA legat la o component secretorie.
Secretia de IgA nu activeaz sistemul complement, dar il poate il poate activa fata de unele invelisuri
bacteriene i virusuri (polio, Coxsackie, Rota, i herpes), prevenind astfel aderarea lor la mucoasele ce
cptuesc epiteliul. De asemenea, unele virusuri prezente la nivelul epiteliului de suprafa pot fi neutralizate prin
pIGR si internalizate cu ajutorul IgA. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul c imunizarea oral cu Ag solubil nu
genereaz ntotdeauna un rspuns imun i poate genera n schimb lipsa unui raspuns din partea organismului.
26
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu
Circuitul Ag si celulelor
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 27
Posibile intrebari pentru examen
1. Ce este imunologia?
2. Ce este si din ce este compus sistemul imun inascut?
3. Ce este si din ce este compus sistemul imun adaptativ?
4. Ce inseamna imunitatea inascuta?
5. Ce inseamna imunitatea adaptativa?
6. Care este diferenta dintre imunitatea inascuta si cea adaptativa?
7. Exista o colaborare intre cele 2 tipuri de raspuns imun ?
8. Care din celulele T joaca un rol central in raspunsul imun adaptativ ?
9. Ce puteti spune despre memoria imunologica ?
10. Care sunt diferentele dintre imunitatea inascuta si cea dobandita ?
11. Ce este selectia clonala ?
12. Ce este restrictia MHC ?
13. Ce imunoglobulina reprezinta produsul principal al sistemului
imunitar asociat mucoaselor (MSI) ?
14. Cat la % , aproximativ, reprezinta IgA seric din toate
imunoglobulinele din ser ?
Curs 1: Imunologie, Prof. Ileana Constantinescu 28