Introducere ‘Arta apeleaz’ deseori Ja simbol, fie figurat, fie weometric. De ce este nevoie de aceasti modalitte de ‘comunicare? Cum si fnjelegem simiolul? Ce insemne el pentru omul medieval? $i ce semnificate are simbolul ip ark? Lucratea de fat, care are un caracter didactic gi se sureseazd in prim rind studentilor de la Universitatea de ‘Arle, ineearci si demonstreze cd simbolul reprezinta posibilitatea de transmitere a ceva ce altfel rimine ‘mposibil de exprimat. Textul ese stracturat intrun prim. capitol, teoretic, unde se incearca o clarifcare a notiuni de simbol, urmat de alte patr, care sunt constitite din exemplificir ale simbolului in artele medievale, In prima parte am incercat $8 arit ci simbotul ne face si infelegem o realitate cu ajutoru alteia’, Procesul simbolizirit se sprijin, dupa Augustin (De Doctrina 1.1.2), pe triads. Avem mai inti cuvntul (sau imagines {in ari) care sunt semne pentru o anumité realitate (eu, vultu, pat.) car, Ia rindul ei poate fi semn pentru 6 * Augatin J ration symboigu st ef ampere wei ao ost ne ane” a raid iter (De Decne ‘hon 33736)ee prin mijlocirea imaginilor cunoscute, accesible, ‘nterpretea2S simbolul reuseste si aiba acces la In cee ce alifel_ ar rimine inaccesibil devine punteinre vizibil si invizibil, epifunie 3 ‘Necreat in fumea creat. Orice lucrw din lumes ‘Poste s8 aibi la un moment dat © semnifcatic (OM, Eliade credea ci orice scjiune umand isi fi un simbol pentru cel cea creat-o unui simbol cere o participare activa din partea descifreazd. S. Poque afimd c& intuijia este | gindirea simboticd, deoarece aceasta are care rajiunea mu le cunoaste ele urmitoare ale lucriri se apleaca asupra ti frevente in iconografia,aritecture si in ‘Culoarea i forma fac, din reabitatea bizantnd, 0 non-realitate, 0 ‘de realitae, Numirul, inteles ca ge symbole dns lo pra dupusin Asgasinon, Pas 1984p XXL Poa ae “commence on eft fr rom ue ipiu divin, structreazA intreg universul 5 Principal in arhitectura eatedralelr, att prin simbolistia cifrelor, eit s prin raporurile si proportie ce Se constituie ca expresii ale armoniei universal Transmnise din generate i genera si pstateca‘un mi secret, aceste proportii oglindesc imaginea lumii, a omului si @ lui Dumnezeu. Simboluile figuat Intruchipate tn imagini variate, sunt fie pozitive simbolurile celor patru evanghelit, fie negative, ca ‘ateralizarile duhurilor intunericului catedralelorCapitola 1 Simbolul in gandirea medieval 4 Btimologie. Simbolul - nevizutul care ali sens vazutului ‘Deva lungul timpului ceca ce s-ainfeles prin simbol a avut diferite sensuri La greci symbolon era un obiect cae, {iat in dows, devenes semn de recunoastere pentns dou’ Persoane despite o vreme, Potrvirea celor dou’ pir iniiale (sym-ballo) marturisen vechea relate de prictenie, spitalitat, aliang..'. Ulterior, 0 dati cu aparitia hrelenismulii si, apoi, a crestinismulu, simbolul capaci semnificafia de semn de recunoastere iniiatc, secret. in vvechile comunitaji crestine, vesnic amenintate cu reprimarea si nevoite permanent si se ascunds, Credo-l »Simbolul credinjei", devine un astfel de sema in plan lingvistic. El este cel care va aduna 0 comunitate care Impartiseste aceleasi valori, acecasi credini. in plan figurativ, functie similar 0 vor indeplin dfeite imagini ‘cum sunt cele zugrivite pe perei catacombelor omane. ‘ean Chevalier fi Alain Gerbran in Ditionar de smbolr, ol. — Astemis, Bucuresti. 1984, p. 30 si Paul Barbinags, Texte facor Arhtectrs si geografie sao. Mircea Eliade edescopitea sara. ttaducee de Mihaela Crises i Marcel Toles, Ba Pl, 200,217 10 Si lum doar céteva exemple: in aceste cimitire Fane, sipate in piatr la marginea oragelor si foloste adesea ea loc de intlnire ru comunittile erestine, au fost incizate sau pictate candelabre cu gapte bate, pes ‘ancore, nave 5.a. Candelabrul cu sapte brate este, in Apocalipsa Sfintului loan (1,20 et 2,1-5), simbol pentru cele saptebiserci ale Asiei Mici, Devine repede un simbol entra judeo-erestni si va fi asimilatcruii si catagul de navi, asa cum se intimpl la Fas, in Golan-ul oriental, unde Claudine Dauphin (4rcheologia 297, 1994, pp, 54 64) @ identificat mai multe simboluri iudeo-crestine incizate pe lintoul port: dou frunze de palmier, un peste, ‘un plug rdsturnat. Candelabrul cu sapte brate simbolizeaza Tumina, iar pentru crestini va deveni lumina care lumineazd umanitatea, Biserica lui Hristos } a Gl } Lino a pore a Fr sravat cu seme indeo ces. Imaginea pestelui a fost folositi de crestini ca ideograma. Fiecare liters din cuvantul gree Jchtus (peste)trite la intee ator cuvinte care formeaz8 sintazma _ Hes Krisios Theow Lios Siter(isus Christo, Fil lui Durnezeu, Mntitrul) ‘pe miri involburate si nelinisitoare, furunile vremeinicei lumii. in viltoarea i, credinta ino lume stabild, tare, unde sufletu ii gBseite linstea, itrnd dincolo de eatapeteasma /Unde lisus a intrat pentru noi ca inaintemergator, flind ficut Arbiereu in veac, dupa rinduila lui Melchisedec” (Evrei, 6, 18-20), Pestele, emblema a apei, este pentru popoarele indo feuropene simbol al fecunditati si al injelepciunii. El pplirunde in profunzimea intunecati si misterioas ‘ceanului, asa cum cunoasterea incearca sé stpung’ necunoastereainjlepeiuni divine Tone aracat in mare, Stings: capela Sacramentel i Catacomb St Calis, Roma, dhoaps: Catacombs. Stini-Piee ‘tMarelin, Roms, frit eal I-ea. Pesti si pescari apar des in Noul Testament (Matei 4,18-20; 1.10; 13.47; Luca 24.42; Joan 21.3-14), Clement din Alexandria aminteste de inelele purtate de crestini inele pe care erau gravate simbolurile credinjl: peste, hava, lira sau ancora. Atunci cénd pestele apatea pe inscriptile funerare, trimitea la credinja in inviere si speranta in viata de dincolo, 2B a SSPestle uray care Ia inghigt pe ton Sub forma unui monstru marin in catacombe, a fot uncon Anlepretat ca un salvator al. profeulu, deoureee it _ Proejead gi Hl depune ling Ninve, unde acste webu sf anuoge cuvintul Domnulei Feprezentat hare peste tn ctaconba SiC, Re, se n-un morte din Tabpha Pestelui poate fi si un simbol baptismal. “in tratatul De Baptismo al tui Tertullian’ care se practica prin imersiune, din nou, iar imagines lui Christos pestelui in api, este asociatt acestei Valoarea euharisticd a pestelui este dintre cele mai vechi imagini crestine (la Saint-Calliste pestele este alaturi de cosul eu pine), At ide Sfintul Augustin in Tratatul asupra Evanghelie ‘ui toan, vers 416, Acestea Sunt citeva exemple ale primelor simboluri iguaive erestine Semniticatia care va fi conferté simbolului, de acum ‘nainte, va fi una ascensionalé, anagogics. Urmind o @ Sfantului Pavel, per visibilia ad invisibilia, Aceastdinterpretare dupa care simbolul este nev li Sens vulva rma inten expresic ut care Perioads medieval, Simbolol apare ca 0 realitate viziill, accesibila simurilor, care inviti la descoperitea unei reali invzibile Toma d’Aquino seria c& afaraaparentelor cu ca imbolul este ceva care, este perceput de_simfurile hnoastre, aduce gindirit umane altceva decit ceca ce Purcede de fa ea, asa cum urma uni animal ne arta c& pe acolo a treut o fara”. Ganditea analogica medieval se dezvaluie ca o gindire ce stabileste o leziturd inte vieibil 5 ascuns, inte ceea ce este prezent in lumea aceasta $i eea ce-si are locul printre adevarurile eterne de dincolo™ * Simma tole 1 a2, apd Pas Barsineapa, Texel Slr Avec gegraie sac, Morea Eide reeseeprie sera, ‘docre de Mie Cesta g Marcel Toles, 4 Poltoe 2000,p218 * Mic! Pasourea, in Diionr tomar rue Meda Oteidal, Seordoaton Scquet Le Go Jen lane Schmit tadve Deiat Burdess, Nadia Fea, Maras Romsn, Mina Rog, Ginn Puc. Tai, Plier, 2002, 7.747, 6(Granja ite ea imapinar nu eral el de prezent cain Mmentaiatea contemporand. Pentru medieval imaginarol era itotdeauna pane injegrant’ din realitate, Sings: Coderea lat Adam, Hugo van der Go 1482, Dreapa: Adam gi Eva, icoant pe stl, m0 ‘Brajovi. Pol canoer bial este un mai 1440 din Sei Th timp, simbolul a fost sinonim cu imagine”, ssemn”, alegorie”, emblem", paraboli” figura”, .icoani”, .idot”. Diversitatea si subtbtatea fermenilor folositi de autorii medievali Iatini dezvéluie ‘mportanfa acordata simbolului tn Evul Mediv. Termeni eu nuante diferite: signum, fleura, exemplum, similtudo, F.Edctng Lembo! tlimoge alo a hore des eres, a Gib Durand, Avene magi, mayinafia sinc imeinar rte de Moura Conse Aniara Bobocs, Nem, 1998 7.13, av fost deseo tradu mbol, La fel s-aintimplat si cit a insemna, pentru cre latina foloseste © multitudine de verbo re. d are, monstrare fptul cd in cultura medievald simbotul face pare din instrumental ar cuvintul este cel care adapostese .adevirul despre fipmuri si hueru: aflind ines istoria fiecArui cuvant, se poate deci accede Ia adevirul ontologic al fini sau obiectului pe care: desemnesz filologului actual, va 6 reluaté in fenomenologia 1 devine pastrtoare adevirur de dincolo cesenfiale, M. Heide a cuvantului la fins”, iar saracirea Timbi a fini") si neorinduiala folositii ei, observati la toate hivelurile, extn cu repediciune peste tot, nu este 0 simpla net sijre estetich sau formal, ci este © primejdvire a esenfei omului™” provenita dint-o egradare a structuri ontologice, Un exemplu ce ilustreacd eredinja dupa care adevirul si-ar ala sag in ‘Michel Rams a Dijana of En Me Oc oud leis Le One late Sebi. 58978, TM Hoegar Stee dope mann Ropers pe dana sind race de Th. Klcmiger 8G. Cieeas, Beret, ara Poe, 1985 p30‘cuvaat este numele la al mirului, malus, nume cee Mul, Aceasta pare a fi cauza pentru care, in adn Heonografiel, mirul va deveni pomul fructului opr ‘Origine a pcatulu sia cider Nowe Dams, Chartres, 11451 simbotzead lentil Cems Ca modalitii medievale de simbolizare mai mintim, 0 dati cu Michel Pastoureau, apropicr. fextremelor (spre exemplu, in iconografie, rosul, care aracterizeazi figura tui Tuda in momentul sarutulus Iwidltor, se va reflecta uncori si in pirul si barba Mintuitorului) sau simbolizarea inttegului prin pane ‘Acest ultim procedeu se sprijind pe ideea cd omul, fimpreund cu lumea intreagd, formesz’ universuri in ‘miniaturd care imitf Universul in totalitatea sa: un tum poate reprezenta un castel, o casi trimite la un oras, un jel cca a caper prostic; galbenul raderatei si cea a picatului, Cat privesterogul,paleta sa imbolisticl. foarte b riculeazS. in jurul a patra Poli. Rosul este aproape infotdeauna asociat ie focului fe ingelui; of, exists bun si unul ru, cum exist un cel al Cincizecimi si al Dubului int; este purificaor. in Ma 10 imfemnulu. in acelas mod, Jui salvator ul. sem al sing ui impus si mortal si minuitor al Patimilor, se opune ro al piatului gal crime!cea simbolizind realitatile unui ‘si au ratiumea lor profunds care le Princip $i scop (..) Inferioral poate invers este imposil ie care functioneazi la acelasi considera cd realitayile manifesta decd? sub forma ocul cel mai bine adaptat rite omului, care nu este o naturé pur intelect ina 5 ferele superioare. Pent o intel ar fi nevoie de aceasta form’ exteioari, de aceasti cexpresie materials pentru ain este doar intelig sge adevarul, Dar om mu 1. Orice expresie, orice formlare, limajul insusi, devin simiboluei in masura in care tradue fn exterior gindirea. R. Guénon trimite la un text vedie pentru a compara aceasté forma exterioaté cu un cal ‘Animalul permite omului si calitoreasca mai repede si eu ‘mai putin efort. in tips tui calatoria ar fi mult mai grea, acd nu cumva chiar imposibila. In acelagi fel simbolul faciliteaz4 infelegerea unor adeviruri inaccesibile in alt mod. El este ftura dintre vizibil si invizibl, este modalitatea prin care universalul devine inteligibil umes, simbol al Create ‘A doua laturi a simbotului, cea divin, se refer tot a materialitatea acestia, materalitate care, de ati dat este vazuté ca manifestare a voinei crest. Daca simibotul ‘gi are originea in natura insisi 2 fintelor si a lucruilor, acd se afld in concordant cu legile naturale care la rindul lor nu sunt decat © expresie, 0 exterorizare & Voinjei divine, atunci simbolu! este _ de _origine -nonumans”, isi are principiul dincolo de umanitate Togosul evanghelici ioanide este Gindire si Cuvant in acelasi timp, este Inelectul divin, .locul posibilelor” 2aceea humea € ca un limbaj divin pentr ce, neleagt. Dac Logosul este Gindire in fn exterior, $i dacd umea este etectul Tostit la originea vemurlor, inca onsiderath ca un simbol al reais 4 simbol spare sila Emile Male care, ‘Iuerare a tui Vincent de Beauvais, catedralelorfranceze din secoll ‘mai multe nivelui, primal find ® apoi woglind a natu, ,oginda ind moral”, Reflect in decoraile es dect cal poetic” poate si se consttue ca lo al eptanii, .Sacrul™ sau ,diviniatea” pot fi semnifiate prin orice” Fecare Jueru se poate constitu int-un simbol in masura in care ‘rimite spre Principiul sau creator, in misura in care se onstitie ca o mirturie pentru actul Creatiei sale, St Pentru R. Guénon natura este un simbol: in natu, Sensibilul poate simboliza suprasensibiul; ordine natural poate fla randul ei, un simbol al ordini vine” Omul insusi e un simbol pent faptul c& a fost fBcut dupa chipul si asemnarea lui Dumnezeu” (Facerea, 1 Simbolul, epitenie init Dincolo de aeeste dowd dimensuni materiale, cca care tine de necesttca mandi cea care ese 9 manfestare divin in coneret,esenja simbolutl ez tocmai in eeea ce se ascunde si se dere in aelyi timp, in spatele materialist cele ma press de fie, cele emu po finfisate mint omeneyi ded in forme care se supun aceste fii. De accea,scritorit Scrip, cand s-au gin la prezetareatupeast clor rere, av trebuit sh plsmuiascd penta acest, pe cit fea fost cu putin forme proprit si irate lor (eritoilor) dela fiinjele ce ne sunt nou’ mai vrednice intrucitva mai 3 seme nap, neni nl, magnon, ters dng Comme Aas Bas Re mePaar 4 simbolului in raport cu simbolizatul Dionisie Arcopagitul; .cele mai divine si owe ucruile reale sunt oumai nie Inftgeazd cele ce sunt mai prejos de roate™* simbolului, spre deosebice de semn si de senificant este dati imoginca ‘tu mai este deloc presenti. Se refed $1 scapl oricirei experiente: .parabolele” fi interpretate ca simboluri ale impératiei doar ca simple exemple” morale”. C.G. tot despre sens atunci cind spune ci ru explct, Trmite doer dicot, ined incolo" un sens, insesizbi $i nici un cuvn in limba pe cae exprima in mod saisfiitor™™ Simbolul devine ,orice semn concret care evocS, printr-un raport natural, ceva absent sau imposibil de perceput Este 0 epifinie @ unui mister, crede G. Durand, si face si apard un sens secret. Termenul viibl, accesbil,singurul concret cunoscut, este epifimie a indicbiului, ‘nvizibilulu, 2 inaccesibilului. Domenil de prdiletie al simbolismului este cl al non-sensibilulu. .Aceste lucruri absente sau imposibil de perceput prin definite vor § in ‘mod privilegiat subicctele insesi ale metafizili, ane religii™®. Fiecare imagine artisticdtrimite la ceva ce mu poate f vizut Alarelebisericilor sun Cina cea de tind gi Golgota iar © pictur profand trimite la modelul ei invizibi: ,porretul (Mona Lisei] face prezentd aceasth absent definiiva"™. © Iuerae antstica posed8 acl ,inger al Operei” care ,tuinueste ceva din lumea de dincolo™ ¢. Hermencutul si simbolul Ingelegeres unui simbol gine in primal rind de capacitates noast. de eanoasere prin analog, Ase cum FA alinde, Vocabulaire erie et engue del psp oped Gitet Durnd, Avettnie mass, Sagan smb, agar, Nem, 199,716. 2 Giver Daun. Avene magn 17. gem p17. 3B Soutian,Liomre de Die, Pats, 198, p97 pd iter Dod, ‘vere magn. ogi snl imaginar) Nei. 199,921.ou logici, una a identi gala analogici sie Areopagitul, vorbind despre simbol,trimite tot la » CAFE nu poate SK se inalfe nemijloct la vederile spirituale si are nevoie de ajutoare firea noastr, care ne duc la vederile mintilor lind, infelegerea unui simbol gine, asa de interpretarea pe care i-o d cel ce- dintre simbol si receptoral su poate fi sensuri. Din punctul de vedere al celui simbolul este desciffat in funcyie de little de infelegere ale subiectului vede ceea ce capacitates lui vizual fi eapa. Cine nu poate privi in adincime nu je". Simbolul nu este doar pentru Pa, 1966.11, pad puta compe, mai mult sau mai pu proind, conform propilr posi ncecale™ fntelegerea nu este determinaté doar dinspre inerpe, el si dinspre sinbokl tno, eel acta Pensa asa stuclr meine (a ane patil n toalisea tu". Putem vob despre @ Tauformns pe eae 0 delraka herman a sibs), ean ipl dane oo ge a Inre de erin exc. tebe sec te fal de vit”™, Sint oe anicogs SSe e Ilia aren coi ep a em gg evcrnd schimbarn cel care percepe,-Nu 3 pate fice de ato beneneutieh veinbil eo tanafnmar ‘in termeni reali, ontologici, a subiectului cunoscator™', in analiza pe care o face gandirii simbolice, Mircea Tide [cold cl cata ea sr umane, preceda limbajul si gindirea discursiva. Imaginile, Simbolue 9 tule ae parte din ns fll dea a feck rie ant can were ol ga neces i ndeplines o fine, acera de a deni el iat Gl Sine lie. 16 Joe Gna hs Gece Dns sind 18 jac bioead bey Talim Tp, eae 8 pd om Cato fis Guns gon ce tt 1 Acca i fod Babioaps, Tele flr Arhiecnd epemr fates Bice topes ra ons 6 Caer cl Tce EP S090ale finje, Studierea lor ne Ingiduie ‘eunoastere a omului pur si simplu”, 2 i meafectat de curgerea istorii”. Petra pu este cea de aici, data imediat de ,dincolo”, intuit, viet intrezarita i realitate ,adevirats” se face doar pn Intre dows Tumi, inte materie si spirit simbolicd nu caracterizeaci doar i. Apartinind insesi constituyiei ‘element de referint. Analizind un C. G. Jung dezvaluie o anumiti ii simbolul, acca iu fine de lumea empiricd ci este _ Locul sau mijlocul siu de meni intermediar al realitiii Valorizarea imaginarului ca o parte din realitate este @ trassiura definitorie pentru gindirea medievala™, pentru care nu exist o frontier clar inte real si imaginar. Pentru omul medieval (la fel ca gi pentru primitiv) tctele mane, ca si obiectele lumii exterioare (putem include aici 51 operele de arti), nu au valoare intrinsecd, autonoma, Ele eapéti valoare, devin real, doar in misura in care partiipt la un fat cae le tanscende, ,imbibiindu- se astfel de Fiinya™, Lumea material nu face decat si sturiseased existenja adeviratei lumi, cea de ,dincolo” Orice act, orice fapt din viata curenti nu se implineste ecit in lamina acestei concepti. Existeta omului nu are ‘un scop in sine, itotdeauna un altceva o determina si 0 srucureazd, Acest altceva care calsuzeste mentalitatea medievala este Principiul absolut revelat in Sfinta Scripturl, este ,giindul lui Hristos” (Pavel 1 Cor. 2.16) izut a unic material ideatic. Sorin Dumitreseu sumeste fomul medieval un om fird idei” deoarece el este In special preocupat de ,cum-ul lucruilor, ,ce”-l lr Hind integral acoperit de Scriptura". Este omul care trieste tn virtutea credinfei int-un Principia Suprem care i 7 Fegies Le Ga § ean Che Seti Donor oma a Eni Meda Occidental, rade Deen Brora, Nadia Fara, Marat Ronan, Miditina Rio, Gia Puc, Plo, 200.738 Niece Ele, Eur Mu eta veinoarcer, exbere de Maia Ivsnesen Cea Innes, Fa Stine, Boe, 1991p 2Soan Dumiesor, Cibtle Per Rar 31 modell lr een, ‘Bust, Ana, 200. p23.Subiectivitatea nui are rostul deoaroce ¢ nu inseamna nimic in afara Principiului. ‘este total contopit cu Figs ultima, mere ch scm pane Meter Ek, Es" ai ‘Dumnezeu este fia sainssi,c8 “este, clei toate Tucruile sunt in fn afar Lui gi ict El nimic nu est sunt luce jalni 5 pur nent asadar numai Dumnezeu este cu Capitola It punte intre viibit Tcoan: inviibit a. Negareaviibiluui Cine privese pent prima data 0 icoand sau 0 Picturd bizantind poate pirea surprins de mulinudinea Imexacttailor, e imperfetiunilor si a simpli anor fir. E limposibi si infelegi aceasté ant judecind-o dupa titer) esttce valabile astizi, Medieval vedea afl lumes, Pentel tol era plin de sens, total avea semnifcai. Sesul existent’ fui nu se prea la supefata aceste lumi viii, ei recea int-un ,incolo” abstracts real In acelasi timp. InsisipercepiaIuerutlr ea alta. Un exemple ne ofer Jacques Le Goff atunei end pane in Aiseujie modalitatea contemporand si cea medieval de a privi culos. Albastul este 0 culoare rece in cromatologia actual, Pentru medieval era oculoare cll, find culoarea aeruli, care era cald si useat. Diferenta sential inst mu tinea de aeste amanunt, cide concepia generald asupra existegei. Nu viaibiful este cel cu adevirat real, ci invizbiul,imaterall. Conflict ite Spirit materie este soluionat prin valorizrea primal in etrimentul celui deal doilea. Existeta mi capitaPempetuarea cu strctefe a canoanclor “Ia origine, icoana mu era rodul fi unm a vizinii unui calugir ‘nu poate lua nastere decit precursoare™®. Imaginea celot i se constituie tocmai ce 0 negare a infiiscazd. Ele sunt o lume pe dos, ctv, imagine iconice ManasizeaVorone, pertle veste. Troma Sale este reprezentt in perspective inversh Aceste forme sunt insi in asa mAsura transformate, interpretate, schimbate, inet devin opusul materilitiii Jucrurilor sau corpurilor reprezentate, Spatalitatea si {temporalitatea sunt negate in icoand. Un obiect (un seaun, ‘un ron, o carte) sunt recognoscibil, insd reprezentarea lor este o negare a tuturorlegilor percept vizuale normale. Perspectiva liniar8, cea a perceptiei naturale, dupa care toate lucrurile igi afl un punct de fuga in fundal, pe linia orizontului, este inversati in icoand, jar Tucrurle par istumate,Inararea Doms i oracle Perspectiva inversé distruge spatiaitatea si implied privitoral in operi. in mod normal, ochiul nostr percep Tinile paralele ale obiectelor din spayiv ca avind un punet de intilnire comun pe linia orizoatulu, 1a nivell privii Obiectele din icoane, Evanghelis fnuti de Heist, ronul ‘Mintuitorului sau alte obiecte cu forme regulate, nu mai ‘au acel punct uni de fugi in fundalul imagini Dimpotrivi, toate linile converg spre privitor. Acca greseala” de desen se dovedeste insi o caltate pentru icoand, deoarece, aga cum remarca P. Florenski, 0 icoand eu o valoare artistics mai mare este intotdeauna cea care ccontrazice mai evident regulile perspective: lcoanele care par cele mai reusite din punct de vedere al unei ‘ ™ Poporrea ind, Anatasis,Bserca Chora Anularea Ie lor spatial provine si din raporturile stabiit inte figure umane, pe de 0 pan, 51 cflidiri, munfi sau arbori pe de alta parte. Obiecteleainsi sunt malt mai mic a raport ou dimensinile amenilor. Pe lied ideca suprivitii linet asupra Tucrl, acest imagini neagh perceptia optic a spatilu rin vegijareaproporte. Un alt mic prin cae calugarul Pictor respinge opie natural este polcenrrea. Uncle wer, su chiar unee figuri, sunt reprezentate cag) cum, ar i privte dn mai multe unghivr deodatt: Evangelia. tui Hristos are wri sau chiar patrw much, ambit ere Intra a une tad reprezzntatefonal devin sii eoana nie in Zvenigorod Moscove see XV Toate aceste modalititi de respingere & pe naturale nu sunt stingtcii sau nepriceperi ale artiste i dimpoiriva, demonsteazi maturitatea, ba chiar imbatrnitea arti [..] mai degrabs decit infantil lips de expen werecunoas de perspectiva. sau ] se afirma in si al metafziculi suprapersonal™ Timp este, unde apar reprezentate in acelapi cadnu see petrecut in siune temporala. Aceastt desfigurarea lor in durati, afirméndu-le existenta in timpal sacra, fn timpul absolut pngerii materiaitagi vizibile prin inversarea sau aularea evidentelor naturale se poate uumnari si la nivelul forme ial culorl. Lamina, suma tuturor culorilor, devine subicet principal in toate icoanele si mozsicurile bizantine, Dar nu este vorba despre 0 Tumind care s& provind dint-o singurd susd, extrioara figurilor, care si se lipeasea de chipuriasemenea unei pete eschise, creind lumii si umbre puternice, cum se {ntémpld in mod natucal. In icoane, figurile ma au umbre. [Lumina care le favaluie no provine din afara, ci dinfuntra Analiza Pl Fea Pees es ale seer, 1997, p38Este 0 lumind duhovniceased, spiritual, care lumineazt Personajele din interior, © accentuare a luminozitiit culorilor provine din folositea aurului in icoane. Trisituri fine, aurite, se egisese pe vesmintele lui Hristos, ale Maicii Domnutu, ale prunculuifisus sau pe aipile ingerilor. Asso, aceasta. tehnicd prin care fis fine de aur inundi icoana, trimite la ‘deca divinitii ca izvorallumini. Ele acoper’ tt ceca se afl in slava dumnezeiasca si fac separaia {até de cea e nt a ajuns la aceastd stare. Un exerupla evident pentru diferenia inte lumea terested si cea divin’ realizats prin ‘asiste* sunt icoanele rusesti ale Adomirii Msici Dommnului. Aureolele sfinjilor, cit si fundalurile icoanelor sau ale mozsicurilor, sunt, de asemenea, aurte, Prin calitatea sa de lumind puri, spre deosebire de culorile ce fu fac altceva decat si reflecte lumina, aural simbolizeazi sdumnezeirea care, ca un metal topit, curge prin trupurile transfigurate"®, La aceeasi dumnezcire se referé si E Trubetkoi atunci cand considers ci aurul, culoarea somrelui, semmificd centrul vietii divine. .Numai Tbe Ser despre cond, act de Boi Busi, Era Anas, 1989, p60, dre itv din sea represent i (af pre sea distin ne ele dus hem, Michel Quen loaa forcast sore abot, are Vasile Raduc, Bocwet,EdineaEnilopdi, 193,975 Dumnezeu, cel ce striluceste « mai tare decitsoarcle est ivor de luring immpariteas Ane Rub Folosirea aurului tl determind pe ginditoral rus 58 adi in iconografie 0 mistic solar, infeleast ca redare a Juminii dumnezeiesi. ,Oricat de minunate ar fi eclelalte culorilor si minunea minunior. Toate celelalte culori se afl fats de aceasta intro relajie ancilard, plind sh lovilor (.. culorile focalizeazi ~ int-o ierarie inconfundabila ~ fn jurul lumini colei neinserate a soarelui™ formeze in jural siu o familie, un cin al "TE Traber dupe oan, dere de Bois Bul Eine ‘SE Trabeto,jeew despre oon.Hristo insu, vzut ea sare, lumin, ristri.Inexistet in natu sub forma de eulosre, aural, foosit ce fandal at icoanelor sau mozaicurilor, va libra personscle de or ‘element piméntesc, material, conferindu-le spiritualitate Simbol al dumnezeii, aural este ssimbot al Logos Culorile, derivate toate din lumi, capitt in Jconografi,valoare simbolics, Fell in care sunt folsite Se sprijind pe eredinga Parinierc& vedere transforma Lust din naur,inspirae din ,erl de deasupre noni deschis in fafa ochilortupesti,culrilesimbolizeszacerul celilal, cerul lumii de dincolo, contemplat eu ochii mint, Michel Quenot analizeazé semniicatia elor mai uzuale cvlori din icoane. Albul, culoare & zeittilor in ‘multe credinje antice, poate in crestinism semn al reveayiei al haruli ial teofanii dar si vestitor al mont (respectind ambivalenta simbolstctimediovale) Albastrul, cea mai profunda si mai imateiala dintre tb a vitraiilor, intruchipand Tun ssci, Alituri de alb, timite la tanscendents si s fopune altor dou culori, rogu si verde, simboluri ale pimintului, Albastral intunecat este semn. al ti dumnezeiesti si va fi culoarea ieoanele Schimbcii la Fat, a vesmintefor Pantocratorul le Maicii Domnul tre sunt si vesmintele persoanelor Sintei Treimi pict de Andrei Rubliov Rosul, sem al pamntulu sal vei va wimite ins gi la fac, Am ardtat mai sus cum figcare culoare putee primi © nnifcatie dubla. $i rosul poate wimite la focul durmnezeiese sau la celal iadului, Poate fi sizmbol al jetiei, al iubirii si al altruismalui, colorind hlamida Mantuitorului i pretoru, vesmintcle martiilor sau cel al [Arhanghelului Mikal, dar poate f i simbol al egoismulul, al uri si al ficarilor luiferice, Complementaral rosului, verdele este simbol al regencri spiritual. Va fi folosit la vesmintele profetilor i ale evanghelistului loan, Negral Tel sen despre oon 956evoed absenta, haosul si moartea, Diavolii sunt pictati in negr Tvterea Ii Laztr Dar negrul poate fi si loc al renaseri al misterului, al originii vieti, cici pestera nasterii Domnului este nneagri, la fel ca morméntul lui Lazar din Invierea 'i Laci, pestera de Ia picioarele crucii in icoana Rastignirit sau iadul in icoana Invierii, in dubla lor semnificati culorile se dovedese mereu ambivalente. Albul nu este doar lumina necreath ce trimite la iubirea divin’ si la Duhul Sfint. El poate fi si lumina ratiunit lui lucifer, fngerul care straluceste ca soarele. lar negrul mu este fntotdeauna semnul riulu, al haosului fntunecat, al iadalu si dezndidejdii, ci poate sugera si noaptea necunoasteri vine, misterul creafiei originae, simburele inceputuli « naturale, nu se muleazi, inv st acoperd trupuri, ci suflete, preludnd 3 Migcarea si gesturle agitate lipsese aproape total Linistea i calmul petsona) ! personajelortrimit cel mai adesea la o lume neschimbatoare, vegnica si nealterabill. Nelinigtea gi fiingele supusa dev a ‘Chipul este reprezentat in general faa fata: par din profil [..]Aceasta scoate in evides et importanja frontalitati care Chipul view mn © Prezen frontal devine un interlocutor, ia intre icoand i privitor se Stabileste un contact direct. Aceasté relatie eu-tu nu mai este posibila in vorbi despre un fe reds area din prof de absent unde se poate 8 persongjului. Privitorul nu i invitat si participe, nu se mai stabileste un Contact direct, o relayionare deschist, in fata unui chip din Profil, el rimane simplu privitor ce asst lao scend, fe8 a putea interven afectiv Michel Quen, Icoan,foreaurd sore aso» Michel Quna, coon, forest spre abou p56al innit intre doua persoane, cea a 4 sfintului sau a divinitiil ca punct al prvi, este analizati fenomenologie de de Ia care pleaca interpretarea lui J- ‘pe faptul ci icoanele bizantine Ele poarta in sine ..mesajul niciodata explicit”. ‘izibili ai realittilor invizibile si binainte inpirite in chip trupese Andi Rubio. Chipul Mantra exe pit de ume ce sé proving de lo lumins nauala Priviceaindrepiats dee, spre pivitor se constitu cao interogae $i chemare a acest, Teoanele stl alte 9 transmit onan despre vzibilitateaimagini mai exact despre uzul acest ‘vizibilitati"” deoarece vederea unei icoane presupune, dup JL. Marion, ei termeni: privies spectatorali, viaibilal obiectv si un prootip, care nu este nek un original, nei 0 fantom din umes de dncol. jeamLve Marion, Creer vehi, Tolow elecime, icomd. 0 prvr onomenloge, radar de Mia Nenu, Deis, SI, 200 5s 6Acestprototip nu se print ca un al dikes vizibil {in spatle primului,ci ca o a dous privire care sirapunce taterialitatea icoane gi .priveste in fa prima fat. cea a Specatorului privitor” Icoana nu este un ecran inhi ‘opae, nu este 0 opindire sau 0 reflectre wn a i {in cara idoului.Inicoandprvirea mea se incrcieaza cv i Privire care ma prveste, iar aceste doul prvi sunt. prin senfh, invizbile. Ieoana nu este imaginca care’ se | Infiigeaz ochilor, vziilul prezent, concrete seb | __Privri care mB priveste si care stabate de dincolo de material. Aceasthprvire invzibil, care strapunge bucats de lemn sau fresc, este cea care disinge icoana de once Alt fl de imagine, este cea care permite cao imagines 9 © opreasc8 doar la trisitur gi forme concrete cis wins ‘spre originea aceeipriviri care ma priveste prin icoun [Nu oricine poate perepe ins accastprvire, entra sesia trebuie sit lagi vlzut, site simtiprivt de cite fceasii insta ordonatoare: prin imagines viii trebuie 4 urcim si si ne expunem contraspvini | ivizibile a prototipului™. Icoana ca materiitate, ca imagine, nu mai este decit un loc in care se realizca78 wn franz vizibil, un schimb inte dout priv Maton, Crees vida Tl tern, evn ‘ducted Mil New, Des, Sib. 200.» “ Ca mediator, vizibilel trebuie si eh, sh se estompeze, simu se afirme pe sine s8 nu fie un ecran, eoarece icoana mu existh prin ea insisi (de unde si Tespingerea reprezentirii naturaliste prin deformari si dlisproporti care neagi orice perceptie natural), ir enmenlp, acre Mil Nem Di, Si. 3009.capitolul pre ce se vede in icoand, chiar daca formele vizibile, nu trimite totus Ia acestea, ci dimpotriva, le ne A. Chipurile, vesmintele, totul poste i recumoscut in st emtat este atdt de indeplirtat al incite imposibil smu te © Crucea si Porul viii Ioana este ua simbol pentru cele nevizute, asa cum §# Crucea este un simbol pentru Hristos. Aceasta din urm, spune Jean-Luc Marion, nu este 0 imagine ci un pppos, u-3 reproduce originalul dups gradelesimilitudini i se referd in mod paradoxal la un prototip mai mult desemnat decit aritat™. Cici sfinjenia Celui Sfint nu poate fi Acutd vizibill, nu se poate supune legilor gi conditilor Feceptirii sale de cltre intitia (inteligibild sau sensibild) defini prin finitudinea spiitului, nici conditilor Droductiei sale, sub forma de spectacol, mesaj...Paradoxul Crucii (paradox care este si al simbolului, vizut ca ceea ce * Jea-Lee Maton, Cruco visi. Tabi, televise, leant. @ ‘phe fromensopc, ence de Mia Neamt, Dei Sis 0p. ma amSEs este manifestare viru a ceea ce nu se poate fecliteasd trecerea,wimiterea, intersectarea i priviri. Jeoana nu ne pretinde s4 0 vedem, ci de 20 vedea sau de ane Iss viz} prin de propria vzibilitate penta 2 rin ea o all privire, Mai preciso as ‘esenfa icoanei, a imaginii care renunta Ia propria viibiltate pentru a face a lui Dumnezeu, pentru a arita slava Lui desfigurat de cruzimea umani, devine i, deoarece, dincolo de chipul sau, Tui Dumnezeu invizibil. Imaginea oe vederi si prezenjei Celuinevizut. 3ana se afirma ca 0 kenozd a imaginii, Nu ‘vizuti, nu ceca ce se vede ce nu se vede, privirea ce te priveste de ‘prezenta invizibilé a Creatoruvi fn evident nu doar printr-o ei si print-oanalici a i pictral, a culorilor si asa cum am arltat in capitotul precedent. Ceea ce se vede in icoand, chiar daca are unele asemanasi cu formele vizbile, nu trimite tougi la acestea, ci dimpotrivi, le neagé, Chipurile, vesmintele, ‘muni, eladirile, copacii, totul poate fi recunoscut in ‘coana, inst ceea ce este reprezentat este atat de indepartat de formele din lumea materials, inet e imposibil smu te indesti ca ele nu sunt reprezentiri ale acestei lumi Concrete, ci newar ae ei ©. Crucea si Pomul vei Teoane este un simbol pentru cele nevazute, aga cum i Cruces este un simbol pentru Hrists. Aceasta din urma, spune Jean-Luc Marion, nu este o imagine ei un ‘pos, -Mt-si reproduce originalul dupa gradelesimilitudnii cise tefera in mod paradoxal la un prototip mai mult desemnat decdt aratat™. Caci sfinjenia Celui Sfint nu poste fi ficutd vizibili, nu se poate supune legilor si conditilor receptri sale de cdtre intuit (inteigibila sau sensibila) defini prin finitudinea spicitului, si nici condifilor Producfiei sale, sub forma de spectacol, mesaj..Paradoxtul CCruci (paradox care estes al simbolului,vizut ca ceea ce * YeavLie Mion, Cncea witb, abl, tevin, ‘cont, @ rv fnomenoogia,tadcere de Mil Nea, Des, Sibi, 200, 9. "12 6 — ——‘rimite la ceva cu totuldiferit deel insusi, neavind nici un ‘aport de aseminare) este cd ea trimite la slava lui Hristos ascunzind-o, dezvaluind aparenta ultimei fefe umsne a ‘Mintuitoruui. Retatia pe care oinsttuie att Crucea ct ‘coana este aceea dine ypos si prototpul sau, relaie care ‘ma se bazeazA pe similiudine, pe aseminare, ci pe 0 anumittdisponibilitate a celui care inerpreteazi. Aceedsi ‘Cruce poate fi vazut fie ca instrument de tortura sau ca mbinare a doua bucdti de lem, fe ca loe al manifests "Slavei divine. Diferenja este ficuté de cl care privese, de “eel care recepteazi Crucea ca pos ce trimite spre -prototip. Simbolul nv existi in sine, este doar o modalitate ‘prin care fina noastd poate intu invizbiul. Cracea sau ‘eulorileicoanelor nu sunt decat iii” ale inviibilul “im Viribil, ele nu pot decét si respecte conditile i, Tranztia pe care o face icoane dela vizibil la Aranzitc eae face din Cruce semnul Slavei Celi implied nici un fl de imitate (aceasta sar putea car inte vizibil si vizibil), ci se bazeaza pe merge de la vizibi la invizibil Sime Trem Vizibilul nu este in acest caz un spectacol, cio urma, ln stigmat al invzibiulu, iar recunoasterea nu se poate face decit in rugiciune; doar ea traverseazd icoana pentru ‘4 numai ea ti recunoastefuntia de typos" Daci Hristos este icoana tui Dumnezew inviziil ia icoand ~ dupa naturs si fird nici o deviere -2 ® ‘eanLue Manon, Crcco vt, Talo tech. icant. 0 ‘rn ements Mii Nea, Des Sb 20, 1ste Ful Tata”) iar Fal tiie ‘coana se salveazi de laa deven idol a veneraticiprimite spre prottpul ‘un meditor, un intermedia. ine crue si arbre a fost observats de ae altrd cele oud simboluri i vsttea ale acestora. Mule legend sle exprimi credinta in existenja unei Se, capabills invie mori sau 8 vindeve ui Hrstos, pists de imparitease prin atingerea si invierea a ‘mort. posbildatortéfapulu cf Temoul eruci Vieti, din arborele din cental Evului Mediu povesteay rimese,taintea mori tai sub limba lui Adam dupa moarte, vor jung in final s4 devind tema at Legitura intre Pomul viefii si crestinism este afirmati in Apocalipsa Sfintului loan: ,Celui ce va birui voi da s8 minince din pomul viei, care este in raul hi Dumnezeu” (Apocalipsa, 2, 7). Crestinii repisese arborele Viet pentra care Adam a fost izgonit din Rai. infféngerea $i depasirea mort deschide calea spre viata eters. Simbolistica arborelui poate fi descifrata si in iconografia cresting. Structura insisi a icoane, osatura ei invizibila, schema compozitionali, poate fi inteleast tuneori ca derivind din imagines unui arbore sacru, eum at fi arborele sefrotic. Analiza pe care C. Ungureanu o face ‘eometriei secrete a icoanelor dezviluie aceasth posibila Felationare intre imaginea arborelui sacru din traitia braicd, in care se regaseste athetipul fini umane, si Structura intima a formelor si ditectilor dupi. care Persoancle si Iuerurle din icoand sunt pozitionate” Dincolo de aceste structuri invizibile, imaginea concreta a arborelui in iconografie, primejte, la randul ei, Setnificati diverse. Spre exemplu, dupa P. Evdochimov, arborele care apare in centr icoanei Sfiniei Treimi a hi A. Rubliov, in spatele ingerului din mijloe, este ponul Vietii, izvorul, originea a toate; este ,iubirea treimicd din care a cizut Adam” (up Sfintul Isaac). Identitatea fngerului din dreapta este stbilité firs indoial, crede P. FS Lrzwcama, Diao ine sed ch. Geomeota secret a anclor ‘rzomin, ai Eda es, 2005p. 39-41 2‘Treimi cu 0 compozitie foarte ui A. Rubliov, icoand unde fiecare limba zyriack numete: ,ingerul din ‘wei ingeri. O intirie a aceste perea teologului rus, side dintre cei rei ingeri: in Vieii, izvorul,iubirea divins, fee ingerului din mijloe se als a cum arath M. Eliade, poate fi identificat cu imaginea Crucii. in acest caz, ingerul din mijloc L-ar putea simboliza pe Hristos, Cel ce reface, prin cruce, legitura intre lumea umans si Pomul vietii, care diving gi mintue, prin jertf, picatl origina. ingerul din stings ar fin acest caz, Dumnezeu Tata, in spatele Stu este o eliire, simbol pentru Creatiazimislits, construits de Ziitonul a toate, Interpretarea ingeruui din dreapta a find Sfinul Duh ar ramine neschimbat Cele tei simboluri, muntele, poml si clive, le regisim si in icoana Inrdrié Domnul in Jerusalim, Aigt Pot reprezenta, de asemenea, cele tri Persoane ale Sfintei Treimi, care clduzesc, dn ina, drumul Fiului fntrupat Am putea inelege cele tre simbolur sin at fel. Drumul Mintuitorului se desfigoars dinsprestinga spre dreapa, fn stings este muntele, in mijloe arborele iar in dreapta dari lerusaimului. Muntele poate simboliza Cosmos, Creatia,intreaga fire e&zuth © dats cu pcatl li Adam, Jn mijloc este Pomul vei sau crucea prin care lamea Primeste méntuirea, izbivirea de negura rdului, iar in Areapla este lerusaimul Cerese, Cetatea hui Dumnezeu spre care intreaga fire nizuieste si sperd. De la lumea informa, nedefinita, nestructuraté a muntelui cizut in haos se trece, prin jertfa crucii, prin durerea intruparii, fa lumea ordonatd, méntuité, curatita de pacat, simbolizata de liniile sale clidiror lrusalimului, unle dinre putincle “reprezeniate in icoane mult mai inale decd e. Sunt clr ale ebrorereneluri Cele tei simboluri nu mai sunt pur 5 simplu ral in care se desfigoard scena din prim-plan, lui Hristos spre Terusalim si intimpinarea Sa de Ele sunt imaginea cereasca @ ceea ce se “Pe plmant in registrul inferior, lisus intra in de va fi aclamat, iubt, hulit, bciut,rastignit ‘insi, va birui moartea si va invia. in cel reface legatura pierdut’ dinire om si in Hristos universul intreg se mantuie de ‘a cufundat Adam, pentru a redeveni e in ortodoxie, Joana Invierii este | in iad. Hristos ridic& din intunericul i oamenilor, Adam si Eva, care trag Jecana Inver, Cobordrea in tad trul superior al icoanei Inari jn lerusalim o Sens Pou, Le ose boli dla retion Papin ‘Phipps Aepsinenes Pa 98 p AVONCapitolul V Imaginar grotese 4. Monstr si gargui Privite cu atentie, fatadele elansate ale catedraletor gotice mu infBtigeazd privirié doar imaginiserafie. Prine impunitoarele statui de sfinti care vegheaza pin’ departe Zarea se isting si chipuri grotesti, inspsiminttoare incaleite si implette in torsiuni ce contrasteazi violent cu Yertcalitatea si rigiditatca celor dint, Monsri cu colt ‘anjift in grimase amenintatoare, maimute cu coame i cu chi holbati spre virtuale victime, pasiri fantastice cu pliscuri deschise in strigite inghetate, toate se insicd Jungul comiselor sau pe balustradele sivelelor intermediare la catedrala parizian8 a Maicii Domnului. in alte locuri, himere cu chip de om, gheare de felind i aripi de liliac se desprind de pe fajadele omamentate si se aruned spre exterior. Balauri cu limbi sueratoare si creste izlefe pe grumazurile arcuite isi intind capetele dintre ‘omamentele impietite ale zidurior. 98 Gargui, biserca Saint Martin, Sst Valéry sue Somme (Gomme, Picard) Intrucipa te rusia c desprind din Demoni cu cot insingrsi sige piatra edificilor sfint cu cruzime si calm plipande fine eu trisituri umane Chipuri infemale, rite si deformate, se ingitd pe balustrade si pe comise, Priviriinveninate despic linistea clara a zatii, Ochi rotunzisi de groazi sau de-riutate iscodesc sufletele crestinilor ce tree pragul lacaselor divine.Paris ~ turulcatedraei Notre-Dame otese si subline humind st intu eric? Care est francez’ cuvintul apa sau, mai precs, atunei cand trece prin Donal din Freiburg in Breisgau Gargui ar insemna, in acest caz, loc ingust, gitle prin eare se scurge apa, Existenfa acestor fantasme de piatrd agitate pe perefi catedralelor ar primi o explicate foarte simpla. Majortatea acestor gargui sunt strbatuti de lun canal oblic prin care intreaga api de plosie de pe acoperisuri si de pe suprafetele inate ale catedralelor este adunaté si aruncati in afara cladirii, departe de fatada pe care ar putea-o deteriora, Primul nivel de interpretare a ‘monstrilor catedralelor, nivelul uilitar, fi expedinza ea pe 10nie simple pretexte, imagini grotsti ce acopera banale burlane pentru evacuarea apei de pe construct, Aceasia mi explicd totusi pentru ce canalcle de ‘curgere au fost imbrcate cu chipuri atit de ingrocitoar $i nu eu imagini mai apropiate de spiritl intreguli edificiu, Garguii catedralelor mu sunt, totusi, 0 inventie in fotalitate medievald. Urme ale acestor influente pot 6 lurmarite adine in hatigurile istoriei. © privite. spre antichitatea egipteana, greacd sav roman’ ne poate indica faptul c& trupuri si capete de animale infticositoare, fantastice, mascau uneori locuile de evacvare aie apei de pe terase sau acoperisur Sting cap dele a templl fi Hathor din Dender, Dreapta:Templal Edo Muzeul Regional de Arheologe, Paleo, caete de I empl Hiner 4805. Ch, La catedraele gotice chipuri grotesti adapostind santuri de scurgere au au existat”dintodeauna Introducerea lor cu rot utilitar sa realizat teptat. Villeisn 1190, in ‘ui Maurice de Sully, atunci cind se definitiva fu existau gargui. Abia spre 1210 apele de pe incep si fie dirijate prin burlane care aveau din romane din Baalbck apar spre 1220 la Catedrala din Laon. eu forme foarte lagi, compusi din ‘igold inferioard i un acoperamnt oo au forme de animale fatastce, fara, ciderile de ap sunt ined Soh i Viollet-le-Duc pein cre star print garg pdr fa catedrala din Laon, forma in dous pp Treptat insi arhitectii vor realiza beneficial parajiri guvoiului scurs de pe inaltimi, iar numarul ‘garguilor crest, dirjind si tansformind cAderile de apa. ime-un mic fir care mu mai distruge clidirea. Formele ‘grosolane ale garguilor, date de necestatea masivitai lor, dispar, Ei devin din ce in ce mai 2veli, mai fin cra, fiind de o diversitate care Ml determind pe Viollet-le-Duc si afirme o& nu exist in toats Franja doi la fel. O intreagt lume de animale $i personaje este plasati pe suprafata arhitecturala, in zonele mulurilor sau pe contraforuri in aga fel incdt aceste iegituri de piatra se armonizeaz’ perfect cu unghiurile lini, subliniindu-i verticalitatea Sevlptayi din caleare din Bazinul Senei (para ce plirea cea mai potriviti afi Iucrat informe alungite, isite fara cladirii), garguii incep s2 fie folosii sistematic Ia Paris dupi 1240. La Notre-Dame de Paris primi gargui plasayi pe comiga superioar®, sunt ined scurtt si robusti tosTN G2 agezati la extremitiile arcelor butane ale nave, chiar dacd apartin ace ‘mai zvelf leiasiperioade, sunt totusi mai alungiti 1 chit 9 Ii Viollet-le-Duc. Primi gargui deta Notre-Dame Pacis, robust seui, amplasayi pe omnis supercars, rfc dand ins, Schit ahi Viollet-le-Duc si imagine « uni argu plasat a xtremitatarigolei arculu bunt al contraforuli nat de Ia Notre Dame de Pari Gargi pasar la extertaten aru Duan al navel de a Note Dame de PasAlungirea excesivi a garguilor a _necesitat adiugarea unui suport suplimentar, capete wnane saa fantastice, busturi sau chiar figuri intregi, minuscule, __hirsite sub animalulintins ca osigeat in arc, vor asigura un plus de stabiltate si siguranta rigolei La unele catedrale si biserici, cum este Sainte- ‘Chapelle du Palais din Paris, gargui, foarte alungii, nu ‘mai sunt doar busturi de animale, ci animale in intregime, | atagate de picioarele de dinapoi. Giturile sunt foarte -alungite pentru a srunca apa. cit mai departe posibil de Schig a ii ViolevieDuc, ez de Ie Sane animal este scipat fo Invegine, Drea ae la Nowe Due dn Pars ude wit i egine, usa epson dn sate ‘observ o dubia intcbuinjare a unot " Atunei cind ridicau bolfile navel realizau la extradosul lor canale de 108 gatgui, canale ce orientau apa spre Sanjurile spate pe contrafoni. in momentul in care Acoperisul era terminat, acesti gargui provizori deveneau efinitiv. Frul de apa ce ju la ei nu mai era colectat de pe exteriorul boltlor, ci de pe acoperisul propriu-zis, olele asezate la comige, Din aceste 1 ical, apa ajungea la canalul sanquriaproape lui, de unde era drjati spre cel al contrafortuui Stingu: Schigs aut Vole-le-Duc,gargut eu scop dubia amplasat in paren superioarlsnavei cater din Amiens: Drea Imagine unui garguasersintor dela Nowe-Dame din Pai Exist multiple variante de amplasare a garguilor. Uneori acestia sunt agezati de o parte si de alta a contrafortli, {ntr-un fel de ritm. V.-le-Duc aminteste cd astfel de cazuri 18Pot fi intinite la Sainte-Chapelle de Paris, la sala sinodala din Sens sau la exteriorul capelei corului de la Notre Dame de Paris, bce Ee = i Stinga: Schifs a tui Violetle-D re pint de consol i amplasat in axl contafrtlui.Catdrala Saint Navi de Carcassonne: Dreapa: garg dela catedrala din Clermont frst sec. al Ite, ‘Stings, garg la Catedral din Dijon; reaps, Notre-Dame in Pris Atunci cfnd sunt pozitionati in axul contrafortului, garguii ‘sunt in general sustinuti prin console, asa cum se pot uo 1 XIl/-ea imagini umane ncep si inlocuiascd din ce in ce mai des. chipurile tings: Gargi la San us de Jos Reyes, Dre ng : a: Bar cu chip De Ia edlugiri in ra largi, cu bitbi stufoase §i metaniete la bra, pind ‘and si paharul in cealaltt, de la. chipesi negustori invesméntai in stofe scumpe la cersetori pergamentosi, de Ja cavaleri inarmati cu spade la simpli tirani, intreaga lume medievali isi iscodest, curios sau ameninjtor, lurmasii postmodern, Corpuri sculptate in integime, cuPicioarele lipite de comnisele proeminente sau de zidurile Annegrite, busturi sau doar capete itite dine mu: ereiclui, garpuii cu chip de om vegheaza evlavios ‘nun dintre dantelarile de piatra 1m Doma dn Fre{Inst la Domul din Freiburg nu doar monstri, himere ‘au fguri omenestiimpodobese canalele de dinjare a ape: Animale domestice obisnuite ale unei gospodirittirancy sau dobitoace fanastice, nascute prin alturii strani i profileszA contururile printre crenelurile de piatr: wun ‘cai, iepuri, c4ini cu aripi de liliac i cu coada de leu, hiene, figs, elefani,capre cu labele din fa de ciine si bot de ‘maim FFormele pe care mestrii medieval le dav garguilor sunt de o diversitate impresionanta: de la linile cele mai ‘simple, cum sunt canalele de pated fir nici un ornament amplasate in locuri putin vizibile, ia adevarate statuare sculptate cu fnefe pain in cele mai mic detali (Care ar putea fi explicatia decoriit sanurilor de ‘scurgere ale catedralelor crestine cu imagini atit de “Infricositoare? Faptul cA la templele pigine cxisia ‘biceiul de a impodobi jgheaburile cu figuri ‘Insplimantitoare nu indreptieste neapiat preluarea lor la efile crestine medievale. Penini justiica aparitia | acestor imagini care marturisesc despre infruntarea intre - bine gird, lumina si intuneric,frumos surat sau sublim or ce hiléduia prin pesterile de pe malurile ‘semina cu prisosinfS spaima printre localnici, ne le de-a rindul in decorata catedraelor. SS WANN i Cte de Viecenes, pau cr ami cl ma bine imaginea legendard a dragonulus pus de Sfintul Roman,‘sau atribuit acestor imagini ‘Monstri si himerele, belauri bisericilor ajung si mu mai Aenebrelor si diavotuluiinfrnt riva, devin imagini poztive e protectoare. Credinjcle populare ‘alunga duburile necurate si edificiilor. Garguii urié la -vrajitoare, magicieni, demoni bil, spite, spectre, fantasme, Alaturi ge pare si fic un vestigiu al ile himerelor antice erau b. Sample sau pazitoru ,centrului” Monstri, dragoni sau balauri nu apar pentru prima ari in imaginarul crestin © dati cu garguii_ gotici, Catedralele romanice cunose un intreg bestiar care infloreste pe capi i, sub comise, pe portaluni sau in orice col, unde sculptura @ putut si se ingilreze. Fantasticul mitologiei antice inmugureste si ereste pe ‘runchiul dificiului crestin sub forma centaurlor, a sirenelo, a himerelor, grifoniloe si a aktor inte ndscute emul, in réstrital impului. Fantasme cu trup de sare si piept de leu, cu aip si cap de vultur, monsti cu capete de ‘om si picioare de leu (ctedrala din Base), dragon inte ‘6 labe de animal, cori de peste gi trup uman si multe alte aritri strani si polimorfe mijese prin coloane gi statui de sting. in bapisteriul din Parma, langk Pomul Vi strijuiesc balaur catedralei din Ferrara, ins inte tate aceseinchipuiri ale hhaosului si ale nopi,sarpele pare s8 fie animalul preferat, El se incoliceste pe stlpi intr la biserica St. Mary and. St. David, iar la biserica Anzy-le-Due din Sione-et-Loite ‘isi rostogoleste puternicele inele inspre firave fineSirene si eentuti Ia Catedrala Notre-Dame de Surges, CCharente-Maritime Pentru a deslusi rostul sarpelui in imaginarul traditional, Mircea Eliade se intoarce la textulbibtic. in agrfdina raiului sunt doi pomi, cel al cunoastri i cet al viefii, Lui Adam i se interzice si guste din roadele Pomului Cunoasterii binelui si riului. DupA ce el caled porunca divini, este alungat din Paradis pentru a nu ‘cunoaste locul in care se afla Pomul Vieli si @ deveni astfel, asemenea lui Dumnezeu, nemuritor. (Facerea, 2, 9). Pomul Vietii este ascuns, Ia fel ca alte simboluri ale vietii vesnice, pizite de monstrii, serpi sau balaur, si cfutate de eroilegendari: floarea nemuricii a hii Ghilgames, merele de aur din gridina Hesperidelor”. Noiea, Mires Bide, Trotat de itor religlor, trader de Mati Bucur Humanitas, 192. p 268. us Sacralitatea sau nemurirea se concentreaza intt-un eniru”, se dobandeste eu greu, ea ¢ intr-un inaceesibi, la capital lumi, in fundul oceanului, pe ‘munte,paziti de monstri,serpi sau alte fare. Eroul $0 dobiindcasei trebuie si depiKilpeck, Herefordshire, bserica St Mary and St David Aceasta este si povesiea lui Ghilgames. Ut Napistim ii dezvaluie secretul jerbii cu spini” care [Prelungeste tinerejes la infinit si care se afl in fundul ‘oceanului. Ghilgames ‘0 gliseste dar, in drum spre Uruk, lo tun izvor, fi este mincath de un saipe. Textele irniene -dezvaluie gi ele imaginea unui sarpe-soparld care amenint’ Pomul Vietii, arbore creat de Abura Mazda, ‘Se poate observa din interpretarea lui Mircea Eliade ‘€8 mongtri, cu variantele lor de serpi, dragoni, balaun st ltele, itrefin o anumitd relate cu sacrul, cu ,centrul”, ‘Uneori aceastsrelatie poate lua forma unei protect, caz 10 CChiar dact serpii, grifonii sau monstri -pazese Imtotdeauna cile manuiri, adicd fac de straj8 in jurl Pomului Viefi sau nui alt simbol al lui", ei rimin 0 imagine a uritului, a rlului i chiar a mori. Chiar daciPlzese absolutul, i se opun constitutiv, caci ei sunt Intruchipiti ale diformului, ale hidosulu, ale grotescului, ¢ definese indepartarea de sursa reald a viet lar daci absolutul este viati, armonie si echilibru, ccea ce i se ‘opune nu poate fi decatalienare, descompunere sin fina, ‘moarte, Moartea pizeste viata, moartea este hotar al viii, ‘Acesta ar putea fi un sens al monstruoaselor imagini ce strjuiese simbolurile sacrului Echivalenta intre unit si moarte va stabate secoele fn estetia lui K. Rosenkranz uritul este manifestarea esteticd a riului moral, a infernului si a pacatului. Uri vizibil devine un semn al uritului spiritual = S Pietro, Tuscana, Viterbo imaginea a doi mons deo parte 9 de aaa rozase, imagine a central 12 lurmarind analiza pe care Michel Foucault o face nebuni in ultima instant, formete p vorbeste mai i it forme ale uritului, Filosoful francez cosmic a nebumie ‘unde oamenii se simt niste spectatori terest ai une wtindeni. Asa apare in el, A. Direr sau Thierry niet sunt riticirle morale. in universul_ discursului nebunii care izvordste dep Iuerarile lui H. Bosch, P. Br Bouts. O a dous forma a Nebunia este cuprins’ acun devine mai subs le detegleaza conduita. Cele dou forme de_nebunie, Viziunea cosmicd infeleasd ca element tragic i reflecia {in inima oamenilor, le regleazA gi‘moral viz ca element critic, Corabia nebunilor cu ‘chipuri intunecate, preocupate de alchimic, de stiinte st ameninjate de bestalitate side sfirstul timpului, pe de 0 arte, si Corabia nebunilor ca un exemplu didactic al ddefectelor umane, de cealsltd parte, nu sunt decit dou forme ale aceleiasi indepartiri de origine, de absolut, de ‘esenia reall a viei, Nebunia este picatul instaindri de litera Scripturii, este deznidejdea si ratacirea ruptuni de eredinfa. Nimic din ceca ce mu tinde si destvaryeasca Jegitura cu sacralitatea nu poate cipata substan real, lar ceca ce ¢ lipsit de realitate si de viat’ ¢ moarte si neant ‘Nebunul devine purttor al mori. $i nu al morti fice, ‘eum rau leprosii, al caror Joc il isu alienatii mintal in stabilimentcle sptalicesti de la sférsitul Evului Mediv. ci ___ al mort spirituale, Toate formele nebuniei, de le stinle Gare ui poste aduce cunoasterea, la spaima de tenebre si cate fine de lipsa de credin, sau la ritiirile sunt indeparici de Ia existenia reald, existenid 4 fi cdutarea permanenté a sacrului. Pildele lui propun aceeasi echivalare intre nebunic si ‘Sci .cei pe care fi pofteste nebunia se af de in adéncurile seotului (locuinta morjlor)” (Pile, 13- Dom din Freiburg in Uritul ca opus al sacrului, al centrlui si al viet devine imagine a distrugeri, a descompunesi, a irealulut si a morfi, Chipul impietrit si scheletic pe care mesteral medieval la cioplit la unul din gerguii de la Domal din Freiburg este un exemplu pentru echivalarea ce se poste stabiliintre imaginile monstilor si semnele neantul, Totus urifeniaexterioard nu este intotdeaunaintocmai cu riul gi cu demonicul. Sacralitates insisi poate lua luncori chipuri infiordtoare, cum este ristignirea Iut Hristos, Nu sacrul este totusi cel care devine cutremuritor, i insigirdutatea Tumi care mu poate primi sacralitatea ect dupa criterile ei”. Acelagi Incr il afirma Hepel in Vea dL, Marion, Cracea vib. Tabu, levine, coon. 0 priirefonomenologcd, wadacee Mihail Near, Sibi, Deis, 2000 ns.“IL hulesc, fl basiocorese, fl sunt reprezentati ca ri pe utitit lor Luntrice sia atrage dupa sine in exterior el intiparirea invizbilului decat “uri ucigase fatd de invizbilul ee ce tobi 4 Fericitul Augustin (Predica 27, Tui Hristos exprima fi dort s8 devin forma divin pe Cuprins: Iotodicre Capita Sim in giodres metal mEtimologi Sib = nes Lames, sim a Gr Simboll pane «tb Ccopioht Crea Pom i Catedral sino al cer al pina ‘Matematica sacra, Geom util b Matematic sbe. Popomia Simbolunfgarave. Simboluie cea pats evanghelga Yum Las ‘Tour Capita V Mons grzu 1 Supe as pital ela Capris