Zz & 8 S s 8 8 & 5 8 z 5 2 8 g zB a Ea : é STANDARD DE STAT : EDITIE OFICIALA STAS 7552-91 ROMANIA nar U7gE now ECOARE De CALE FRMATA fad STANDANDIZARE TERASAMENTE eee Ctositeares altamumetted em Preseriptii de proieetare si de veri 1 care a ealititit Railway works “Travan pour ehemins de fer Hea sapaeigpasiace ERNE ERRASSENENTS | BEMAAHOS TOMOTHO ind quality checking wp Yetahioont dr projet ae | HOPUENRE no apoesporat verification de 1a qualité 1 GENERALITATI 1.1 Obieet si domeniu de uplicare Prezentul standard stabileste prescriptiile de proiectare si de verificare a calit3ii pentru terasamentele liniilor de cale ferati eu ecartament normal, larg si ingust. Prezental standard nu se refer‘ la lucritrile de consolidaai si apiriri de terasamente. 12 — Clasifieare ‘Terasamentele liniilor de cale ferata in funcfie de traficul anual prezent si de perspectivis si de sarcina statie’ pe osie, se clasifies pe eategorii, conform tabelului 1. ‘Tabetul 4 ‘Sarcinn staticd pe osie EN IV (tennoloyice eu va ls aa case = op oceae | ef x 2 PRESCRIPSH DE PROIECTARE 2a Proiectele lucririjor de terasamente (rebuie si euprindd urmiatoarele a) Piese desenate + : — plan de situapie, intocmit conform STAS 3989/1-83 ; — profil in lung, intoemit conform STAS 4958-78 5 — profiluri transversale, intocmite conform STAS 3197/2-90 sau STAS 4067-84 pentru linii industriale ; — planul eu repere al traseului pichetat pe teren, intocmit conform STAS 9824)2-78 5 — planuri cu detalii. ‘Aprobat do lEtebarae NSTITUTUL ROMAN DESTANDARDIZARE| Data Sotr4?ll tn vigoaret MINISTERUL TRANSPoRTUNLON — |"Sir Jean Louis Calderon nr, 13 lnstitatat de Cercecarl $i Projectési Tehuolo-| BUCURESTI 1901-02-01 fice In Transporturh ‘Telex 11312 TAS RAsociatia de Standardizare din Romania, SWIETELSKY CONSTRUCTII FEROVIARE S.R.L., 18/11/2011 ‘) Piese serise : — memoriu tehnie de fundamentare a volufiilor, cuprinzind yi datele cerute prin reglementiirile tehnice specifice 5 — studiile efectuate conform prevederitor de la pet. 2. — documentatie economieds — caloulul volumului de lueritri de terasamente 5 — procosul tebnologic gi utilajele recomandate pentru executie (profectul tehnic de ‘mecanizare) ; — planul de migeare a terasamentelor in functie de situatia local (accese, transport, Dalanga general in cazul lucriiilor in ineintis, lucriti de arta etc.) ; — amplasamentul surselor de materiale gi conditiile de exploatare a acestora. Gradul de detaliere a pieselor desenate 41 scrise xe stabileyte funcfie de faza de pro- iectare. 2.2 — Studii necesure pentru elaborarea proicetelor 2.2.1 Elaborarea proiectelor de terasamente se face pe baza studiului geologico-tehnic 3i geotebnic intocmit conform STAS 1212/2-83, care trebuie sii cuprindi, in principal, urmitoarele date: — stratificafia terenului gi caracteristicile gootehnice (fizice si mecanice) ale fiecsrui strat care intri in aledtuirea terasamentelor gi terenulut de bani; * — caracteristicile de compactare ale piminturilor, determinate conform STAS1913/15-83 — exixtenja apelor de suprafata in zona terasamentelor, precum gi variatia, caracterit ticile de curgere si nivelul maxim al acestora (ape curgistoare, balfi sau lacuri de acumulare), in scopul prolectarii unor Iueriri de protectie; — prezenja apelor subterane in zona terasamentelor, precum xi confinutul chimic, agresivitatea asupra betoanelor. si mortarelor, variafiile de nivel, ‘directia, viteza si debitul de curgere al acestora in scopul proiectirii unor lueriiri de protectie, asanare sau consolidare. 2.2.2 Amploarea studiilor de teren si a incercirilor de laborator se stabileste de citre proive tant, in funefie de caraeteristicile terenului si de categoria terasamentului. 2.3 Forme, dimensiuni gi aledtuire 2.3.1 _ Fornele si dimensiunile terasamentelor se stabilese conform STAS 3197/2-90 si prevedc~ rilor de la pet. 2.5. . 2.3.2 In seofiune transversalii (ramblou fig. 1 gi debleu fig. 2) se disting urmitoarele ele- mente : — zona platformei, care cuprinde stratul de repartitie si partea superioari a terasamen- ‘tului pe 50 cm adincime sub fafa superioara a terasamentului ; — corpul terasamentului (in cazul ratmbleurilor), vare reprezintd volumul de pamint ‘uprins intre zona platformei gi tereiul de baz; — terenul de bazis al terasamentului, constituit din stratul de pimint pe care reazemi sambloul sau in care se executi debleul. SST SS ESSE 52pm lattormer Corpil_terosomentuius Fig. 1EROVIARE S.R.L., 18/11/2011 Asociatia de Standardizare din Romania, SWIETELSKY CONSTRUCT Teren de bazd_ 2.4 Materiale 241 Terasamentele se executd din roci compacte, piminturi (roci dezagregate) si alte mate- riale, clasificate si identifieate conform STAS 3300/1-85, STAS 1243-88 gi prevederilor de la pet. 2. 24.2 Dup& posibilitafile de utilizare pentru executia terasamentelor, rocile, piminturile si materialele ée clasified in patru categorii CI...C IV. 2.4.21 Din categoria CI fac parte piminturile im px prii pentru execugia ter si anmme : CI 1 — piminturile organic; : ji Ee OL 2 — argilele grase; t va GL 8 — piminturile tixotropice ; CI 4 — fragmente de roci-avind dimensiunes maximi mai mare decit grosimea stra- ‘vului de ‘eompactat ; Cr 5 —piminturile granulare cu un coeficient de neuniformitate mai mic de 5 ; CI 6 — piminturile san alte materiale cu un confinut de carbonat de calciu sau sare de peste 5% din greutate; OI 7 — piminturile greu compictabile (cu vem determinatX prin incercarea, Proo- tor normalii, mai miei de 15 KN/m*) ; CI 8 — piminturile foarte active (cu un indice de activitate mai mare de 1,25 si uumflare liberi mai mare de 140 %). 2.4.9.2 Din categoria CII fac parte rocile gi piminturile rele, eare pot fi utilizate numai in corpul terasamentului, in-condifille unui drenaj corespunzitor; 91 deci este cazul, dupi efectuarea ‘unor tratamente stabilite prin proiect, pe baz de incercari. Din aceasti categorie fac parte : CIT 1 — paminturile continind peste 50%, particule cu diametrul mai mie de 0,005 mm ou indlee de plgstiitate I, mat mare de 86, exceptind pémmintwri din cate- goria Cl; CHI 2 — rocile evolutive (eet, manne, sisturialterate) ; CII 3, — rocile compacte semistincoave, cu rezistenfa la compresiune axial in stare saturat& mai micd de 5000 kPa. - 2.4.2.3 Din categoria CII fae parte piminturile mijlocii,-care pot fi utilizate in corpul torasamentului ; acestea pot fi utilizate gi in zona platformei, numai dup& efectuarea unor tra- tamente stabilite prin proiect pe bazii de incercdtri. Din aceastii eategorie fac parte : CUT 1 — pminturile continind intre 15 ...50% particule cu diametrul mai mic de 0,005 mm gi avind limita superioara de plasticitate w, sub 50; CUT 2 — nisiparile eare au partionle eu dismetrul sub 0,06 mm in procent mai mio de 5% 5 CII 3 — degeurile indusiriale (zgura, degeuri de carierii, materiale de derociri ete.), cee pot HT utilizate Tnumal tn eondifile stabilite prin proiect pe baz’ de Sncerodiri. 2.4.2.4 Din categoria CIV fac parte rocile yi piminturile bune , acceptabile atit in corpul terasamentului oft gi in zona platformei gi anume : CTV 1 — pietrisurile si nisipurile care au particule cu diametrul sub 0,05mm in procent de peste 5% 3 syas oonAsociatia de Standardizare din Romania, SWIETELSKY CONSTRUCTII FEROVIARE S.R.L,, 18/11/2011 BEAD (0DeUL CTV 2 — rocile compacte stincoase, eu rezistenja la compresiune in stare saturatié ‘peste 5000 kPa; CIV 3 — piminturile care satisfac conditiile de la pet. 2.7.35 CIV 4 — paminturile din categoriile © IT si C IIT ale caror calitati au fost imbuniti- tite pe baz de tratamente, stabilite prin proiect pe baz’ de inceresiri. 2.4.2.5 Principalele piminturi se incadreazi de regula in cele patra categorii, conform prevede- rilor din Anext, 25 Asigurarea stabititatit 2.5.1 Stabilitates terenului de bazi 2.5.1.1 fn casul fund&rii unor terasamente. pe terenurile do bazi ou portanfi redusi, in mod obligatoriu, se face verificarea stabilitatii terenului de fundare pe baza rezultatelor determini- Tilor de laborator gi incerettilor in situ. In cazul In care rezult& un coeficient de sigurant’ mai mic decit cel precizat in tabelul 2, trebuie ca prin proieet sii se prevadi, misurile care si asigure stabilitatea. ‘Tabetul-2 ny comnoomnne |p # | aa | conte desigrnta | sal aa aa L 2 in cazul in care indilfimea rambleurilor depaseste valorile din tabelul 3, se efectueazi calculul tasirilor probabile si se previd sporiri la dimensiunile geometrice prin care si se rea- lizeze suprakirgisi ale platformei la partea superioard care si asigure, dup terminarea tasirilor in timp, litimea corespunziitoare a banchetel. Calculul tasirilor se efectueazi prin insumarea tasirii propriu-zise a rambleului si a tasirii terenului de bari sub greutatea acestuia. Tb 3 we as ae ate 2 | Nanmitgt a amdtale de | ® aga ampriza 1 7” _—__! Fema wat Gate, tes | | aoe ‘ * | Teremiiri argitoase sau nisipurt fine | foarte umede | Argue paste met, nispari at 2.5.2 Stabilitatea general a terasamentelor 2.5.2.1 In scupul asiguririi stabilitipii generale a terasamentelor, se efectueazi verificarea ‘acestora ori de cite ori se considers necesar, in functie de conditiile locale. In cazul in care reulti din caleul, in condifiile cele mai defavorabil , un coeficient de : siguranf inferior celui din tabelul 2, prin proiect trebuie si se prevadé exccutarea de lucribti do drenare, consolidare ote., care 3 conducd la asigurarea stabilitafii generale. . 2.6.2.2 Raimbleurile care traverseari bilti, lacuri sau one inundabile se executé pe bazii de so- lufii tebnice previzute prin proiect. 2.5.2.3. Inilfimea rambleurilor pentrn liniile noi aflate iti zone inundabile trebuie si fie alese astiel incit platforms cdii si se situeze cu minimum 0,50 m deasupra nivelului apelor,extra- ordinare, cu asigurarea de 1% conform STAS 4068/2-87. 2.5.3 StaBilitatea taluzurilor 2.6.3.1 Stabilitatea taluzurilor se asigurit fie prin prevederea unor pante corespunzitoare in fanctie de iniltimea taluzurilor si de caracteristicile materialelor din corpul terasamentelor, fie prin consolidarea acestora. Pantele maxime ale taluzurilor sint cele specificate in STAS 3197/2-90.Asociatia de Standardizare din Romania, SWIETELSKY CONSTRUCTII FEROVIARE S.R.L., 18/11/2011 Pentru indlfimi ale terasamentelor mai mari decit cele specificate in STAS 3197/2-90 sau pentru situafii diferite, se face verifierea coeficientului de sigurant’ la stablitate in condi- fille cele mai defavorabile, acesta trebuind si aiba cel putin valorile din tabelul 4. Taberal 4 Categoria terasamentulut content de nis | 2.5.3.2 Panta taluzurilor la debleurile care traverseazi straturi de piminturi alternante, pir minturi macroporice supuse wmezelii, pinze freatice seu terenuri aluneodtoare, se stabileste pe baz de studii speciale. 2.6 Gradul’ de compaetare 2.6.1 Gradul de corhpactare, in procente, care trebuie realizat la diferite adincimi in rambleuri sau in platformele debleurilor se prevede prin proiect dar trebuie si nu aib& valori mai mici decit cele precizate in tabelul 5. ‘Tabet 9 fem | Tae Gradal We compacts sD | a % He Ee cat ios sac (tipre) [ctw OBSPRVATIF — Procentcle care nu sint In parantéze se referd 1a +7 maz determinals prin ineerearea Proctor ppormal iar procentele In parantese se referd lay a mae delerminala prin Incerearea Proctor modificata. Gradul de compactare D se determin’ eu relafia : in care Yer greutatea Yolumici a pimintului uscat din terasamente, realizati efectiv ; + ewn greutatea Yolumici maximi a pimintului useat din terasamente, obfinuti in laborator conform STAS 1913/13-85. 2.6.2 Greutatea volumick a: pimintului useat din terasamente, realizatt efeotiv y gy uu trebuio si fie mai miei de 16 N/m in zona platforme! i 15kN/m? in eorpul terasamentului, 2.6.3 Compactarea terasamentelor irebuie previizut sii se realizeze in straturi, prin acjiuni mecanice de indesare conform proiectului tehnic de mecanizare, prin : — comprimare repetat, in cazul piminturilor eoezive ; — vibrare, in cal piminturilor necoezive 5 — comprimare-vibrare, pentru toate eategoriile de piminturi OBSERVATIE — in carn! terasamentelor de categoria 1, Ja reallzarea zonel platformel se recomandi si se Cizene si mijioace de compactare ett acme mecanted, indiferent de natura inaterialelor utiliza. Grosimea straturilor de compactat se stabileste prin proiect, in fancfie de rezultatele incercirilor in laborator §i de utilaj, verificindu-se pe santier, pe platforme speciale, situate de reguli in ampriza Iueririlor de terasamente.z 5 z é 2 = 5 3 8 : 5 3 = é 8 z 3 # e FA : é i SLAs (Doms, —o- 2.7 Asigurarea portan{ei zonei platformei 2.7.1 Zona platformei trebuie sh aibi asiguraté portanfa nocesard-pentru a suporta inedret rile rezultate din sarcinile transmise de convoaicle in circulatie, in condifiile cele mai detavo- ~ rabile. Portanja’ ronei platformet se asiguré avind in vedere — mitimea incireirilor maximo rezultate din convoaiele in circulatie ; — calitatea piiminturilor utilizate 1a exeeufia terasamentului. 2.1.2. Mérimea ineliretrilor care se produc la nivelul fejei superioare a terasamentelor se dotermink in tunctie de — sarcina maximi pe osie; — grosimea straturilor din materiale drenante de sub talpa traversel ; — tipal si aleituirea suprastructurii edi; — starea tehnict a oii si a materialului rulant. : Sarcina maxim’, pe osie care se ia in considerare in calcul se objine prin multiplicarea maxime statice pe osie cu un coeficient dinantic } determinat cu relatia : A et 15 144 4 - at 100 000 10.000 000 in care v este viteza maxim’ de citeulafie, in kilometri pe or, OBSERVATIE — Hetatia cate valabilé pentru p < 100 koa/h. Pentru valorin Teste prin proiect, pe bai de experimentiri mari ale viterel, $ se stabl- Sarcina maximé: staticd pe osie se determins din tabelul 1, prin Iuarea in considerare a valorii maxime a sareinii corespunziitoare categoriei terasamentului. 2.7.2.2 Grosimea minima a stratului din materiale drenante de sub talpa traveriei se stabieste ‘conform prevederilor de la pet. 2.8 pentru stratul de repartifie si conform prevederilor din STAS $197/1-91 pentru stratul de piatri sparta. 2.4.2.3 Mirimea inoireirilor care se produc la nivelul platformel eit se caleuleri ou relagia: Abs — + —— 10 000 (kPa) 1° TRL a) + OF tee in ome SS sarcina pe roaté ce revine unei traverse, in kilonewtoni; in cazul aledtuirii stan- Gard a ciii (cu sine tip 49, noi, traverse de beton armat, prindere tip K yi distanga intre traverse de 60 em) S se considera 0,5 din sarcina pe roati, iar in celelalte cazuri s¢ calouleazi ; Y- coeficient dinamic ; E tungimea traversei, in centimetri ; ecartamentul, in centimetri ; b lifimea traversei, in centimetri. ii grosimea stratului din materiale drenante de sub talpa traversei, in centimetri ; © —-unghiul de distributie al tnekrelirilor, egal cu 33 ... 37° in piatra spartii, 40... 45° in pietrig de riu neciuruit sau nisip. ‘La acestea se adaugis incdiresrile remultate din greutatea suprastrueturii. 2.7.3. Calitatea paminturilor utilizate la execufia terasamentului Calitatea piaminturilor se exprimd prin urmétorii indiei : — indicele de grapd £5 — gradul de compactare, determinat conform pet. 2.6.15 — greutatea volumic’ a pimintului uscat previzutd a se objine dup’ compactare, care ‘nu trebuie si fie mai mie& decit cea precizati la pet. 2.6.2.STAS 7582-91 i indici in funofie de categoria terasamentului trebuie si nu aibé valori mai miei decit cele din tabelele 5 si 6. 7 Tabelul 6 Tap Kea ee ee ‘ratamentulit in cazul folosirii piminturilor ai céror inidici nu se incadreaz’ in limitele precizate in tabelul 6, trebuie ca prin proiect 8 se ia masuri pentra imbuniititirea calitati lor. Indicele de grupé I, se poate determina folosind diagramele din fig. 3 sau se poate calcula ou relafia : 0,24 + 0,005ae + 0,01bd in care a= Py 35 b= Py—15 wy, — 40 : d=I,- 10 - Py4 procentul de material care trece prin sita cu diametrul ochiului de 74 um, rezultat din carba granulometries intocmit’ conform STAS 1242)/2-83 ; «w, limita superioara de plasticitate, in procente 5 . Ip indicele de plasticitate, in procente. Valorile limit ale acestor coeficienti sint conform celor din tabelul 7. ia de Standardizare din Romania, SWIETELSKY CONSTRUCTII FEROVIARE S.R.L,, 18/11/2014 = - f Vaioare, | 6 im cam) nisipntai ; U,, 2 15 in cazul pietrisului de riu neeiuruit ; in care fe ds dq diametral granulelor corespunsiitor la 60% pe curbs, granulometried, aj. diametrul grannlelor corespunzitor Ia 10% pe curba granulometried ; b) coeficientul de ourburs @.= 1 ...3 . fn care dq diametrul granulelor corespunzitor Is 30% pe curbs granulometrick ¢) in cazul straturilor de repartijie avind grosimea total de pind la 30 em inclusiy dase oe 3°30 day in care dys, diametral granulelor corespunzitor 1a 15% pe curba granulometricé a stratului - inferior din componenja stratului de repartitie 5 cc dy, _diametrele corespunzitoare la 15% si 85% pe curba granulometrici a materialelor de la partea superioard a terasamentulm ; 4) in eagul straturilor de repartitie avind grosimea totalé mai mare de 30 cm, rapoartele : te 5 19 yee OBSERVATIE — Se recomanda si respectares condililor de paralelism a color dou curbe granulometrice, respeetiv tus: dit lametzele.granulelor corespunsitoate la 50% pe curbel ‘componenta stratula! de repattijie #1 a saterialelor de te granulometrice « stratulul interior aia teu superioarl a terasamentulul €) procentul de particule fine (en diametrul sub 0,06 mm) sit fie de 10... 20% ; f) diametrul maxim admis al parti lelor: Tama in cazul nisipului ; 70 mm in cazul ‘pietrisului. 2.8.2 In anumite casuri, pe baat de studi, stratul de repartitie se poate realiza si din mate riale locale, intr-un singur strat, care trebuie s& respecte conditiile a, b si f de la pet. 2.8.1.ja de Standardizare din Romania, SWIETELSK: WuiiS IRUCTH FEROVIARE S.RLL., 18/14/2014 3 2 in aeeste, cazuri, In baza stratului de repartijie se agai unfstratZde geotextile”care trebuie si indeplineased’ urmitoarele condit — masa 300... 500 gm*; — sarcina la rupere min. 500 N longitudinal si min, 400 N transversal — alungirea longitudinal max. 20% ; — temperatura de distrugere min. 200°; mn — permeabilitatea min. 1 x 10‘ emjs. 2.82.2 Stratul de repartitie nu.trebuie si aibi grosimea total’ mai mick decit cea precizatd in tabelul 8. ‘Tapeta § ‘Tipu sl categoria lintel LLinit ccurente sl directe ain si categoria I... ITE 30 ‘Alte nll, categoria 1.111 ‘Linit industrial (conform "pro Seta) ‘Linit de entegoria IV gi V precum si | Conform — proiec~ a cara ‘Yerenurllor de band cu por- | tulul ‘anja recast 2.9 — Asigurarea durabilitiyii terasamentelor ‘Terasamentele se considers cl sint durabile dack in exploatare isi pistreazi forma, sta- bilitatea si portanfa platforme: ou lueriri minime de intrefinere. 2.10 _ Toleranfe si abateri limitit Dimensiunile, cotele si pantele fafa de prevederile proiectului pot avea toleranjele sau abaterile limits precizate in tabelul 9, is ‘vabem © Toleranfa seu eee abatere limita Denea aa maet a | os Lalmes platformel efi Cota platiormel ott Orizontalitatea platformet iil Grosimea st tutu de repartitie (@) + Pantele transversale ale Tefal supe Hoare terasamentulut Denivelie! locale ale fefet superioare ‘8 terasamentulal 0,08. m 3 VERIFICAREA CALITATID 31 In timpul execufiei Incritrilor se verified concordanja ou prevederile proiectului pentru : — pozitia punctelor de reper ale traseului j — poritia axei. platformei ;Asociatia de Standardizaro din Romania, SWIETELSKY CONSTRUCTI — pregittirea terenului de bazi la suprafata amprizei (decapare teren vegetal, trepte de infraire ete.) ; — confolidarea terenului de baz’ (cind este cazul) ; — grosimea straturilor inainte de eompactare; — anigurarea umiditifii optime de compactare pentru fieoare strat in parte; — realizarea compactiirii corespunziitoare a terasamentelor, inclusiv in zonele inac- cesibile utilajelor mecanice ; — gradul de compactare ; — Iucriirile de Grenare si seurgere a apélor (cind este cazul) ; — lueriivile pentra asigurarea portantei zonei platformei (eind este cazul) ; — forma si dimensiunile terasamentelor, in special Kitimea banchetelor ; — finisaren platformei oii ; — finisarea si provectia taluzurilor ; — cotele platformei c&ii in punctele de schimbare a declivitatilor gi in dreptul Ineri- rilor de arti, Gradul de compactare se yerifick Ia fiecare 400 m* de strat_compactat din corpul te- rasamentului si la 250 m* de strat compactat din stratul de repartitic. Rezultatele verificdrilor gi procesele verbale de lucréri axcunse se preaintd, comisiilor de reeeptie. 8.2 _ Inainte de montarea suprastructurii si in caaul linillor de categoria I...IV, so efec- ‘ucazii urmiitoarele verified — cele precizate la pet. 3.1; —caracteristicile tehnice ale traseului in concordanti eu cele previieute in proiect: (raza si lungimea curbelor circulare si de racordare, declivitifile liniilor ete.) ; — Vitimea platformei ; — profilul ganfurilor 5 ~ panta taluzurilor ; — calitatea piminturilor utilizate la executia terasamentelor ; — lueriirile de colectare gi indepirtare o apelor ; —Incririle de proteofie @ taluzurilor. Pentru liniile de categoria V condi Dilese prin proiect, de vérificare a calitapiido Standardizare din Romania, SWIETELSKY CONSTRUCTHI FEROVIARE S.R.L,, 18/11/2011, INCADRAREA PRINCIPALELOR PAMINTURI tN CATEGORIL Pew, pasate coors | casa ptmnto | —— 7 Argila cmt | Agta patos cut we emt at ed casa ‘Arg prloat apest | CULL aww COs —_| Prat ron cciweomi | Prat nisipos artios omiwmevs | Prat cuit am ows Pra pon ws Nisip argilos civ 3 j Nisip fin GIT 2 sau CIV 1 | os fewas errs —| Nisip ms cm2emcwi | Piety civ | Pictrig mare” crv 1 Botoviniy cvimwas | Blea er i wa cA | Panini merneae cmiw cs | ! ‘Reeponsubllut profectulul: Colaborutort: Ni’ Tustitulal Ge Cercetisk sh Proiectart Tehnotogice tn) O° 'Nfinisteral Trensporturitor- Gemtrala Antrepriaa Gene- “Transporturi all Constructii Cai Ferale Bueuresti ing. Mireea Saragie — Ministeral ‘Transporturilor— Directia init 9i instalagti Redectat final: Immitutal Roman d> Standardizare = Instituiul de Protectari Cai Ferate Ing, Magda Toneseu S institutel pentru Proleetirt de Sectil si Uzine de ‘Laminare ‘Standardul foat claborat inifial tn anu) 1966 51 s-a revizult tn anii 1979 i Nerespecterca Standardelor de Stat este urmérita conform legil, Remrocuceres snterr olteba Tebsiot Bucuresti 3001 TipSrit le 15.04,1902 Baitia I ~1040 427 ex. J.P. Universulc. 8520